Revista 1

Autorii \[i asum` integral responsabilitatea
pentru articolele trimise redac]iei, \n conformitate

cu prevederile Legii nr. 206 din 27.05.2004
Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
=i inclus[ ]n categoria “B+”
Cuprins Contents
Editorial Editorial
Demnitate [i curaj 7 Dignity and Courage
Colonel dr. Mircea T~NASE Colonel Dr Mircea T~NASE
Proiec]ii conceptuale Conceptual Projections

Armata – de la institu]ie la profesie 11 The Armed Forces – From the Institution
General-locotenent dr. Sorin IOAN to Profession
Lieutenant General Dr Sorin IOAN
Conceptul de paralizie strategic` (I) 16 The Concept of Strategic Paralysis (I)

Colonel Mircea MÎNDRESCU Colonel Mircea MÎNDRESCU
Utilizarea for]elor pentru opera]ii speciale 24 The Use of Naval Special Operations
navale în combaterea amenin]`rilor Forces in Fighting the Threats specific
specifice începutului de secol (I) to the Beginning of the Century (I)
Colonel dr. Marius-Dumitru CR~CIUN Colonel Dr Marius-Dumitru CR~CIUN
Geopolitic` • Geostrategie Geopolitics • Geostrategy

Securitate interna]ional` International Security
Cunoa[terea [i contracararea 36 Knowing and Countering Risk
factorilor de risc [i a vulnerabilit`]ilor Factors and Vulnerabilities to Human
la adresa securit`]ii umane (I) Security (I)
General-locotenent Lieutenant General
dr. Teodor FRUNZETI Dr Teodor FRUNZETI
Criza economic` global` 45 Global Economic Crisis

[i reforma “guvern`rii mondiale” and “World Governance” Reform
Comandor (r.) Alexandru IOAN Colonel (r.) Alexandru IOAN
3
G#ndirea Militar` Rom#neasc` ~ 1/2009
România [i Uniunea European` 60 Romania and the European Union

– securitate economic` prin integrare – Economic Security through Integration
Comandor Liviu LUNGULESCU Colonel Liviu LUNGULESCU
Securitatea aerian` – component` 69 Air Security – Component

a securit`]ii na]ionale of National Security
C`pitan-comandor Gabriel R~DUCANU Lieutenant Colonel Gabriel R~DUCANU
Opinii Opinions
Cheia succesului transform`rii 77 The Key to the Successful
organismului militar este omul Transformation of the Military Body
General (r.) dr. Mihail ORZEA}~ is the Individual
General (r.) Dr Mihail ORZEA}~
Opera]iile informa]ionale în cadrul 82 Information Operations

opera]iei de securitate maritim` within Maritime Security Operation
Comandor Constantin CIOROBEA Captain Constantin CIOROBEA
Sisteme integrate de management 93 Integrated Crisis Management

al crizelor Systems
Comandor dr. Alexandru G~LU{C~ Colonel Dr Alexandru G~LU{C~
Locotenent-colonel Adrian RICU Lieutenant Colonel Adrian RICU
Aspecte ale utiliz`rii spa]iului cosmic103 Aspects of Using Outer Space

în scopuri militare for Military Purposes
Colonel Nicolaie BUZATU Colonel Nicolaie BUZATU
Prezen]a jurnali[tilor români 109 The Presence of Romanian Journalists

în teatrele de ac]iuni militare in Theatres of Military Actions
Colonel Adrian FULEA Colonel Adrian FULEA
Elemente ale managementului 118 Elements of the Communication

procesului de comunicare Process Management
la nivelul Statului Major General within the General Staff
Locotenent-comandor Adrian VOINEA Lieutenant Commander Adrian VOINEA
4
Cuprins
Apari]ia submarinului 125 The Advent of the Submarine
[i prima b`t`lie a Atlanticului and the First Battle of the Atlantic
C`pitan-comandor Commander
dr. Olimpiu GLODARENCO Dr Olimpiu GLODARENCO
Sistemul de naviga]ie satelitar` 134 GALILEO Sattellite Navigation

GALILEO – între politic [i economic System – Between Politics
Maior Dorian LUPARU and Economics
Major Dorian LUPARU
Conexiuni International
interna]ionale Connections
NATO trebuie s` se gândeasc` 143 NATO Needs to Think Twice
de dou` ori în privin]a viitorului sù about its Future
Xinghui ZHANG Xinghui ZHANG
Golful [i NATO – este timpul 148 The Gulf and NATO – Time to Revisit
ca rela]iile s` fie reanalizate Relations
Abdulaziz SAGER Abdulaziz SAGER
Mediul opera]ional \ntrunit 2008 153 The Joint Operating Environment 2008
– provoc`rile [i implica]iile – Challenges and Implications
viitoarei for]e \ntrunite (I) for the Future Joint Force (I)
– studiu al Comandamentului – Study of the United States
american al For]elor Întrunite Joint Forces Command
Statul Major General 167 The General Staff

– 150 de ani – – 150 years –
Pagini din istoria Pages in the National

militar` na]ional` Military History
Armeriile armatei (II) 171 Armed Forces Armorials (II)
Colonel D`nu] VACARIU Colonel D`nu] VACARIU
5
Restituiri: “România Militar`” 178 Restitutions: “Military Romania”

– “Arta de a comanda” (I) – “The Art of Command” (I)
Istoria devenirii noastre: 181 The History of Our Development:

“{tiin]`, art` [i istorie militar`” (III) “Military Science, Art and History” (III)
Univers publicistic 186 Military Journalistic

militar Universe
Trecutul The Past

la timpul prezent at the Present Time
Generalul Subutai [i Vlaicu-Vod`: 191 General Subutai and Vlaicu-Vod`:
Strategi militari Military Strategists
Referin]e bibliografice 195 Bibliographical References
Evenimente editoriale 198 Editorial Events
6
Demnit ate si
Demnitate , cur aj
curaj
N
u putem s` nu observ`m c` începutul de an 2009 nu este
de cel mai bun augur pentru institu]ia militar`, ca, de altfel, pentru
întreaga societate româneasc`, inevitabil conectat` la convulsiile
planetei. Dincolo de efectele unei mult prea trâmbi]ate crize economice, cu dimensiuni
reale sau numai imaginate de interese care, de cele mai multe ori, ne scap`,
o alt` criz`, cea moral`, î[i arat` amenin]`tor col]ii. E inutil s` încerc`m a-i eviden]ia
aici cauzele, în condi]iile în care sunt mai mult decât evidente pentru orice analist
serios al socialului contemporan. Îns`, nu putem s` nu ne întreb`m, cu toat`
seriozitatea, ce avem de f`cut pentru a nu ne resemna în fa]a acestei noi încerc`ri.
Dezam`gi]i de o stare de lucruri nefireasc`, dar departe de a fi debusola]i,
ne cùt`m în continuare repere [i puncte de sprijin pe care s` ne configur`m viitorul.
{i, de[i previziunile nu par a fi încurajatoare, nu avem dreptul s` nu continu`m
lupta pe palierele de competen]` [i cu atribu]iile cu care fiecare dintre noi am fost
învesti]i. Institu]ia militar` a fost [i trebuie s` r`mân` unul dintre stâlpii de rezisten]`
ai edificiului nostru na]ional [i, de aceea, mai cu seam` noi, cei care ne-am angajat
s` o slujim, indiferent de greut`]i [i priva]iuni, trebuie s` credem în viitorul ei.
Datori a p`stra verticalitatea institu]iei prin propria noastr` pozi]ie vertical`
în fa]a unor provoc`ri nu întotdeauna loiale, s` cùt`m deci solu]ii pentru
a recepta [i a para cu demnitate încerc`rile prezentului [i modalit`]i de a aborda
cu mult curaj viitorul.
Supus`, ca parte a organismului militar, unor continue prefaceri, cu rezultate
benefice de cele mai multe ori, revista Gândirea Militar` Româneasc` a fost nevoit`
totu[i s` suporte, al`turi de întregul sistem c`ruia îi apar]ine, [i efectele colaterale,
mai pu]in pl`cute, ale acestor schimb`ri. Îns`, în pofida tuturor acestor dureri
ale tranzi]iei, doar cine n-a vrut nu a v`zut c` revista [i-a continuat drumul ascendent,
spre satisfac]ia celor care au avut ceva serios de spus [i, în egal` m`sur`, a celor
care au g`sit în paginile ei ceea ce a[teptau de la o publica]ie de asemenea anvergur`.
Ce ne a[teapt` [i ce se a[teapt`, în continuare, de la revist` ? Ei bine,
în primul rând, men]inerea racord`rii ei la prezentul continuu al institu]iei militare,
întru împlinirea efortului de prefigurare, chiar [i numai din perspectiv` teoretic`,
a viitorului acesteia. În egal` m`sur`, conectarea sa la re]eaua [tiin]ific` intern`
7
[i interna]ional` în vederea situ`rii în avangarda sistemului de valori contemporan.

{i, nu în ultimul rând, un necesar recurs la istorie, ca o condi]ie de recunoa[tere
[i valorizare a fundamentelor istoriei noastre na]ionale, pe scena c`reia,
nu de pu]ine ori, militarii au fost protagoni[ti de prim` m`rime
Ne propunem, în consecin]`, proiecte care, de[i restric]ionate ca dimensiune
material` de vremurile austere pe care le str`batem, pot deveni consistente
prin prisma semnifica]iei lor în tezaurul spiritual al o[tirii române. Deocamdat`,
f`r` a detalia mai mult, semnal`m dorin]a de a marca, cu poten]ialul uman de care
dispunem [i cu resursele materiale pe care vom reu[i s` le acces`m, împlinirea,
anul acesta, a 60 de ani de la înfiin]area NATO, împlinirea a 145 de ani de la apari]ia
primului num`r al revistei România Militar` – premerg`toare a ceea ce este ast`zi
revista Gândirea Militar` Româneasc` – [i 150 de ani de la înfiin]area Statului
Major General al Armatei României.
Deziderate care se sprijin` pe certitudinea unor înf`ptuiri editoriale lùdabile,
prin care revista a reu[it s` se impun` de-a lungul timpului în prim-planul peisajului
publicistic, conferind o necesar` vizibilitate [i apreciere exprim`rii în plan teoretic
a organismului militar. {i ce poate fi mai potrivit ca impuls pentru noul drum
al revistei în acela[i sens al împlinirii sale decât acest remarcabil palmares al sù ?
Cu competen]a [i d`ruirea unui colectiv redac]ional de excep]ie, care s-a dovedit
capabil de performan]e deosebite în condi]ii nu mereu favorabile actului de crea]ie
[i devenirii fire[ti a revistei, dar [i cu sprijinul cititorilor, colaboratorilor [i factorilor
de decizie abilita]i [i interesa]i în sus]inerea [i cre[terea valoric` a acesteia,
am convingerea c` acest proiect editorial va fi dus la bun sfâr[it. {i, mai mult
decât atât, va fi un r`spuns la provocarea pe care mi-am asumat-o la preluarea
func]iei de redactor-[ef al revistei [i un bun prilej de a confirma încrederea
care mi-a fost acordat`.
A[adar, cel pu]in din acest punct de vedere, avem toat` determinarea
de a porni la drum optimi[ti, cu convingerea c` revista î[i va p`stra [i î[i va împlini
în continuare menirea, de tribun` a elitei militare, de rostire [i rostuire a celor
mai îndr`zne]e [i, în egal` m`sur`, valoroase produse ale gândirii militare na]ionale.
@ Colonel dr. Mircea T~NASE
8
Dignity and Courage
Courage
W
e cannot help noticing that the beginning of 2009 is not so
auspicious for the military institution as it is not for the entire
Romanian society that is inevitably connected to our planet
convulsions. Beyond the effects of the economic crisis that has been exhaustively
debated and may have real dimensions or only imagined ones as a result of interests
we cannot grasp many times, another crisis, the moral one, shows its teeth
threateningly. Needless to try to evince its causes here, having in view that they
are more than evident for any major contemporary social analyst. However,
we cannot help earnestly wondering what we will have to do in order not to be
resigned to this endeavour.
Disappointed by an unnatural situation but far from being adrift, we will look
for reference and support points to configure our future. And, although forecasts
do not seem to be encouraging, we do have to continue our struggle, achieving
the level of competency and the tasks each of us has been assigned. The military
institution has been one of the pillars of our national edifice and it has to remain so.
That is why it is us, the ones that have engaged to serve it, no matter the hardships
and privations, who must have faith in its future.
Compelled to preserve the rectitude of the institution through our own
rectitude in front of challenges that are not always honest, we look for solutions to
receive and carry out the tests we are currently put to with dignity, as well as for
ways to approach the future with courage.
Undertaking, as part of the military body, continuous changes that have had
beneficial outcomes most of the times, the Gândirea Militar` Româneasc` Journal
has suffered, together with the entire system it belongs to, the side effects of these
changes, the less pleasant ones. However, in spite of the pain inflicted by transition,
only those who do not want have not seen that the journal has continued the ascendant
path, to the content of those who have had something serious to say as well as
those who have found in the pages of the journal what they have expected from a
publication of this calibre.
What is going to happen and what is expected from the journal from now on ?
Well, firstly, it is expected to remain connected to the current reality of the military
9
institution to accomplish the effort of prefiguring its future, even though from
a theoretical perspective only. Secondly, to keep it related to the internal
and international scientific network with a view to being in the vanguard
of the contemporary value system. Last but not least, to appeal to history as a condition
for the recognition and valorisation of the foundations of our national history
on whose stage the military have often been important protagonists.
We therefore propose projects that, although limited as far as their material
dimension is concerned by the austere times we are living, can become consistent
through the perspective of their significance for the spiritual thesaurus of the
Romanian Armed Forces. For the time being, without going into details, we signal
our wish to mark, with the available human and material resources, 60 years
since NATO was formed, 145 years since the first issue of the România Militar`
Journal – the precursory of what the Gândirea Militar` Româneasc` Journal
is today – was published, and 150 years since the General Staff of the Romanian
Armed Forces was established.
These desiderata are based on the certitude of praiseworthy editorial
achievements that have made the journal succeed in setting itself in the limelight
of the journalistic landscape, providing the military body theoretical expression
with the necessary visibility and appreciation. And what could act as a more
appropriate impulse for the new path the journal is to follow, in line with its tradition,
if not this remarkable record of achievements ?
I am convinced that this editorial project will be successfully accomplished
due to the competency and abnegation of an exceptional editorial team that has
proved its capabilities even in conditions that have not always been favourable
to creation and to the natural development of the journal, due to the readers,
the collaborators and the decision-makers who are in charge of and interested
in supporting the journal and its increasing value. Moreover, it will be an answer
to the challenge I assumed when I became the editor-in-chief of the journal
and an opportunity to confirm the trust I was invested with.
Therefore, at least from this point of view, we are determined to start our way
with optimism, convinced that the journal will preserve and accomplish its mission,
that of being the tribune of the military elite and of providing the most courageous
as well as valuable products of the national military thinking with a voice and place.
English version by
Diana Cristiana LUPU
10
ARMATA
– de la institu]ie la profesie –
General-locotenent dr. Sorin IOAN
S
e afirm` în general [i în medii culturale
The author writes about the trust
the population puts in the military în mod frecvent importan]a studiului
institution, a feeling that can be [i a cunoa[terii istoriei unei na]iuni
materialised through the participation
in collective defence and humanitarian
[i a unei ]`ri. Este incontestabil necesar, formativ
missions, in support of citizens and local [i instructiv pentru fiecare individ s` cunoasc`
authorities, in crisis situations, through cel pu]in momentele cruciale ale evolu]iei umane
the professionalism of actions, the
demonstration of the essential military [i sociale, împrejur`rile ca aspecte ale form`rii
virtues and the structures’ modern and unor state sau ale salturilor care au produs muta]ii
effective equipment.
esen]iale, revolu]ionare sau progresiste, cu influen]e
In this respect, the author outlines
an analysis of the motivation of the imediate sau ulterioare în plan global, regional
youth especially for the military profession, [i specific na]ional. Chiar [i într-o percep]ie
taking into account a few general
aspects: opportunities to develop, general`, neaprofundat`, acest aspect ne ajut`
improve and train in Euro-Atlantic s` în]elegem originea [i dezvoltarea cultural`,
institutions and to operate in a religioas` [i a tradi]iilor poporului c`ruia
multinational environment; becoming
specialised in fields that can be also îi apar]inem. L`rgirea cadrului strict limitat
found in the spectrum of civil professions al momentului social, politic, cultural [i militar
and that provide subsequent professional
development; gaining managerial,
pe care îl trìm, extins, pe de o parte, la tradi]ii
administrative and diplomatic [i, pe de alt` parte, la contextul interna]ional,
experience, especially during international ne creeaz` o viziune mult mai realist`, clar`
missions; rapidly becoming socially
mature, through becoming more [i coerent`.
responsible, in the context of strict discipline Din p`cate, istoria poporului nostru a cunoscut
and risk, in which hesitation, lack of
concentration or even minor mistakes
numeroase momente de convulsii [i conflicte
can have dramatic repercussions. militare în centrul sau la extremitatea unor interese
Keywords: geopolitical de putere sau de influen]`, fie pentru independen]`
transformations; antiterrorist coalition; ori unitate na]ional`, la intersec]ia unor imperii,
security environment; military profession;
collective defence
fie în “ro]ile motrice” distrug`toare ale r`zboaielor
mondiale. Invariabil [i inevitabil, instrumentul
General-locotenent dr. Sorin Ioan – [eful Reprezentan]ei Militare a României la NATO [i UE.
11
principal de sus]inere [i supravie]uire a cauzei na]ionale l-a reprezentat oastea

militar` sau armata, construite din trupul [i spiritul poporului [i “mânuite”,
în ciuda unor imperfec]iuni cu cauze diferite, în slujba poporului. Jertfa uman`,
deloc de neglijat, se poate constitui într-un argument solid.
Imagine. Relevan]\. Încredere

Interesul [i, în mare m`sur`, atitudinea individual` a militarilor, atât în raport
cu exercitarea profesiei, cât [i în mediul civic, social, depind esen]ial de imaginea
public` general` a institu]iei. La rândul ei, imaginea public` este influen]at`
de percep]ia popula]iei privind riscurile [i amenin]`rile la adresa securit`]ii
na]ionale [i, implicit, individuale, de relevan]a for]elor armate privind fermitatea
r`spunsului la acestea [i a celorlalte dimensiuni care determin` o stare de încredere
în modalit`]ile de reac]ie [i control asupra diferitelor situa]ii care pot genera conflicte.
În perioada dinaintea transform`rilor geopolitice începute în anul 1989,
popula]ia nu resim]ea amenin]`ri externe la adresa securit`]ii na]ionale, [i aceasta
din mai multe motive, precum:
• vectorul de reprezentare din perioada r`zboiului rece – URSS – conta
pe propriile capacit`]i [i pe cele de la grani]a cu “blocul militar opus”;
• for]ele armate na]ionale nu erau implicate în exerci]ii comune, din cauza
atitudinii de izolare adoptat` în cadrul Tratatului de la Var[ovia;
• exista o concep]ie strategic` de ap`rare na]ional` de c`tre întregul popor,
cu dimensiunile l`rgite de preg`tire a popula]iei, economiei [i teritoriului
pentru ap`rare, f`r` îns` a resim]i amenin]`ri directe;
• sistemul limitat [i selectiv de informare era manipulat c`tre atitudini
demonetizate [i de stimulare a patriotismului;
• singura amenin]are – Vestul, cu “imperialismul inuman [i exploatator”,
reprezenta, de fapt, pentru majoritatea popula]iei, un vis neexprimat,
o direc]ie dorit` de evadare.
În acele condi]ii, imaginea for]elor armate se fundamenta pe sprijinirea popula]iei
în activit`]ile economice (agricultur`, construc]ii, amenaj`ri hidroenergetice)
[i în situa]iile de criz` cauzate de unele calamit`]i naturale, pe performan]ele
industriei proprii de ap`rare, dar [i pe prezen]a cotidian` a oamenilor în uniform`
afla]i pe str`zi, în mijloacele de transport în comun sau în magazine, într-o perioad`
în care portul ]inutei civile la [i de la serviciu era interzis. Imaginea era, în schimb,
afectat` de priva]iunile stagiului militar obligatoriu, de mobiliz`rile repetate pentru
realizarea “în uniform`” a unor obiective economice [i, mai ales, de condi]iile precare
de trai din unit`]ile militare. Evenimentele din decembrie 1989 au probat pozi]ia
responsabil` a institu]iei [i a militarilor – de apartenen]` [i sus]inere a voin]ei poporului.
12
Proiec]ii conceptuale
A urmat o perioad` de r`t`cire într-un nou “început de istorie”, în cùtarea
unor garan]ii de securitate sau de “aranjamente colective” care s` ofere cel pu]in
“dividende de pace” 1, într-un mediu regional tulburat de conflicte deschise
(în fosta Iugoslavie [i în unele state desprinse din fosta URSS). Angajarea
unor for]e militare în misiuni multina]ionale de men]inere a p`cii [i umanitare,
cu grad de risc sc`zut [i cu efecte locale benefice, într-un proces de reconstruc]ie,
dublat` de o deschidere pentru comunicare din partea institu]iei, ca [i interesul
constant al mijloacelor de informare public`, toate acestea au sus]inut imaginea
pozitiv` a armatei în percep]ia public`. A existat, ce-i drept, [i un filon important
de interes, generat de procesele de aderare la NATO [i la UE.
În acest timp, dup` sfâr[itul r`zboiului rece, în Europa s-a produs un fenomen
de relaxare în planul percep]iei opiniei publice comunitare privind persisten]a
vreunei amenin]`ri la adresa securit`]ii, înso]it` de m`suri de reducere a for]elor
armate [i, evident, a bugetelor destinate ap`r`rii.
Atacurile din 11 septembrie 2001, urmate de alte ac]iuni de acela[i tip în Spania
[i în Marea Britanie, au con[tientizat pericolul crescut al unor noi amenin]`ri
la adresa securit`]ii publice, mult mai dificil de gestionat, [i anume terorismul
interna]ional, cu toate riscurile sale conexe: proliferarea armelor de nimicire
în mas`, crima organizat`, pericolul unui accident nuclear. Interesul fa]` de for]ele
armate a revenit în aten]ia opiniei publice, determinat de noi orient`ri ale proceselor
de transformare, care s` r`spund` fenomenelor reale, influen]ând semnificativ
[i nivelul de încredere în institu]ia militar`.
Similar, [i în ]ara noastr` angajarea armatei în coali]ia antiterorist`
din Afganistan [i în faza de stabilitate [i reconstruc]ie din Irak a accelerat procesul
de reform` [i modernizare [i, implicit, a crescut nivelul public de încredere
în institu]ie, probabil pe fondul unui sentiment de mândrie pentru al`turarea
efortului interna]ional în slujba stabilit`]ii [i securit`]ii. Este de dorit [i, totodat`,
de a[teptat ca atât aderarea la structurile de ap`rare colectiv`, prin statutul dobândit
de membru al NATO [i al UE, cât [i tragedia pierderilor umane suferite în misiuni
cu grad mare de risc, departe de grani]ele ]`rii, s` nu diminueze interesul public
pentru continuarea proceselor de transformare [i modernizare, chiar dac` ritmul
va fi încetinit de efectele crizei economice [i financiare globale. Conflictele persistente
din proximitatea grani]elor [i relativ recentul r`zboi între Rusia [i Georgia,
cu toate conota]iile de cauzalitate, dar [i prin efectele sale, pe termen scurt
[i mediu, pot constitui argumente solide. Un rol important, în acest sens, îi revine
strategiei proprii de comunicare [i informare public`.
1
Sintagma peace dividend îi apar]ine lui John Mearsheimer, în Back to the Future: Instability in Europe
After the Cold War, International Security 15:4, Summer, 1990, pp. 5-56.
13
Relevan]a institu]iei deriv` din angajarea participativ`, chiar [i cu for]e reduse,

în condi]iile unui buget limitat, la eforturile europene [i euroatlantice de ap`rare
[i securitate a valorilor comune institu]ionale [i a intereselor popula]iei comunitare.
Încrederea popula]iei în institu]ia militar` se poate consolida prin capacitatea
de reac]ie în îndeplinirea misiunilor fundamentale, de ap`rare na]ional`, de participare
la ap`rarea colectiv` [i la misiuni umanitare, în sprijinul cet`]enilor [i autorit`]ilor
locale, în situa]ii de criz` cu cauze naturale, prin profesionalismul ac]iunilor,
prin probarea virtu]ilor esen]iale militare [i prin dotarea modern` [i eficient`
a structurilor, care le confer` superioritate.
Profesia militar\: preocupare

