Coordonare: DOINA POPA,

Preşedinte ANBPR

Principii şi norme de funcţionare a bibliotecilor publice

Art. 1
Scopul prezentelor principii şi norme este de a crea un cadru unitar și eficient pentru
desfăşurarea activităţii în bibliotecile publice româneşti şi de a stabili modalităţile prin care o
bibliotecă publică poate deveni funcţională şi modernă.
Art. 2
Obiectivul acestor reglementări este de a fixa condiţiile minime necesare înfiinţării şi
dezvoltării de biblioteci publice funcţionale. Aceste condiţii constituie criteriile pe baza cărora
vor fi construite şi finanţate bugetele pentru biblioteci, de către ordonatorii principali de
credite.
Art. 3
Sistemul bibliotecilor publice:
a) Biblioteca Metropolitană Bucureşti;
b) bibliotecile judeţene;
c) bibliotecile municipale şi orăşeneşti;
d) bibliotecile comunale.
Art.4
Definirea bibliotecii publice:
(1) Biblioteca publică este bibliotecă de tip enciclopedic, cu funcţiuni complexe de centru
cultural, educaţional şi de informare, pusă în slujba unei comunităţi locale, înfiinţată, finanţată
şi susţinută, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale.
(2) Biblioteca publică este bibliotecă de drept public, unică la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale.
(3) În cadrul sistemului naţional de biblioteci, biblioteca publică joacă un rol esenţial,
deoarece asigură accesul egal şi neîngrădit la cunoştinţe, informaţii, învăţarea pe tot parcursul
vieţii şi dezvoltarea creativităţii pentru toţi membrii comunităţii, indiferent de naţionalitate,
vârstă, sex, religie, limbă, dizabilități, statut social şi economic, nivel de educaţie şi le asigură
acestora o diversitate de resurse şi servicii.
Art. 5
Scopul bibliotecii publice este de a satisface nevoile de informare, educație, cultură,
dezvoltare personală, recreere şi petrecere a timpului liber, specifice membrilor comunităţii
pentru care a fost înfiinţată.
Art.6
Comunitatea locală:
(1) Biblioteca publică asigură servicii şi documente pentru populaţia comunităţii locale,
adică pentru totalitatea locuitorilor dintr-o unitate administrativ-teritorială şi este denumită în
funcţie de tipul acesteia: bibliotecă comunală, orăşenească/municipală, judeţeană, fără a se
admite derogări de la această denumire.
(2) În cazul bibliotecilor comunale, orăşeneşti şi municipale, comunitatea servită este
populaţia comunei, oraşului sau municipiului în care funcţionează biblioteca, iar în cazul
bibliotecilor judeţene comunitatea servită este formată din populaţia judeţului.
Art.7
Funcţii şi atribuţii specifice:
(1) În calitate de centru cultural, biblioteca publică, alături de alte organizaţii locale
contribuie la dezvoltarea culturală şi artistică a comunităţii, la modelarea, sprijinirea şi
păstrarea identităţii şi diversităţii culturale a acesteia. Biblioteca publică oferă spaţiu pentru
activităţi culturale, organizează programe culturale şi achiziţionează documente reprezentative
pentru interesele culturale ale comunităţii.
(2) În calitate de centru educaţional, biblioteca publică susţine educaţia formală şi
informală la toate nivelurile şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, asigurând resurse de învăţare,
facilităţi de studiu, programe de alfabetizare şi dobândire de competenţe digitale, abilităţi de
acces la informaţii şi de utilizare eficientă a acestora, programe de formarea profesională.
(3) În calitate de centru local de informare:
a) biblioteca publică organizează şi pune la dispoziţia utilizatorilor, printr-un serviciu
public deschis tuturor, colecţii de documente specifice cu profil enciclopedic în toate
formatele, baze de date şi alte tipuri de resurse, asigurând modalităţi de acces optim la
cunoştinţe şi informaţii, inclusiv la cele cu caracter local.
b) Pentru a asigura servicii de informare care să satisfacă nevoile în continuă
dezvoltare ale utilizatorilor, pentru a face faţă volumului crescut de informaţii şi pentru a
contribui la reducerea decalajului dintre bogaţii şi săracii informaţiei, ordonatorul principal de
credite are obligaţia de a asigura bibliotecii publice dotarea necesară şi adecvată schimbărilor
în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
(4) În calitate de centru local de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor biblioteca
publică furnizează acces la hardware, software, reţele de comunicaţii şi contribuie la instruirea
cetăţenilor pentru a se integra în procesul de e-incluziune şi pentru a deveni parte activă a
sistemului de e-guvernare.
(5) Prin facilitarea accesului la cunoştinţe şi informaţii, biblioteca publică asigură
cetăţenilor oportunităţi de dezvoltare personală, punându-le la dispoziţie un tezaur diversificat
de documente şi medii de stocare și asistându-i în asimilarea modalităților moderne de
regăsire a informației.
(6) Biblioteca publică are şi rol social, funcţionând ca spaţiu public de socializare şi
petrecere a timpului liber, mai ales în comunităţile care nu dispun de prea multe astfel de
spaţii.
(7) Pentru validarea tuturor acestor atribuţii, biblioteca publică trebuie să constituie o
componentă esenţială a oricărei strategii guvernamentale şi locale în domeniul culturii,
furnizării informaţiei, instruirii şi educaţiei.
Art.8
Înfiinţarea, finanţarea şi susţinerea bibliotecii publice
(1) Înfiinţarea, finanţarea şi susţinerea bibliotecii publice intră în atribuţiile obligatorii ale
autorităţilor publice locale şi se face conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările
şi completările ulterioare.
(2) Pentru susţinerea activităţii de bibliotecă există mai multe niveluri de responsabilitate
care contribuie la furnizarea acestui serviciu public:
a) Autorităţile administraţiei publice locale înfiinţează, finanţează corespunzător şi susţin
funcţionarea bibliotecilor publice în fiecare unitate administrativ-teritorială sau, după caz şi în
comunităţi locale mai mici din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale; includ bibliotecile
publice în politicile şi strategiile de dezvoltare locală în vederea creşterii gradului de
satisfacţie al cetăţenilor faţă de serviciile asigurate de administraţia publică locală; contribuie
la consolidarea şi extinderea sistemului de biblioteci publice modernizate prin Programul
Biblionet.
b) Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional înfiinţează în structura sa de organizare
un serviciu dedicat coordonării sistemului de biblioteci publice la nivel naţional; propune şi
susţine financiar politici pentru dezvoltarea şi promovarea bibliotecilor publice în context
naţional şi european; susţine finanţarea bibliotecilor publice printr-o legislaţie specifică;
include bibliotecile publice în propria strategie de dezvoltare, finanţând prin programe şi
proiecte proprii, direcţiile strategice pe care le prevede pentru dezvoltarea acestora; propune
includerea bibliotecilor publice în strategiile guvernamentale, ca partener în implementarea
programelor de e-incluziune şi e-guvernare, precum şi a celor din domeniul culturii, furnizării
informaţiei, instruirii şi educaţiei; susţine implementarea în plan naţional a programelor
europene de dezvoltare a bibliotecilor publice şi promovează eligibilitatea acestora în cadrul
proiectelor cu finanţare europeană; coordonează şi menţine în activitate Comisia Naţională a
Bibliotecilor, avizează în termenul prevăzut documentele şi deciziilor acesteia; contribuie la
consolidarea şi extinderea sistemului de biblioteci publice modernizate prin Programul
Biblionet.
c) Comisia Naţională a Bibliotecilor funcţionează sub coordonarea Ministerului
Culturii şi Patrimoniului Naţional şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor prevăzute în
Legea bibliotecilor, nr.334/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
d) Biblioteca Naţională a României, în calitate de centru metodologic naţional,
elaborează şi emite, în colaborare cu asociaţiile profesionale de profil, instrucţiuni şi norme
metodologice pentru bibliotecile publice; realizează studii, cercetări şi informări documentare
în domeniul biblioteconomiei şi în alte domenii ale culturii; coordonează proiectul de
realizare a Catalogului Colectiv Naţional al publicaţiilor româneşti şi străine, precum şi alte
proiecte de interes naţional în domeniu; coordonează realizarea Bibliotecii Virtuale Naţionale;
e) Biblioteca judeţeană coordonează activitatea bibliotecilor publice din judeţ, asigură
aplicarea unitară a normelor biblioteconomice şi a legislaţiei în domeniu; coordonează
aplicarea strategiilor şi programelor de automatizare a activităţilor şi serviciilor acestor
biblioteci; contribuie la consolidarea şi extinderea sistemului de biblioteci publice
modernizate prin Programul Biblionet.
f) Asociaţiile profesionale de profil iniţiază măsuri legislative menite să apere interesele
bibliotecarilor şi bibliotecilor publice; susţin procesul de formare şi dezvoltare profesională a
bibliotecarilor şi de modernizare a bibliotecilor publice; contribuie la consolidarea şi
extinderea sistemului de biblioteci publice modernizate prin Programul Biblionet.
g) Structurile asociative ale administraţiei publice locale susţin, în mediul lor de acţiune şi
influenţă, respectarea şi aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul bibliotecilor
publice; iniţiază şi susţin acţiuni care au impact asupra procesului de modernizare a
bibliotecilor publice şi de diversificare a serviciilor acestora; contribuie la consolidarea şi
extinderea sistemului de biblioteci publice modernizate prin Programul Biblionet.
Art.9
Localizare, spaţiu, program de funcţionare
 (1) Localizare
a) Biblioteca publică trebuie să fie amplasată central, în zone cu acces facil pentru toţi
cetăţenii, în apropierea staţiilor de transport public şi a centrelor de activitate ale comunităţii:
magazine, centre comerciale, centre culturale.
b) Clădirea bibliotecii trebuie să fie vizibilă şi uşor accesibilă pe jos, cu transportul
public, sau cu autoturismul privat, caz în care trebuie să dispună de facilităţi de parcare.
(2) Spaţiu
a) Proiectarea sau modernizarea clădirilor de bibliotecă publică trebuie să aibă în vedere