[i sus]inere public\
Atitudinea favorabil` fa]` de profesia militar`, atestat` de sondaje [i de num`rul
de candida]i voluntari pentru angajare cu contract sau admitere în sistemul
de înv`]`mânt propriu, a urmat acela[i curs cu nivelul de încredere al publicului
larg în institu]ia militar`. Mai mult, cursul de atitudine înregistrat în ]ara noastr`
este similar cu cel din ]`ri dezvoltate, în special din Europa2, ceea ce dovede[te
un grad corespunz`tor de integrare a societ`]ii civile la nivel european, cu procese
asem`n`toare de transformare intern` [i viziune comunitar` coerent`. În urma
unei analize, fie [i succinte, a motiva]iei pentru profesia militar` am putea reda
urm`toarele aspecte generale:
• oportunit`]ile de formare, perfec]ionare [i antrenare în institu]ii euroatlantice
[i de operare într-un mediu multina]ional – în unele ]`ri, participarea
la misiuni în sprijinul p`cii ofer` un statut privilegiat în societatea civil`
(prioritate la intrarea în sistemul de înv`]`mânt superior, bonus la candidatura
pentru angajare [.a.);
• specializarea în domenii care se reg`sesc în spectrul profesiilor civile
[i care asigur` dezvoltare profesional` ulterioar`, în condi]ii de gratuitate;
• acumularea unei experien]e manageriale, administrative [i diplomatice,
în special pe timpul misiunilor interna]ionale, prin gestionarea
unor proiecte de dezvoltare, contactul cu comunitatea [i administra]ia
local`, cu reprezentan]i ai institu]iilor interna]ionale guvernamentale
[i neguvernamentale;
• garantarea unei siguran]e relativ stabile a unui loc de munc`, retribuit
decent fa]` de nivelul minim de salarizare, în special pentru cei ce provin
din regiuni defavorizate;
2
Giuseppe Caforio, The European Officer: A Comparative View on Selection and Education, Pisa, ETS, 2000.
14
• accesul nediscriminatoriu al tinerilor, indiferent de sex, etnie [i religie,
atât la intrarea în sistem, cât [i la func]ii ierarhice, pe tot parcursul carierei;
• maturizarea social` rapid`, prin responsabilizare, în condi]iile unei discipline
ferme [i de risc, în care ezitarea, lipsa de concentrare sau gre[eli
chiar minore pot avea efecte dramatice;
• încrederea public` în institu]ie [i în persoanele în uniform` încurajeaz`
alegerea unei profesii cu o pozi]ie social` favorabil`.
Desigur c` o analiz` profesionist`, specializat` ar extinde frontul perceptiv,
ar releva [i situa]iile defavorizante ale profesiei, care triaz` op]iunile [i, de ce nu,
ar putea emite sugestii pentru politici viitoare de cre[tere a interesului, a motiva]iei
[i sus]inerii publice pentru aceast` profesie, cu consecin]e benefice pentru institu]ie.
*
În condi]iile unei anumite concuren]e între institu]ii, chiar din interiorul
sistemului na]ional de ap`rare, atragerea tinerilor cu preg`tire [i aspira]ii
rezonabile în carier` se fundamenteaz` pe pozi]ia public` a societ`]ii fa]` de profesia
militar`, pe nivelul de încredere [i respect [i pe o comunicare constant`,
prin reprezentan]i, cu societatea civil`, folosind toate oportunit`]ile [i nu doar
prin campanii izolate.
Sondajele de opinie [i alte ac]iuni sociologice, mai ales în rândul tinerilor,
poten]iali candida]i pentru profesia de militar, ajut` la formarea [i ajustarea,
prin corec]ii, inclusiv prin perfec]ionare motiva]ional`, a strategiei proprii de atragere,
men]inere sau promovare.
Popularizarea performan]elor privind dotarea modern` sau nivelul
de profesionalizare, probat în exerci]ii sau misiuni, contribuie, de asemenea,
la cre[terea încrederii societ`]ii civile în profesia de militar [i, în general,
într-o institu]ie care comunic` deschis cu publicul.
Înainte de a privi c`tre exterior, încrederea se sus]ine pe coeziunea intern`,
structural`, pe o opinie solid`, pozitiv` la nivelul fiec`rui corp profesional
component, orientat` c`tre responsabilit`]i, misiuni [i spirit civic. Cu alte cuvinte,
m`sura complet` a încrederii este dat` de dou` dimensiuni, care pot fi exprimate
emo]ional sau simbolic astfel: “Sunt mândru s` servesc ]ara ca militar”, respectiv
“Sunt mândru de armata poporului meu”.
15
CONCEPTUL
DE
PARALIZIE STRATEGIC| (I)
Colonel Mircea MÎNDRESCU
Motto: “Moralul este fa]` de material

dup` cum trei este fa]` de unu”.
Napoleon Bonaparte
U
nul dintre subiectele continuu
dezb`tute în cadrul societ`]ii umane
se refer` la problematicile r`zboiului
[i ale p`cii. Gânditori civili [i militari, deopotriv`,
The author approaches the
con[tien]i de importan]a celor dou` aspecte, care pot
concept of strategic paralysis from the
perspective of its military, spiritual, conduce la existen]` sau inexisten]`, s-au aplecat
material, mental and moral features. [i continu` s` fie preocupa]i de caracteristicile
The main purpose of this concept is the [i specificit`]ile celor dou` complexe fenomene
incapacity rather than the annihilation
sociale.
of the enemy.
In this respect, the author Având în vedere importan]a r`zboiului [i a p`cii,
underlines that this option is intended ca [i posibilele consecin]e ale gestion`rii gre[ite
for acquiring maximum political a celor dou` fenomene, nu este de mirare c` unul
benefits with minimum material and
dintre cele mai analizate subiecte s-a referit
human expenses. The planned
actions are aimed at neutralising la definirea metodelor de ac]iune care s` conduc`
the enemy’s will to fight through la victorie. Ce anume determin` apari]ia succesului ?
actions carried against the capabilities Care sunt argumentele care explic` p`r`sirea
that provide the resource and
command-coordination elements
câmpului de lupt` de c`tre trupe care ar mai fi putut
needed for conducting the war. continua rezisten]a ? Iat` doar dou` exemple
The main purpose of a direct dintre nenum`ratele posibile întreb`ri care s-au n`scut
action is to affect the enemy physical, [i se pot na[te pe marginea subiectului.
material and mental capabilities, the
enemy morale included.
Pe scurt, r`spunsul general la întreb`rile
enun]ate aici ar putea fi construit în jurul ideii c` pierde
Keywords: enemy annihilation; cel care se recunoa[te înfrânt. Dac` sentimentul
force destruction; battlefield; action
pattern; social system
neputin]ei nu este cuib`rit în sufletul lupt`torului,
atunci acesta va continua rezisten]a, cu [anse
Colonel Mircea M\ndrescu – director adjunct al Colegiului Na]ional de Ap`rare.
16
ca victoria s` i se al`ture. Aceast` acceptare a superiorit`]ii adversarului deriv`
din existen]a sentimentului de neputin]`, dintr-un colaps moral, care poate ap`rea
ca urmare a instal`rii unei forme de paralizie.
Paralizia ac]ional` este relativ nou` ca termen; cu toate acestea, exist` autori
care nu numai c` au recunoscut importan]a unor termeni congruen]i celui de paralizie,
dar au [i folosit în mod explicit acest termen.
Basil Liddell Hart a fost un viguros avocat al paraliziei strategice. Argumentând
c` cea mai decisiv` victorie nu are valoare dac` na]iunea înving`toare este sec`tuit`,
el subliniaz` c` cel mai eficient [i economic mod de a duce r`zboiul este cel
care vizeaz` “dezarmarea” prin inducerea paraliziei strategice [i nu “distrugerea
prin anihilare”1. El adaug`, în acest sens: “Un strateg trebuie s` vizeze paralizarea
[i nu uciderea adversarului. Chiar la nivelul de jos al r`zboiului, un om ucis reprezint`
doar un om mai pu]in, pe când un om cu un redus nivel al moralului (“unnerved”)
este purt`tor al germenului fricii, capabil de a r`spândi panica. La un nivel mai înalt
al r`zboiului, impresia impregnat` în mintea comandantului poate face irelevant`
capacitatea combativ` a for]elor de care dispune. La un nivel [i mai înalt, un anumit
nivel de presiune psihologic` aplicat` unui guvern ar putea fi suficient pentru
neutralizarea tuturor resurselor la dispozi]ia unei ]`ri, astfel încât sabia va c`dea
dintr-o mân` paralizat`”2.
R`d`cinile conceptului de paralizie strategic` pot fi trasate pân` la Arta r`zboiului
(Ping Fa) a filozofului chinez Sun Tzu: “regula general` privind utilizarea for]ei
militare prevede c` este mai bine s` men]ii o na]iune intact` decât s` o distrugi.
Este mai bine s` men]ii intact` o armat` decât s` o distrugi. De aceea, nu cei care înving
în fiecare b`t`lie sunt cu adev`rat pricepu]i; aceia care neutralizeaz` armatele altora
f`r` lupt` sunt cei mai pricepu]i”3 . Mai mult, Sun Tzu promoveaz` ideea incapacit`rii
rapide a adversarului: “de aceea, cel care este priceput în artele mar]iale învinge
f`r` lupt` for]ele altora, cucere[te ora[ele f`r` asedii, distruge în timp scurt alte na]iuni”4.
Studierea atent` a operei lui Carl von Clausewitz relev` c` acesta nu este
atât de “atri]ionist” pe cât ar p`rea la prima vedere5. Gânditorul militar german
aprecia c` exist` dou` tipuri de r`zboi, unul “ideal”, al c`rui scop este anihilarea
adversarului, [i unul “real”, mai limitat, în care anihilarea total` nu este posibil`
ca urmare a existen]ei unei întregi serii de limit`ri/restric]ii impuse de domeniul
1
B. H. Liddell Hart, Strategy, London and Faber Ltd., 1954, New York, Penguin Books, 1991, p. 212.
2
Ibidem.
3
Sun Tzu, The Art of War, tradus` în limba englez` de Thomas Cleary, Boston and London,
Shambhala Publications, 1988, pp. 66-67.
4
Ibidem.
5
David S. Fadok, John Boyd and John Warden: Air Power Quest for Strategic Paralysis, School of Advanced
Airpower Studies, Air University Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, 1995, p. 5.
17
politic sau de posibilit`]ile practice aflate la dispozi]ie6. Altfel spus, în]elesul pe care
Clausewitz îl ofer` expresiei “for]ele lupt`toare trebuie s` fie distruse”7 este acela
c` aceste for]e trebuie “aduse într-o condi]ie care s` nu le permit` s` continue lupta”.
Astfel, se observ` c` defini]ia distrugerii for]elor armate este, în fapt, compatibil`
atât cu paralizia, cât [i cu anihilarea.
J. F. C. Fuller este, probabil, autorul primului plan militar al epocii moderne
care viza paralizarea inamicului (Planul 1919). Acesta prevedea c` “for]a
fizic` a unei armate este constituit` din modul de organizare a acesteia,
controlat` de creierul ei. Paralizeaz` creierul [i corpul înceteaz` s` mai func]ioneze”8.
Fuller a insistat pe faptul c` “r`zboiul care vizeaz` creierul” 9 reprezint`
cea mai eficient` metod` de neutralizare a organiz`rii militare a adversarului
[i, prin aceasta, a puterii militare a acestuia. În scopul economisirii for]elor/
mijloacelor/resurselor trebuie g`site solu]ii de producere a unor efecte instantanee
de genul “unei împu[c`turi în cap”, evitându-se metoda “mor]ii prin scurgerea
sângelui ca urmare a producerii unor r`ni succesive mai u[oare”10.
Fuller [i Liddel Hart au fost martorii apari]iei pe câmpul de lupt` a unei noi
categorii de for]e ale armatei, [i anume a avia]iei militare. Spre deosebire îns` de al]i
contemporani, cei doi gânditori britanici au previzionat un rol de maxim` importan]`
pentru avia]ie în cadrul ac]iunilor destinate paraliz`rii strategice a adversarului.
În acest sens, Fuller prevedea c` modelul ac]ional va include “o for]` terestr` ]inând
în [ah o alt` for]` terestr`, în timp ce avioanele sale distrug comunica]iile [i bazele
inamice, în acest fel paralizând ac]iunea inamicului”11. Ideile lui Hart privind acela[i
subiect prevedeau c`, “dac` lovitura este suficient de rapid` [i puternic`, nu exist`
niciun motiv ca, în câteva ore, cel mult câteva zile de la începerea ostilit`]ilor,
sistemul nervos al ]`rii inferioare ca putere aerian` s` nu fie paralizat”12.
Paralizia strategic` este o op]iune care prezint` tr`s`turi de factur` militar`,
spiritual`, material`, mental` [i moral`, al c`rei scop este mai curând disabilitarea
(incapacitarea) [i nu nimicirea adversarului. Aceast` op]iune are în vedere ob]inerea
unor beneficii politice maxime în condi]iile efectu`rii unor cheltuieli materiale
[i umane minime. Ac]iunile preconizate vizeaz` neutralizarea voin]ei de a lupta
6
Peter Paret, Makers of Modern Strategy, Princeton, New Jersey, Princeton University Press, 1986,
pp. 196-197.
7
Carl von Clausewitz, On War, tradus` în limba englez` de Michael Howard [i Peter Paret, Princeton,
New Jersey, Princeton University Press, 1976, p. 90.
8
J. F. C. Fuller, The Foundation of the Science of War, London: Hutchinson and Company, 1925, p. 314.
9
Ibidem.
10
Ibidem, p. 292.
11
Ibidem, p. 181.
12
B. H. Liddell Hart, Paris, or the Future of War, New York: Garland Publishing, 1972, pp. 40-41.
18
a adversarului prin ac]iuni întreprinse mai ales împotriva capacit`]ilor care asigur`
resursele [i elementele de conducere-coordonare necesare ducerii r`zboiului.
Principalele obiective ale ac]iunii directe sunt capabilit`]ile fizice/materiale [i mentale
ale adversarului. Indirect, se urm`re[te afectarea moralului acestuia. Opera]ional,
incapacitarea adversarului va fi ob]inut` prin “fuzionarea b`t`liei cu manevra”.
Cu alte cuvinte, se va evita angajarea for]elor adversare, urm`rindu-se atacarea
structurilor de comand`/control [i de sprijin de lupt`. Inten]iile nonletale nu interzic,
în mod necesar, distrugerea obiectivelor adversarului, cùtându-se îns`, în m`sura
posibilului, minimalizarea acestor efecte negative. Trebuie re]inut, de asemenea,
c` efectele ob]inute vor fi de durat` scurt`, lung` sau medie, în func]ie de desenul
strategic adoptat. Altfel spus, modelul paraliz`rii strategice prevede lovirea
unor capabilit`]i materiale [i mentale ale adversarului în scopul angaj`rii indirecte
[i al neutraliz`rii moralului acestuia13.
Teoria paraliziei strategice a evoluat odat` cu dezvoltarea societ`]ii omene[ti.
Bineîn]eles, scopul fundamental – al incapacit`rii adversarului prin neutralizarea
voin]ei sale de a lupta sau de a rezista – a r`mas acela[i. Dac`, pentru o lung` perioad`,
[i metodologia neutraliz`rii voin]ei de a lupta a adversarului a r`mas, în esen]`,
aceea[i, în epoca modern` s-a constatat o evolu]ie mai vizibil` a modalit`]ilor
de opera]ionalizare a conceptului. În acest sens, începuturile au fost f`cute
în domeniul asigur`rii materiale/industriale a r`zboiului, prin intermediul ac]iunilor
destinate neutraliz`rii produc]iei mijloacelor de ducere a luptei. În prezent, accentul
cade pe domeniul comenzii [i controlului. Apari]ia “revolu]iei informa]ionale”
va determina geneza unei noi modalit`]i de abordare. În condi]iile în care
se înregistreaz` descre[terea importan]ei structurilor ierarhice de tip vertical
[i cre[terea importan]ei descentraliz`rii, se va accentua cooperarea pe orizontal`.
Ca urmare, pe viitor, efortul principal nu va mai avea în vedere neutralizarea
leg`turilor de tip vertical, accentul urmând a fi pus pe neutralizarea leg`turilor
de tip orizontal (a[a-numita asigurare a necooperativit`]ii centrelor orizontale).
Dup` cum se observ`, domeniul informa]ional va fi spa]iul urm`toarelor confrunt`ri
care vor avea ca obiect paralizarea adversarului.
Planificarea desf`[ur`rii conflictelor, de la prima la ultima etap`, trebuie
s` aib` în vedere nu perioada conflictului, ci perioada de dup` acesta, [i anume
perioada de pace. Orice alt` variant` face din terminarea conflictului doar o perioad`
de pauz` pân` la declan[area unei alte faze, probabil mai încordate. Ceea ce este
necesar pentru terminarea conflictului în termeni favorabili este determinarea
13
David S. Fadok, op. cit., p. 8.
19
unor schimb`ri de durat` în comportamentul adversarului. Dup` cum se cunoa[te,

schimb`rile de comportament necesit` timp [i mìestrie.
Modelul paraliz`rii adversarului prezint` caracteristicile necesare schimb`rii
comportamentului adversarului. Pe de o parte, paralizarea adversarului va permite
un înalt grad de libertate în ceea ce prive[te posibilitatea de ac]iune asupra lor.
Pe de alt` parte, ac]iunile paralizante, prin pierderile mai reduse pe care le provoac`
[i prin reducerea perioadei de violen]`, genereaz` mai pu]ine resentimente,
f`când ca normalizarea rela]iilor dintre p`r]ile aflate pentru moment în conflict
s` fie mai u[or de realizat.
Paralizarea adversarului nu este u[or de realizat. Marea dificultate nu const`
în mobilizarea for]elor materiale necesare atac`rii unor obiective, ci în asigurarea
capacit`]ilor intelectuale necesare implement`rii adecvate a unui asemenea model.
Pentru a fi înfrânt, un adversar trebuie s` se recunosc` înfrânt [i, pentru
ca acest lucru s` fie posibil, este nevoie ca voin]a acestuia de a lupta s` fie neutralizat`.
Nu trebuie uitat c` afectarea moralului adversarului [i neantizarea acestuia din punct
de vedere volitiv se face, cel mai eficient, prin aplicare unor strategii de paralizare
a adversarului care, la rândul lor, vor trebui permanent perfec]ionate.
Într-un sistem social complex, cum este lupta armat`, [i nu numai, factorii
materiali sunt relativ u[or de calculat, acest aspect fiind unul dintre componentele
care formeaz` latura relativ precis` a [tiin]ei militare. Organizarea, armamentul
[i echipamentul, doctrina, preg`tirea pentru lupt`, precum [i alte aspecte materiale
sunt cuantificabile.
Pe de alt` parte, nu trebuie trecut cu vederea faptul c` un conflict, inclusiv
sau mai ales cel militar, nu este numai [tiin]`. Aten]ia cuvenit` trebuie acordat`
în acest sens factorilor subiectivi lega]i, printre altele, de voin]a uman`. De asemenea,
nu trebuie uitat c` ceea ce genereaz` [i între]ine conflictul este natura uman`,
conflictele fiind izvorâte, deseori, din sentimente de gelozie, mândrie, furie,
l`comie etc. sau din alte cauze, rela]ionate mai mult sau mai pu]in cu nevoile
primare aflate la baza piramidei maslowiene.
Într-una dintre scrierile sale faimoase, Liddell Hart a afirmat c`, “în r`zboi,
factorul cel mai incalculabil este voin]a uman`”14. Ca urmare, nu poate fi conceput
un studiu cât de cât serios al conflictului care s` nu acorde aten]ia cuvenit`
unei analize a voin]ei umane.
Se cuvine s` spunem câteva cuvinte despre “voin]a de a lupta”. La modul
cel mai general, voin]a de a lupta poate fi definit` prin abilitatea sau lipsa acesteia
de a ini]ia [i a desf`[ura ac]iuni de lupt`. Analiza voin]ei de a lupta a unei structuri
14
Timothy J. Sakulich, Precision Engagement at the Strategic Level of War, Air University,
Maxwell Air Force Base, Alabama, 2001, p. 27.
20
reprezint` un proces mai cuprinz`tor decât cel limitat la abordarea unor aspecte
legate de ceea ce este moral, de doctrin` sau capacitatea de a conduce. Al]i factori
care, de asemenea, trebuie avu]i în vedere sunt: percep]ia lupt`torilor privind voin]a
na]ional`; coeziunea existent` la diferite niveluri; impactul pe care le-au avut [ocul
[i surpriza produse de ac]iunile adversarului, mai ales în fazele ini]iale ale desf`[ur`rii
conflictului; oboseala sau epuizarea generat` de conflict etc. De asemenea, nu trebuie
uitat c` voin]a de a lupta este influen]at` de sentimente religioase, de credin]e,
supersti]ii, factori culturali sau ideologici, de niveluri de îndoctrinare etc.
Voin]a de a lupta a componentei militare se analizeaz` atât cu referire
la întregul aparat militar, cât [i cu privire la anumite subcomponente izolate
care ar putea s` nu se alinieze direc]iei generale existente.
Pe de alt` parte, analiza voin]ei de a lupta de la nivel na]ional este o activitate
mult mai complex`, din cauza multiplelor conexiuni politice, religioase sau culturale.
De asemenea, se poate afirma c` aici intervin interrela]iile caracteristice
“paradoxalei trinit`]i” clausewitziene, [i anume acelea dintre conducerea politic`,
for]ele armate [i popula]ia civil`. Alinierea pozi]iilor celor trei componente ale “trinit`]ii”
nu este o condi]ie sine qua non a existen]ei acestora. De exemplu, for]ele armate
ar putea dori continuarea luptei, chiar dac` guvernul ar inten]iona abandonarea
acesteia. În acest sens, este notorie situa]ia existent` în Germania, la sfâr[itul
Primului R`zboi Mondial, atunci când armata [i poporul german au suferit un adev`rat
[oc, luând la cuno[tin]` dorin]a de capitulare a guvernului acestei ]`ri15.
Un alt termen fundamental pentru în]elegerea importan]ei voin]ei de a lupta
este cel de “centru de greutate”. Importan]a centrului de greutate rezid` în faptul
c` identificarea acestuia determin` concentrarea eforturilor pentru neutralizarea lui.
Termenul, pe care gânditorul militar prusac Carl von Clausewitz l-a utilizat
în a sa opus magna Vom Kriege, define[te acel “loc al tuturor puterilor [i mi[c`rii
de care depinde totul”16. Definirea centrelor de greutate este foarte important`,
mai ales la nivelul strategic [i la cel operativ, unde aprecierea corect`
a caracteristicilor acestor centre creeaz` premise favorabile pentru o planificare
judicioas` a ac]iunilor.
La nivel strategic, centrul de greutate poate fi capitala unui stat, for]ele armate
ale acestuia, voin]a politic`, diferite localit`]i sau centre populate, voin]a na]ional` etc.
Determinarea sau interpretarea eronat` a caracteristicilor acestor centre de greutate,
atât adversare, cât [i proprii, poate avea consecin]e extrem de nefavorabile pentru
partea în culp`. De exemplu, pe parcursul conflictului din Indochina, conducerea
15
Kurt P. Vandesteen, Classical Theories of the Will to Fight, B.S., Illinois State University, Normal,
Illinois, 1986, p. 4.
16
Carl von Clausewitz, op. cit., p. 595.
21
politico-militar` a Vietnamului a apreciat, în mod corect, c` centrul de greutate

al SUA era sprijinul acordat de c`tre mase ac]iunilor de r`zboi ale Americii.
Ac]ionând coerent pentru neutralizarea centrului de greutate al adversarului,
vietnamezii au reu[it, în pofida faptului c` nu au câ[tigat nicio b`t`lie, s` triumfe,
ca urmare a erod`rii sprijinului pe care for]ele armate americane îl primeau
de la cet`]enii SUA.
La nivel operativ, de cele mai multe ori, centrele de greutate sunt elemente
ale dispozitivului militar al adversarului, dar nu se reduc la acestea. De exemplu,
pe parcursul opera]iei Desert Storm, printre centrele de greutate adversare
au fost incluse [i capacit`]ile de comand` [i control destinate conducerii for]elor
irakiene care ac]ionau în Kuweit, inclusiv centrele localizate în Bagdad17.
La nivel tactic, pentru determinarea centrelor de greutate se utilizeaz` acela[i
ra]ionament ca la nivelul operativ. Centrele de greutate ale acestui nivel pot include
forma]iuni militare adversare sau controlul unor zone sau obiective geografice.
Astfel, pe timpul aceleia[i opera]iuni, centrul de greutate al ac]iunilor Diviziei 24
Infanterie a SUA a vizat controlul autostr`zii 8, în scopul interzicerii retragerii
G`rzii Republicane irakiene, odat` cu manevra de întoarcere executat` de c`tre
Corpul VII Armat` al SUA18.
Experien]a a demonstrat c`, în pofida importan]ei [i provoc`rilor intelectuale
pe care le implic`, persist` totu[i o serie de greut`]i privind definirea [i utilizarea
conceptului de voin]` de a lupta. O analiz` a acestui concept presupune abord`ri
atât psihologice, cât [i behavioriste din punct de vedere individual, dar [i în ceea ce
prive[te diferite grupuri sociale.
Studiul conceptului de voin]` de a lupta este important din mai multe motive.
Primul dintre acestea ar putea fi cel referitor la nivelul relativ nesatisf`c`tor
al cuno[tin]elor privind subiectul. De fapt, conform lui Trevor Dupuy, speciali[tii
militari nu abordeaz` serios studiile privind cauzele [i efectele comportamentului
uman pe timpul desf`[ur`rii conflictelor. De asemenea, nici subiectul privind
rela]iile dintre acest comportament [i strategia militar` nu este îndeajuns
de elaborat19. S-a remarcat c` speciali[tii militari [i teoreticienii comportamentului
uman abordeaz` problematica în mod diferit. Behaviori[tii, mai ales sub emblema
“studiilor privind problematica p`cii”, sunt interesa]i de impactul pe care conflictele
armate îl au asupra comportamentului uman. Exper]ii militari, la rândul lor,
sunt cu prioritate interesa]i de impactul comportamentului uman asupra modului
de desf`[urare a conflictului.
17
Kurt P. Vandesteen, op. cit., p. 5.
18
Ibidem.
19
Ibidem, p. 9.
22
Dincolo de realiz`rile sau neîmplinirile în ceea ce prive[te fundamentarea
concepului de voin]` de a lupta, exist` o serie de adev`ruri axiomatice. Primul
dintre ele reliefeaz` importan]a studierii aceste problematici. Înainte de orice,
oamenii sunt cei care lupt` [i nu ma[inile. Ca atare, studierea psihicului uman,
atât în general, cât [i în contextul unui conflict, poate oferi pârghii prin care
s` se poate ac]iona asupra adversarului, în scopul paraliz`rii acestuia, precum
[i pentru cre[terea capacit`]ii combative proprii.
Având în vedere importan]a voin]ei de a lupta în economia desf`[ur`rii
conflictelor armate, este de la sine în]eles c` subiectul a fost tratat, mai intens
sau mai pu]in intens, de c`tre teoreticienii [i practicienii militari. Trebuie men]ionat
c`, pe lâng` gânditori strategici, s` spunem clasici, subiectul a fost abordat
[i de o serie de scriitori motiva]i de ideologie, cum ar fi Marx [i Lenin.
*
În partea a doua a materialului, autorul va analiza unele scrieri de anvergur` persuasiv`
care abordeaz` fenomenul “r`zboi” sau pe cel de “conflict”, precum crea]iile lui Sun Tzu
[i Frederic cel Mare.
23
UTILIZAREA FOR}ELOR
PENTRU OPERA}II SPECIALE NAVALE
ÎN COMBATEREA AMENIN}QRILOR
SPECIFICE ÎNCEPUTULUI DE SECOL (I)
Colonel dr. Marius-Dumitru CR~CIUN
|
nceputul secolului XXI, caracterizat
World economy, in recession or not,
is directly linked with commercial prin transform`ri substan]iale ale mediului
shipping. Due to its commercial fleet, de securitate, aduce, al`turi de focarele
Romania is part of the world community
paying attention to the increasing de tensiune tradi]ionale, noi provoc`ri, riscuri
number of piracy cases. [i vulnerabilit`]i la adresa securit`]ii, de tip
Protecting Romanian ships and
crews, protecting our economic interests, neconven]ional [i transfrontalier, precum terorismul,
combating terrorism or protecting our pirateria, crima organizat` [i proliferarea armelor
part of the Black Sea coast and its strategic
infrastructure is a vitally important de distrugere în mas`.
mission for all the agencies involved in În conformitate cu Strategia de ap`rare
protecting national security.
This paper takes a look at some of a României1, la riscurile [i vulnerabilit`]ile clasice
the potential threats, legal issues and se adaug` noi amenin]`ri asimetrice, neconven]ionale
existing legislation to counter the risks,
as well as at the naval SOF capabilities [i transfrontaliere, care se amplific` în intensitate
and possible missions in protecting [i ca arie de manifestare. De[i o agresiune conven-
Romanian interests in shipping,
protecting oil rigs and platforms, ]ional` pe scar` larg` împotriva spa]iului euroatlantic
harbours and coastal transport or energy r`mâne, în continuare, foarte improbabil` pe termen
infrastructure.
mediu, principalele amenin]`ri asimetrice la adresa
Keywords: piracy; terrorist
attacks; maritime interdiction securit`]ii interna]ionale, pe termen scurt [i mediu,
operations; boarding; Naval Special sunt terorismul interna]ional [i proliferarea armelor
Operation Forces
de distrugere în mas`. La acestea se adaug`
Colonel dr. Marius-Dumitru Cr`ciun – loc]iitor al comandantului Componentei de opera]ii speciale

din Statul Major General.
1
Strategia de ap`rare a României a fost adoptat` de Camera Deputa]ilor [i de Senat în [edin]a comun`
din 4 noiembrie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu]ia României, republicat`,
[i a fost publicat` în Monitorul Oficial nr. 799 din 28 noiembrie 2008, pp. 2-8.
24
instabilitatea generat` de crizele [i conflictele regionale, de poten]ialul de activare
a unor conflicte “înghe]ate”, de crima organizat` transfrontalier`, de întreruperea
fluxului de resurse vitale, de migra]ia ilegal` [i efectele dezastrelor naturale.
Diferen]ele economice semnificative existente pe plan global, generalizarea
transportului naval ca mijloc relativ ieftin de transfer de bunuri dintr-o zon`
în alta, existen]a actorilor nonstatali, din ce în ce mai mul]i la începutul acestui
secol, toate acestea au dus la recrudescen]a [i înmul]irea rapid` a cazurilor
de piraterie [i a altor infrac]iuni asem`n`toare, precum tâlh`riile sau terorismul
pe mare. Nu în ultimul rând, “atractivitatea”, în ceea ce prive[te organiza]iile
teroriste, pentru unele obiective militare, economice, de infrastructur`
sau chiar sociale din Zona de Opera]ii de Sud-Est cre[te riscurile unor poten]iale
atacuri teroriste.
Consecin]ele politico-economice ale unor asemenea atacuri pot genera
chiar catastrofe ecologice sau un impact social major, afectând siguran]a
alimentar` în unele zone ale globului care depind strict de transportul pe mare
al ajutoarelor alimentare.
Din punctul de vedere al dreptului interna]ional public, pirateria a fost identificat`
în reglement`ri juridice interna]ionale adoptate de majoritatea statelor membre
ale ONU, precum Conven]ia Na]iunilor Unite asupra dreptului m`rii, încheiat`
la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, sau Acordul referitor la aplicarea
p`r]ii a XI-a a Conven]iei Na]iunilor Unite asupra dreptului m`rii, încheiat
la New York la 28 iulie 1994. România a ratificat aderarea la ambele documente
prin adoptarea, în Parlament, a Legii 110 din 10 octombrie 1996. În aceast` lege2
sunt incluse defini]ii [i obliga]ii ale statelor semnatare în ceea ce prive[te
combaterea pirateriei. Astfel, toate statele membre trebuie s` coopereze,
dup` posibilit`]i, la reprimarea pirateriei din marea liber` sau în orice alt loc
care nu se afl` sub jurisdic]ia vreunui stat. În acest document, pirateria este definit`
ca înglobând urm`toarele acte:
a) orice act ilicit de violen]` sau de deten]ie sau orice jefuire, comise
de echipajul sau de pasagerii unei nave particulare sau ai unei aeronave particulare,
ac]ionând în scopuri personale [i îndreptate împotriva unei alte nave sau aeronave,
împotriva persoanelor sau a bunurilor de la bordul acestora, în marea liber`
2
Publicat` în Monitorul Oficial nr. 300 din 21 noiembrie 1996.
25
sau împotriva unei nave sau aeronave, a persoanelor sau bunurilor aflate
într-un loc care nu intr` sub jurisdic]ia vreunui stat;
b) orice act de participare voluntar` la folosirea unei nave sau aeronave,
atunci când autorul are cuno[tin]` despre fapte din care reiese c` aceast` nav`
sau aeronav` este o nav` sau aeronav` pirat [i, nu în ultimul rând, orice act
care are ca scop s` incite la comiterea actelor definite mai sus sau care este comis
cu inten]ia de a le facilita.
Sunt considerate nave [i aeronave pirat navele [i aeronavele de care persoanele
sub controlul c`rora se g`sesc efectiv inten]ioneaz` s` se serveasc` pentru a comite
unul dintre actele identificate anterior. În aceea[i situa]ie se afl` [i navele
[i aeronavele care au servit la comiterea unor astfel de acte, atât timp cât ele
r`mân sub controlul pira]ilor.
De[i diferite ca scop, pirateria fiind determinat` îndeosebi de câ[tigurile
financiare, iar terorismul fiind un fel de rezultat al unor câ[tiguri politice, opin`m
c` pentru a identifica [i a propune eventuale m`suri de contracarare nu este necesar`
reliefarea diferen]elor între piraterie [i terorism maritim.
A[adar, ne propunem, în continuare, s` identific`m amenin]`rile la adresa
transporturilor navale [i a obiectivelor de pe litoralul românesc, s` analiz`m r`spunsul
unor structuri na]ionale [i multina]ionale cu responsabilit`]i de asigurare a securit`]ii
[i s` identific`m baza legal`, locul [i rolul for]elor pentru opera]ii speciale (FOS)
navale ale României ca structur` specializat` în combaterea unor asemenea fenomene.
X Amenin]`ri la adresa securit`]ii transporturilor navale