mai mult funcţia ei comunitară, ca spaţiu cultural, de socializare şi de petrecere a timpului
liber şi mai puţin aceea de spaţiu de depozit fizic de documente.
b) Suprafaţa minimă a spaţiului:
I. pentru o bibliotecă publică dintr-o localitate cu până la 5.000 locuitori este de 0,07
mp/locuitor;
II. pentru o bibliotecă publică dintr-o localitate cu 5.000 până la 10.000 locuitori este
de 0,05 mp/locuitor;
III. pentru o bibliotecă publică dintr-o localitate cu 10.000 până la 50.000 locuitori
este de 0,03 mp/locuitor;
IV. pentru o bibliotecă publică dintr-o localitate cu peste 50.000 locuitori este de
0,015 mp/locuitor;
c) În toate cazurile se vor asigura condiţii adecvate activităţii de lectură, informare,
socializare şi de petrecere a timpului liber prin ambientare, dotări tehnice şi condiţii igienico-
sanitare specifice, cu respectarea normelor de securitate şi siguranţă în muncă.
d) Dispunerea rafturilor trebuie să permită accesul facil şi ergonomic la documente
pentru toţi utilizatorii şi să respecte criteriile de exploatare în siguranţă pentru fiecare
destinaţie a spaţiilor (depozit, acces public la raft, sală de lectură).
e) În fiecare bibliotecă trebuie amenajat un spaţiu minim dedicat lecturii pe loc, dotat cu
mese şi scaune care să asigure confortul pentru un astfel de serviciu. Dimensiunea spaţiului
dedicat lecturii pe loc va fi aproximată cu un indice de 0,005 mp pentru localităţi între 2.000
şi 50.000 de locuitori şi de 0,0005 mp pentru localităţile cu peste 50.000 de locuitori. Numărul
de locuri obţinut astfel va fi destinat atât sălilor de lectură cât şi sălilor pentru lucru în grup,
amenajate inclusiv la filialele bibliotecii.
f) Infrastructura proiectată şi/sau amenajată trebuie să prevadă garderobe, vestiare,
instalaţie de climatizare şi instalaţie sanitară, accesul persoanelor cu dizabilităţi, echipamente
electronice şi audiovizuale. Trebuie asigurată integritatea colecţiilor prin măsuri de securitate
atât la nivelul depozitelor cât şi individual pentru fiecare volum.
g) Amenajarea de instalaţii pentru stingerea incendiilor cu gaz inert în depozitele de
unicate şi în cele ce cuprind depozitul legal de documente şi colecţiile de carte veche, trebuie
să fie obligatorie cel puţin pentru bibliotecile judeţene.
(3) Program de funcţionare
(Se solicită opţiuni pentru una din variante)
Varianta 1
a) Pentru a asigura cel mai bun acces la serviciile sale, biblioteca publică trebuie să aibă
un program de funcţionare convenabil utilizatorilor din comunitate, în vederea optimizării la
maximum a satisfacţiei acestora.
b) În mod obligatoriu o parte din programul bibliotecii trebuie organizat şi în afara orelor
de muncă şi/sau studiu ale comunităţii, astfel încât să poată asigura egalitate de acces pentru
toate categoriile.
c) Cataloagele şi sit-urile web ale bibliotecilor publice trebuie să fie disponibile online,
pentru ca utilizatorii să le poată accesa din exterior şi în afara orelor de funcţionare ale
bibliotecii.
d) Serviciile de rezervare de documente şi reînnoire a împrumutului trebuie să fie
eficiente, iar prin apelarea la un serviciu telefonic online aceste servicii îşi pot extinde
programul până la 24 h pe parcursul întregii săptămâni.
Varianta 2
a) Biblioteca trebuie să fie deschisă și în afara orele normale de muncă şi/sau studiu ale
populaţiei, astfel încât să poată asigura egalitate de acces pentru toate categoriile acesteia.
În acest scop programul de funcţionare al bibliotecii în afara orelor normale de muncă şi/sau
studiu ale populaţiei trebuie să fie de:
I. 16 ore minimum pe lună, pentru o bibliotecă ce serveşte o comunitate între 2000 şi
10.000 locuitori;
II. 16 ore minimum pe lună, pentru o bibliotecă ce serveşte o comunitate între 2000 şi
10.000 locuitori;
III. 24 ore minimum pe lună, pentru o bibliotecă ce serveşte o comunitate între 10.000 şi
50.000 locuitori;
IV. 60 ore minimum pe lună, pentru o bibliotecă ce serveşte o comunitate peste 50.000
locuitori:
Art.10
Colecţii bibliotecii publice:
(1) Colecţiile trebuie să conţină documente relevante din toate domeniile cunoașterii
pentru toate categoriile de vârstă şi să includă atât documente tradiţionale, cât şi documente
realizate cu tehnologii moderne.
(2)Pentru a asigura o abordare consecventă cu privire la consolidarea, dezvoltarea
colecţiilor şi accesul la resurse, fiecare bibliotecă publică trebuie să aibă o politica scrisă
privind managementul colecţiilor. Aceasta trebuie să se bazeze pe standardele de bibliotecă şi
să definească scopul, conţinutul colecţiilor şi resursele necesare. Politica trebuie aprobată de
ordonatorul principal de credite şi postată pe site-ul bibliotecii.
(3) Standarde pentru colecţii:
a) Legea 334/2002, cu modificările şi completările ulterioare prevede pentru colecţia unei
biblioteci publice cel puţin un document specific per capita. Această prevedere reprezintă
obligaţia minimă a unei biblioteci.
b) În funcţie de populaţia servită şi de posibilităţile de spaţiu:
I. în bibliotecile publice care servesc o populaţie de sub 50.000 de locuitori,
colecţia de bibliotecă poate să asigure până la 3 documente specifice per
capita;
II. în bibliotecile care servesc o populaţie de între 50.000 - 200.000 de locuitori,
colecţia de bibliotecă poate să asigure până la 2 documente specifice per
capita;
III. în bibliotecile care servesc o populaţie de peste 200.000 de locuitori, colecţia
de bibliotecă poate să asigure 1-2 documente specifice per capita.
(4) Standarde pentru achiziţia de documente:
 a) Colecţiile unei bibliotecii trebuie să fie relevante pentru comunitatea servită. Ele sunt
într-o dinamică permanentă, care presupune intrări de documente noi si ieşiri de documente.
b) Ordonatorii principali de credite trebuie să aloce anual resursele bugetare necesare
pentru achiziţia de documente, cel puţin conform standardului, iar bibliotecile trebuie să
completeze achiziţia din resurse externe.
(Se solicită opţiuni pentru una din variante)
Varianta 1:
a) Prevederile actuale ale Legii 334/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Varianta 2:
a) Achiziţia anuală de documente trebuie să fie de minimum 100 de documente specifice
la 1.000 de locuitori din comunitatea servită.
Varianta 3:
a) Pentru bibliotecile publice care servesc o populaţie de sub 50.000 de locuitori achiziţia
anuală de documente trebuie să fie de minimum 100 de documente specifice la 1.000 de
locuitori din comunitatea servită.
b) Pentru bibliotecile publice care servesc o populaţie între 50.000 - 200.000 de locuitori
achiziţia anuală de documente trebuie să fie de minimum 75 de documente specifice la 1.000
de locuitori din comunitatea servită.
c) Pentru bibliotecile publice care servesc o populaţie de peste 200.000 de locuitori
achiziţia anuală de documente trebuie să fie de minimum 50 de documente specifice la 1.000
de locuitori din comunitatea servită.
Precizări:
Variantele 2 şi 3 chiar dacă propun o achiziţie majorată faţă de prevederile actuale, menţin
încă România la o distanţă foarte mare de ţările dezvoltate.
IFLA sugerează următoarele standarde medii:
Scenariul 1
o Serviciu de bibliotecă ce serveşte o populaţie de 100.000 de locuitori
o Stoc mediu de 200.000 de volume
o rată anuală de achiziţie de 20.000 volume; (200doc/1000 de locuitori)
Scenariul 2
o Serviciu de bibliotecă ce serveşte o populaţie de 50.000 de locuitori
o Stoc mediu de 100.000 de volume
o rată anuală de achiziţie de 11.250 volume; (225doc/1000 de locuitori)
Scenariul 3
o Serviciu de bibliotecă ce serveşte o populaţie de 20.000 de locuitori
o Stoc mediu de 40.000 de volume
o rată anuală de achiziţie de 5.000 volume; (250doc/1000 de locuitori)
Varianta 4
Credite bugetare minime privind asigurarea achiziţiei de documente
Val = nivelul minim al creditelor bugetare
Pop = populaţia servită
EurACC = valoarea EUR la 1 oct. din anul anterior aplicării bugetului, referenţial la care se
fac calculele privind accizele în România
Val = (Pop x 0,5) x EurACC
 (5) Achiziţia anuală de documente trebuie să includă documente pe suport de hârtie în
proporţie de 70% şi documente audiovizuale şi electronice în proporţie de 30%.
(6) Rata de înnoire a colecţiilor:
a) Creşterea anuală a colecţiilor corelată cu procesul de scoaterea din uz a documentelor
trebuie să asigure o rata optimă de înnoire a colecţiilor, care va influenţa calitatea acestora.
Documentele scoase din uz pot fi eliminate sau vândute.
b) Raportul dintre mărimea colecţiei şi mărimea achiziţiei anuale de documente trebuie să
asigure o rată de înnoire a colecţiilor de cel puţin 15 ani.
Art. 11
Servicii furnizate de biblioteca publică:
(1) Serviciile furnizate au ca scop satisfacerea nevoilor utilizatorilor. Eficienţa
serviciilor depinde de câteva elemente: identificarea categoriilor de utilizatori reali şi
potenţiali existenţi în comunitatea locală, analiza nevoilor acestora, modul cum este asigurat
accesul la utilizarea serviciului şi existenţa unui spaţiu adecvat în bibliotecă.
(2) Serviciile furnizate trebuie să fie uşor accesibile utilizatorilor şi disponibile într-o
gamă variată de forme.
(3) Principalele servicii furnizate de biblioteca publică includ:
a) Împrumutul de documente pe orice tip de suport;
b) Consultarea documentelor în bibliotecă;
c) Servicii de informare cu acces la resursele electronice;
d) Servicii de rezervare de titluri sau de prelungire a termenului de împrumut;
e) Servicii de informare comunitară;
f) Consiliere privind utilizarea serviciilor de bibliotecă;
g) Servicii de referinţe şi relaţii publice bazate pe utilizarea instrumentelor moderne
de comunicare: bloguri, newsletter, sms-uri, reţele de socializare.
(4) În funcţie de mărimea bibliotecii şi a comunităţii pe care o serveşte, gama de servicii
poate fi dezvoltată.
(5) Serviciile pentru copii trebuie orientate spre dezvoltarea gustului pentru lectură,
descoperirea de noi cunoştinţe şi dezvoltarea creativităţii.
(6) Serviciile pentru tineri trebuie să fie adaptate vârstei, intereselor şi culturii lor şi
oferite într-o ambianţă adecvată, pe cât posibil în secţii dedicate, fapt ce ii va ajuta să