M`rile [i oceanele lumii sunt parcurse zilnic de mii de nave de transport,
de diferite tonaje [i tipuri. Aceste nave, apar]inând flotelor comerciale private,
na]ionale sau multina]ionale, constituie, de cele mai multe ori, victime ale atacurilor
teroriste, ale actelor de piraterie sau sunt folosite pentru a trafica armament, tehnic`
de lupt` [i droguri.
Pirateria secolului XXI cunoa[te o adev`rat` recrudescen]`, iar pira]ii sunt
în general delincven]i de drept comun, chiar fo[ti militari, înarma]i cu o diversitate
de tipuri de armament de toate calibrele, cu nave [i [alupe ultrarapide, sta]ii
de radioloca]ie ultraperfec]ionate [i lansatoare de rachete de ultima genera]ie.
Potrivit Centrului interna]ional de combatere a pirateriei de la Kuala Lumpur,
structur` subordonat` Biroului Maritim Interna]ional (BMI), zonele unde s-au semnalat
acte de piraterie sunt Strâmtoarea Malacca, insulele Indoneziei, coastele Somaliei,
Kenyei, Tanzaniei [i Nigeriei sau chiar ale Corsicii, în Marea Mediteran`.
Apele din largul coastei somaleze sunt cunoscute ca fiind printre cele
mai periculoase din lume. Peste 25 de vase au fost capturate acolo de pira]i
26
în anul 2007. În primele opt luni ale anului 2008 au avut loc mai mult
de 120 de atacuri. Iat` câteva exemple:
• În data de 9 mai 20083, un grup de pira]i • Sechestrarea unei nave sub pavilion
somalezi au capturat iahtul francez “Ponant”, iordanian care transporta 4 200 de tone
proprietate a firmei franceze de închirieri de zah`r din Danemarca pentru refugia]ii
CMA-CGM [i care avea la bord 30 de persoane, din Somalia sau a unui vas de pescuit sub pavilion
echipaj [i turi[ti de diferite na]ionalit`]i: spaniol, pentru a c`rui eliberare s-au pl`tit
22 de francezi, [ase filipinezi, un cet`]ean came- 1,2 milioane de dolari, a determinat m`suri
runez [i un cet`]ean ucrainean. În 16 mai 2008,
ferme din partea ONU.
în urma interven]iei for]elor speciale franceze,
• La 23 iunie 2008, patru turi[ti strìni afla]i
printr-o spectaculoas` ac]iune de boarding4
la bordul unui velier sub pavilion francez au fost
în care s-au folosit elicopterele dislocate
r`pi]i de pira]i, în largul coastelor somaleze,
la bazele franceze din Djibouti, au fost re]inu]i
[i interoga]i cei [ase pira]i somalezi [i s-a recuperat în ciuda m`surilor comunit`]ii interna]ionale
o parte din banii primi]i ca r`scump`rare. de contracarare a unor asemenea acte. Turi[tii
Conform unor surse de pres` neconfirmate – doi b`rba]i, o femeie [i un copil, au fost du[i
oficial, ac]iunea a fost declan[at` la pu]in timp într-o zon` muntoas` [i, ulterior, elibera]i
dup` ce pira]ii eliberaser` cei 30 de membri printr-o alt` ac]iune spectaculoas` a for]elor
ai echipajului contra unei r`scump`r`ri speciale franceze, ac]iune despre care, în acest
de aproximativ 1,3 milioane de euro. Cei [ase moment, nu de]inem mai multe detalii.
somalezi captura]i au fost transporta]i • Î n d a t a d e 2 s e p t e m b r i e 2 0 0 8 6,
cu un avion militar în Fran]a [i au comp`rut în timp ce tranzitau Golful Aden la bordul
în fa]a unui tribunal civil sub acuza]ia de piraterie. unei ambarca]iuni, doi cet`]eni francezi au fost
Conform Codului Penal francez, ace[tia sunt r`pi]i de pira]i. Pira]ii au cerut o r`scump`rare
acuza]i de piraterie [i nu de terorism, evenimentul de circa 1,4 milioane de dolari. Ac]iunea for]elor
fiind considerat o infrac]iune de drept comun, speciale franceze a fost preg`tit` timp de aproape
f`r` ramifica]ii politice.
dou` s`pt`mâni. Dup` primirea aprob`rii
• În data de 25 mai 20085, în apele inter-
de declan[are a ac]iunii, în seara zilei
na]ionale ale Golfului Aden, pira]ii au sechestrat
de 15 septembrie 2008, direct de la pre[edintele
cargoul “Amiya Scan”, proprietatea armatorului
Fran]ei, Nicolas Sarkozy, for]ele speciale
olandez Reider Shipping. Cargoul transporta
o platform` petrolier` demontat` [i p`r`sise franceze au declan[at atacul, reu[ind eliberarea
portul kenyan Mombasa în data de 19 mai, celor doi navigatori de]inu]i de pira]i. Ac]iunea,
cu destina]ia Constan]a. Sechestrat` timp la care au participat 30 de operatori, a durat
de 31 de zile, nava a fost recuperat`, armatorul mai pu]in de 10 minute. În timpul atacului,
refuzând s` declare dac` a pl`tit sau nu unul dintre pira]i a fost ucis, iar al]i [ase au fost
o r`scump`rare. captura]i.
3
Articol publicat în edi]ia electronic` a BBC România din 16 aprilie 2008, ora 10:34 GMT,
la http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/04/080416_pirati_somalezi.shtml
4
Ac]iune militar` prin care se face accesul unei echipe militare, de regul` din cadrul for]elor pentru
opera]ii speciale, la bordul unei nave, folosind procedeul de abordaj de pe mare, din aer sau combinat.
5
Edi]ia electronic` a publica]iei 9AM News din 26 iunie 2008, la http://www.9am.ro/stiri-revista-
presei/International
6
Apud Ion Ti]a-C`lin în edi]ia electronic` a publica]iei Cuget liber, din 19 mai 2008 http://www.
cugetliber.ro/1221598800/articol/
27
• La 27 septembrie 20087, pira]ii au capturat Aden, cu portul de destina]ie Kenya [i avea

petrolierul elen “Genius”, care naviga sub pavilion o înc`rc`tur` de armament, de la lansatoare
liberian, cu un echipaj format din 19 marinari. de rachete pân` la tancuri. Pira]ii au intrat
Dup` debarcarea înc`rc`turii în portul Constan]a, în leg`tur` cu autorit`]ile kenyene [i au indicat
nava se îndrepta spre portul de destina]ie
c` doresc s` negocieze nemijlocit cu guvernul
din Emiratele Arabe Unite. Petrolierul a fost
kenyan pentru r`scump`rarea înc`rc`turii,
eliberat în data de 20 noiembrie 2008, în schimbul
pentru suma record de 35 de milioane de dolari.
unei r`scump`r`ri care nu a fost dat` publicit`]ii.
• Prin capturarea, la 29 septembrie 2008, Întrucât trei membri ai echipajului erau marinari
a navei “Faina”, care naviga sub pavilion ru[i, Rusia a dislocat nave militare în zon`
ucrainean, pira]ii somalezi au trecut la un alt cu mandatul de a încerca s` st`vileasc`
nivel al ac]iunilor lor. Nava de transport marf`, acest val de atacuri piratere[ti, independent
cu un echipaj de 35 de membri, naviga în Golful sau în cooperare cu alte for]e interna]ionale.
Luna noiembrie 2008 8 poate fi considerat` ca o lun` “vârf de sarcin`”
în activitatea pira]ilor care ac]ioneaz` în largul coastelor somaleze, estimându-se
c` au fost atacate cel pu]in 16 nave sub diferite pavilioane.
• Cel mai “r`sun`tor” atac a avut loc de Mogadiscio. Întrucât pirateria sus]ine
în data de 20 noiembrie 20089, atunci când economia local` a popula]iei somaleze,
pira]ii somalezi care au capturat un supertanc mai multe grupuri înarmate s-au adunat
petrolier saudit au cerut o r`scump`rare în zonele limitrofe portului Haradere, pentru
de 25 de milioane de dolari, în termen de 10 zile, a-i sus]ine pe pira]ii care au capturat nava,
în schimbul eliber`rii navei [i a echipajului sù. în eventualitatea unui atac armat asupra acestora.
• Tancul petrolier “Sirius Star”, cu un echipaj • Atacul pirateresc asupra navei “Sirius
de 25 de marinari din Croa]ia, Marea Britanie, Star” reprezint` o dubl` premier`: prima nav`
Filipine, Polonia [i Arabia Saudit`, care naviga de asemenea dimensiuni capturat` [i atacul
în apele Oceanului Indian, la 480 de mile pe ruta maritim`, care constituie o cale major`
nautice (890 de kilometri) sud-est de Mogadiscio de aprovizionare pentru Europa [i Statele Unite,
[i la est de portul kenyan Mombassa, din Golful Persic, spre Europa [i cele dou`
era înregistrat sub pavilion liberian [i de]inut Americi, prin Capul Bunei Speran]e. În luna
de compania saudit` Aramco. “Sirius Star” este ianuarie 2009 petrolierul a fost eliberat
primul supertanc de foarte mari dimensiuni contra unei r`scump`r`ri de trei milioane
(330 de metri lungime) care devine ]inta unui de dolari.
asemenea atac. • În data de 13 decembrie 2008, în cadrul
• Printr-o ac]iune precis`, în numai 16 unei misiuni de patrulare în Golful Aden, nava
minute, 10 pira]i somalezi, înarma]i cu pistoale- comercial` “GIBE”, sub pavilion etiopian, a fost
mitralier` de tip “Kala[nikov” [i lansatoare atacat` de pira]i10. În urma interven]iei navei
de rachete portative, folosind dou` ambarca]iuni de patrulare indiene “INS MYSORE”, parte a for]ei
de mare vitez`, au atacat petrolierul. Ulterior, interna]ionale prezente în zon`, nava “GIBE”
nava a fost localizat` în apele teritoriale somaleze, a fost eliberat` [i au fost captura]i 23 de pira]i,
în fa]a portului Harardere, situat la nord 12 de na]ionalitate somalez` [i 11 de na]ionalitate
7
Apud Diana Iliescu, Mediafax, comunicat publicat în edi]ia electronic` din 21 noiembrie 2008.
8
Curentul, edi]ia electronic` din 19 mai 2008, http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/
9
Apud Iuliana Enache, în edi]ia electronic` a agen]iei de pres` Mediafax din 21 noiembrie 2008.
10
Pentru informa]ii suplimentare a se vedea edi]ia electronic` a publica]iei Herald Net din 14 decembrie 2008.
28
yemenit`. Ac]iunea navei indiene s-a declan[at de pira]i, exist` situa]ii în care sunt implica]i
în urma unei mesaj de pericol transmis prin radio cet`]eni români. Astfel, în data de 21 august 2008,
de nava atacat`. Modul de ac]iune al “INS nava-cistern` “Mare di Venezia”, sub pavilion
MYSORE” a fost urm`torul: ini]ial, a fost trimis italian, cu un echipaj format din 25 de marinari
elicopterul aflat la bord, iar nava s-a îndreptat români [i doi italieni, a fost ]inta unui atac11
cu vitez` maxim` spre zona navei atacate. pirateresc. Comandantul navei, care naviga
Ulterior, “INS MYSORE” a trecut la urm`rirea în Golful Aden, în largul coastelor Somaliei,
celor dou` nave de pira]i [i, folosind for]ele a observat o nav` suspect`, care desf`[ura
speciale indiene aflate la bord, a capturat aceste manevre de apropiere în vederea unui abordaj
doua nave [i pe cei 23 de pira]i. [i a luat imediat decizia de a schimba ruta
• De[i, pân` la aceast` dat`, nu se cunosc spre coastele Yemenului. Nava pirat a trecut
cazuri de nave sub pavilion românesc atacate la urm`rire, dar, ulterior, a abandonat ]inta.
BMI men]ioneaz` c` în anul 2008 au fost documentate peste 290 de incidente
de piraterie care au cuprins în jur de 100 de nave. Num`rul record de incidente
– 111, a fost generat de pira]ii somalezi în Oceanul Indian [i în Golful Aden.
Se estimeaz` c` fenomenul a crescut cu 200% fa]` de 2007 [i c` aproximativ 30%
dintre actele de piraterie nu sunt declarate, din diferite motive. Astfel, dac` pescarii
simpli se feresc s` spun` c` au fost tâlh`ri]i, pentru a nu deveni iar victime, armatorii
evit` de multe ori s` declare pierderile pentru ca firmele de asigur`ri s` nu ridice
pre]ul primelor de asigurare sau pentru a nu determina sc`derea valorii ac]iunilor
la burs`.
Atacurile teroriste, de[i similare ca metode, au un impact mediatic crescut,
iar scopurile difer`. Unul dintre cele mai cunoscute [i mediatizate atacuri teroriste
este cel din octombrie 1985, care a avut ca ]int` pachebotul aflat sub pavilion
italian “Achille Lauro”, care se deplasa între portul egiptean Alexandria [i Port Said.
Ac]iunea a fost revendicat` de Frontul pentru Eliberarea Palestinei, care a cerut
eliberarea a 50 de prizonieri palestinieni de]inu]i în diferite închisori din Israel.
Criza terorist` a fost dezamorsat` dup` trei zile de negocieri, la interven]ia
autorit`]ilor egiptene.
Dintre atacurile teroriste “consacrate”, exemplific`m cu atacul organiza]iei
teroriste al-Qaeda asupra navei “USS Cole”, ancorat` într-un port din Yemen,
în anul 2000, atac în care au fost uci[i 17 marinari [i r`ni]i 39 de membri ai echipajului,
iar nava a fost avariat`. Simplitatea conceptului, respectiv înc`rcarea la maximum
cu exploziv a unor [alupe rapide [i detonarea lor la contact cu nava au demonstrat
poten]ialul terorismului islamist sinuciga[ care a reu[it s` provoace, cu minim
de resurse, pagube de milioane de dolari [i pierderi de vie]i omene[ti,
generând schimb`ri de procedur` în domeniul protec]iei for]elor pentru toate
for]ele navale moderne.
11
Apud Codru] Burdujan, în edi]ia electronic` a ziarului Telegraf, Constan]a, din 22 august 2008,
ap`rut pe http://www.telegrafonline.ro/
29
Alte dou` exemple de ac]iuni teroriste sinuciga[e pot fi considerate atacurile

sub ap` ale terori[tilor sinuciga[i din gruparea Tigrii Tamil, efectuate asupra porturilor
din Sri Lanka, [i atacul din octombrie 2002 al fundamentali[tilor islamici asupra
petrolierului “Limburg”, aflat în largul coastelor Yemenului, care a generat
[i o catastrof` ecologic` prin deversarea a 90 000 de barili de petrol în Golful Aden.
Combaterea traficului de armament, îndeosebi a materialelor [i echipamentelor
care ar putea prolifera construirea de arme de nimicire în mas`, reprezint` o alt`
amenin]are la securitatea transporturilor. Lipsa unor preciz`ri [i responsabilit`]i
clare în con]inutul tratatelor [i acordurilor interna]ionale de neproliferare a afectat
în câteva cazuri dorin]a [i ini]iativa unor state de a combate acest fenomen.
Astfel, în decembrie 2002, pe baza informa]iilor primite de la structurile
de informa]ii americane, o nav` apar]inând For]elor navale spaniole a interceptat
în Marea Arabic` o nav` f`r` pavilion, care avea la bord, printre altele, 15 rachete
SCUD nord-coreene cu destina]ia Yemen. De[i executarea controlului a fost legal`,
în conformitate cu legisla]ia interna]ional`12, marfa nu a putut fi totu[i confiscat`,
întrucât dreptul interna]ional nu interzicea, la acea dat`, livrarea de rachete balistice
între state suverane. Ca r`spuns la acest tip de amenin]are, SUA au reu[it adoptarea,
la nivel interna]ional, a documentului Proliferation and Security Initiative(PSI)13,
prin care s-a permis confiscarea, în octombrie 2003, a unor echipamente pentru
îmbog`]irea uraniului, destinate Libiei. Ac]iunea a fost o consecin]` a inspec]iei
la bordul navei “BBC China”, desf`[urat` de o echip` mixt` germano-italian`,
având în vedere c` nava era navlosit` de un armator german [i care s-a declan[at
dup` trecerea navei prin Canalul Suez. Aceast` ac]iune a fost mediatizat` [i a contribuit
la reducerea semnificativ` a exportului ilegal de echipamente nucleare care aveau
ca origine Pakistanul.
Traficul ilicit de stupefiante [i de substan]e psihotrope practicat de nave,
în marea liber`, cu înc`lcarea conven]iilor interna]ionale reprezint` o alt` amenin]are
la adresa securit`]ii na]ionale [i interna]ionale.
De[i exist` opinii conform c`rora Marea Neagr` este o mare sigur`, amenin]`rile
la adresa securit`]ii zonale sunt înc` ridicate, în mod deosebit [i din cauza ultimului
conflict georgiano-rus, din august 2008. Ac]iunile de blocad` naval` executate
de Flota militar` rus` în [i în afara apelor teritoriale georgiene au adùgat noi elemente
de risc. Chiar [i state puternice din punct de vedere militar, precum SUA, au luat
m`suri suplimentare de securitate [i de protejare a transporturilor navale proprii.
Putem conchide, astfel, c` principalele pericole la adresa navelor de transport
maritim sau militare sunt: atacarea navelor cu mine sau dispozitive explozive
Pentru detalii, a se vedea Conven]ia pentru suprimarea actelor ilegale împotriva securit`]ii naviga]iei
12
maritime, adoptat` la nivelul ONU în 1988, http://untreaty.un.org/English/Terrorism/Conv8.pdf

13
Ini]iativa de proliferare a securit`]ii.
30
improvizate, utilizând ambarca]iuni înc`rcate cu explozibili, conduse de terori[ti
sinuciga[i sau conduse prin telecomand`; deturnarea navelor infiltrând pira]i
sau terori[ti în echipaj [i, ulterior, preluarea controlului; folosirea navelor pentru
traficul de armament [i materiale explozive; deturnarea navelor de pasageri,
în scop terorist, sau a navelor care transport` înc`rc`turi periculoase (tancuri
petroliere, produse chimice, armament [i muni]ie), cu scopul de a amenin]a
cu producerea unor catastrofe naturale; piraterie \n scopul solicit`rii de bani.
X Amenin]`ri la adresa cet`]enilor români care lucreaz` în strìn`tate,
precum [i a intereselor economice române[ti
L`sând deoparte cazurile cet`]enilor români victime ale atacurilor teroriste
din New York, Madrid sau Londra, întrucât au o tipologie particular`, s` încerc`m
s` analiz`m câteva cazuri de notorietate, devenite subiecte de pres`.
Una dintre cele mai “fierbin]i” zone de pe glob o constituie sudul Nigeriei, o zon`
bogat` în petrol [i locul de origine al unei mi[c`ri separatiste care, printre altele,
solicit` o cot` mai mare din veniturile realizate din exploat`rile petroliere.
Industria petrolier` din Nigeria14, cel mai mare produc`tor de petrol din Africa
[i al optulea la nivel mondial, este grav afectat` de numeroasele r`piri [i atacuri
îndreptate asupra personalului, inclusiv a unor cet`]eni români, angaja]i ai marilor
companii multina]ionale care opereaz` în regiune. Dintre forma]iunile extremiste
cu “veleit`]i” de r`piri de persoane contra r`scump`rare, se remarc` Mi[carea
pentru Emanciparea Deltei Nigerului (MEND) sau Mi[carea Popular` a Voluntarilor
din Delta Nigerului (NDPVF).
Astfel, în luna octombrie 2006, în cartierul Eseakpan al ora[ului nigerian
Eket, un grup de [apte angaja]i ai companiei Exxon-Mobil (trei britanici,
doi malaezieni [i un român)15 au fost r`pi]i de lâng` sediul companiei. În timpul
opera]iunii, au fost uci[i doi angaja]i ai companiei nigeriene care asigura paza
sediului. Ac]iunea a fost revendicat` de gherilele din MEND. Ulterior, to]i cei r`pi]i
au fost elibera]i, dup` 18 zile de captivitate.
În luna aprilie 200716, un alt cet`]ean român a fost sechestrat, împreun`
cu al]i cinci angaja]i ai companiei ENI, afla]i la bordul navei “FPSO Mystras”,
în largul portului Harcourt din Nigeria. Nava este folosit` în lucr`rile de exploat`ri
petroliere [i se afl` în administrarea a dou` societ`]i – SBM [i Saipem. În momentul
atacului terorist, era ancorat` la 55 de mile în largul portului Harcourt. La bord
14
Apud Serviciul de Informa]ii Externe, http://www.dci.ro/
15
Este vorba despre Emil Neagu, angajat al firmei interna]ionale specializate în service petrolier
Ocean Engineering. Apud Gardianul, 6 noiembrie 2006, nr. 1958, articol publicat în edi]ia electronic`,
\n http://www.gardianul.ro/externe
16
Pe site-ul http://www.ziare.com/index
31
se aflau 85 de persoane, dintre care un cet`]ean român. Atacul a fost revendicat

de aceea[i mi[care separatist`, MEND, care, ulterior, a eliberat persoanele sechestrate.
Un marinar român, a c`rui identitate nu a fost dezv`luit`, a fost r`pit în data
de 14 ianuarie 2009 de la bordul petrolierului “MT Meredith”, în urma unui atac
comis de o grupare afiliat` MEND. Astfel, un grup de persoane înarmate, folosind
ambarca]iuni rapide, a abordat petrolierul [i a r`pit un membru al echipajului,
cet`]ean român. A doua zi, marinarul român a fost eliberat17.
Un alt caz de notorietate a fost “litigiul de natur` comercial` între o firm`
româneasc` de foraj marin [i un grup de companii iraniene”18, care a degenerat
în conflict armat. Conform relat`rilor din pres`, la 25 august 2006, ora 9.15, asupra
elementelor de infrastructur` ale platformei petroliere “Orizont” s-a deschis foc
cu mitralierele de la bordul unei vedete de patrulare iraniene.
Platforma “Orizont” apar]inea companiei Grup Servicii Petroliere (GSP)
din Constan]a [i se afla în sta]ionare, în apele interna]ionale în Golful Persic,
în apropierea z`c`mântului petrolier “Salman”, situat la 90 de mile marine
de Insula Kish [i la 20 de mile marine de Insula Siri. Platforma “Orizont”19 opera
pentru compania petrolier` Oriental Oil din Dubai. Contractul fusese preluat
de GSP în decembrie 2005 de la Petrom, odat` cu achizi]ionarea a [ase platforme
de foraj marin: Atlas, Prometeu, Saturn, Orizont, Fortuna [i Jupiter.
La 25 august 2006, ora 9.45, o grup` de militari iranieni înarma]i a urcat la bord,
i-a capturat pe membrii echipajului [i i-a închis în cabine, sub paz`. Întrucât
printre cei captura]i se afla [i radiotelegrafistul platformei, a c`rui sarcin`
era s` asigure permanent leg`tura radio, comunica]iile cu compania româneasc`
s-au întrerupt la ora 10.00. Ulterior, militarii iranieni au p`r`sit platforma, astfel
c`, de la ora 16.00, echipajul a r`mas în paza a trei ofi]eri de poli]ie [i a reprezentan]ilor
companiei “Oriental Oil”, precum [i ai companiei de stat “Petroiran”. Declara]ia f`cut`
de autorit`]ile iraniene, potrivit c`reia “incidentul este urmare a unui litigiu comercial
între o firma româneasc` [i una iranian`, iar armata a intervenit numai pentru
transmiterea unei hot`râri judec`tore[ti firmei GSP”, nu are baz` juridic`.
17
Purt`torul de cuvânt al For]ei comune poli]ie-armat` (JTF) nigeriene, locotenent-colonelul Musa Sagir,
nu a fost în m`sur` s` ofere mai multe detalii despre aceast` eliberare, apud Mediafax, în edi]ia electronic`
http://www.mediafax.ro din data de 22 ianuarie 2009, 14.56.
18
Apud Sânziana Ionescu, articol publicat în Gândul, edi]ia electronic` din 23 august 2006, pe site-ul
http://www.gandul.info/actual/platforma-foraj-marin-orizont-mitraliata-sechestrata-golful-pers.html
19
Platforma “Orizont” a fost construit` în anul 1987 [i a fost modernizat` în 1999. Din 1998, platforma
se afl` în Golful Persic, unde a desf`[urat lucr`ri de foraj pân` în luna aprilie, când s-a hot`rât sistarea
lucr`rilor. În momentul atacului, platforma nu mai efectua for`ri, ci doar asigura pu]ul de sondare, conform
uzan]elor interna]ionale, pân` la predarea locului de exploatare. Echipajul de pe “Orizont” plecase la tur`
pe 3 august [i urma s` se întoarc` la Constan]a pe 3 septembrie 2006.
32
Opin`m c`, în conformitate cu prevederile Dreptului interna]ional public
[i ale Dreptului m`rii, platforma “Orizont” se afla sub pavilion românesc în apele
interna]ionale, fiind considerat` teritoriu românesc. De[i catalogat` de exper]i
o înc`lcare a normelor de drept interna]ional20, reac]ia na]ional` a fost una temperat`,
generat` atât de climatul interna]ional deja tensionat de programul nuclear
al Teheranului, cât, mai ales, de lipsa unor op]iuni militare na]ionale de contracarare.
În opinia Institutului american Stratfor, într-un material publicat pe site-ul
organiza]iei se relev` c` “r`spunsul iranian în disputa privind platforma
româneasc` a fost u[or excesiv, în cazul în care obiectul acesteia a fost strict comercial.
Exercitând presiuni asupra României, o ]ar` care înclina puternic spre Washington,
Teheranul a f`cut o demonstra]ie de for]`, determinându-i pe al]ii s` se gândeasc`
de dou` ori”21 în cazul unor încerc`ri de confruntare, dar f`r` riscul provoc`rii
unei ac]iuni militare.
X Amenin]`ri la adresa securit`]ii litoralului [i a obiectivelor strategice
din Zona de Opera]ii de Sud-Est
Din punct de vedere geografic, geopolitic [i economic, Marea Neagr` este o mare
“închis`”, accesul fiind “restric]ionat” de Strâmtorile Bosfor [i Dardanele, aflate
sub controlul Turciei, stat membru al NATO [i candidat la accederea în UE.
Politicianul Nicolae Titulescu, într-un discurs ]inut în cadrul unei conferin]e despre
Marea Neagr` [i strâmtorile ei, Bosfor [i Dardanele, declara c` “strâmtorile
sunt îns`[i inima Turciei, dar ele sunt în acela[i timp [i pl`mânii României”22.
Un alt corifeu al politicii [i istoriografiei rom#ne[ti, Gheorghe I. Br`tianu,
preda studen]ilor un curs despre Marea Neagr`, în care opina c`: “Noi trìm aici
la o r`spântie de drumuri, la o r`spântie de culturi [i, din nefericire, la o r`spântie
de n`v`liri [i imperialisme. Noi nu putem fi desp`r]i]i de întregul complex geografic
care, cum ve]i vedea, ne m`rgine[te [i ne hot`r`[te destinul, între cele dou` elemente
care îl st`pânesc, muntele [i marea. Ceea ce a[ vrea s` apar` l`murit este c`, pentru
a ne în]elege trecutul, trebuie s` în]elegem mai întâi întregul complex geografic, istoric,
geopolitic din care acesta face parte”23.
20
Este vorba aici de declara]ia domnului Mircea Ha[, îns`rcinatul cu afaceri al Ambasadei de la Teheran.
Conform acestuia, Iranul a întreprins un act de agresiune [i, ca urmare, Ha[ le-a transmis autorit`]ilor
iraniene c` utilizarea for]ei împotriva unui obiectiv comercial este o înc`lcare a dreptului interna]ional.
Apud Georgian Stoica, în articolul Mirosul petrolului stârne[te apetitul pentru platformele de foraj marin,
publicat în edi]ia electronic` a ziarului S`pt`mâna financiar` din 25 august 2006, în http://www.sfin.ro/
articol_6117/mirosul_petrolului
21
Pe site-ul publica]iei S`pt`m#na financiar`, edi]ie online, 10 februarie 2009.
22
Apud Ilie Seftiuc, Rom#nia [i problema str#mtorilor, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti, 1974, p. 18.
22
Gheorghe I. Br`tianu, Chestiunea M`rii Negre. Curs. 1941-1942, Universitatea Bucure[ti, Facultatea
de Filosofie, 1942, pp. 11-12.
23
Ibidem, pp. 30-31.
33
Acesta demonstra c` România are interese maritime [i atr`gea aten]ia asupra

necesit`]ii includerii, în orice calcule geostrategice, a sistemului strâmtorilor,
considerând c` “ce sunt strâmtorile altceva decât prelungirea gurilor Dun`rii ?”23.
Porturile Sulina, Constan]a, Agigea [i Mangalia, aeroporturile interna]ionale
Mihail Kog`lniceanu [i Tulcea, precum [i infrastructura de transport care le deserve[te,
inclusiv trecerile permanente peste fluviul Dun`rea, toate acestea constituie
obiective extrem de importante ce trebuie protejate, impactul unor posibile atacuri
teroriste fiind devastator, cu efecte politice, economice sau asupra mediului,
care ar putea afecta buna func]ionare a statului.
Ca urmare a densit`]ii mari de cì de transport dinspre ap` [i de pe uscat,
a traficului intens de materiale [i de persoane, pasageri sau personal de operare,
porturile sunt obiective de nivel strategic cu vulnerabilitate ridicat` la posibile
atacuri teroriste sau folosite pentru introducerea ilegal` de armament [i materiale
explozive. {i infrastructura petrolier` din Zona de Opera]ii de Sud-Est,
de la platformele de foraj dislocate în zona de interes economic exclusiv
la conductele de transport, aflate sub ap` sau pe uscat, reprezint` obiective
de importan]` strategic`.
Amenin]`rile la adresa securit`]ii litoralului [i a elementelor de infrastructur`
la litoral cresc exponen]ial atunci când analiz`m litoralul românesc ca frontier`
a Uniunii Europene sau ca destina]ie de vacan]` a cet`]enilor UE. Din aceast`
perspectiv`, integrarea m`surilor de prevenire [i combatere a amenin]`rilor
la adresa securit`]ii, inclusiv m`surile de combatere a criminalit`]ii locale
[i transfrontaliere, se integreaz` [i sunt parte a m`surilor adoptate la nivel european.
Analiza metodelor utilizate în atacurile teroriste asupra navelor maritime
[i a facilit`]ilor portuare conduce la ideea c` navele comerciale pot fi atât vectorul,
cât [i ]inta posibilelor atacuri. Navele comerciale pot fi utilizate pentru a facilita
alte atacuri, pentru transportul de armament [i materiale explozive sau pentru
a contribui la strângerea de venituri pentru organiza]iile teroriste.
Luând în calcul cursul de ac]iune cel mai periculos, opin`m c` un atac
coordonat la nivelul principalelor porturi de la Marea Neagr` poate conduce
la închiderea complet` a porturilor, blocarea pe termen scurt sau mediu
a sistemului de transport maritim [i chiar implementarea ulterioar` a unor m`suri
mult mai stricte de securitate, cu consecin]e catastrofale asupra economiei na]ionale
[i a UE.
Existen]a acestor “por]i de intrare” în România [i în UE, din punctul de vedere
al traficului ilegal de materiale [i chiar de persoane, dificult`]ile organizatorice
[i financiare în aplicarea unor m`suri de securitate eficiente constituie vulnerabilit`]i
la adresa siguran]ei zonale [i na]ionale.
34
Posibila continuare a lucr`rilor desf`[urate de Ucraina la canalul Bâstroe
[i noi eventuale ac]iuni unilaterale în leg`tur` cu statutul platoului continental
în zona Insulei {erpilor, generate de verdictul [i delimit`rile stabilite de Curtea
Interna]ional` de Arbitraj de la Haga, reprezint` un alt tip de poten]ial` amenin]are,
de factur` ecologic` sau economic`, cu [anse de a destabiliza echilibrul ecologic
al întregii zone [i cu un impact economic, politic [i social cel pu]in la fel de important.
Obiective energetice precum Centrala nuclear` de la Cernavod`, platformele
de foraj marin din Zona Economic` Exclusiv`, incluzând aici [i infrastructura
de transport a produselor petroliere, sau Combinatul chimic N`vodari pot constitui
]inte poten]iale pentru organiza]ii teroriste. Nu în ultimul rând, prezen]a for]elor
aliate în facilit`]ile de instruire oferite de România în Zona de Opera]ii de Sud-Est
constituie alte obiective de interes strategic ce impun m`suri suplimentare
de protec]ie a for]ei.
În concluzie, principalele amenin]`ri la adresa securit`]ii litoralului [i a Zonei
de Opera]ii de Sud-Est sunt: actele de terorism maritim, atacurile cu materiale
explozive sau chiar chimice, biologice sau nucleare (radiologice), introduse
la bordul navelor sau al containerelor de transport în scopul avarierii infrastructurii
[i perturb`rii activit`]ilor de transport sau afect`rii unei zone metropolitane
ori cu o densitate ridicat` a popula]iei; scufundarea sau e[uarea inten]ionat`
a unor nave pentru avarierea infrastructurii, blocarea porturilor sau a [enalelor
navigabile; distrugerea facilit`]ilor portuare [i a infrastructurii al`turate, r`nirea
[i uciderea personalului; crearea de catastrofe ecologice; traficul ilegal de persoane,
droguri, armament, muni]ie etc.
*
În partea a doua a materialului vom prezenta principalele amenin]`ri la adresa securit`]ii
[i a obiectivelor strategice din Zona de Opera]ii de Sud-Est, precum [i c#teva dintre posibilele modalit`]i
de r`spuns la nivel interna]ional.
35
CUNOASTEREA
, SI
, CONTRACARAREA
FACTORILOR DE RISC
SI
, A VULNERABILITÃTILOR
,
LA ADRESA SECURITÃTII
, UMANE (I)
General-locotenent dr. Teodor FRUNZETI
|
Human being is the essential
n contextul actualului mediu de securitate,
element of any form of social organisation secolul XXI este un secol al transform`rilor
and the degree to which his security profunde. Acum, lumea este mult
is attained is reflected in the security
of the group he is part of. mai complex` [i interdependent`, iar fenomenul
The issue of human security, dezvolt`rii durabile este ireversibil.
approached by the author of this article,
involves, on the one hand, the lack of
O amploare deosebit` [i evident` se reflect`
some dangers such as famine, sicknesses, în indisolubilitatea [i comensurabilitatea no]iunilor
reprisals and, on the other hand, the de “dezvoltare”, “securitate”, “interconexiunea
protection of the individual against some
undesirable events in daily life. [i interdependen]a dialectic` a acestora”1.
In the first part, the author Abordarea dezvolt`rii umanit`]ii este v`zut`
approaches the particularities of human
security. In this respect, he elaborates
ca un întreg proces al op]iunilor oamenilor, bazat
on the subject and object of reference pe consolidarea principalelor capacit`]i ale acestora,
of security, starting from the fact that precum aceea de a putea citi [i scrie, de a avea
overall security is the result of a complex
process, in which the human being cuno[tin]e, de a fi s`n`to[i [i bine hr`ni]i, de a avea
interacts with his environment, and ad`post [i de a fi mobili, precum [i de a avea
requires the proper control of global
dangers, involving a feeling of welfare,
un viitor asigurat.
quietness and lack of fear of tomorrow. În acest context, problemele dezvolt`rii
Keywords: human security; [tiin]ifico-tehnice, socio-economice [i socio-culturale
enduring development; cooperation; sunt legate de procesele supravie]uirii umane.
neorealism; vulnerabilities;
postmodernism
Contemporaneitatea este marcat` tot mai mult
de schimb`rile profunde ale strategiei
General-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti – [eful Statului Major al For]elor Terestre.
1
Teodor N. }îrdea, Elemente de informatic` social`, sociocognitologie [i noosferologie, Chi[inù, 2001,
pp. 178-180; 183-187.
36
Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`
de supravie]uire, iar conceptul de securitate global` este definitoriu pentru existen]a
[i sensul societ`]ii viitoare. În acest context, filozofia actual`, care r`spunde la întreb`rile
existen]iale ale timpului, trebuie s` devin` o filozofie a supravie]uirii.
Problema supravie]uirii prin securizarea procesului de dezvoltare a omenirii
impune o schimbare complet` în tratarea strategiei, formelor [i modelelor de evolu]ie.
Trecerea la o nou` form` de dezvoltare civiliza]ional` este determinat` de starea
ecologic` [i de asigurarea securit`]ii, în sens larg.
Secolul al XXI-lea poate deveni, astfel, secolul de trecere de la dezvoltarea
mondial` la dezvoltarea durabil` – o form` propus` pentru supravie]uirea
civiliza]iei [i p`strarea naturii drept fundament firesc al vie]ii umane.
Dezvoltarea uman` are la baz` patru componente:
• egalitatea – din punctul de vedere al accesului echitabil la oportunit`]i;
• responsabilitatea pentru genera]iile viitoare;
• productivitatea cercet`rilor în materie de resurse umane [i în crearea
acelui mediu macroeconomic care ar permite persoanelor s`-[i ating`
poten]ialul maxim;
• sim]ul deciziei – în sensul atingerii de c`tre oameni a nivelului de dezvoltare
individual` care le-ar permite s` exercite op]iuni bazate pe dorin]e proprii,
dintr-un cadru mai larg al oportunit`]ilor existente2.
Importan]a acordat` dezvolt`rii umane reflect` tendin]a spre reorientarea principal`
a scopurilor, în conformitate cu care se adopt` reforme sociale în lumea contemporan`.
Omul [i necesit`]ile sale vitale sunt considerate fundamentale [i supreme,
iar factorii materiali, veniturile b`ne[ti sau majorarea consumului nu mai reprezint`
o condi]ie central`, ci doar un mijloc de asigurare a dezvolt`rii umane durabile.
Revizuirea corela]iei dintre scopurile [i mijloacele dezvolt`rii sociale constituie
reîntoarcerea spre orientarea concep]iilor generale despre lume, caracteristice
pentru cultura uman`.
Ascensiunea umanit`]ii nu poate fi realizat` f`r` asigurarea securit`]ii umane,
care implic`, de regul`, o condi]ie în care oamenii î[i pot exercita op]iunile
în siguran]` [i libertate, f`r` teama c` oportunit`]ile de care se bucur` ar putea fi
pierdute sau retrase.
Securitatea înseamn` c` beneficiile pe care le-au atins oamenii în extinderea
oportunit`]ilor lor [i perfec]ionarea capabilit`]ilor sunt protejate de aranjamentele
curente sociale, economice, politice. Fundamentul securit`]ii îl constituie acceptarea
social` larg`, bazat` pe institu]ii durabile, “a drepturilor [i obliga]iunilor oamenilor”3.
2
B. Buzan, Popoarele, statele [i teama, Editura Cartier, Chi[inù, 2000, p. 386.
3
V. Babiuc, Securitatea României – o perspectiv` european`. Strategii XXI. Viitorologie. Geopolitic`.
Strategii opera]ionale, Bucure[ti, 1997, p. 86.
37
În ideologia activit`]ii contemporane, trecerea la o nou` în]elegere a securit`]ii

umane a avut loc la începutul anilor ’90, odat` cu încheierea r`zboiului rece
[i a confrunt`rilor ideologice între supraputeri.
Pericolul extermin`rii atomice a omenirii a sl`bit, iar securitatea umanit`]ii
a trecut de la domeniul militar la sfera umanitar` a vie]ii [i demnit`]ii umane.
În plan metodologic, “securitatea uman`” este perceput` ca factor pozitiv,
deoarece apare ca o caracteristic` integral` în cadrul c`reia sunt uni]i parametrii
ce reflect` atât aspectele obiective, cât [i pe cele subiective ale vie]ii sociale ale omului.
Securitatea este abordat` ca un concept multidimensional, legat nu doar
de arme [i de utilizarea lor, ci [i de tot ceea ce prive[te siguran]a fiin]ei umane:
societate, economie, mediu, alimenta]ie.
Din perspectiva dezvolt`rii durabile, conceptul de securitate uman` prezint`
urm`toarele caracteristici:
³ este o problem` universal` – multe dintre amenin]`rile existente sunt comune
tuturor popoarelor, variind în intensitate de la ]ar` la ]ar`, de la regiune
la regiune;
³ componentele securit`]ii umane sunt interdependente; astfel, în situa]ia
în care securitatea popula]iei este în pericol în orice col] al lumii (foamete,
epidemii, poluare, trafic de droguri, terorism, tensiuni etnice, dezintegrare
social`), na]iunile sunt implicate într-un fel sau altul, iar consecin]ele
acestor pericole se pot extinde atât la nivel regional, cât [i global;
³ asigurarea securit`]ii umane se poate realiza mai bine prin m`suri
de prevenire decât prin interven]ii ulterioare;
³ securitatea prive[te modul de integrare a individului în societate,
dar [i libertatea de care dispune pentru a-[i exercita dreptul la op]iune
într-o multitudine de posibilit`]i.
Cele dou` concepte – “dezvoltare durabil`” [i “securitate uman`” sunt înrudite,
interdependente, dar nu identice; exist` îns` o interconexiune, în sensul c` progresul
dintr-un domeniu extinde posibilit`]ile pentru progresul celuilalt, [i invers.
Securitatea uman` s-a aflat în aten]ia opiniei interna]ionale începând cu Declara]ia
Universal` a Drepturilor Omului, unde, în art. 3, se spune c` “Orice om are dreptul
la via]`, la libertate [i la securitate personal`”. Sau, în art. 22, “Orice persoan`,
în calitatea sa de membru al societ`]ii, are dreptul la securitatea social`; ea este îndrept`]it`
ca, prin efortul na]ional [i colaborare interna]ional`, ]inându-se seam` de organizarea
[i resursele fiec`rei ]`ri, s` ob]in` realizarea drepturilor economice, sociale [i culturale
indispensabile pentru demnitatea sa [i libera dezvoltare a personalit`]ii sale”4.
4
Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului, 10 decembrie 1948, art. 3 [i art. 24.
38
Problema securit`]ii umane implic`, pe de o parte, lipsa unor pericole precum
foametea, îmboln`virile, represaliile, iar pe de alt` parte, protejarea individului
de unele evenimente indezirabile ale vie]ii cotidiene (îmboln`viri, accidente la locul
de munc`, în societate).
Conceptul de securitate a devenit, dup` 1989, unul dintre cele mai utilizate
la nivelul elitelor interna]ionale, al`turi de cele de globalizare [i dezvoltare durabil`.
Pân` în anii ’80, conceptul de securitate avea un rol subsidiar, fiind folosit
cu prec`dere în domeniul militar, în cadrul studiilor strategice; ast`zi, pu]ini sunt
cei care neag` c` securitatea se num`r` printre problemele principale cu care
se confrunt` umanitatea.
În prezent, filozofii [i savan]ii din diferite domenii ale [tiin]ei caut` [i examineaz`
categoriile unei noi direc]ii interdisciplinare, a noosferologiei5, care, în prezent,
se manifest` drept teorie general [tiin]ific` a supravie]uirii omenirii6.
Conceptul folosit în analizele de securitate, în special în cele despre dimensiunile
nonmilitare, este acela de securitate uman`. Subiectul [i obiectul de referin]`
al securit`]ii \l reprezint` individul uman, iar starea de securitate a indivizilor constituie
punctul de pornire, indiferent de nivelul analizat – na]ional, zonal, regional sau global.
Omul reprezint` elementul esen]ial al oric`rei forme de organizare social`,
iar gradul de realizare a securit`]ii acestuia se reflect` în securitatea grupului
din care face parte. Defini]iile date acestui concept demonstreaz` faptul
c`, deocamdat`, problematica securit`]ii este departe de a fi pe deplin clarificat`.
Situa]ia se datoreaz` faptului c` toate sensurile existen]ei umane sunt construite
prin defini]ii rezultate din experien]a perceptiv` a indivizilor.
Realizarea st`rii de securitate se înf`ptuie[te cu greutate, ca urmare a variet`]ii
valorilor [i intereselor oamenilor, care, de cele mai multe ori, intr` în contradic]ie,
creând temeri asupra securit`]ii individuale, grupale, na]ionale, statale sau suprastatale.
Defini]iile securit`]ii, a[a cum se g`sesc ele în diferite dic]ionare, se refer`
la protejarea de pericol (securitate obiectiv`), senza]ia de siguran]` (securitatea
subiectiv`) [i absen]a oric`rei îndoieli (încrederea în cuno[tin]ele proprii).
Amenin]`rile de referin]` (pericolul [i îndoiala) sunt foarte vagi, iar sentimentul
subiectiv de securitate sau încredere nu are leg`tur` cu starea real` de securitate
sau de încredere.
Securitatea se refer`, în primul rând, la soarta umanit`]ii [i, apoi, la securitatea
personal`, a fiin]elor, ca indivizi, fiind afectat` de factori din sectorul militar, politic,
economic, social [i de mediu.
5
Noosfera – ansamblu al sistemelor de informa]ie, cunoa[tere [i valorizare specifice fiin]ei umane,
pe site-ul http://dexonline.ro/search.php?cuv=noosfera (N.R.).
6
Teodor N. }îrdea, Sinergetic`, aliniaritate, autodezvoltare. Calea spre [tiin]a postneclasic`, Chi[inù,
1998, pp. 31-39.
39
Securitatea indivizilor (oamenilor) nu poate fi definit` la fel de u[or. Factorii

implica]i – via]a, s`n`tatea, statutul, starea material`, libertatea sunt mult mai complica]i,
iar unii dintre ei nu pot fi înlocui]i în cazul pierderii (via]`, statut).
Trebuie remarcat faptul c` existen]a individului nu se poate desf`[ura în afara
sistemului global [i, în consecin]`, analiza de securitate nu poate ignora elementele
acestuia, astfel:
contextul, atât structural, cât [i istoric, ce define[te parametrii de baz`
sau circumstan]ele;
cultura, adic` perspectivele ideologice, cogni]iile, sentimentele [i judec`]ile
care \i dau sistemului valoare, sens [i orientare;
structura de actori [i resursele acestora, cu ajutorul c`rora realizeaz`
scopurile stabilite;
procesele, rela]iile dinamice de cooperare sau antagonice, prin care actorii
urm`resc realizarea scopurilor pe termen scurt sau lung;
efectele sau consecin]ele inten]ionate [i neinten]ionate ale ac]iunilor,
inac]iunilor [i proceselor.
Din alt` perspectiv`7, sistemul global poate fi v`zut ca o juxtapunere a cinci
subsisteme majore:
» subsistemul politic;
» subsistemul economic;
» subsistemul social (mai exact, socio-demografic, f`r` componenta cultural`);
» subsistemul cultural;
» subsistemul ecologic.
Aceste subsisteme sunt interrela]ionate [i, în acela[i timp, fiecare reflect`
natura specific` a elementelor sale – context, cultur`, structuri, procese, efecte.
În analiza securit`]ii exist` dou` teorii contemporane: neorealismul,
care accentueaz` importan]a rolului statului ca furnizor de securitate,
[i postmodernismul, al c`rui rol se eviden]iaz` în accentuarea interdependen]elor
dintre actorii nonstatali.
Neoreali[tii, reprezentan]i de Barry Buzan8, afirm` c` abordarea securit`]ii
doar din punctul de vedere al dimensiunii militare, promovat` în timpul r`zboiului
rece, nu a f`cut decât s` prejudicieze dezvoltarea conceptului, ceea ce a determinat
l`rgirea sferei sale de cuprindere prin introducerea de noi dimensiuni ale securit`]ii
– politic`, economic`, social` [i ecologic`.
7
Jorge Nef, Human Security and Mutual Vulnerability: The Global Political Economy of Development
and Underdevelopment, Ottawa: IDRC Books, 1999.
8
Barry Buzan, considerat a fi unul dintre principalii reprezentan]i ai {colii de la Copenhaga,
este în prezent profesor în cadrul Departamentului de Rela]ii Interna]ionale al {colii de {tiin]e Politice
[i Economice, Londra, [i autor al unora dintre lucr`rile de baz` pentru analiza de securitate, precum: Popoarele,
statele [i teama, 1991 [i SUA [i marile puteri: politica mondial` în secolul XXI, 2004.
40
Postmoderni[tii, în special Ken Booth9, consider` c` statele [i guvernele
nu sunt obiecte de referin]` ale securit`]ii, întrucât ele au devenit surse de insecuritate
pentru oamenii de care sunt responsabile.
Ambele abord`ri se adreseaz` în special dimensiunilor nonmilitare ale securit`]ii,
iar diferen]a principal` dintre ele const` în natura obiectului de referin]` identificat
în analiza de securitate.
Punctul de vedere neorealist plaseaz` securitatea uman` al`turi de cea a statului,
ca obiect de referin]` identic în teoria [i practica de securitate. În acela[i timp,
postmoderni[tii afirm` c` ideea de securitate a statului era folosit` de guverne
pentru a masca realitatea [i adev`ratele probleme de securitate, promovând, astfel,
conceptul de securitate uman`.
În anul 1993 a fost publicat Raportul anual asupra dezvolt`rii umane,
fiind introdus` [i no]iunea de securitate uman`, care, ulterior, a devenit un reper
pentru un nou model de securitate, o nou` paradigm` a securit`]ii10. În opinia ONU,
societatea uman` trebuie s` se înscrie într-un proces de transformare pe dou` niveluri,
al c`rui rezultat s` fie, pe de o parte, transferul centrului de greutate de la securitatea
teritorial` la cea a oamenilor, iar pe de alt` parte, transferul mijloacelor de realizare
a securit`]ii de la achizi]ia de armament la dezvoltarea uman` sustenabil`.
Potrivit Organiza]iei Na]iunilor Unite, securitatea uman` necesit` contracararea
unei largi game de amenin]`ri la adresa oamenilor, grupate astfel:
• securitatea economic` – garantarea unui venit minim necesar fiec`rui individ;
• securitatea hranei – securitatea accesului fizic [i economic la hrana esen]ial`,
de baz`;
• securitatea medical` – garantarea protec]iei minime fa]` de boli [i fa]`
de un stil de via]` nes`n`tos;
• securitatea ecologic` – ocrotirea oamenilor fa]` de deteriorarea mediului
[i dezastrele naturale;
• securitatea personal` – protec]ia oamenilor de violen]a fizic`, oricare ar fi
sursa acesteia;
• securitatea comunit`]ii – protejarea cet`]enilor de pierderea rela]iilor
[i a valorilor tradi]ionale, de violen]` etnic` [i sectar`;
• securitatea politic` – furnizarea unui mediu de via]` bazat pe respectarea
în societate a drepturilor omului11.
9
Ken Booth este profesor în cadrul Departamentului de Politic` Interna]ional` al Universit`]ii
din Wales [i autor al unor importante lucr`ri în domeniul securit`]ii, cum ar fi: Noi idei despre strategie
[i securitate interna]ional`, 1991; Arta guvern`rii [i securitate, 1998; Lumi în coliziune: teroarea [i viitorul
ordinii globale, 2002.
10
În Alexandra Sarcinschi, Dimensiunile nonmilitare ale securit`]ii, Universitatea Na]ional` de Ap`rare
“Carol I”, Centrul de Studii Strategice de Ap`rare [i Securitate, Bucure[ti, 2005, p. 11.
11
Ibidem, p. 12.
41
Rela]iile cauz` – efect cu privire la amenin]area umanit`]ii sunt adesea obscure

[i controversate.
Majoritatea amenin]`rilor la adresa indivizilor apar ca urmare a faptului
c` oamenii se afl` într-un mediu uman care permanent genereaz` presiuni sociale,
economice [i politice inevitabile.
Amenin]`rile sociale se împart în: amenin]`ri fizice (durere, r`nire, moarte);
amenin]`ri economice (distrugerea propriet`]ii, împiedicarea accesului la munc`
sau la resurse); amenin]`rile drepturilor (încarcerarea, negarea libert`]ii civile
normale); amenin]`rile pozi]iei sau statutului (desfiin]area, umilirea public`).
Adep]ii teoriei securit`]ii umane analizeaz` atât sursele directe, cât [i pe cele
indirecte ale amenin]`rilor12, grupându-le astfel:
Y amenin]`ri directe: moarte violent`/incapacitare (victimele unei crime violente,
uciderea femeilor [i a copiilor, terorism, revolte, pogromuri, genocid, torturarea
[i uciderea disiden]ilor, victimele de r`zboi), dezumanizare (sclavie, r`pire, arestarea
oponen]ilor politici), droguri (dependen]a de stupefiante, trafic ilegal), discriminare
(legisla]ie discriminatorie, practici împotriva minorit`]ilor, subminarea institu]iilor
politice), dispute interna]ionale (tensiuni [i crize între state), armament de distrugere
(proliferarea armelor de distrugere în mas`);
Y amenin]`ri indirecte: priva]iuni la nivelul nevoilor umane de baz` (hran`,
ap`, îngrijire medical` primar`, educa]ie primar`), maladii (rata de apari]ie a bolilor
[i morburilor care amenin]` via]a), dezastre naturale [i/sau provocate de om,
subdezvoltare (nivel sc`zut al PIB/locuitor, cre[terea lent` a PIB-ului, infla]ie,
[omaj, inegalitate, s`r`cie, instabilitate economic`, stagnare [i transformare
demografic` la nivel na]ional, zonal, regional, global), dislocare de popula]ie
(refugia]i [i migra]ie la nivel na]ional, zonal, regional [i global), degradarea mediului
la nivel na]ional, zonal, regional [i global.
Noile vulnerabilit`]i, riscuri [i amenin]`ri cu care se confrunt` ast`zi omenirea
îi impun conceptului de securitate principiile securit`]ii globale ale sistemului
socio-natural, iar echilibrul dintre om [i biosfer` permite satisfacerea simultan`
a nevoilor globale, statale, ale tuturor popoarelor [i ale fiec`rei persoane, în parte.
Securitatea trebuie perceput` ca fiind rezultanta echilibrului dinamic
dintre diferitele componente ale mediului de via]` dat, o stare în care pericolele
[i condi]iile care ar putea provoca insecuritatea unei fiin]e umane sunt controlate
în a[a fel, încât individul s` fie ap`rat sub toate aspectele, contribuind, în acest mod,
la securizarea tuturor.
12
Kanti Bajpai, Human Security: Concept and Measurement, Kroc Institute, SUA, 2000,
în Alexandra Sarcinschi, Originea social` a religiei cre[tine. Implica]ii asupra st`rii de securitate a colectivit`]ilor
umane, \n Colocviu strategic, Universitatea Na]ional` de Ap`rare “Carol I”, Centrul de Studii Strategice
de Ap`rare [i Securitate, nr. 16, decembrie 2005, p. 3.
42
Securitatea tuturor este rezultatul unui proces complex, în care fiin]a uman`
interac]ioneaz` cu mediul sù ambiant [i presupune controlul adecvat al pericolelor
globale, antrenând o senza]ie de bun`stare, lini[te [i lips` de team` pentru ziua
de mâine.
Pot exista mai multe defini]ii ale no]iunii de securitate. Astfel, mergând
pe criteriul “interesul individului sau al comunit`]ii”, securitatea reprezint` situa]ia
de protejare a intereselor vitale ale persoanei, statului, societ`]ii vizavi de pericolele
[i amenin]`rile interne [i externe. Aici, obiectul de ocrotire este nu omul (individul),
nu cet`]eanul sau poporul, nu statul sau sociumul, ci interesele acestora,
care nu întotdeauna pot fi evaluate în mod obiectiv de c`tre practica social`
[i de [tiin]`. Ca atare, pericolul este v`zut ca o posibilitate de a ac]iona negativ
asupra organismului social, având ca rezultat cauzarea unor prejudicii sau daune.
Securitatea este o caracteristic` sistemic`, presupunând capacitatea unor obiecte
de a amenin]a (de a crea pericole), iar a altora – de a ap`ra, de a evita astfel de pericole.
Pericolele pot fi provocate de gre[eli (erori) ce ]in de scopul preconizat [i pot
fi externe, interne sau [tiin]ifice. Din punctul de vedere al situa]iilor socio-naturale,
pericolele sunt: ecologice (ac]iunea dùn`toare a naturii asupra omului), demografice,
pericole de producere tehnogen` (ac]iunea dùn`toare a tehnologiilor, a tehnicii
asupra biosferei, a omului), pericole antropogene sociale (condi]ionate de specificul
sesiz`rii umane a informa]iei).
Primele trei examineaz`, în limitele direc]iilor [tiin]ifice, ecologia social`,
demografia, ecologia industrial`, psihologia comunic`rii, protejarea muncii, având
drept particularitate faptul c` ele posed` o m`sur` cantitativ` de apreciere a nivelului
de siguran]` (num`rul cutremurelor [i for]a lor dùn`toare, num`rul inunda]iilor,
sporirea popula]iei, num`rul anual al victimelor din accidente, din cataclisme,
din calamit`]i naturale). Urm`toarele ac]ioneaz` [i afecteaz` con[tiin]a omului,
sufletul lui, ceea ce este cu mult mai periculos decât precedentele.
Securitatea în scopuri practice se clasific` în: securitate economic`, social`,
politic`, de stat, militar`, cultural`, spiritual`, uman`, de producere, energetic`,
tehnic`, alimentar`, informa]ional`, ecologic`, demografic`, nuclear`, fizic`,
a limbii, a mediului, a sufletului etc.
No]iunea de baz` care eviden]iaz` esen]a, nucleul diverselor tipuri de siguran]`
o constituie securitatea na]ional`. Tendin]ele globale de dezvoltare a lumii – degradarea
catastrofal` a mediului [i sporirea rapid` a popula]iei pe Terra – scot în eviden]`
faptul c` goana dup` profit [i consumarea nejustificat` nu pot servi drept for]` motrice
a dezvolt`rii durabile a civiliza]iei. De aici [i nevoia de elaborare [i de realizare
de noi paradigme de existen]` uman`, noi modele de asigurare a securit`]ii umane,
a securit`]ii vie]ii pe planet`.
43
Pentru contemporaneitate, no]iunea de “dezvoltare durabil`” a devenit elementul