depăşească sentimentul de înstrăinare faţă de bibliotecă.
(7) Serviciile pentru adulţi trebuie să includă: învăţarea pe tot parcursul vieţii, în
principal prin utilizarea învăţământului la distanţă, activităţi recreaţionale şi de socializare,
activităţi de informare, activităţi pentru grupuri comunitare (grupuri de afaceri, organizaţii de
voluntari, politicieni, persoane din administraţia publică locală etc.), activităţi culturale,
lectura de loisir, instruire în utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor
(TIC).
(8) Serviciile pentru persoane/grupuri cu nevoi speciale trebuie să includă: transport
special, (ex: biblioteci mobile şi alte forme de transport pentru a ajunge la cei din zone izolate
sau pentru a suplini lipsa serviciilor de bibliotecă în cartierele îndepărtate), servicii pentru cei
care nu se pot deplasa de la domiciliu, servicii externe (pentru persoane instituţionalizate),
echipamente speciale şi materiale pentru cei cu dizabilităţi, servicii pentru imigranţi, servicii
de comunicare electronică.
Art.12
Resurse tehnologice
(1) Bibliotecile trebuie să pună la dispoziţia bibliotecarilor şi a utilizatorilor un minimum
de resurse tehnologice prin care să asigure atât regăsirea rapidă a informaţiei din colecţiile
tradiţionale gestionate de bibliotecă, cât şi accesul spre reţele informaţionale şi motoarele de
căutare a informaţiei din Internet.
(2) Aplicaţiile specifice de bibliotecă au o durată de utilizare de minimum 10 ani. După
această durată, bibliotecile trebuie ca, într-un termen limită de 5 ani, să înlocuiască aplicaţiile
integrate de bibliotecă cu unele noi.
(3) Sistemele de operare, aplicaţiile de tip office, precum şi alte aplicaţii utilitare trebuie
să fie aduse la zi odată cu lansarea de noi versiuni, aspect foarte important deoarece, în marea
lor majoritate, bibliotecile au şi rolul de centru local de instruire în utilizarea tehnologiilor
informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
(4) Toate aceste resurse trebuie să asigure o funcţionalitate optimă şi pentru aceasta se va
respecta utilizarea lor conform duratelor de funcţionare date de legislaţia în vigoare, fiind
înlocuite la terminarea acesteia.
(5) Dotarea minimă cu echipamente informatice pentru serviciile de informare ale unei
biblioteci publice trebuie să includă:
a) Sistem integrat de gestionare a publicaţiilor şi tranzacţiilor compatibil cu
standardele internaţionale privind descrierea documentelor şi a comunicaţiilor specifice
acestuia;
b) Conexiune Internet broadband minim 1024 kb/s, aşa cum este definită aceasta de
către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;
c) Calculatoare pentru activitatea specifică a bibliotecarului şi calculatoare cu rol de
staţie de lucru pentru utilizatori:
I. pentru o bibliotecă ce serveşte o populaţie între 2000 şi 10.000 locuitori:
minimum 1 server, 1 calculator pentru bibliotecar, 1 staţie de lucru pentru utilizatori/1000 de
locuitori;
II. pentru o bibliotecă ce serveşte o populaţie între 10.000 şi 50.000 locuitori:
minimum 2 servere, 4 calculatoare pentru bibliotecari, 1 staţie de lucru pentru utilizatori/1000
de locuitori;
III. pentru o bibliotecă ce serveşte o populaţie de între 50.000 şi 200.000 locuitori:
minimum 3 servere, 8 calculatoare pentru bibliotecari, 1 staţie de lucru pentru utilizatori/1000
de locuitori.
IV. pentru o bibliotecă ce serveşte o populaţie de peste 200.000 locuitori:
minimum 4 servere, 30 de calculatoare pentru bibliotecari, 1 staţie de lucru pentru
utilizatori/1500 de locuitori.
(Aici intră bibliotecile judeţene şi raportare se face la populaţia judeţului. Astfel, toate
resursele bibliotecii judeţene: spaţiul, personalul, colecţiile şi resursele tehnologice se
raportează la populaţia judeţului )
d) Accesul staţiilor de lucru pentru utilizatori la o imprimantă;
e) Condiţii pentru utilizarea calculatoarelor personale precum şi a terminalelor
mobile cu acces la Internet.
f) Condiţii de acces la cataloage, cititoare de microformate, playere audio şi MP3,
magnetofoane, proiectoare de diapozitive şi echipamente pentru persoanele cu handicap fizic
şi vizual;
g) Spaţiu de aproximativ 2,5 mp/birou, necesar pentru găzduirea echipamentelor;
h) Mobilier corespunzător activităţii;
i) Securitatea spaţiului (paza/supraveghere video/uşi metalice/alarmă – după caz)
(6) În funcţie de structura de organizare a fiecărei biblioteci şi având în vedere numărul de
personal şi de filiale, se pot defini nevoi specifice în ceea ce priveşte suplimentarea numărului
de calculatoare, servere, echipamente de stocare/salvare a datelor, periferice specializate şi
echipamente de comunicaţii.
Art.13
Resurse materiale şi financiare
(1) Biblioteca publică trebuie să dispună în mod constant de necesarul de resurse
materiale care să-i asigure funcţionarea permanentă şi dezvoltarea de servicii care să răspundă
intereselor în continuă schimbare ale utilizatorilor.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale sau locale sunt obligate să asigure condiţiile
materiale, financiare şi umane necesare funcţionării continue, în condiţiile legii, a bibliotecilor