principal în elaborarea noilor paradigme de supravie]uire a omenirii, în trasarea
noilor cì de gestionare a sistemelor sociale13. Situa]ia în care se afl` omenirea
ast`zi caut` un nou model de dezvoltare, dar [i noi obiective legate de securitate.
Cercet`torii ne propun în lucr`rile lor14 realizarea unor imperative noi, adresate
secolului al XXI-lea, cum ar fi:
imperativul intelectual, prin avansarea calitativ` a intelectului social;
consolidarea securit`]ii, bazat` pe înt`rirea sentimentului de încredere
între oameni [i desf`[urarea colabor`rii între state;
leg`tura strâns` dintre securitate [i dezvoltare durabil`;
colaborarea în domeniile [tiin]ei, tehnicii, economiei [i ecologiei, pentru
asigurarea noilor cerin]e ale vie]ii.
În aceast` ordine de idei, sfera ra]iunii (noosfera)15 se va interpreta
prin intermediul categoriei de securitate, adic` devine o stare concret` a civiliza]iei
ce va ap`rea pe parcursul supravie]uirii omenirii [i trecerii acesteia la o dezvoltare
durabil` [i inofensiv` ca rezultat al elimin`rii pericolelor [i catastrofelor globale,
al asigur`rii unei securit`]i pentru toate formele de activitate uman`.
Concep]ia dezvolt`rii durabile în comun acord cu bioetica este o alt` paradigm`,
care preconizeaz` dezvoltarea sociumului, respectând interesele viitoarelor genera]ii.
Dup` încheierea r`zboiului rece, securitatea popula]iei începe s` devin` obiectul
aten]iei comunit`]ii interna]ionale. Punerea individului uman [i a popula]iilor
în centrul preocup`rilor interna]ionale constituie, de fapt, o nou` orientare a politicii
de ajutor în sprijinul dezvolt`rii umane.
Acum, bun`starea individului, pe lâng` rolul jucat de factorul economic,
începe s` fie asociat` [i cu al]i factori, cum ar fi: longevitatea, s`n`tatea, accesul
la educa]ie sau la un nivel de via]` adecvat, cre[terea posibilit`]ilor fiec`ruia
de a alege, implicarea activ` în via]a politic` [i social`.
Nu în ultimul rând, accentul pus pe individ [i pe popula]ia c`ruia acesta
îi apar]ine, indiferent de ras`, religie, etnie, conduce la o cristalizare a manierei
de definire a conceptului de “securitate uman` global`”.
*
În partea a doua a materialului, autorul va continua prezentarea conceptului de securitate
uman` dezvoltând problematica referitoare la impactul pe care îl pot avea schimb`rile climatice
asupra securit`]ii interna]ionale, implicit asupra securit`]ii individului.
13
Teodor N. }îrdea, Securitatea ca no]iune fundamental` a noosferologiei. Progresul tehnico-[tiin]ific.
Bioetica [i medicina: probleme de existen]` uman`, Materialele Conferin]ei a VI-a [tiin]ifice interna]ionale,
Chi[inù, 2001, pp. 20-23.
14
Teodor N. }îrdea, Elemente de informatic` social`, sociocognitologie [i noosferologie, op. cit.
15
Ibidem.
44
CRIZA ECONOMIC~ GLOBAL~
{I REFORMA
“GUVERN~RII MONDIALE”
Comandor (r.) Alexandru IOAN
Motto: “Aceast` problem` nu a ap`rut

de pe o zi pe alta [i nici nu va fi rezolvat`
de pe o zi pe alta. Dar, dac` vom continua
s` cooper`m [i vom fi hot`râ]i, o vom rezolva”.
George W. Bush
I
ntensificarea [i aprofundarea studiilor
de specialitate dup` c`derea cortinei de fier
au îmbog`]it substan]ial conceptul
de securitate, adùgându-i, pe lâng` for]a militar`,
Started in the USA, as a rough
dimensiuni care alt`dat` ar fi fost excluse a priori
lack of liquidities and gradually
affecting the entire planet, the economic din discu]ie. Exper]ii în domeniu au fost sili]i de realitate
crisis is a new inflection point for the s` recunoasc` faptul c` economia, politica statelor
global order that started to take shape
(inclusiv cea intern` [i, cu atât mai mult, cea extern`),
after September 11, 2001. The fact
that the leaders of the greatest and evolu]iile sociale, cultura popoarelor, ecologia
most dynamic economies representing sunt dimensiuni ale securit`]ii, care nu mai pot fi
all the planet’s contintents were invited
ignorate. Prin urmare, conceptul a înregistrat
at the Washington G20 summit shows
the favourable accumulation of the o glisare puternic` din domeniul puterii militare,
critical mass necessary for the dure sau “hard power” – cum l-a definit literatura
globalisation’s new profundity. The
american` de specialitate, spre cel al puterii subtile
reunion was considered as a historical
meeting, representing a change in the – “soft power”, accentul mutându-se de pe folosirea
global policy. for]ei armate, a violen]ei pe utilizarea inteligen]ei,
Keywords: globalisation; world care reclam` participarea permanent` [i în deplin`
governance; security; economic crisis; cuno[tin]` de cauz` a tuturor cet`]enilor statului.
soft power; hard power; G20 summit;
transatlantic gap Aceast` abordare este îndrept`]it` de evolu]ia
evenimentelor care s-au succedat în special
de la începutul mileniului al treilea: atentatele teroriste de la 11 septembrie
din SUA, urmate de cele din Spania [i Marea Britanie sau criza gazelor naturale
din Europa, generat` de conflictul economic dintre Rusia [i Ucraina, cu efecte
45
la nivel continental [i care se repet`, sub o form` sau alta, aproape anual.
Toate acestea au culminat cu criza economic` mondial`, declan[at` în SUA
sub forma lipsei de lichidit`]i [i care a afectat, treptat, întreaga planet`.
Evenimentele au luat o turnur` atât de dramatic`, încât, la începutul toamnei
trecute, Fondul Monetar Interna]ional, analizând evolu]iile fluxurilor economice
interna]ionale, a estimat c`, în 2009, cre[terea economiei mondiale va încetini
la 2,2 procente. De[i înc` pozitiv, un asemenea ritm al dezvolt`rii globale
este considerat plafonul care marcheaz` intrarea lumii în recesiune. Criza economic`
este un nou punct de inflexiune pentru ordinea mondial`, care a început
s` se structureze dup` 11 septembrie 2001.
Analizând efectele ei directe [i indirecte, mai mult sau mai pu]in vizibile,
asupra securit`]ii na]iunilor [i a celei globale, economi[ti de prestigiu pe plan
interna]ional nu s-au sfiit s` aprecieze aceast` criz` ca pe un adev`rat r`zboi
economic mondial. Faptul c` la summitul G-20 de la Washington au fost invita]i
liderii celor mai mari [i mai dinamice economii de pe glob, reprezentând toate
continentele planetei, demonstreaz`, pe de alt` parte, acumularea masei critice
favorabile deciziei de a da globaliz`rii o nou` profunzime. Reuniunea a fost
catalogat` ca o întâlnire istoric`, ce reprezint` o schimbare în politica global`.
Pre[edintele ales al Statelor Unite, Barack Obama, s-a declarat în favoarea
unui r`spuns coordonat la criza financiar` mondial` [i preg`tit s` colaboreze
cu ]`rile din Grupul celor 20. Schimb`rile de abordare au fost atât de mari,
încât pre[edintele brazilian Luis Inacio Lula da Silva a recunoscut c` nu [i-a imaginat
niciodat` c` economiile emergente, cum este cea a Braziliei, vor primi un asemenea
rol în restructurarea economiei globale1.
Presa interna]ional` a salutat deciziile de la Washington prin care liderii lumii
au dovedit c` sunt capabili s` reac]ioneze în situa]ii de urgen]`. În mai pu]in
de o s`pt`mân` de la summitul G-20, rezultatele începeau s` se contureze.
Kenichi Watanabe, directorul celei mai mari case de brokeraj din Japonia
– Nomura Holdings, citat de BBC, sugera sfâr[itul crizei mondiale de lichidit`]i.
În opinia sa, principala problem` a momentului este g`sirea mijloacelor prin care
poate fi revigorat` economia real`. “Urm`toarea problem` care se pune este cea
a modului în care statele implementeaz` sprijinul financiar”, a precizat Watanabe,
adùgând c` liderii mondiali trebuie s` g`seasc` mijloace pentru a înt`ri economiile
aflate în criz`.
Observa]iile economistului japonez sunt relevante. De modul în care statele
vor reu[i s`-[i adapteze politicile [i s` foloseasc` sus]inerea financiar` interna]ional`
depinde viitorul na]iunilor lor.
1
BBC – Serviciul mondial, 16 noiembrie, ora 8:00, apud Agen]ia de Pres` Rador la 16 noiembrie 2008.
46
Solu]ii europene
pentru criza economic` mondial` 2
Anul 2008 va r`mâne în istorie ca un moment de inflexiune a evolu]iei
economiei mondiale, înregistrând scaden]a dezechilibrelor [i sl`biciunilor
din rela]iile interna]ionale. Este [i anul în care s-a dovedit, înc` o dat`, c` unirea
face puterea. Cel pu]in în plan economic. Uniunea European`, cu 27 de state
membre [i o extensie de la Atlantic la Marea Neagr`, a ajuns în vârful piramidei
economiei mondiale. R`mâne de v`zut dac` va g`si resursele politice interne
pentru a se men]ine în aceast` pozi]ie, dac` va putea s` o consolideze [i s` o extind`
[i în alte domenii. Pentru c`, afectat` puternic de evolu]iile de peste Ocean
[i cu atuul unei economii puternice, Uniunea European` s-a decis s` î[i asume
voca]ia de lider global. Reuni]i la Bruxelles, în toamna lui 2008, [efii statelor
membre au convenit asupra unei serii de solu]ii pentru dep`[irea crizei financiare
mondiale, iar pre[edin]ia francez` a Uniunii Europene a primit mandatul pentru
negocierea unui nou sistem financiar la summitul G-20 de la Washington.
Europa încerca s` arate c` a redevenit un juc`tor global important [i propunea
trei direc]ii de ac]iune: fixarea unor principii comune pentru un nou sistem financiar
interna]ional, o metod` de lucru eficient` pentru adoptarea rapid` a deciziilor
[i un set de m`suri imediate. Principiile convenite de liderii europeni cereau
ca niciun segment de pia]` [i nicio institu]ie financiar` s` nu fie l`sate în afar`;
activitatea tuturor actorilor financiari, inclusiv a agen]iilor de rating, s` fie
reglementat` [i supravegheat`, asigurându-se concomitent responsabilitatea
[i transparen]a acestor actori pe pia]a financiar`; noul sistem s` permit` prevenirea
crizelor [i, în sfâr[it, FMI s` aib` rolul central.
În ciuda entuziasmului de la Bruxelles [i a declara]iilor politice care evocau
dorin]a UE de a-[i revendica statutul de lider economic mondial, anali[tii au privit
rezultatele reuniunii cu circumspec]ie. Cauza esen]ial` a sl`biciunii Uniunii Europene
în fa]a partenerului sù de peste Ocean era [i este înc` plaja vast` a dispersiei
intereselor statelor care o alc`tuiesc [i, în principal, a celor mai dezvoltate economic.
Pentru fiecare în parte este mai important` ocuparea pentru sine a unei pozi]ii
cât mai avantajoase în institu]iile financiare interna]ionale decât solidaritatea
în cadrul UE. |n acest sens, relevant` este pozi]ia Marii Britanii, care difer` net
de abordarea francez`. Londra dore[te perpetuarea unei abord`ri de tip soft,
care s` evite “pericolul suprareglement`rii” pie]elor financiare. Parisul consider`
c` ceea ce le lipse[te de fapt pie]elor de capital este tocmai cadrul de reglementare
2
Pe larg despre discu]iile din cadrul UE pentru g`sirea celor mai bune solu]ii de ie[ire din criza
economic` mondial` vezi Alexandru Ioan, Unele considera]ii asupra globaliz`rii [i consecin]elor
care o înso]esc, revista Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 6, noiembrie-decembrie 2008, pp. 43-47.
47
unanim acceptat. De asemenea, Germania este apropiat` de abordarea francez`

atunci când este vorba despre con]inutul activit`]ii de reglementare [i supraveghere,
dar Berlinul este foarte reticent atunci când se discut` posibilitatea contur`rii
unei guvernan]e economice la nivelul Uniunii Europene. Aceast` abordare centrifug`
provoac` sl`biciunea structural` a unei atât de invocate voci europene unitare,
capabil` s` poat` intra într-un dialog fecund cu Statele Unite [i cu noile puteri
emergente. Prinse în capcana “tinerei Europe”, zonele de centru [i de r`s`rit
ale continentului risc` s` fie marginalizate dac` problemele lor specifice,
particularit`]ile lor economice nu vor fi evaluate corect de c`tre marile puteri
din Uniunea European`3.
Dificultatea crizei economice este provocat` de interven]ia factorului politic.
Preg`tirea popula]iei de c`tre lideri politici capabili s` explice opiniei publice evolu]ia
evenimentelor [i juste]ea deciziilor luate este esen]ial`. Înaintea summitului G-20
de la Washington, anali[tii considerau c` recesiunea economic` recunoscut`
de statele mari va schimba foarte multe aspecte în atitudinea consumerist`
a popula]iei americane, dar [i în aceea a europenilor.
În termenii guvern`rii globale mai trebuie f`cut` distinc]ia între capitalismul
de tip autoritarist – caracteristic zonei asiatice – [i ceea ce înseamn` democra]ia
liberal`, proprie Europei Occidentale [i Statelor Unite. Din calcul nu pot fi omise
nici evolu]iile semnificative din spa]iul euroatlantic, diferen]a extraordinar`
dintre metabolismul capitalismului de pe continentul nord-american din anii ’70-’80,
procesul de dereglementare cunoscut în ultimele dou` decenii [i formele
de manifestare actuale. Na]ionalizarea par]ial` a sistemului financiar (de[i se vorbe[te
de o reprivatizare în timp) relev` o resurec]ie a capitalismului de stat care va marca
func]ionarea democra]iilor liberale. Pe fondul unor transgresiuni în distribu]ia
puterii economice în lume, criza financiar` va accentua lupta pentru controlul
resurselor epuizabile. Prin urmare, este de a[teptat ca, peste tot pe glob, inclusiv
în democra]iile liberale, s` asist`m la reflexe proprii unor economii de r`zboi,
la interven]ii directe ale guvernelor. Anali[tii anticipeaz` apari]ia unor valuri
de repliere mercantilist` în care multe guverne vor pune piedici în calea comer]ului
liber spre a-[i proteja investitorii. Se estimeaz` apari]ia unor strategii regionale,
pe blocuri de state care, într-un fel, ar putea limita dezvoltarea tendin]ei neoliberale
de dereglare a pie]elor. E[ecul regândirii arhitecturii sistemului de gestionare
institu]ional` a finan]elor globale ar fi putut conduce la o fragmentare atât de mare
a sistemului multilateral, încât s` determine regionalizarea schimburilor comerciale
[i chiar a finan]elor interna]ionale, precum [i oprirea procesului de globalizare4.
3
Daniel Dìanu în emisiunea Talk-show de sear` din 7 noiembrie 2008, la Radio România Actualit`]i,
realizat` de Alexandru Ioan, citat` de Agen]ia Rador la 9 noiembrie 2008.
4
|n Foreign Policy, noiembrie-decembrie 2008.
48
Uniunea European` a fost prins` de aceast` criz` f`r` a avea create instrumente
puternice, func]ionale pentru un r`spuns coerent, iar încercarea disperat`
a actorilor statali de a o rezolva cu for]e proprii va face extrem de dificil`
buna ei func]ionare pe termen lung. În acela[i timp, fragmentarea puternic`
a pie]elor [i regionalizarea creeaz` un risc acut de dezordine economic`.
Marile puteri economice [i statele cu ritmuri înalte de dezvoltare nu au fost
automat recunoscute [i ca mari puteri mondiale. Prin urmare, era de a[teptat
ca, la Washington, actualii de]in`tori ai puterii mondiale s` permit` foarte greu
economiilor emergente s` devin` [i ele puteri mondiale. A[a cum men]ionam,
spre surprinderea unor actori interna]ionali importan]i, printre care [i pre[edintele
Braziliei, Luis Inacio Lula da Silva, reuniunea din capitala SUA avea s` contrazic`,
cel pu]in în parte, aceast` temere.
Reforma guvern`rii mondiale

V`zut ca o replic` a întâlnirii de la Bretton Woods din 1944, care desena
arhitectura sistemului financiar dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial, summitul
de la Washington, din 15 noiembrie 2008, a marcat lansarea unui proces
care s` rescrie cartea de reguli a sistemului financiar mondial. La întâlnirea
la vârf din capitala Statelor Unite au participat reprezentan]ii Africii de Sud, Arabiei
Saudite, Argentinei, Australiei, Braziliei, Canadei, Chinei, Coreei de Sud, Fran]ei,
Germanei, Indiei, Indoneziei, Italiei, Japoniei, Mexicului, Rusiei, Turciei,
Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii [i Uniunii Europene. Reuniunea
a avut loc pe fondul previziunilor Fondului Monetar Interna]ional potrivit c`rora
în 2009 cre[terea economiei mondiale va încetini la 2,2%, ritm considerat a marca
intrarea în recesiune. Speran]ele erau divergente [i ]ineau mai mult de interesele
proprii decât de cele globale. În timp ce unele guverne au l`sat mai jos [tacheta
a[tept`rilor, altele au adaugat pe agend` subiecte precum schimbarea climatic`
sau politica comercial`.
Cancelarul german Angela Merkel a cerut “mai mult` transparen]`”
[i “un set de principii mai bine pus la punct”5. Pre[edintele francez Nicolas Sarkozy
a propus un rol semnificativ mai important pentru Fondul Monetar Interna]ional
(condus de politicianul francez Dominique Strauss-Kahn). O “nou` întâlnire
ca aceea de la Bretton Woods trebuie s` conduc` la un «nou capitalism»”6, a spus
pre[edintele francez.
5
Cancelarul german Angela Merkel, apud AFP [i Reuters, la un briefing de pres` dinaintea reuniunii
cu u[ile \nchise a liderilor G-20, 15 noiembrie 2008.
6
Nicolas Sarkozy, apud AFT, la un briefing de pres` dinaintea reuniunii cu u[ile \nchise a liderilor G-20,
15 noiembrie 2008.
49
Summitul prezenta îns` un grad de risc ridicat. Era previzibil` o puternic`

disparitate în viziuni între Statele Unite [i ceilal]i membri cheie ai G-20, în condi]iile
în care europenii încercau s` for]eze o reglementare mai pu]in flexibil` a sistemului
în compara]ie cu solu]iile dorite de SUA. De[i era de a[teptat ca economiile
emergente puternice precum China, India, Rusia [i Brazilia s` cear` o cre[tere
a rolului lor în noua arhitectur` financiar` mondial`, liderii acestora au mers
la Washington cu destul` timiditate. Casa Alb` declarase înainte c` summitul
va stabili o serie de principii care vor reprezenta baza de construc]ie a viitorului
sistem, detaliile arhitecturale fiind amânate pentru o întâlnire ulterioar`.
Printre principiile evocate se num`rau ridicarea plafonului rezervelor de capital
care au precipitat criza creditelor, supunerea agen]iilor de rating interna]ionale
unor cercet`ri mai ample [i orientarea organelor na]ionale de supraveghere
bancar` spre o cooperare mai strâns` cu omoloagele lor din strìn`tate.
La opt s`pt`mâni de la falimentul b`ncii Lehman Brothers, perspectivele unei reforme
financiare globale erau limitate. În fa]a unei Uniuni Europene puternic divizate
de interese divergente, Statelor Unite nu le-a fost prea greu s` men]in` domina]ia
pie]elor de capital pe Wall Street. Reuni]i la Washington pentru a pune bazele
“noului capitalism”, liderii primelor 20 de state dezvoltate economic au transmis
un mesaj de speran]`, “care nu poate veni decât din convergen]a tuturor eforturilor
pentru sus]inerea activit`]ii economice”7. Fotografia de grup, strângerile de mâini
[i dialogurile cordiale au pus punct unei reuniuni f`r` precedent, în cadrul c`reia
s-a încercat elaborarea unei strategii pentru ie[irea din criza financiar`. Textul
asupra c`ruia s-au concentrat liderii din G-20 con]ine mesaje pozitive pe trei paliere:
» sprijin pentru economie;
» o nou` reglementare interna]ional`;
» reforma “guvern`rii mondiale”.
Ulterior, Palatul Elysée a precizat c` strategia adoptat` vizeaz` sus]inerea
cre[terii economice prin politici de relansare, inclusiv cu ajutorul armei bugetare,
contribu]ia politicii monetare, sprijinul Fondului Monetar Interna]ional [i al b`ncilor
de dezvoltare cu activit`]i în ]`ri fragile. Pre[edin]ia în exerci]iu a UE promitea:
“Nu vom l`sa s` cad` nicio ]ar`. Fiecare [tie bine c` una dintre axele poten]iale
ale dezvolt`rii crizei este riscul transmiterii acestei crize prin c`derea uneia sau alteia
dintre ]`ri”8.
De[i criza nu s-a încheiat, cel mai mare pericol pare a fi dep`[it. Fostul pre[edinte
american, George W. Bush, avertizase c` nevoia de reform` nu trebuie s` eclipseze
7
|n Comunicatul summitului G-20, pe http://www.realitatea.net/membrii-g20-se-reunesc-la-washington
8
Comunicat al Palatului Elisée, citat de Agen]ia France Presse la 17 noiembrie 2008.
50
imperativul unei pie]e libere, de[i, cu o sear` înainte, anun]ase decizia
de a concentra discu]iile pe men]inerea b`ncilor pe linia de plutire, pentru a nu asista
la colapsuri r`sun`toare: “Cea mai sigur` cale spre aceast` cre[tere (a economiei
globale – n.a.) este continuarea politicii pie]elor libere […]; unul dintre pericolele
unei crize ca aceasta pe care o travers`m ar fi ca oamenii s` înceap` s` aplice
o politic` protec]ionist`”9.
Decizia abord`rii solidare a sfid`rilor crizei economice mondiale a fost
cel mai important resort al reuniunii de la Washington. Cancelarul federal
Angela Merkel ar`ta c` soliditatea acestei atitudini va demonstra capacitatea
statelor de a conlucra: “Exist` aici o mare dorin]` comun` de a ne asigura c` o asemenea
criz` nu se va mai repeta [i de a relansa economia mondial` cât mai repede posibil”10.
Germenii unui nou sistem economic global sunt recunoscu]i [i de Moscova.
Pre[edintele rus Dmitri Medvedev vede în aceste evenimente “primii pa[i
spre crearea unui nou sistem”11.
În comunicatul oficial dat publicit`]ii la încheierea reuniunii, Grupul marilor
]`ri industrializate [i emergente [i-a exprimat hot`rârea de a-[i consolida cooperarea
în vederea relu`rii cre[terii mondiale [i a reform`rii sistemului financiar.
Liderii G-20 au convenit “asupra necesit`]ii unei [...] cooper`ri macroeconomice
mai strânse, pentru reluarea cre[terii”12.
Printre “ac]iunile imediate” se num`r` adoptarea de m`suri suplimentare
pentru stabilizarea sistemului financiar, recunoa[terea importan]ei sprijinului
pe care îl poate oferi politica monetar`, în func]ie de situa]ia din fiecare ]ar`,
recurgerea la m`suri bugetare cu rezultate rapide pentru stimularea cererii
interne, men]inând în acela[i timp [i obiectivul echilibr`rii finan]elor publice.
Pentru restabilirea încrederii în sistemul financiar, liderii G-20 au convenit
[i un plan de ac]iuni, o list` de m`suri prioritare, care trebuie aplicate înainte
de 31 martie 2009.
G-20 s-a pus de acord în privin]a “necesit`]ii unei relans`ri coordonate [i concertate
a ac]iunii economice”13, sus]inute de UE, dar d` satisfac]ie [i Statelor Unite [i Canadei,
care insist` asupra men]inerii suveranit`]ii. Astfel, documentul final subliniaz`
c` reglementarea situa]iei revine organismelor specializate din fiecare ]ar` în parte,
considerate drept principala linie de ap`rare în fa]a instabilit`]ii pie]elor.
9
George W. Bush, toast la dineul oferit în onoarea participan]ilor la summitul G-20, citat de Reuters
[i de AFP la 16 noiembrie 2008.
10
Cancelarul german Angela Merkel, apud AFP, la un briefing de pres` dinaintea reuniunii cu u[ile
închise a liderilor G-20, 15 noiembrie 2008.
11
Dmitri Medvedev, apud AFP, la 15 noiembrie 2008.
12
Concluziile summitului G-20 de la Washington, apud AFP, 15 noiembrie 2008 [i Reuters,
15 noiembrie 2008.
13
Ibidem.
51
Liderii G-20 au recomandat totu[i o intensificare a cooper`rii interna]ionale

între organismele de reglementare na]ionale [i o consolidare a normelor
interna]ionale, acolo unde acest lucru este necesar. “Prin consult`ri cu alte state
[i organiza]ii [i folosind recomand`rile exper]ilor, cerem mini[trilor no[tri de finan]e
s` formuleze propuneri în cinci domenii, care vor fi prezentate pân` în data
de 31 martie”14, se arat` în comunicatul Grupului celor 20. Mini[trii de finan]e
urmeaz` s` elaboreze proiecte pentru armonizarea normelor contabile, consolidarea
pie]elor de produse derivate [i reducerea riscurilor sistemice ale acestora, revizuirea
practicilor în privin]a remuner`rii conducerii institu]iilor financiare în ceea ce
prive[te încurajarea asum`rii de riscuri.
Membrii G-20 au subliniat rolul important al Fondului Monetar Interna]ional.
Ei s-au angajat s` sporeasc` reprezentarea ]`rilor în curs de dezvoltare în cadrul
FMI [i al B`ncii Mondiale [i “s` ajute economiile emergente [i în curs de dezvoltare”
pentru a avea acces la finan]`ri. Ei au promis s` încurajeze Banca Mondial`
[i alte b`nci multilaterale specializate s` sus]in` ]`rile în curs de dezvoltare
care se confrunt` cu probleme [i au recomandat ca aceste institu]ii s` fie alimentate
cu “resurse suficiente”.
Ini]iative europene dup` summitul G-20

Insisten]a UE de a i se recunoa[te un nou statut nu s-a bucurat de simpatie
pe celelalte meridiane ale globului. Încercarea europenilor de a prelua ini]iativa
dep`[irii crizei economice [i restructur`rii guvern`rii mondiale a generat reac]ia
american` dup` ce pre[edintele francez Nicolas Sarkozy, la revenirea în ]ar`
de la summitul G-20, a anun]at c` va organiza [i el o reuniune pe aceea[i tem`,
la Paris, în ianuarie 2009. Subiectul nu fusese discutat nici cu pre[edintele
american George W. Bush, nici cu al]i lideri. Întâlnirea de la Paris, programat`
la 8 [i 9 ianuarie, urma s` fie coprezidat` de fostul premier britanic Tony Blair
[i se dorea a fi o conferin]` pe temele globaliz`rii [i valorilor capitalismului,
la care s` participe lideri politici [i exper]i cu recunoa[tere interna]ional`.
Competi]ia foarte strâns` dintre cele dou` ]`rmuri ale Atlanticului în ceea ce prive[te
ini]iativa în problemele economiei globale [i opozi]ia pre[edintelui american
George W. Bush, la final de mandat, care nu a dorit s` permit` europenilor,
în special Fran]ei, s` domine dezbaterile privind solu]iile la aceast` criz`, au anulat
aceast` propunere. Întâlnirea ini]iat` de Sarkozy a generat nemul]umire nu doar
în r#ndul Statelor Unite, ci [i în alte ]`ri, deoarece statele membre G-20 au convenit
s` se reuneasc` din nou în aprilie15. Prin urmare, pre[edintele francez a trebuit
14
Ibidem.
15
International Herald Tribune, în edi]ia online din 20 noiembrie 2008.
52
s` se mul]umesc` s` fie “consultat” pe aceast` tem` la mijlocul lunii ianuarie
de c`tre premierul britanic Gordon Brown, ajuns în postura de lider european,
conferit` de calitatea de gazd` a summitului G-20 de la 2 aprilie. Tentativa Parisului
de a prelua ini]iativa global` a fost [i mai aspru sanc]ionat`: pentru preg`tirea
summitului liderilor principalelor ]`ri dezvoltate [i emergente, reprezentan]ii ]`rilor
europene din G-20 s-au întâlnit la Berlin.
De[i nu s-a vorbit prea mult de ini]iativa pre[edintelui Sarkozy, un e[ec
al acesteia nu era foarte greu de estimat. La expirarea mandatului de pre[edinte
în exerci]iu al UE, liderul de la Palatul Elysée declara: “Am încercat s` mi[c Europa,
dar Europa m-a schimbat. [...] Am încercat s` ne organiz`m toate ac]iunile în jurul
convingerii c` lumea are nevoie de o Europ` puternic`. Nu putem avea o Europ`
puternic` dac` Europa nu este unit`” 16. Afirma]ia, care ascunde e[ecul Fran]ei
în încercarea de a fructifica situa]ia în interes propriu (vezi negocierile ratate
cu Cehia pentru preluarea pre[edin]iei Uniunii Mediteraneene), este o trimitere
la tentativa lui Sarkozy de a coagula interesele marilor actori statali europeni în jurul
unor idei care s` aduc` UE în fruntea ierarhiei mondiale. Washingtonul [i-a p`strat
pozi]ia suprem` [i liderii ]`rilor industrializate [i emergente se vor întâlni în acela[i
loc, la 31 martie, pentru a discuta lista institu]iilor financiare interna]ionale
care, în caz de faliment, ar putea pune în pericol stabilitatea economic` mondial`.
Europei i s-a f`cut favoarea de a g`zdui, la 2 aprilie, reuniunea liderilor G-20 consacrat`
crizei financiare, dar nu la Paris, a[a cum ar fi dorit Sarkozy, ci la Londra, pentru
a verifica, înainte de 30 aprilie 2009, punerea în aplicare a principiilor [i deciziilor
în leg`tur` cu care ei s-au pus de acord la reuniunea de la Washington.
Ca urmare a obliga]iilor asumate la summitul G-20 de la Washington, Rusia
ar putea deveni unul dintre donatorii din cadrul programului de sprijinire a statelor
care se confrunt` cu dificult`]i economice. Pân` la sfâr[itul lui 2008, Moscova
urma s` acorde Fondului Monetar Interna]ional un împrumut de un miliard de dolari,
în schimbul c`ruia s` beneficieze de consultan]` din partea exper]ilor FMI17.
Federa]ia Rus`, care a primit cu regularitate fonduri de la FMI în anii ’90,
ca sprijin la destr`marea URSS, se vede nevoit` s` restituie astfel o parte din ajutoare.
Decizia Kremlinului vine pe fondul anun]ului f`cut de directorul general
al Fondului Monetar Interna]ional, Dominique Strauss-Kahn, potrivit c`ruia institu]ia
are nevoie de fonduri suplimentare de 100 de miliarde de dolari în urm`toarele
[ase luni, pentru a sprijini statele cu probleme [i pentru redresarea economiei
16
Nikolas Sarkozy, discurs în Parlamentul European la încheierea mandatului pre[edin]iei franceze
a UE, la 16 decembrie 2008, citat de AFP, 16.12.2008.
17
Viceprim-ministrul Alexei Kudrin, apud ziarul Kommersant din 18 noiembrie 2008.
53
mondiale. Lista acestora nu este lipsit` de interes pentru liderii de la Moscova: Ucraina
[i Ungaria, pentru care FMI a aprobat deja credite, Belarusul [i Islanda, care ar putea
primi avizul în perioada urm`toare. Cotidianul rus Kommersant men]iona c` pe lista
posibililor aplican]i pentru sprijin de la FMI ar putea s` apar` [i Bulgaria.
Liderii G-20 reuni]i la Washington au convenit ca marile state cu economii
emergente s` de]in` pozi]ii mai importante în institu]ii financiare interna]ionale
precum Fondul Monetar Interna]ional, Banca Mondial` [i Forumul pentru Stabilitate
Financiar`. Aceast` din urm` institu]ie, cu rol de evaluare a riscului sistemelor
bancare [i a pie]elor financiare, a dobândit un rol mai important în stabilirea
standardelor [i a politicilor financiare interna]ionale, care s` fie urmate de autorit`]ile
na]ionale de reglementare.
Occidentul tinde s` conteze tot mai mult pe implicarea acestor ]`ri pentru
a sprijini anumite state sau sistemul bancar s` dep`[easc` aceast` criz`.
Printre subiectele dezb`tute de mini[trii de finan]e prezen]i la reuniunea G-20
s-au mai aflat revizuirea standardelor contabile la nivel mondial, instituirea
unor comisii de supraveghere pentru marile b`nci interna]ionale, noi standarde
pentru agen]iile de rating [i modalit`]i de limitare a beneficiilor pentru conducerea
b`ncilor prin corelarea cu un profil de risc. Cu toate acestea, speciali[tii consider`
rezultatul discu]iilor de la Washington “remarcabil de blând”18. Fondurile închise
de investi]ii [i companiile care activeaz` în domeniul investi]iilor de capital au fost
scutite de noi reglement`ri, urmând s` foloseasc` o serie de coduri de bune
practici voluntare.
O s`pt`mân` mai târziu, [efi de stat din Asia [i cele dou` Americi, reuni]i
la Lima, au promis c` vor insista asupra semn`rii unui acord de liberalizare
a comer]ului [i asupra unor reforme privind b`ncile cu activit`]i interna]ionale,
în încercarea de a evita un declin economic accentuat la nivel interna]ional.
Pre[edintele în exerci]iu al SUA, George W. Bush, omologul sù chinez Hu Jintao,
premierul japonez Taro Aso [i al]i membri ai Grupului de Cooperare Economic`
Asia-Pacific – CEAP au declarat c` vor men]ine barierele comerciale în urm`toarele
12 luni la nivelul actual. Disputele comerciale [i politice din trecut dintre SUA,
UE, China sau India fac îns` incerte compromisurile pe care le-ar putea accepta
aceste p`r]i. “Situa]ia actual` eviden]iaz` importan]a unor reforme în sectorul
financiar”, au declarat liderii celor 21 de state membre ale CEAP.
18
Edwin Truman, analist la Institutul Peterson pentru Economie Interna]ional`, apud Agen]ia
de pres` Reuters, 16 noiembrie 2008.
54
România [i criza economic` mondial`
Recesiunea s-a adâncit în SUA [i în tot mai multe dintre economiile statelor
din Europa. A încetinit mult ritmul de cre[tere economic` în Asia. Criza sau recesiunea
economic` a atins toate zonele globului. În aceste condi]ii, era tot mai limpede
c` nici România nu î[i mai putea continua ritmul rapid de cre[tere. {ocul s-a produs
la 17 octombrie 2008, când moneda na]ional` a fost supus` unui atac f`r` precedent.
Banca Na]ional` a României a fost nevoit` s` intervin` [i, pentru prima dat`
în istoria pie]ei interbancare, unele b`nci nu [i-au închis pozi]iile din lips` de lei.
Dobânzile la moneda româneasc` au explodat, BNR a l`sat pia]a f`r` lichidit`]i,
for]ându-i astfel pe speculatori s` î[i închid` pozi]iile pe minus. A fost o victorie
de moment, pentru c` leul a cunoscut o depreciere constant`.
U Criza economic` în Rom#nia. Abord`ri divergente

În condi]iile în care alte state mobilizaser` toate energiile pentru diminuarea
consecin]elor crizei economice, pe fondul campaniei electorale, clasa politic`
româneasc` nu a avut o voce comun` într-o problem` esen]ial` pentru securitatea
]`rii. Exper]ii în domeniul economic, de[i se str`duiau s` par` cât mai obiectivi,
î[i filtrau frecvent propriile analize, înregimentându-se, cu sau f`r` voia lor,
pe pozi]ii partizane.
Partidele aflate la putere au clamat soliditatea [i invulnerabilitatea economiei
române[ti restructurate profund dup` 1989 [i protejate de Banca Na]ional`.
Se exprima opinia c`, atât timp cât b`ncile sunt în picioare, iar cre[terea economic`
r`mâne ridicat` în 2008, având perspective s` înregistreze în anul urm`tor
un ritm de dezvoltare cuprins între 4 [i 5 procente, ]ara noastr` nu s-ar afla în criz`.
Se accepta chiar ideea c` situa]ia interna]ional` determin` o restrângere
a credit`rii, c` unele companii î[i reduc activitatea economic` [i c` au loc
disponibiliz`ri de personal. Toate acestea erau privite ca forme periferice
ale proceselor interna]ionale, dar c` România nu s-ar afla, de fapt, în criz` economic`.
Mai mult decât atât, nici chiar criza financiar` nu ne-ar fi lovit direct.
La polul opus s-a situat vocea opozi]iei, care i-a acuzat pe guvernan]i c` ignor`
efectele crizei financiare mondiale asupra economiei române[ti [i c` trec sub t`cere
situa]ia dificil` a României. Vulnerabilit`]ile care rezult` din evolu]ia interna]ional`
continu` s` fie subliniate cu vigoare [i speciali[tii recomand` nu doar o veghe
permanent`, ci [i m`surile cele mai potrivite. În primul rând, raportul dintre consum
[i produc]ie constituie un avertisment ce nu poate fi ignorat. Devansarea ofertei
interne de bunuri [i servicii de c`tre cererea de consum a dus la un deficit
mare al balan]ei de pl`]i externe, de[i, pe moment, era în u[oar` descre[tere.
55
Speciali[tii recunosc posibilitatea ca [i pia]a liber` s` gre[easc`, \mpingând

lucrurile c`tre un exces de consum atunci când l`comia, nes`buin]a [i incultura
devin dominante.
Din perspectiv` politic`, important este c` România nu se afl` între ]`rile
generatoare de criz` [i c` are mijloace s` diminueze efectele recesiunii. Aceasta
nu o scute[te îns` de plata facturii unei crize importate, chiar dac` optimi[tii
sper` c` efectele ei nu vor fi atât de devastatoare pentru cet`]enii români.
Tr`s`tura comun` remarcat` de speciali[tii în domeniu este “nesincronizarea”
m`surilor de contracarare a efectelor crizei economice în România, unde lupta
politic` intern`, dublat` de lupta electoral`, a f`cut un fel de filtru în jurul adev`ratelor
probleme ale recesiunii. În loc de solu]ii transpartinice, de o parte [i de alta a spectrului,
care s`-i fi inclus pe guvernan]i, pe reprezentan]ii opozi]iei, pe sindicali[ti, pe patroni,
pe reprezentan]ii societ`]ii, eforturile anticriz` par s` fi fost dispersate în discursuri
cu tent` electoral`.
U Prognoze pentru 2009
Înainte ca guvernul s` anun]e o proiec]ie bugetar` a cre[terii economice
de numai 2,5 % în anul 2009, anali[tii se a[teptau la o încetinire puternic` a dezvolt`rii
României la sub 4%, adic` la mai pu]in de jum`tate fa]` de ritmul de cre[tere al PIB
de 7,8 procente din 2008. Media prognozelor a 11 anali[ti români [i strìni intervieva]i
de agen]ia de pres` Mediafax indica o cre[tere economic` de 3,4% în 2009.
Cea mai pesimist` estimare vorbea despre recesiune, adic` de o sc`dere a economiei
cu 0,3%: “Cre[terea exporturilor va încetini, din cauza declinului din restul ]`rilor UE,
iar criza global` de lichiditate va restric]iona fluxurile de capital spre România,
afectând consumul [i investi]iile interne”19.
Recesiunea economiei române[ti este prognozat`, în ciuda faptului
c` se anticipeaz` evenimente care nu ar îndrept`]i-o: cheltuieli publice mari,
cu un deficit bugetar estimat de anali[ti la aproape 5% din PIB (în condi]iile în care
ministerele formulau, la începutul anului, solicit`ri care conduceau la un deficit
de 9%) [i o cre[tere a datoriei publice la 16,2% din PIB.
Anali[tii strìni sunt mai pesimi[ti decât cei români atât în ceea ce prive[te
evolu]ia economiei în 2009, cât [i pe termen scurt [i previzioneaz` o încetinire
brusc` a major`rii PIB. Ei prognozeaz` c` avansul economic de 1-2% pentru primul
trimestru al anului 2009 se va datora iner]iei consumului [i avertizeaz` c` tendin]a
guvernului de a impulsiona în mod artificial consumul pune în pericol stabilitatea
pe termen lung a economiei române[ti20.
19
Kenneth Orchard, analist la Moody’s Analytics, apud Alexandra Chelu [i Marius Radu, Pib-anali[ti,
Agen]ia Mediafax, 23.11.2008, ora 12:39.
20
Bartosz Pawuowski, analist pentru pie]e emergente la TD Securities din Londra, apud Alexandra Chelu
[i Marius Radu, Pib-anali[ti, ibidem.
56
În ciuda unui optimism aparent, sub influen]a previziunilor sumbre ale exper]ilor
din strìn`tate, la mijlocul trimestrului patru al anului 2008, to]i anali[tii români
[i-au modificat perspectivele privind evolu]ia economiei în ultimele trei luni
ale anului 200821, iar unii dintre ei î[i plasau estim`rile chiar sub cele ale exper]ilor
strìni: “Este posibil ca trimestrul al treilea s` fie foarte bun, dup` care ultimul trimestru
va fi mai slab decât ne-am obi[nuit anul acesta (anul 2008 – n.a). […] Chiar [i a[a,
trimestrul al patrulea va fi fabulos de mare în compara]ie cu regiunea”22.
Cele mai optimiste analize previzioneaz` c` activitatea economic` “va încetini
foarte mult în absolut toate ramurile”, c` aceast` perioad` va fi caracterizat`
de incertitudine, c` partea extractiv` va înregistra o evolu]ie nefavorabil`,
iar construc]iile vor “încetini dramatic, fiind foarte probabil s` existe o c`dere
destul de zdrav`n` a pre]urilor”23.
Al]i exper]i în domeniu apreciaz` c` reducerea cererii externe pe fondul
recesiunii din zona euro va influen]a inevitabil în mod negativ atât exporturile,
cât [i produc]ia industrial` din România: “Într-un scenariu neutru spre optimist,
temperarea cre[terii economice s-ar face c`tre intervalul 4-4,5% în 2009, în condi]iile
diminu`rii ordonate a credit`rii, în special pe componenta de valut`, ceea ce ar putea
conduce chiar la efecte pozitive de reducere a consumului [i a presiunilor pe contul
curent [i pe infla]ie”24.
Aceia[i anali[ti apreciaz` c` riscurile sunt ridicate, întrucât o stopare brusc`
a activit`]ii de creditare ar putea conduce chiar la un impact mai negativ
asupra activit`]ii economice. Se consider` totu[i c` recesiunea nu este cel mai probabil
scenariu, pe baza informa]iilor existente în prezent, chiar dac` “tenta]ia pesimismului
este destul de mare”.
U Consecin]ele sociale ale crizei economice

Criza mondial` importat` se va resim]i mai mult sau mai pu]in în toate
sectoarele economiei române[ti, estimeaz` anali[tii. Cele mai afectate domenii
vor fi: construc]iile, serviciile [i consumul, industria [i agricultura. În privin]a
agriculturii, riscurile sunt mari [i sunt legate de condi]iile climatice, acest sector
având [i un efect de baz` nefavorabil. Se anticipeaz`, de asemenea, o încetinire
a cre[terii consumului de la 13-14%, în anul precedent, la circa 5-6% în 2009.
21
Rezultatele ultimului trimestru al anului, precum [i ale întregului an în curs se calculeaz` în primul
trimestru al anului viitor, pe baza statisticilor finale.
22
Lucian Anghel, economistul [ef al BCR, apud Alexandra Chelu [i Marius Radu, Pib-anali[ti, ibidem.
23
Cristian Dinescu, directorul direc]iei Trezorerie din Romexterra Bank, apud Alexandra Chelu
[i Marius Radu, Pib-anali[ti, ibidem.
24
Ionu] Dumitru, economistul-[ef al Raiffeisen Bank România, apud Alexandra Chelu [i Marius Radu,
Pib-anali[ti, ibidem.
57
Limitarea consumului poate fi posibil` numai în urma “unei schimb`ri dramatice

de comportament”. Speran]ele sunt legate de investi]iile în infrastructur`,
care se sper` c` vor sus]ine “cât de cât” avansul economic proiectat prin bugetul
de stat la 2,5%.
Înainte de a se resim]i în domeniul militar, aceast` criz` va avea importante
consecin]e în dimensiunea social` a securit`]ii României chiar dac`, la sfâr[itul
anului 2008, ea nu p`rea prea amenin]`toare în privin]a locurilor de munc`.
Statisticile relevau la momentul respectiv un [omaj de 6,3% din for]a activ` de munc`.
Cifra oficial` era de 4%, dar mai existau 2,3 procente în [omaj, neînregistrat.
Pe baza acestor date se estima c` muncitorii disponibiliza]i vor reprezenta 6,5%
în 2009 [i c` ace[tia vor proveni cu prec`dere din agricultur`, confec]ii, construc]ii
[i din domeniul construc]iilor de ma[ini. Este de a[teptat ca unele probleme
s` apar` [i cu cet`]enii români care se vor întoarce din strìn`tate [i vor intra
în rândul [omerilor. Speciali[tii afirm` totu[i c` [omerii proveni]i din disponibiliz`ri
vor putea fi absorbi]i în domeniile cu lips` acut` de for]` de munc`.
Primele efecte ale crizei resim]ite acum prin stoparea temporar` a produc]iei
în unele societ`]i comerciale [i prin trecerea în [omaj a unor categorii de angaja]i
au ap`rut înc` din var`. Se apreciaz` c` a existat chiar [i un avantaj temporar.
Ca urmare a sc`derii produc]iei manifestate mai întâi în UE, firmele române[ti
au putut vinde mai bine. Probleme serioase ap`rute în ultimele luni în industria
auto local`, în industria mobilei [i în produc]ia de aparate electrice demonstreaz`
c` importul crizei din UE nu a putut fi totu[i evitat [i c` acest transfer
se va accentua, ca urmare a faptului c` 70% din balan]a comercial` a României
este cu Uniunea European`.
*
Speciali[tii sunt de p`rere c` adev`rata criz` economic` va lovi România
în 6-7 luni, dup` ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile
bune, se vor fi încheiat25. Se apreciaz` îns` c` efectele negative asupra afacerilor
din România vor fi mai reduse decât în UE, datorit` unui gen de “rezerv`”
în rela]iile comerciale extracomunitare, care au crescut cu nu mai pu]in de 27%
în ultimul an. În plus, structura – diferit` la noi fa]` de cea din UE – a consumului,
în care alimentele [i bunurile de strict` necesitate au o pondere important`, ar putea fi
un alt antidot pentru criza economic`. Pe de alt` parte, autoconsumul, o parte
de cerere [i ofert` care e inflexibil`, este la noi chiar mai mare decât în Bulgaria26.
25
Dorin M`ntescu, directorul Direc]iei de evaluare a veniturilor bugetului din Ministerul Finan]elor.
26
Ion Ghizdeanu, pre[edintele Comisiei Na]ionale de Prognoz`.
58
Exper]ii strìni opineaz` c`, în contextul actual, este nevoie de un echilibru
atât la nivel bugetar, cât [i la nivel de finan]are extern` [i curs de schimb.
Ei îndeamn` insistent spre solicitarea sprijinului FMI, în timp ce speciali[tii români
sunt fie foarte rezerva]i, fie consider` c` economia ]`rii nu impune (cel pu]in
deocamdat`) ajutorul organismelor financiare interna]ionale.
Nervozitatea cauzat` de incertitudinile situa]iei dintre pie]ele financiare
interna]ionale este una dintre marile probleme cu care se va confrunta România
în 2009, dup` cum apreciaz` exper]ii27. În condi]iile în care comportamentul
b`ncilor-mam` fa]` de sucursalele din România a fost “irepro[abil” pân` în prezent
din punctul de vedere al liniilor de finan]are, se consider` c` riscul bloc`rii
investi]iilor deja începute este redus, deoarece investitorii strìni ar pierde
mai mult dac` [i-ar stopa proiectele. Incertitudinile sunt legate de noile investi]ii,
pentru c` se estimeaz` c` “generozitatea” b`ncilor-mam` va sc`dea în viitor.
Exist` totu[i încrederea c` liniile de finan]are vor fi reînnoite, în cazul în care
se vor încheia28.
Vulnerabilit`]ile economiei se vor r`sfrânge automat asupra tuturor celorlalte
dimensiuni ale securit`]ii na]ionale a României: social, politic, cultural, ecologic etc.,
dar impactul negativ cel mai mare se va produce în domeniul militar. Programe
strategice de înzestrare [i preg`tire aflate deja în derulare sau care ar urma s` fie
declan[ate vor trebui ree[alonate. Amânarea acestora va aduce prejudicii asupra
capacit`]ii de ap`rare na]ional`, dar [i a sarcinilor asumate de România ca stat
membru al Alian]ei Nord-Atlantice. Toate acestea vor impune o agend` public`
specific` unei perioade de criz`, chiar dac` va fi înregistrat un ritm de cre[tere
pozitiv [i în 2009. Cum România nu va putea s` schimbe regulile jocului la nivel
macro, va trebui s`-[i orienteze în a[a fel politicile, inclusiv pe cele financiare,
încât s` r`spund` cât mai bine tuturor provoc`rilor. Solu]ia la aceste probleme
depinde de inteligen]a elitei politice [i de capacitatea ei de a solidariza întreaga
societate româneasc`.
27
Mugur Is`rescu, guvernatorul B`ncii Na]ionale a României, conferin]` de pres`, vineri, 29 noiembrie 2008.
28
Ibidem.
59
ROMÂNIA SI
, UNIUNEA EUROPEANÃ
– securitate economicã prin integrare –
Comandor Liviu LUNGULESCU
Motto: “Românii au perceput [i au tratat

integrarea în Uniunea European` ca o garan]ie
de securitate [i admiterea în NATO ca o [ans`
de dezvoltare economic`”1.
The author mentions a few aspects
regarding the way national sovereignty |nceputul de secol XXI este marcat de schimb`ri
is managed by the state, given the
circumstances of the major effects of semnificative ale mediului de securitate.
globalisation. Într-un astfel de context, securitatea unei ]`ri,
For developing states, the free access
to resources, facilitated by globalisation, ca [i securitatea comunit`]ii interna]ionale,
is not seen as a prerequisite for power, în ansamblu, “se bazeaz` nu numai pe capacitatea
but as a sine qua non for survival.
In this respect, the author underlines de reac]ie [i adaptare, ci, mai ales, pe capacitatea
the fact that the state must manage de anticipare [i de ac]iune proactiv`. Într-o lume
especially economic sovereignty, taking
into account a series of constraints, such
complex`, dinamic` [i conflictual`, aflat` în plin proces
as the intensification of national de globalizare, în]elegerea profund` a tendin]elor
competitiveness – the growth of national
wealth based on the participation in
majore de evolu]ie a lumii [i a modului în care fiecare
international economic relations. ]ar` are [ansa s` devin` parte activ` a acestui proces
However, this objective entails a constituie o condi]ie esen]ial` a acestui progres”2.
paradoxical action: the state must support
the external competitiveness of national Interesele [i obiectivele de securitate
companies, while simultaneously ale statelor europene nu sunt îns` generatoare
maintaining the coherence of the national
production system, given that it is likely de st`ri conflictuale, “mediul de securitate fiind
to be blocked, because of the influen]at pozitiv de procesele de integrare european`
internationalisation of national
companies and their business, [i euroatlantic`, de extinderea comunit`]ii statelor
as well as of the internal markets. care împ`rt`[esc [i promoveaz` valorile democra]iei
Keywords: security objective; [i ale economiei de pia]`, de adâncirea colabor`rii
international relations; economic
security; economic sovereignty
regionale. Riscurile apari]iei unei confrunt`ri
militare tradi]ionale pe continentul european
Comandor Liviu Lungulescu – [eful Resurselor umane din Statul Major al For]elor Aeriene.
1
Paragraf din Principiul democratic [i ]es`tura NATO: noile democra]ii europene [i l`rgirea NATO,
prezentat, în 1996, de raportorul asociat Petre Roman pentru Comisia politic` a Adun`rii Atlanticului de Nord,
http://capriro.tripod.com/polit/polint06.htm
2
Strategia de securitate a României, 2006, p. 3, www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf
60
s-au diminuat semnificativ. Totu[i, persist` fenomene de instabilitate [i criz`
la nivel subregional [i tendin]e de fragmentare, marginalizare sau izolare a unor state.
}`ri din Europa Central`, de Est [i de Sud-Est se confrunt` cu dificult`]i economice,
sociale [i politice asociate procesului de tranzi]ie spre societatea bazat` pe principiile
democra]iei [i ale economiei de pia]`, care pot genera destule riscuri la adresa
securit`]ii statelor din regiune”3.
Uniunea European` trece printr-un profund proces de reform` intern`,
concomitent cu derularea procedurilor pentru primirea de noi membri. Progresele
în evolu]ia politicii externe [i de securitate comune, implicarea [i solu]iile alese
de organiza]iile interna]ionale [i europene în rezolvarea situa]iilor dificile
de pe continent demonstreaz` c` Europa se preg`te[te s` î[i asume un rol
substan]ial în arhitectura propriei securit`]i, inclusiv în cea de ap`rare, [i s` ofere
modele de a[ezare, pe baze ra]ionale, echitabile a rela]iilor dintre state [i na]iuni,
prin armonizarea intereselor lor.
Strategia de securitate a României men]ioneaz`, în acest sens, c` “o economie
puternic`, performant` [i competitiv`, macrostabil`, dinamic` sub raportul ritmului
de cre[tere [i adaptabil` func]ional reprezint` un pilon important al securit`]ii,
asigurând condi]ii pentru securitatea economic` [i social`, interesul majorit`]ii
popula]iei pentru sus]inerea institu]iilor democratice [i baza necesar`
pentru promovarea ini]iativelor vizând prosperitatea [i securitatea na]iunii”4.
Conceptul de securitate economicã