publice înfiinţate şi organizate în subordinea lor.
(4) Activitatea bibliotecilor publice este finanţată, după caz, din bugetul local al comunei,
oraşului, municipiului sau judeţului pe raza căruia funcţionează.
(5) Consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ finanţează programe culturale,
achiziţii de documente, lucrări de investiţii pentru biblioteca judeţeană, şi pot susţine
cheltuielile materiale şi de capital pentru biblioteca judeţeană respectivă, iar fondurile privind
finanţarea acestora se nominalizează distinct în bugetul propriu al consiliilor locale.
(6) Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice va aproba
bugetele unităţilor administrativ teritoriale, numai după includerea în buget a sumelor
necesare funcţionării bibliotecilor publice şi de învăţământ din aria lor administrativă şi după
confirmarea execuţiei bugetare pentru capitolul respectiv din anul anterior.
Art.14
Resurse umane
(1) Personalul este resursa cea mai importantă a unei biblioteci. Pentru desfăşurarea în
condiţii optime a activităţii, biblioteca trebuie să dispună de personal suficient, conform
normativelor în vigoare iar pentru ca randamentul să fie foarte bun, personalul trebuie motivat
şi instruit.
(2) Încadrarea cu personal a bibliotecilor publice s-a făcut prin raportare la mărimea
populaţiei pentru care biblioteca asigură servicii. Vezi Anexa 1
(3) În condiţiile cerințelor și exigenţelor tot mai diverse, bibliotecarii trebuie să deţină
abilităţi esenţiale pentru: comunicare, cooperare, înţelegere a diversităţii culturale,
cunoaşterea colecţiilor şi a modului cum pot fi accesate, lucru în echipă, adaptare la
schimbare, utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.
(4) În relaţia cu publicul, cu ceilalţi angajaţi şi cu organizaţiile externe bibliotecarii au
responsabilitatea unui comportament bazat pe principiile fundamentale ale profesiei de
bibliotecar, principii stipulate în Codul Etic al Bibliotecarului.
(5) Pentru o bună performanţă profesională bibliotecarii trebuie să parcurgă un proces de
dezvoltare profesională continuă, atât formal, cât şi informal.
(6) Formarea profesională este un element vital în activitatea unei biblioteci publice.
Biblioteca trebuie să realizeze o planificare continuă a formării personalului la diferite
niveluri şi intervale de timp şi o alocare constantă de resurse.
(7) Bibliotecile publice trebuie să prevadă şi ordonatorul principal de credite trebuie să
aprobe un procent de 5% din totalul cheltuielilor de personal pentru formarea profesională a
angajaţilor, prin participarea regulată la cursuri şi alte forme de perfecţionare pentru a-şi putea
adapta nivelul cunoştinţelor la evoluţia permanentă a domeniului.
(8) În perioadele de reducere a bugetelor şi de restructurare a personalului, nivelul de
finanţare pentru formare profesională trebuie menţinut, pentru că in asemenea momente
pregătirea personalului este foarte importantă.
(9) O metodă complementară de formare profesională o reprezintă introducerea unui
sistem de mentorat prin care noii angajaţi lucrează sub îndrumarea profesioniştilor din
bibliotecă.
(10) Condiţiile de muncă, sănătatea şi siguranţa personalului trebuie să aibă în vedere
următoarele aspecte: condiţii bune de muncă, mobilier şi echipament ergonomic, planuri de
evacuarea si testarea regulată a acestora, identificarea şi remedierea riscurilor de sănătate şi
siguranţă, existenţa unui comitet de sănătate şi siguranţă, haine de protecţie, forme de
recompensare a timpului de muncă lucrat la sfârşit de săptămână sau de sărbători, sporuri
pentru condiţii vătămătoare.
(11)Personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, periodice şi manuscrise,
mânuiesc colecţii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil,
lucrează în laboratoare de restaurare şi conservare a cărţii, servicii de prelucrare, servicii de
achiziţii, servicii de împrumut de documente ori în spitale, aziluri de bătrâni şi în orfelinate,
ateliere de legătorie şi tipografie îşi desfăşoară activitatea în condiţii vătămătoare de muncă,
fapt pentru care trebuie să beneficieze de sporuri salariale compensatorii.
(12)Bibliotecile pot desfăşura anumite activităţi cu ajutorul voluntarilor asistaţi de angajaţii
bibliotecii. Pentru activitatea cu voluntarii biblioteca trebuie să aibă o politică scrisă prin care
definesc sarcinile voluntarilor, nivelul de implicare în operaţiunile de bibliotecă şi relaţia cu
angajaţii. Voluntarii nu trebuie utilizaţi ca substitut pentru angajaţii plătiţi.
Art. 15
Instrumente de management
Dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, schimbările sociale şi
demografice, libertatea de circulaţie, migraţia forţei de muncă au determinat accentuarea
rolului de furnizor de informaţii al bibliotecii publice şi implicit însuşirea de noi instrumente
de management, cu referire la: scanarea mediului, analiza nevoilor comunităţii, monitorizare
şi evaluare, măsurarea performanţei.
(1) Scanarea mediului