În]elegerea conceptului de securitate economic` necesit` o abordare prealabil`
a termenului securitate. Securitatea este esen]ial` vie]ii indivizilor, comunit`]ii
[i statelor. În plus, securitatea fizic` este vital`. În sens tradi]ional, securitatea
a fost asociat` cu puterea militar`. Dup` 1990 [i 11 septembrie 2001, securitatea
este extins` c`tre domeniile politic, economic [i societal.
Figura 1 ilustreaz` ipotezele securit`]ii printr-o abordare tradi]ionalist`
obiectivizat` (nu ]ine cont de socializarea riscurilor) sau absolutist`, militarizat`,
bazat` pe putere. În schimb, abordarea constructivist` este pragmatic` [i în]elege
securitatea ca o construc]ie social` rezultat` din “jocul actorilor sociali”.
Între aceste dou` modele se deruleaz` securitatea.
3
http://www.mapn.ro/strategiasecuritate/index.html
4
Strategia de securitate a României, op. cit., p. 31.
61
Nu orice problem`
economic` reprezint` îns`
o problem` de securitate6.
Definirea unei probleme
economice drept una
de securitate nu este
un demers simplu, din cauza
condi]iilor obiective – nivelul
de dezvoltare economic`
a unui stat etc., precum
[i a unor factori subiectivi. Figura 1: Diagrama studiilor de securitate5
Stephan D. Krasner define[te securitatea economic` printr-o enumerare

f`r` preten]ie de exhaustivitate, astfel: “securitatea economic` poate presupune
bun`starea grupurilor dintr-o ]ar`, perspectivele electorale ale partidelor, libertatea
de ac]iune a creatorilor de politici guvernamentale, stabilitatea unui regim specific
sau bun`starea economic` agregat` [i perspectivele de cre[tere economic` ale unei ]`ri”7.
Definirea conceptului de securitate prin dimensiunea sa global`, cuprinz`toare
permite aplicarea acestuia la studiul rela]iilor interna]ionale, ca o unitate teoretic`
de baz`. Se poate vorbi despre conturarea unui consens asupra implica]iilor st`rii
de securitate, care ar viza absen]a amenin]`rilor la adresa valorilor vitale ale individului
sau ale grupului de referin]`: “în sens obiectiv, securitatea este m`sura absen]ei
amenin]`rilor la adresa valorilor dobândite, iar în sens subiectiv, absen]a fricii
c` aceste valori vor fi atacate”8.
Pentru scopul acestei lucr`ri, consider`m relevant` defini]ia pe care o d` conceptului
de securitate, în epoca post-r`zboi rece, politologul britanic Barry Buzan: “Securitatea
colectivit`]ii umane este supus` influen]elor unor factori determinan]i în cinci sectoare
principale: militar, politic, economic, social [i de mediu. Securitatea militar` implic`
dou` nivele de referin]`, pe de o parte, capacitatea defensiv` [i ofensiv` [i, pe de alt`
parte, percep]iile statelor cu privire la inten]iile reciproce; securitatea politic`
se refer` la stabilitatea organizatoric` a statelor, sistemelor de guvernare [i ideologiilor
care le confer` legitimitate. Securitatea economic` vizeaz` accesul la resurse, finan]e
5
B. Buzan, O. Waever, Japp de Wilde, Security, a New Framwork for Analysis, Reinner, Londra, 1998
în N. I. Sava, Teoria [i practica securit`]ii. Note de curs, Universitatea Bucure[ti, 2005, p. 15.
6
S. Arghire, Conceptul de securitate economic` în noul context economico-politic global, Tez` de doctorat,
ASE, Bucure[ti, 2002, p. 14.
7
S. D. Krasner, European Economic Security in the New Global Enviroment, în The Future of European
Security, Beverly Crawford Editions, Center for German and European Studies, University of California,
Berkeley, 1992, p. 97.
8
Ibidem, p. 17.
62
[i pie]e, necesar pentru a asigura un nivel acceptabil de bun`stare [i putere a statului.
Securitatea societal` se refer` la preocup`ri asupra men]inerii unor condi]ii acceptabile
de evolu]ie a modelelor tradi]ionale de limb`, cultur`, religie [i identitate, obiceiuri
na]ionale. Securitatea mediului se refer` la prezervarea biosferei locale [i planetare
ca sistem esen]ial de sprijin al sistemului de care depind toate activit`]ile umane.
Aceste domenii nu ac]ioneaz` separat, ci strâns legate [i dependente unul de altul
într-o re]ea complex`”9.
În accep]iunea privind accesul liber la resurse, finan]e [i pie]e, rela]ia
economie–securitate implic` existen]a unor rivalit`]i economice, a competi]iei
pentru resurse economice [i pie]e de desfacere, ceea ce, într-un sistem economic
liberal, este pe deplin acceptabil.
Majoritatea teoreticienilor în domeniu eviden]iaz` relevan]a securit`]ii
alimentare, energetice, a accesului la bunurile strategice [i la înalta tehnologie
cu referire la con]inutul economic al securit`]ii10 sau la condi]iile economice
necesare supravie]uirii11.
Rolul statelor în atingerea

,si consolidarea securitãtii
, economice
Gestionarea de c`tre stat a suveranit`]ii na]ionale este profund modificat`
de implica]iile globaliz`rii12. Pentru statele în curs de dezvoltare, accesul liber
la resurse, facilitat de globalizare, nu este v`zut ca o premis` a puterii, ci ca o condi]ie
a supravie]uirii.
Statul trebuie s` gestioneze în prezent suveranitatea economic`, având
ca limite13: amplificarea competitivit`]ii na]ionale – cre[terea bog`]iei na]ionale
pe seama particip`rii la rela]iile economice interna]ionale [i asigurarea securit`]ii
economiei na]ionale.
Realizarea simultan` a acestor obiective implic` o ac]iune aparent paradoxal`:
statul trebuie s` sprijine competitivitatea extern` a firmelor na]ionale, dar, simultan,
trebuie s` men]in` coeren]a sistemului na]ional de produc]ie, în condi]iile în care
aceasta tinde s` fie spart`, ca urmare a interna]ionaliz`rii firmelor na]ionale
9
B. Buzan, op. cit., pp. 19-20.
10
V. Cable, The Future of Regional Integration, The Royal Institute of International Affaires, London,
1994, în S. Arghire, Conceptul de securitate economic` ..., op. cit., p. 31.
11
B. Buzan, op. cit., p. 241.
12
A. Bal (coord.), Economie mondial`, Edi]ia a II-a, Editura Economic`, Bucure[ti, 2002, p. 421.
13
Ibidem, p. 422.
63
[i a afacerilor lor, precum [i a pie]elor interne. În acest context, statul trebuie

s` apere coeziunea pie]ei interne, necesar` func]ion`rii ei, [i capacitatea de dezvoltare
a sistemului economic na]ional. În plus, statul trebuie s` men]in` coeziunea social`,
deoarece globalizarea tinde s` distrug` coeziunea anumitor structuri colective
[i s` adânceasc` polarizarea social`.
Abord#nd rolul statelor în asigurarea securit`]ii economice, trebuie men]ionate
[i responsabilit`]ile statelor bogate în asigurarea accesului la resurse [i în asigurarea
egalit`]ii [anselor tuturor na]iunilor celor mai s`race, care, în principal, ar cuprinde
patru direc]ii:
- acordarea de ajutoare;
- [tergerea datoriilor externe;
- comer]ul favorabil ]`rilor subdezvoltate;
- responsabilitatea fa]` de mediu [i urm`rirea principiilor dezvolt`rii durabile.
Indiscutabil, orice stat este preocupat de asigurarea securit`]ii economice.
Securitatea economic` este mai mult decât o simpl` component` a securit`]ii na]ionale.
Pe plan extern, un stat î[i manifest` inten]ia de a se integra într-un spa]iu economic
multidimensional în func]ie [i de gradul în care securitatea sa economic` este asigurat`.
Este vorba, desigur, de tendin]e normale, conform voin]ei na]ionale exprimate
democratic [i nu de procese for]ate, impuse cel mai adesea din afar`.
Factori de risc pentru securitatea economicã a României

Principalele probleme de securitate ale României sunt cele de natur` economic`.
Paralel cu prevenirea sau contracararea punctual` a interven]iei acestor posibili
factori de risc, România trebuie s` fie preocupat` s` diminueze vulnerabilit`]ile
interne care se manifest` în diferite domenii [i care, în anumite circumstan]e,
pot avea un impact [i asupra securit`]ii na]ionale. Printre aceste tipuri de vulnerabilit`]i
se afl`14:
• persisten]a problemelor de natur` economic`, financiar` [i social`,
generate de prelungirea tranzi]iei [i întârzierea reformelor structurale;
• existen]a fenomenelor de corup]ie [i de administrare deficitar` a resurselor
publice, care produc adâncirea inechit`]ilor sociale [i proliferarea
economiei subterane;
• o eficien]` mai redus` a ac]iunilor institu]iilor statului în fa]a fenomenelor
de criminalitate economic`, de perturbare a ordinii publice [i a siguran]ei
cet`]eanului, fenomene care au efecte negative asupra coeziunii [i solidarit`]ii
sociale, asupra calit`]ii vie]ii cet`]enilor;
14
http://www.mapn.ro/strategiasecuritate/stratrisc.htm#a44
64
• men]inerea unor surse [i cauze de poten]iale conflicte sociale punctuale,
de mai mic` sau mai mare întindere, cu efecte asupra risipirii energiilor,
diminu`rii sau întreruperii proceselor [i activit`]ilor economice propriu-zise,
precum [i asupra st`rii de lini[te a popula]iei;
• nerespectarea normelor ecologice în func]ionarea unor obiective
industriale; posibilitatea producerii unor dezastre ecologice, catastrofe
naturale [i procese de degradare a mediului;
• sc`derea nivelului de încredere a cet`]enilor în institu]iile statului, ca urmare
a birocra]iei excesive din administra]ie [i a corup]iei, ceea ce, de asemenea,
duce la sl`birea coeziunii sociale [i civice;
• men]inerea unor disparit`]i de dezvoltare între regiunile ]`rii;
• sl`biciuni în îndeplinirea angajamentelor asumate pentru integrarea
\n NATO;
• men]inerea la un nivel sc`zut a infrastructurii informa]ionale [i întârzieri
în realizarea acesteia la standardele impuse de dinamica globaliz`rii;
• emigrarea speciali[tilor din diferite domenii de vârf, fenomen ce afecteaz`
poten]ialul de dezvoltare al societ`]ii romane[ti;
• capacitatea redus` de absorb]ie a fondurilor europene;
• expertiza redus` în unele domenii de importan]` vital`.
Impactul aderãrii la Uniunea Europeanã asupra României

A[a cum s-a întâmplat în cazul majorit`]ii statelor europene care au aderat
la UE, unde “resuscitarea mecanismelor economice s-a poten]at în mod fericit
cu procesul de racordare la exigen]ele Uniunii”15, este de a[teptat ca acest fenomen
s` se întâmple [i în România. Preluarea modelului economic al Uniunii Europene
pare s` fie o alegere inspirat` pentru ]ara noastr`, a c`rei economie se afl` înc`
în proces de dezvoltare, pentru a ajunge la standardele UE. Economia mondial`
ofer` multe exemple în care implementarea reformelor poate fi determinat`
de dorin]a intern` sau poate fi impus` de organisme [i organiza]ii interna]ionale
la care o ]ar` devine parte.
În ceea ce ne prive[te, prima cale nu a fost suficient de bine exploatat`,
întrucât s-a pornit de la ideea c` reforma înseamn` [i m`suri populiste. A[a c` aderarea
la UE, cu tot ce înseamn` “parcurs de rigoare”, ofer` ocazia de a dep`[i aceast`
situa]ie neconform` cu realitatea: “Asimilând reforma cu angajamentul ferm în direc]ia
unei economii de pia]` întemeiat` pe primatul propriet`]ii private [i al libert`]ii
15
A. Bal (coord.), op. cit., cap. 15, p. 19.
65
economice [i pe limitarea comportamentelor intruzive ale statului în economie,

apropierea de UE devine (din aceast` perspectiv`) providen]ial`”16.
Integrarea implic` transform`ri interne profunde, cu efecte de antrenare
pentru cre[terea economic` 17 . Aderarea aduce o serie de transform`ri
care vor avea loc la nivel economic [i politic, prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1: Transform`ri la nivel economic [i politic18
De asemenea, nu trebuie s` r`mânem captivi ideii potrivit c`reia asisten]a

financiar` va rezolva problemele cu care se confrunt` România, ci trebuie s` lu`m
un angajament ferm spre reform`: “Aceasta va aduce muta]ii profunde: economice,
politice [i sociale. Economia se va a[eza pe fundamente s`n`toase, nu f`r` deranjul
social provocat îns` de erorile anterioare”19.
Aderarea României la UE are valoare în planul obiectivelor de securitate
economic`, în m`sura în care politicile economice [i sociale angajate [i aplicate
vor demonstra c` tendin]ele de diferen]iere economic` între România [i statele
membre sunt “temporare [i se pot elimina factorii care au dus la r`mânerea în urm`.
16
Ibidem.
17
M. Spiridon, Uniunea European` [i ]`rile din Est: dezvoltare prin transformare sistemic`,
în A. Bal (coord.), op. cit., cap. 15, p. 20.
18
C. Ciupagea (coord.), Evaluarea costurilor [i beneficiilor ader`rii României la UE, Institutul European
din România, Studii de impact (PAIS II), Bucure[ti, 2004, p. 11.
19
A. Bal (coord.), op. cit., cap. 15, p. 22.
66
Factorii externi, precum [i conflictele din spa]iul fostei Iugoslavii, care au dus la cre[terea
decalajelor dintre statele balcanice [i UE, sunt tendin]e simptomatice, care implic`
o serie de probleme mult mai profunde ce vor împiedica integrarea deplin` în structurile
economice europene”20.
*
Securitatea economic` reprezint` un concept complex [i dinamic. Pe de o parte,
complexitatea sa deriv` din multitudinea de procese [i fenomene economice,
sociale, financiare pe care le presupune. Pe de alt` parte, aici intervine
globalizarea, v`zut` atât ca proces, cât [i ca fenomen care ac]ioneaz` sistematic
[i permanent asupra economiei na]ionale. Dinamismul sù este dat de ritmul
alert al proceselor [i fenomenelor economice care se produc atât la nivel na]ional,
cât [i planetar. Securitatea economic` ar trebui în]eleas` ca fiind21: un factor
esen]ial al securit`]ii na]ionale, [i anume acela care asigur` resursele [i echilibrul
dinamic al celorlalte componente ale acestui sistem (securitatea na]ional`);
una dintre dimensiunile securit`]ii na]ionale, regionale [i planetare; deziderat
al fiec`rui individ, comunitate uman`, stat na]ional etc.; obiectiv prioritar al guvernelor,
al organiza]iilor regionale [i interna]ionale care au ca menire asigurarea
[i garantarea securit`]ii umane globale; starea economiei v`zut` ca surs`
[i fundament al eradic`rii s`r`ciei, foametei, inegalit`]ilor sociale [i economice
atât între indivizi, cât [i între diferite regiuni ale unor ]`ri.
Integrarea în Uniunea Europeana este unul dintre cele dou` obiective
strategice ale României, al`turi de aderarea la NATO. Integrarea este v`zut`
ca o solu]ie la mai multe probleme ale societ`]ii române[ti aflat` în cùtarea
mijloacelor de modernizare [i transformare economic`. De ce am men]ionat
acest lucru ? Pentru c` înapoierea economic` [i social` este o tr`s`tur` a României
(ca [i a altor ]`ri est-europene, de altfel) care î[i are r`d`cini adânci în istorie,
dinainte de c`derea comunismului. Va reu[i România acum, îmbinând transformarea
postcomunist` [i modernizarea cu eforturile de integrare european`, s`-[i înt`reasc`
securitatea economic` ? Aceasta poate [i ar trebui s` fie o întrebare obsesiv`
pentru noi to]i. La prima vedere, r`spunsul nu poate fi decât unul pozitiv, pentru
c` UE este un club de ]`ri bogate [i democratice. Admiterea în UE încununeaz`,
astfel, o perioad` de schimb`ri economice [i sociale adânci. Dar, aici trebuie
s` facem o distinc]ie major` între momentul final al ader`rii [i integrarea deplin`,
v`zut` ca un proces gradual de schimbare a societ`]ii române[ti, care va aduce
20
S. Arghire, Conceptul de securitate economic` ..., op. cit., p. 240.
21
T. Pigui, Securitatea economic` [i securitatea uman` global`, \n revista Colocviu strategic,
Editura UNAp., nr. 4, 2004.
67
compatibilitatea cu UE at#t \n domeniul structurilor economice [i institu]ionale,

c#t [i în ceea ce prive[te securitatea economic`. Dac` accentul este pus pe proces,
atunci problema devine mai complicat`, deoarece România se num`r` printre acele
]`ri membre cu performan]e economice mai slabe. De aceea, putem considera
c`, în cazul nostru, procesul ar putea dura mai mult.
Vorbind de rolul statului, politica guvernelor ]`rii noastre în domeniul securit`]ii
economice ar trebui s` se bazeze pe importan]a covâr[itoare pe care o are elementul
economic în politica extern` [i de securitate a unui stat modern. Ast`zi, este lesne
de observat c` “puterea unui stat depinde de asigurarea unui mediu financiar stabil
în plan intern, de facilitarea unor contracte externe [i de încurajarea unui export
în spa]ii accesibile”22.
Într-o politic` global` în care ap`rarea [i diploma]ia sunt din ce în ce mai mult
sus]inute de comer] [i politici economice, România trebuie s`-[i fixeze priorit`]i
adecvate. Securitatea colectiv`, privit` ca un bun câ[tigat în cadrul Alian]ei
Nord-Atlantice, poate fi utilizat` pentru promovarea intereselor economice ale statului
român, iar obiectivele politice s` fie sus]inute de cele economice.
Securizarea unei economii este vital` pentru viitorul oric`rei ]`ri [i nu poate fi
scoas` din contextul modern al fenomenelor globale [i naturale care greseaz`
economiile [i pot produce pierderi [i dezechilibre pe termen lung.
22
R. Dumitrescu, Obsesia securit`]ii politico-militare versus obsesia economic`, \n Revista de politic`
[i cultur` cre[tin`, nr. 7, septembrie, 2003.
68
SECURITATEA AERIAN~
– component` a securit`]ii na]ionale –
C`pitan-comandor Gabriel R~DUCANU
R
omânia nu a intrat în Alian]a
Airspace has become an extremely
important physical environment.
Nord-Atlantic` doar pentru a beneficia
In some parts of the world, airspace de securitate aerian`, ci chiar pentru
has become overcrowded, reason for a participa la asigurarea ei. Dac`, pân` la momentul
which the developed states in Western
Europe, such as Belgium, France celui de-al Doilea R`zboi Mondial, studierea
and Italy, have forbidden supersonic problemelor de securitate era considerat` un atribut
and night time operational flight.
exclusiv al tehnicienilor militari, vremurile moderne
Given these circumstances, in-flight
preparation and training activities implic` în studiul acestui concept speciali[ti din toate
are carried out in keeping with domeniile de activitate, tema “securitate” devenind
political-military arrangements and
using the Southeast European airspace. disciplin` de studiu pentru unele universit`]i.
Consequently, states’ concern for
airspace security is a key priority
because of the broad range of global Ce este securitatea ?
risks and threats. In this context, the Dic]ionarul explicativ al limbii române
conceptions regarding airspace security
and, implicitly, national security are define[te securitatea ca fiind “faptul de a fi
constantly tailored precisely to meet la ad`post de orice pericol, sentiment de încredere
the new types of threats, the new forms
of conflict. [i de lini[te pe care îl d` cuiva absen]a oric`rui
Keywords: freedom of action;
pericol” 1 . Etimologic, cuvântul “securitate” 2
antimissile shield; global risks; air a ap`rut în limba român` în secolul al XIX-lea,
terrorism; nuclear proliferation;
prin împrumut din limba francez` – “sécurité”.
security systems
Originile se g`sesc în limba latin` – “securitas, -atis”3,
C`pitan-comandor Gabriel R`ducanu – [eful Sec]iei opera]ii din Statul Major al For]elor Aeriene.
1
Dic]ionarul explicativ al limbii române (DEX), Academia Român`, Institutul de lingvistic`
“Iorgu Iordan”, edi]ia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 1996, p. 996.
2
Cf. Micul dic]ionar academic, Academia Român`, Institutul de Lingvistic` “Iorgu Iordan-Al. Rosetti”,
Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2003.
3
Gheorghe Gu]u, Dic]ionarul latin-român, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2003, p. 976 – “lips` de grij`,
lini[te sufleteasc`, calm: tanta vocis ac vultus securitate; 2. siguran]`, securitate: securitate ante quam
vindictae consuleret (S` se gândeasc` mai degrab` la siguran]a lui decât la r`zbunare) – Tacit; 3. Garan]ie
pentru plata datoriei, chitan]`, z`log”.
69
men]ionat pentru prima dat` în a doua jum`tate a secolului I e.n., de c`tre

Tacitus Cornelius4.
Clarificarea a ceea ce înseamn` ast`zi “securitate” este integrarea tuturor
concep]iilor [i a perspectivelor aparent rivale, stabilirea elementelor comune,
coresponden]a dintre acestea [i natura practicii adoptate.
Conceptul a evoluat [i [i-a l`rgit aria de analiz`, adùgând mereu alte [i alte
dimensiuni: militar`, economic`, cultural`, ecologic`, psihologic` etc.
Niciuna dintre defini]ii nu pare a fi complet`, acestea exprimând op]iunea
diferitelor curente [i [coli de gândire, unde fiecare considera c` propria teorie
este cea mai bun`.
În perioada r`zboiului rece, conceptul de securitate era definit în termeni militari,
ar`tând astfel principala preocupare a celor dou` blocuri opozante – Tratatul
de la Var[ovia [i Tratatul Atlanticului de Nord.
No]iunea de securitate dep`[e[te ast`zi cu mult dimensiunea strict militar`.
Noile ]inte sunt popula]ia, simbolurile politice [i infrastructura economic`.
Amenin]`rile prezentului la adresa securit`]ii, ca [i provoc`rile sunt mult mai complexe,
nu mai sunt conflicte interstatale, a reap`rut problema terorismului, crima organizat`,
migra]ia ilegal`, instabilitatea economic`, dar [i o serie de riscuri la adresa mediului
înconjur`tor. |n mediul de securitate se manifest`, pe lâng` actorii statali, cei nonstatali
[i cei parastatali.
Studiile de securitate [i-au l`rgit universul de cercetare, având în vedere
multitudinea de concepte mai clare sau mai pu]in clare ap`rute în ultima perioad`.
De multe ori suntem tenta]i s` asociem conceptul de “securitate” cu sintagma
“securitate na]ional`”. Dezbaterea “wide” versus “narrow”, dintre tradi]ionali[tii
concentra]i exclusiv pe dimensiunea militar-politic` [i “inovatorii”, care subsumeaz`
conceptului aspecte economice, sociale, ecologice [i de alt` natur`, constituie
subiectul actual de dezbatere al teoreticienilor5: “Securitatea na]ional` se construie[te.
Ea este rezultatul eforturilor sus]inute din spa]iul economic, politic, militar, cultural etc.
În prezent, intr`m, cu pa[i repezi, într-o nou` er`, [i anume în era informa]ional`.
Construc]ia societ`]ii de tip informa]ional este de durat` [i implic` participarea
activ` [i responsabil` a tuturor institu]iilor statului, a structurilor societ`]ii civile,
a cet`]enilor. Vulnerabilit`]ile, riscurile [i amenin]`rile la adresa securit`]ii
4
Istoric latin care a trìt între anii 55 [i 120 e.n. Provenea dintr-o familie senatorial` din provincia
Gallia Cisalpina [i a studiat retorica la Roma cu M. Aper [i Iulius Secundus, dobândind de tân`r faima
unui orator de talent. Cariera public` o începe în timpul domniei lui Vespasian ca “tribun laticlavus”.
Se c`s`tore[te în anul 78 e.n. cu fiica consulului Iulius Agricola. Devine, sub Domi]ian, praetor (anul 88),
iar în timpul lui Nerva, consul suffect (anul 97).
5
Vasile Pirnea, Dimensiunea de securitate [i ap`rare a Uniunii Europene, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure[ti, 2005, p. 32.
70
individului, comunit`]ilor umane etc., pe durata acestui proces, se înmul]esc
considerabil. În aceste condi]ii, este posibil` apari]ia [i manifestarea unei st`ri
de incertitudine atât la nivelul individului uman, cât [i al întregii na]iuni.
De aici necesitatea integr`rii ]`rii în alian]e politico-militare [i politico-economice,
ca modalitate sigur` de r`spuns adecvat [i flexibil la toate aceste provoc`ri”6.
Surpinz`tor, în Strategia de securitate na]ional` a României, elaborat` \n 2001,
nu era definit termenul “securitate na]ional`”, ci doar “sistemul securit`]ii na]ionale”
ca fiind “ansamblul mijloacelor, reglement`rilor [i institu]iilor statului român,
care au rolul de a realiza, proteja [i afirma interesele fundamentale ale României”7.
În actuala Strategie de securitate na]ional` a României, “securitatea na]ional`
reprezint` condi]ia fundamental` a existen]ei na]iunii [i a statului român [i un obiectiv
fundamental al guvern`rii; ea are ca domeniu de referin]` valorile, interesele
[i obiectivele na]ionale. Securitatea na]ional` este un drept imprescriptibil care deriv`
din suveranitatea deplin` a poporului, se fundamenteaz` pe ordinea constitu]ional`
[i se înf`ptuie[te în contextul construc]iei europene, al cooper`rii euroatlantice
[i al evolu]iilor globale”8. Aceasta se realizeaz` prin m`suri adecvate de natur`
politic`, economic`, diplomatic`, social`, juridic`, educativ`, administrativ`
[i militar`, prin activitatea de informa]ii, contrainforma]ii, precum [i prin gestionarea
eficient` a crizelor, în conformitate cu normele de conduit` ale comunit`]ii europene
[i euroatlantice [i prevederile dreptului interna]ional.
Problema securit`]ii Europei

– o provocare pentru Uniunea European`
Abordarea problemei de securitate na]ional`, dar nu în detaliu, este strâns
legat` [i de ambi]iile Uniunii Europene de a-[i asuma o mai mare responsabilitate
[i libertate de ac]iune în problema securit`]ii Europei (recunoscând faptul
c` securitatea în Europa nu se poate “juca” în totalitate f`r` SUA), s` poat` face
fa]` singur` anumitor crize.
Stabilirea dimensiunii securit`]ii [i ap`r`rii de c`tre Uniunea European`
este de lung` durat`, angajarea implicând luarea în considera]ie a înv`]`mintelor
din conflictele din Balcani, evolu]ia ]`rilor neutre, definirea raportului UE-NATO
în problematica politico-militar`, dar [i actuala criz` financiar`, cea mai relevant`
dup` marea depresiune din anii ’30, care macin` mapamondul, iar semnele
sunt suficiente pentru a nu considera afirma]ia drept una hazardat`.
6
Dr. Gheorghe V`duva, Securitatea na]ional`, integrarea euroatlantic` [i european`, \n revista Colocviu
strategic, nr. 4, 2006, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare “Carol I”, Bucure[ti.
7
Strategia de securitate na]ional` a României, Monitorul Oficial, Bucure[ti, Partea I, nr. 822/2001.
8
Prezenta Strategie de securitate na]ional` a Romaniei a fost adoptat` de c`tre Consiliul Suprem
de Ap`rare a }`rii prin Hot`rârea nr. 62 din 17 aprilie 2006.
71
Bursele de valori au sc`deri colosale, pre]ul activelor imobiliare înregistreaz`

un declin accentuat, pre]ul m`rfurilor de asemenea, în timp ce economia real`
“gâfâie”, sl`bit` de lipsa unui aport satisf`c`tor al sistemului financiar. S` nu uit`m
c` marea depresiune economic` a anilor ’30 s-a încheiat în momente diferite în lume.
În majoritatea statelor au fost concepute programe de refacere [i cele mai multe
au trecut prin diferite prefaceri politice, care le-au împins spre extremele de dreapta
sau de stânga. Societ`]ile bazate pe democra]ia liberal` au ie[it puternic sl`bite
din criz` [i dictatori precum Adolf Hitler, Iosif Vissarionovici Stalin sau Benito Mussolini
au ajuns la conducerea unora dintre cele mai puternice state, preg`tind condi]iile
pentru declan[area, în 1939, a celui de-al Doilea R`zboi Mondial.
Ast`zi, nu se poate trece cu vederea c` Islanda este amenin]at` s` devin`
prima ]ar` care va intra în “faliment na]ional”, de[i b`ncile [i companiile sale
au realizat numeroase investi]ii. Dac`, pân` nu demult, acest mic stat nordic
de 320 000 de locuitori desemna un model de succes [i avea o cre[tere economic`
rapid`, în ciuda locului modest pe care îl ocupa pe scena interna]ional`, din punct
de vedere geopolitic, investi]iile majore au determinat un e[ec devastator.
La ora actual`, economia islandez` este una dintre cele mai fragile, dac` nu chiar
cea mai vulnerabil` economie european` la mi[c`rile din sistemul financiar9.
Se vorbe[te frecvent de securitate [i de siguran]`, definind conceptele
unul prin cel`lalt. Definirea celor doi termeni – “securitatea, o stare în care individul
[i grupurile umane, dar [i statul sau uniunea de state pot s` trìasc` [i s` ac]ioneze
liber [i nestingherite, urmându-[i calea de dezvoltare aleas` în mod voluntar
[i con[tient”, iar “siguran]a, certitudinea pe care o au indivizii [i comunit`]ile umane
c` se afl` într-o deplin` securitate”10 – reflect` realitatea, se presupun reciproc,
în sensul c` nu poate exista securitate f`r` siguran]` [i invers.
Începutul de secol XXI a deschis o er` nou` în politica interna]ional`, în care
securitatea, al`turi de competi]ia pentru afirmare [i consolidare a noilor centre
de putere, ocup` locul central în determinarea evolu]iei lumii [i \n stabilirea
noii ordini mondiale.
Consolidarea mediului de securitate î[i are r`d`cinile în deciziile politice
din noiembrie 2002 adoptate la summitul NATO, desf`[urat la Praga,
[i din decembrie 2002, de la summitul UE de la Copenhaga, când a trebuit
reevaluat [i adaptat la noile amenin]`ri.
Summitul NATO de la Praga stabilea continuarea procesului de extindere
a Alian]ei c`tre Est [i continuarea cooper`rii cu Rusia [i Ucraina.
Valentin Vioreanu, \n Gândul, nr. 9, Bucure[ti, 9 octombrie 2008.