Procedeul oferă informaţii relevante şi critice despre mediul intern al bibliotecii, prin analiza
capacităţilor manageriale, funcţionale, organizaţionale şi de schimbare ale bibliotecii şi despre
mediul extern în care evoluează biblioteca la nivel local, regional, naţional sau internaţional şi
se referă la factorii economici, geografici şi de infrastructură, mediul concurenţial, gradul de
dezvoltare a tehnologiilor, condiţiile sociale şi culturale în continuă schimbare.
Scanarea mediului permite identificarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi
ameninţărilor, elemente care formează împreună analiza SWOT.
(2) Analiza nevoilor comunităţii
Cel puţin o dată la 5 ani biblioteca publică trebuie să evalueze nevoile de informare şi de
servicii de bibliotecă ale comunităţii pentru a-şi corela politica de dezvoltare cu cerinţele
comunităţii. Pentru obţinerea unor rezultate obiective sondajele trebuie făcute de organizaţii
externe, specializate.
(3) Monitorizare si evaluare
Strategiile, planurile operaţionale şi activităţile de bibliotecă trebuie monitorizate şi evaluate
permanent pentru a se vedea în ce măsură şi-au atins scopul obiectivele fixate.
Colectarea şi analiza periodică a statisticilor, indicatorii de performanţă, sondarea nevoilor
utilizatorilor şi a satisfacţiei lor faţă de serviciile primite orientează managementul asupra
tendinţelor şi permit comparaţii interne şi externe relevante.
Dovedirea eficienţei şi eficacităţii activităţii de bibliotecă prin utilizarea instrumentelor de
monitorizare şi evaluare oferă managementului argumente pentru fundamentarea solicitărilor
de resurse şi pentru demonstrarea responsabilităţii faţă de comunitatea servită şi de finanţatori.
(4) Măsurarea performanţei
Măsurarea performanţei este folosită în bibliotecile publice din România de câţiva ani.
Măsurătorile şi indicatorii de performanţă au fost stabiliţi pentru a măsura intrările şi ieşirile
de resurse, necesarul de resurse pentru înfiinţarea de servicii noi şi rezultatul activităţilor
efectuate de bibliotecă.
Pentru a evalua şi monitoriza rezultatele obiectivelor bibliotecii se folosesc următorii
indicatori de performanţă:
a) Indicatori de utilizare:
 Utilizatori înscrişi ca % din populaţie;
 Utilizatori activi ca % din populaţie;
 Documente împrumutate per capita;
 Documente împrumutate per utilizator activ;
 Documente împrumutate per vizită;
 Număr de referinţe, bibliografii şi referinţe electronice per capita;
 Vizite la bibliotecă per capita;
 Nr. de vizite ale site-ului;
b) Indicatori de resurse materiale:
 Documente în colecţii per capita;
 Documente achiziţionate din finanţare bugetară per capita;
 Documente achiziţionate din venituri proprii şi din alte venituri per capita;
 Documente achiziţionate la 1.000 locuitori;
 Exemplare achiziţionate per titlu achiziţionat;
 Staţii de lucru pentru utilizatori raportat la populaţia servită;
c) Indicatori de resurse umane
 Personal de specialitate la 1.000 de locuitori;
 Număr locuitori per personal de specialitate;
d) Indicatori de cost
 Cheltuieli curente din finanţare bugetară per capita;
 Cheltuieli curente din venituri proprii şi alte venituri per capita;
 Cheltuieli pentru personal per capita;
 % cheltuielilor pentru personal;
  Cheltuieli pentru achiziţii de documente din finanţare bugetară per capita;
 Cheltuieli pentru achiziţii din venituri proprii şi din alte venituri per capita;
 % cheltuielilor pentru achiziţii de documente din finanţare bugetară;
 % cheltuielilor pentru achiziţii de documente din venituri proprii şi din alte
venituri;
 Cost per utilizator activ;
 Cost per vizită;
e) Indicatori ai calităţii
 Satisfacţia utilizatorilor faţă de serviciile primite (sondaje);
 Rata de înnoire a colecţiei (în ani).
(Pentru bibliotecile judeţene indicatorii se raportează la populaţia judeţului.)
Art. 16
Dispoziţii tranzitorii şi finale:
(1) Bibliotecile de drept public pot fi desfiinţate doar în cazul încetării activităţii
autorităţilor sau instituţiilor care le-au înfiinţat sau finanţat şi numai în condiţiile preluării
patrimoniului lor de către o altă bibliotecă de drept public, în termen de 90 de zile, cu
respectarea legislaţiei în vigoare.
(2) În cazul unor situaţii excepţionale cu caracter economic, ce vizează diminuarea
bugetului instituţiei se vor asigura la minimum cheltuielile de personal şi cele de funcţionare
ale bibliotecii.
(3) Până la finele anului 2013, unităţile administrativ-teritoriale care nu au înfiinţat încă
biblioteci publice sau care au o populaţie ce excede normelor minimale de personal conforme
Anexei 1, vor înfiinţa biblioteci publice în aria lor administrativă, în condiţiile legii.
(4) În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, fiecare unitate
administrativ-teritorială trebuie să asigure bibliotecii publice condiţiile de funcţionare
prevăzute în prezentul act normativ.
(5) În termen de 90 zile de la publicare, Ministerul Administrației și Internelor va institui
sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor din prezentul act normativ de către autoritățile
publice finanțatoare .

Documente consultate:

Public Library Manifesto: 1994 [resursă electronică]. În: Iflanet. Disponibil la:
http://archive.ifla.org/VII/s8/unesco/eng.htm (Citat la 02.04.2012)

IFLA/UNESCO. Manifestul bibliotecii publice. 1994 [resursă electronică]. Disponibil la:

http://archive.ifla.org/VII/s8/unesco/roma.pdf. (Citat la 02.04.2012)

IFLA Public Library Service Guidelines / edited by Christie Koontz and Barbara Gubbin. Ed.
a 2-a. Berlin; Munich: De Gruyter Saur, 2010 (IFLA Publications; Nr 147). ISBN 978-3-11-
023214-1
ANEXA 1
Propunere: Dragoş Adrian Neagu,
Prim-vicepreşedinte ANBPR

PERSONALUL BIBLIOTECILOR PUBLICE

Secţiunea privind normarea a fost făcută în condiţiile în care OUG 63/2010 nu îşi mai produce
efectele. Orice modificări ale prezentei Anexe ne propune, ele nu vor putea fi aplicate.

1. Biblioteca comunală

Bibliotecar 1 post/2500 loc.

-Postul de bibliotecar reprezintă funcţia de responsabil de bibliotecă şi poate fi
asimilată cu funcţia de şef de birou.

2. Biblioteca municipală / orăşenească

Director: 1 post
Bibliotecar (responsabil de bibliotecă) alte categorii de
personal de specialitate 1 post / 2500 loc.
- Funcţia de responsabil de bibliotecă şi poate fi asimilată cu funcţia de
director adjunct:
- Posturile de conducere pentru bibliotecile cu un număr de personal mai
mare de 3 se aprobă conform prevederilor legale.

3. Biblioteca judeţeană

Categoria de personal Criterii de normare Observaţii

Director general un post/unitate Postul de director general şi posturile
Director de specialitate un post/unitate de director de specialitate şi de
Director economic un post/unitate director economic se acordă în
biblioteca judeţeană cu un personal de
minimum 150 de angajaţi.
Director un post/unitate
Director adjunct de un post/unitate Posturile de director adjunct de
specialitate specialitate şi de director adjunct
Director adjunct un post/unitate economic se acordă în biblioteca
economic judeţeană cu un personal de minimum
75 de angajaţi.
Director adjunct un post/unitate Director adjunct economic / Contabil
economic /contabil şef şef se acordă în biblioteca judeţeană
cu un personal mai mic de 75 de
angajaţi.

- Bibliotecar şi alte un post de la 5.000 -

categorii ale personalului 7.000 de locuitori ai
de specialitate judeţului
Bibliotecar cu atribuţii un post pentru până la
metodice 40 de unităţi coordonate
Redactor un post/unitate
Sociolog un post/unitate
Responsabil PSI, NTSM, un post/unitate
SU.
Responsabil achiziţii un post/unitate
publice
Jurist un post/unitate

Posturi de conducere Număr minim de personal de execuţie în

subordine
Şef serviciu 8 persoane
Şef birou 4 persoane
Şef formaţie de muncitori 4 persoane

Posturile de conducere se cuprind în numărul personalului de specialitate, conform

categoriilor de personal din bibliotecă, rezultat din aplicarea criteriilor de normare.

Personalul administrativ reprezintă 12 % din numărul total al personalului aprobat.

Personalul de întreţinere şi de deservire se repartizează astfel:

- personalul de pază se stabileşte în funcţie de necesarul fiecărei unităţi, potrivit
prevederilor legale;
- îngrijitor - un post la 500 mp;
- numărul muncitorilor calificaţi şi necalificaţi se acordă în funcţie de necesarul fiecărei
unităţi, conform prevederilor legale.

Potrivit nevoilor de informare şi de serviciile pe care bibliotecile publice le realizează

structura de personal poate fi majorată prin hotărâri ale autorităților publice din unităţile
administrativ-teritoriale care finanţează biblioteca.

Precizări:
 Documentele sunt propuse pentru dezbatere publică în perioada 04.04 -20.04.2012;

 În cazul variantelor multiple se va alege varianta care întruneşte cele mai multe
opţiuni.