9
Dr. Constantin Mo[toflei, Securitatea na]ional`, integrarea euroatlantic` [i european`, \n revista

10
Colocviu strategic, nr. 4, 2006, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare “Carol I”, Bucure[ti.
72
La Copenhaga, înc` din prima zi a summitului, liderii europeni au luat
dou` decizii cruciale pentru viitorul Uniunii Europene: au aprobat extinderea
organiza]iei cu înc` 10 ]`ri [i au amânat decizia privind candidatura Turciei.
Momentul fierbinte al deciziilor privind mediul de securitate l-a reprezentat
summitul NATO de la Bucure[ti, care a marcat, în primul rând, o nou` extindere
a Organiza]iei Nord-Atlantice, prin includerea Croa]iei [i Albaniei. De altfel, agenda
a fost dominat` de subiectul Afganistan, unde Statele Unite au convins 12 parteneri
de alian]` s` sus]in` în continuare lupta împotriva terorismului printr-un angajament
mai ferm cu trupe în sudul ]`rii, confruntat cu insurgen]a talibanilor.
Reuniunea de la Bucure[ti se distinge îns` [i prin organizarea la nivel de vârf
a Consiliului NATO-Rusia, o premier` dup` 2002, care a intervenit într-un climat
tensionat al rela]iilor dintre Occident [i Moscova, într-un context sensibil în Balcani,
unde Kosovo [i-a declarat independen]a, în privin]a c`reia nu exist` o sus]inere
unanim` nici în rândul membrilor NATO, iar Rusia, care [i-a suspendat participarea
la Tratatul privind for]ele conven]ionale în Europa, dore[te s` fie principalul avocat
al cauzei Serbiei.
Centrul de greutate care va influen]a semnificativ mediul de securitate
l-a constituit acordul Statelor Unite cu partenerii sì din cadrul NATO asupra
unui plan privind construirea unui scut defensiv antirachet` în Europa de Est,
care s` combine elementele americane cu cele ale NATO, cu scopul de a asigura
protec]ie întregii Europe, securitate energetic`, dar [i protec]ie fa]` de atacurile
informatice.
Securitatea aerian`
– component` a securit`]ii na]ionale
Problematica securit`]ii aeriene, ca parte a securit`]ii na]ionale, este relativ
vag tratat` în literatura de specialitate, de[i aceast` tem` se înscrie în preocup`rile
întregii lumi [i ale fiec`rui stat în parte. Pe zi ce trece, cet`]enii lumii au devenit
din ce în ce mai mobili, iar num`rul celor care c`l`toresc pe calea aerului
pentru afaceri sau în interes personal este în continu` cre[tere, motiv ce a determinat
modific`ri în frecven]a [i în desf`[urarea transporturilor aeriene.
Spa]iul aerian a devenit, drept consecin]`, un mediu fizic extrem de important,
iar securitatea aerian` (dup` unii autori, siguran]a aerian`)11, un concept demn
11
The Concise Oxford Dictionary of Current English, editat de Della Thompson, Oxford, 1998, p. 1250,
define[te securitatea ca o stare sigur`, termenul de “sigur” ca neperturbat de pericol sau fric`, în timp
ce siguran]a este definit` ca “independent de pericol sau risc”, p. 1214. Dic]ionarul englez-român
(Leon Levi]chi [i Andrei Banta[, Bucure[ti, 1994, pp. 901 [i 926) define[te ambele concepte într-o coresponden]`
reciproc` (folosind unul dintre concepte pentru definirea celuilalt [i viceversa).
73
de luat în seam`. În unele zone ale lumii, spa]iul aerian a devenit deja supra-
aglomerat, motiv pentru care statele dezvoltate din vestul Europei, ca Belgia,
Fran]a [i Italia, au interzis zborul supersonic [i zborul opera]ional pe timp de noapte.
În asemenea condi]ii, activit`]ile de instruire [i antrenament în zbor (activit`]i
care nu aduc profit la bugetul de stat) se solu]ioneaz` utilizând, prin aranjamente
politice [i militare, spa]iul aerian sud-est european.
Se cunoa[te c`, pentru securitatea aerian` pe timp de pace, exist` o form`
de reglementare mai ales acum, dup` aderare, îns` strategia de abordare în situa]ii
de criz` [i la r`zboi nu este înc` definit` legislativ [i procedural, în conformitate
cu cerin]ele mediului militar.
Preocuparea statelor pentru securitatea spa]iului aerian constituie o prioritate
major` din cauza diversific`rii riscurilor [i a amenin]`rilor globale. În acest context,
concep]iile despre securitatea spa]iului aerian [i, implicit, securitatea na]ional`
sunt în schimbare, pentru a se adapta din mers la noile tipuri de amenin]`ri,
la noile forme de conflict.
Din alt punct de vedere, riscurile [i amenin]`rile la adresa securit`]ii statelor,
riscurile regionale [i mondiale se r`spândesc tot mai mult pe calea aerului sau vizeaz`
crearea dezordinii aeriene. Dintre acestea sunt cunoscute: actele de terorism aerian,
traficul de substan]e periculoase sau interzise pe calea aerului, pirateria aerian`,
proliferarea nuclear` în spa]iul aerian cu ajutorul mijloacelor aeriene.
La nivel interna]ional, majoritatea lucr`rilor de specialitate au un caracter
predominant doctrinar sau de reglementare [i se refer` la aspecte privind siguran]a
zborului, a securit`]ii aeroportuare (aeronave [i pasageri), precum [i colaborarea
civil-militar` în domeniu.
La nivel na]ional, preocup`rile de cercetare [tiin]ific` în domeniul securit`]ii
aeriene se afl` în stadiu de pionierat, lucr`rile elaborate pân` în prezent analizând
problematica rela]ionat` cu previziunile privind evolu]iile mediului na]ional,
regional [i global de securitate. Au fost tratate aspectele referitoare la locul [i rolul
managementului spa]iului aerian [i controlul traficului aerian în cadrul politicii
[i puterii aeriene a României la început de secol XXI.
Elementele fundamentale ale securit`]ii aeriene na]ionale sunt condi]ionate de:
» factorii de risc [i vulnerabilit`]ile la adresa securit`]ii na]ionale din mediul
aerian;
» mediul regional [i global de securitate [i tendin]ele de evolu]ie ale acestuia;
» rolul [i angajamentele României în plan regional [i interna]ional;
» pozi]ia geostrategic` a Românei;
» sistemele de securitate regionale [i globale la care România este parte:
ONU, OSCE, NATO, UE; coali]iile care ac]ioneaz` în sprijinul p`cii
[i la care România particip` cu for]e [i mijloace;
74
» interesele na]ionale ale României în spa]iul aerian sau cu implica]ii
asupra mediului aerian;
» conceptele doctrinare elaborate [i însu[ite de c`tre organiza]ii sau institu]ii
interna]ionale cu atribu]ii în domeniu.
Abordarea curent` în domeniu este la început [i este determinat` de mai mul]i
factori, între care au atras o aten]ie deosebit` urm`torii:
• definirea raportului NATO – UE în problematica de securitate [i ap`rare
în domeniul politico-militar;
• dificult`]i în armonizarea legislativ` între SUA [i UE sau între ]`rile
membre ale UE;
• preocup`ri sus]inute, în ultima perioad`, în vederea dezvolt`rii unui cadru
normativ [i procedural pentru managementul spa]iului [i controlul traficului
aerian atât la pace, cât, mai ales, în situa]ii de criz` [i la r`zboi la nivelul
statelor dezvoltate, dar [i la nivelul NATO [i al UE;
• apari]ia pe harta geografic` a unor state contestate, dar, în acela[i timp,
recunoscute de c`tre unele state membre ale NATO sau ale UE;
• tendin]a de a atribui no]iunii de securitate aerian` doar sfera securit`]ii
zborului sau a securit`]ii aeroportuare;
• cre[terea exponen]ial` a num`rului aeronavelor civile [i militare,
care opereaz` într-un spa]iu limitat;
• tendin]a de unificare a traficului civil cu cel militar amânat` de nefinalizarea
normelor juridice [i a reglement`rilor procedurale, adaptate la situa]ie.
În ceea ce prive[te aplicabilitatea conceptului de securitate aerian`, o abordare
special` o are EUROCONTROL12, care îl analizeaz` din dou` aspecte: protejarea
spa]iului aerian [i protejarea sistemului de management al traficului aerian.
Securitatea aerian` reflect` protejarea spa]iului aerian împotriva utiliz`rii
neautorizate, intruziunilor, activit`]ilor ilegale sau al oric`ror altor viol`ri, în timp
ce securitatea sistemului de management al traficului aerian are în vedere
securizarea mijloacelor [i serviciilor de management al traficului, prevenirea
amenin]`rilor [i limitarea efectelor acestora asupra sistemului general al avia]iei.
Preocup`rile în domeniu sunt legate de organizarea [i utilizarea spa]iului aerian,
cu scopul de a elimina constrângerile impuse de grani]ele na]ionale [i de a îmbun`t`]i,
prin flexibilizare, procesele de management al spa]iului aerian; siguran]`,
prin stabilirea cerin]elor corespunz`toare [i prin introducerea în mod sistematic
[i riguros a politicilor armonizate; securitate, prin crearea st`rii de protec]ie
12
www.eurocontrol/ATM security, EUROCONTROL este o organiza]ie interguvernamental`
civil-militar` pentru managementul spa]iului aerian.
75
a necesit`]ilor de natur` aerian` a societ`]ii [i statului, care s` permit` asigurarea

satisfacerii acestora [i evolu]ia lor, independent de prezen]a amenin]`rilor
în [i din aer, interne [i externe; extinderea limitelor performan]elor umane
în ceea ce prive[te nivelul de cunoa[tere [i îndemânare, altfel spus, competen]a
personalului aeronautic.
Securitatea aerian` poate fi analizat` prin componentele: opera]ional`,
conceptual`, tehnico-[tiin]ific` [i economic`, psiho-moral` [i profesional`.
Componenta opera]ional` vizeaz` structurile opera]ionale ale for]elor aeriene,
care au trecut toate etapele de preg`tire, afirmare na]ional` [i certificare NATO
[i sunt la nivelul de interoperabilitate cerut.
Componenta conceptual` reprezint` procesul de elaborare [i analiz`
a documentelor-cadru de referin]` care vizeaz` sarcinile [i misiunile, valorificarea
optim` a caracteristicilor [i performan]elor mijloacelor de ac]iune în spa]iul aerian
[i a programelor de restructurare [i modernizare ale acestora.
Componenta tehnico-[tiin]ific` [i economic` exprim` nivelul de dezvoltare
[i poten]ialul capacit`]ilor [tiin]ifice, tehnice, industriale [i financiare necesare
for]elor aeriene.
Componenta psiho-moral` [i profesional` exprim` capacitatea de a-l face
pe individ s` ac]ioneze, element important al problematicii securit`]ii aeriene,
având în vedere c`, în cadrul for]elor aeriene, îndeplinirea misiunii necesit`
un grad mai mare de sacrificiu [i angajare.
*
Între securitatea na]ional` [i securitatea aerian` exist` o rela]ie de la întreg
la parte. Securitatea aerian` nu poate exista în afara securit`]ii na]ionale, prin îns`[i
indivizibilitatea teritoriului la care se refer`. Orice atingere adus` securit`]ii aeriene
afecteaz` securitatea na]ional` a ]`rii.
La fel, punerea în pericol a celorlalte domenii de manifestare a securit`]ii na]ionale
duce, implicit, la afectarea, într-o form` sau alta, a securit`]ii aeriene.
76
CHEIA SUCCESULUI TRANSFORMÃRII
ORGANISMULUI MILITAR ESTE OMUL
General (r.) dr. Mihail ORZEA}~
S
unt destui oameni (politicieni, anali[ti
politici [i militari, exper]i în rela]ii
interna]ionale, viitorologi, economi[ti,
People can make the transformation
informaticieni, sociologi etc.) care au scris
process more dynamic or they can [i, cu siguran]`, vor mai scrie – ei [i al]ii – tomuri
hinder it, unless they are well-informed întregi despre era informa]ional`, globalizare,
and prepared, or if they are sceptical
or against its objectives. lumea în schimbare [i transformare.
The “recipe for success” is relatively Cu toate acestea, este posibil s` mai existe semeni
easy to express but difficult to put in
practice by the people who are not de-ai no[tri care s` se întrebe: Oare de ce mai trebuie
enough motivated to participate without s` abord`m acest subiect atât de cunoscut ? Oare
reservation in the accomplishment of
established objectives and are not strong Strategia de transformare a Armatei României,
enough to overcome their weaknesses. planurile [i programele de implementare a acesteia
People are our most precious asset
and that is why, within the transformation – la nivel na]ional [i al entit`]ilor structurale
process, we must attach proper ale acesteia – nu sunt suficiente ? R`spunsul pertinent
importance to them in order to educate,
train and motivate them with a view este acesta: explozia informa]ional` [i globalizarea
to reaching performance goals. ne oblig` “s` ne redefinim via]a”1, dar nu o singur`
Since the transformation process
is continuous, the processes that are
dat`, ci permanent, pentru c`, “dac` st`m
subsumed to it must also take place on [i nu facem nimic, [ocul va fi atât de rapid
a permanent basis.
[i de o asemenea magnitudine, încât nu vom fi
Keywords: continuous learning; în m`sur` s` îi facem fa]`”2.
l e s s o n s l e a r n e d ; t e a m s p i r i t;
transformation strategy; creativity; Cu alte cuvinte, trebuie s` ne reamintim
competence; globalisation; permanent c` “singura constant` în lumea de ast`zi
computerisation
este schimbarea”3. Acest adev`r ar trebui s` fie
General (r.) prof. univ. dr. Mihail Orzea]`, fost loc]iitor al [efului Statului Major General.
1
John L. Peterson, The Road to 2025, White Group Press, Corte Madera, California, 1994, p. 340.
2
Ibidem.
3
John Huey, The New Post-Heroic Leadership, în Leadership in the 21st Century, Air University Press,
Maxwell Air Force Base, Alabama, SUA, 1997, p. 3.
77
mereu în aten]ia noastr`, pentru a reu[i s` ne învingem reticen]ele, comodit`]ile

[i teama atunci când trebuie s` facem schimb`rile cerute de evolu]ia mediului
de securitate sau când trebuie s` suport`m consecin]ele schimb`rii. Adic`, ar trebui
s` facem mereu pasul de la acumularea de cuno[tin]e la deprinderea de a le aplica,
pentru c` aici este partea cea mai vulnerabil` a majorit`]ii oamenilor.
Consecin]ele acestui mod de a gândi [i a ac]iona, în societatea noastr`,
sunt cunoscute: progresul mai lent decât cel scontat [i existen]a unui decalaj
destul de important între standardul de via]` de la noi [i cele din statele occidentale
din Alian]a Nord-Atlantic` [i din Uniunea European`. Cauza persisten]ei acestui
mod de abordare a vie]ii, în ansamblul sù, este mentalitatea, care trebuie schimbat`.
Aceasta este posibil` numai dac` d`m Cezarului ce este al Cezarului, adic` dac`
acord`m importan]a cuvenit` omului. De[i omul are un loc important în procesul
de transformare, ca personaj colectiv, prin sintagma resurs` uman` nu pare s` fie
întotdeauna nucleul procesului.
Se cunoa[te foarte bine c` resursa uman` este acea component` a procesului
de transformare care conduce, controleaz`, dinamizeaz` procesul, dar [i pune
în aplicare planurile [i programele [i, ulterior, prin procesarea rezultatelor,
stabile[te m`surile de adaptare a planurilor, programelor [i chiar a obiectivelor
[i direc]iilor de ac]iune la noile condi]ii din mediul de securitate. Exist` îns`
unele disfunc]ii care se manifest` cu predilec]ie în etapele de informare
[i responsabilizare a oamenilor. C` acesta este adev`rul nu încape îndoial`, fiindc`,
altfel, nu ar exista oameni care se plâng c` ei nu [tiu ce îi a[teapt`, c` nu [tiu
ce le rezerv` viitorul (!!). Aceast` situa]ie este greu de acceptat, fiindc` exist`
Strategia de transformare a Armatei României, pe baza c`reia au fost întocmite
planuri de implementare la toate entit`]ile structurale ale organismului militar.
{i totu[i, exist` asemenea situa]ii [i asemenea oameni, deci exist` o disfunc]ie
sau poate chiar un lan] de disfunc]ii care trebuie eliminat. Solu]ia de con[tientizare
[i responsabilizare a tuturor celor care sunt parte a organismului militar este relativ
simplu de formulat, dar este mai greu de implementat: investi]ia consecvent`
[i permanent` în oameni.
Cu certitudine, investi]ia în oameni a existat [i exist`, iar rezultatele
acesteia sunt: ob]inerea statutului de membru al NATO [i al UE, nivelul bun
de interoperabilitate probat de militarii no[tri, care au îndeplinit [i îndeplinesc
misiuni în teatrele de opera]ii [i iau parte la exerci]ii interna]ionale, competen]a
demonstrat` de personalul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale prin rezultatele ob]inute
pe timpul cât a fost încadrat în comandamente ale NATO, ca [i succesul summitului
78
Opinii
NATO de la Bucure[ti, din aprilie 2008, care a fost posibil [i prin contribu]ia
personalului ministerului etc.
Cu toate succesele ob]inute, se putea face [i mai mult [i ar trebui s` fie avut`
în vedere experien]a ultimilor ani pentru a identifica solu]ii mai performante
de îndeplinire a obiectivelor stabilite. Afirma]ia se bazeaz` pe un adev`r
care ar trebui s` fie cunoscut de noi to]i: nimic nu este perfect, ci totul
este perfectibil ! Analizând mai atent acest adev`r, vom descoperi c` el reflect`
esen]a procesului de transformare – caracterul continuu, tendin]a de adaptare
permanent` la mediu.
Inten]ia noastr` nu vizeaz` g`sirea nodurilor în papur`, nici cantonarea
în zona abord`rilor teoretice care sunt preferate, de multe ori, în cazul unor probleme
spinoase, ci are scopul de a ini]ia o dezbatere de idei sau cel pu]in convingerea
celor care au ceva de spus [i au autoritate moral` [i profesional` s` fie parte
activ` la întregul proces de transformare, nu doar la etapa de aplicare a planurilor
[i programelor deja conturate. Collin Powell spunea c` “ideile pot ridica sau pr`bu[i
imperii”4, iar noi [tim c` ideea este doar începutul procesului. Într-un spirit similar,
Napoleon Hill, un cunoscut autor care abordeaz` filozofia succesului, crede
c` “niciun om nu este învins p#n` când nu abandoneaz` – în mintea sa ... [c`ci – n.a.]
mintea uman` cl`de[te sau ruineaz` ... [fiindc` – n.a.] singurele bariere pe care le are
mintea sunt cele pe care le ridic`m noi în[ine”5.
Cu to]ii [tim c` omul se deosebe[te de celelalte fiin]e prin facultatea de a gândi,
adic` prin mintea sa. În consecin]`, cheia oric`ror ac]iuni umane se afl` în min]ile
noastre [i, prin urmare, orice pas în procesul de transformare trebuie s` înceap`
cu oamenii: educarea, instruirea, formarea, dezvoltarea [i motivarea acestora.
Aceasta este, în esen]`, cheia succesului: o mai mare aten]ie investi]iei în oameni.
Se [tie c` este mult mai u[or s` critic`m decât s` transform`m ideile în fapte,
pentru c`, de pe margine, se vede mai bine, dar cei care au creat sau au construit
ceva [tiu mai bine care este diferen]a între modelul teoretic (ideal) [i cel real.
De asemenea, se [tie c`, în general, critica demobilizeaz`, chiar [i atunci când
este considerat` constructiv`. Ca urmare, inten]ia noastr` este de a provoca
o dezbatere de idei pentru cei care au ceva de spus [i vizeaz` determinarea
acestora s` se pronun]e [i s` formuleze solu]ii noi ori s` le perfec]ioneze pe cele
existente, astfel încât acestea s` fie mai bine cunoscute [i s` fie acceptate de to]i
cei care sunt parte a procesului.
4
Oren Harari, Secretele lui Colin Powell, Editura Tritonic, Bucure[ti, 2006, p. 40.
5
Napoleon Hill, De la idee la bani, Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2008, pp. 39, 118, 137, 270.
79
De multe ori oamenii [tiu CE trebuie f`cut, dar nu [tiu CUM trebuie f`cut
sau se tem s` aplice ceea ce [tiu. De[i este demonstrat c` teama este cel mai prost
sfetnic, pentru c` paralizeaz` ini]iativa, totu[i prea mul]i oameni simt nevoia
unui sprijin (a tutel`rii), a unei aprob`ri în plus pentru a face ceea ce au obliga]ia
s` fac`, în conformitate cu fi[a postului. O asemenea atitudine nu poate s` duc`
decât la e[ec sau, în cel mai bun caz, la disfunc]ii (necorel`ri, întârzieri, rezultate
mai modeste fa]` de cele prognozate etc.) care impun consumuri de resurse
mai mari decât cele planificate pentru corectare [i, implicit, o eficien]` mai redus`
a programelor, fapt ce poate conduce chiar la afectarea întregului proces.
Via]a a fost [i va fi o lupt` permanent`. Dac`, la începutul existen]ei sale,
omul trebuia s` lupte pentru supravie]uire cu natura [i cu semeni de-ai sì,
în prezent, cea mai important` lupt` dus` de om este cea care urm`re[te progresul
prin atingerea unor noi culmi de cunoa[tere [i transformarea acestor cuno[tin]e
în “produse finite” (unelte, tehnologii, aparatur`, lucr`ri de art`, substan]e,
algoritmi, proceduri, aplica]ii [i programe informatice etc.), care s` conduc`
la o via]` mai lung` [i mai bun`. Aceast` lupt` începe cu noi în[ine [i trebuie
s` o ducem împotriva sl`biciunilor, a comodit`]ilor [i a tenta]iilor, c`ci performan]a
cere sacrificii.
Dumnezeu l-a creat pe om dup` chipul [i asem`narea Sa [i i-a dat sarcina
“s` st`p#neasc` peste pe[tii m`rii, peste p`s`rile cerului, peste vite, peste tot p`m#ntul
[i peste toate târâtoarele care se mi[c` pe p`mânt”6. Dar, fiind înzestrat cu inteligen]`
[i pentru c` a m#ncat din fructul cunoa[terii, omul a fost mereu animat de dorin]a
de a [ti cât mai multe [i de a progresa. Astfel, omul modern este rezultatul integr`rii
permanente a darului ini]ial al Creatorului în acumul`rile ulterioare ale tuturor
genera]iilor care au trìt pe planeta P`mânt. Cu alte cuvinte, noi, oamenii, suntem
nu doar un produs al crea]iei divine, ci [i al propriei voin]e. Dar, în particular,
fiecare dintre noi suntem ceea ce vrem numai dac` avem o voin]` puternic`,
fiindc` “voin]a individual` determin` progresul omenirii”7. Dar, chiar [i o voin]`
puternic` nu este suficient` pentru a ne îndeplini toate obiectivele, mai ales
dac` acestea nu sunt realiste, adic` nu sunt concordante cu posibilit`]ile noastre.
De aceea, condi]iile necesare pentru succes sunt: s` vrem, dar [i s` putem.
Investi]ia în oameni ar trebui completat` cu selec]ia permanent` a resursei
umane în scopul motiv`rii (încuraj`rii, promov`rii) acelor oameni care vor [i pot.
, Biblia sau Sfânta Scriptur`, Geneza 26, Editura Gute Botschaft Verlag 1989, 1990, Dillenburg,
6 xxx
West Germany, p. 2.
7
Marcus Mabry, Condoleeza Rice [i drumul ei c`tre putere, Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2008, p. 133.
80
Opinii
Respectiv, oamenii care, dup` o perioad` de “dezvoltare asistat`” (a se în]elege: educa]ie
[i instruire), sunt capabili “s` zboare” singuri pe aripile imagina]iei creatoare,
sus]inu]i de motoarele competen]ei profesionale [i ale experien]ei pentru a îndeplini
obiectivele care le-au fost stabilite [i pentru a crea sau a participa activ la elaborarea
unor proiecte noi de strategii, doctrine, concep]ii, programe, planuri etc.,
care s` contribuie la modelarea unui organism militar mai performant. Selec]ia
permanent` a resursei umane ar trebuie s` îi ajute pe oameni s` î[i descopere
calit`]ile [i s` î[i g`seasc` locul care li se potrive[te cel mai bine în cadrul
organismului militar.
Obiectivul investi]iei în oameni trebuie s` fie: omul potrivit la locul potrivit.
Pentru ca procesul de transformare a organismului militar s` î[i ating` obiectivele
etapei actuale [i ale celor care urmeaz`, este necesar ca oamenii, în dubla lor ipostaz`,
de conduc`tori [i executan]i, s` [tie ce au de f`cut, s` [tie cum s` î[i îndeplineasc`
îndatoririle [i s` î[i asume responsabilit`]ile care le revin. Dac` aceste condi]ii
– pe care le consider`m obligatorii – nu sunt îndeplinite, atunci pot s` apar` disfunc]ii,
din cauza necunoa[terii, a lipsei de responsabilitate sau chiar a rezisten]ei la schimbare,
manifestat` sub diferite forme – mascate sau nu.
81
OPERA}IILE INFORMA}IONALE
ÎN CADRUL OPERA}IEI
DE SECURITATE MARITIMQ
Comandor Constantin CIOROBEA
M
`rile [i oceanele au fost dintotdeauna
legate în mod direct de interesele
vitale ale omenirii [i vor fi tot mai mult
legate în secolul XXI, în condi]iile în care este
In modern era, a wide range of
threats affect the maritime domain tot mai evident c` acestea reprezint` o resurs`
and, in these conditions, it is important important`, care va asigura dezvoltarea [i supra-
to take action by monitoring and
vie]uirea omenirii. În prezent, 95% din traficul
preventing security threats in maritime
regions and to create a proper maritime maritim se desf`[oar` prin doar 9 puncte de trecere,
security in order to guarantee 5 dintre acestea se afl` în a[a-numita regiune
a continuous maritime traffic.
To provide a proper solution for a M`rii Mediterane extinse [i aceasta face ca orice
the security of the modern maritime ac]iune terorist` asupra traficului maritim s` aib`
domain, we have to change the way efecte deosebite asupra economiei tuturor ]`rilor.
we operated in the past, namely by means
of large number of forces engaged in În aceste condi]ii, apreciem c` este important
lethal actions, with the main goal to s` se ac]ioneze pentru monitorizarea [i contracararea
control the seas using mainly non-lethal
actions, designated to protect the main
riscurilor de securitate provenite din spa]iul maritim
sea line of communication. [i pentru realizarea unei securit`]i maritime
The Information Operation care s` asigure fluxul continuu al traficului maritim.
capabilities engaged in the maritime
domain can properly support the Din ce în ce mai mult, mediul maritim
Maritime Security Operations and can este expus unei game largi de pericole, cum ar fi:
sustain the actions to neutralise
pirateria, terorismul, imigra]ia ilegal`, traficul
maritime security risks.
d e d r o g u r i , c o n t r a b a n d a c u a r m e , inclusiv
Keywords: maritime security
operation; security risks; terrorist attack; cu a r m e de distrugere în mas`. Toate aceste
weapons of mass destruction; response pericole pot fi adùgate pericolelor reprezentate
capability; target audience; Alliance de statele sponsori ai terori[tilor [i de grupurile
forces
militare rebele care ac]ioneaz` pe teritoriul statelor
Comandor Constantin Ciorobea – [eful de stat-major al Componentei Opera]ionale Navale.
82
Opinii
neguvernabile. Terori[tii [i rebelii care genereaz` pericolele men]ionate ac]ioneaz`
pentru influen]area opiniei publice, mai ales prin folosirea tehnologiilor avansate
în domeniul telecomunica]iilor, al calculatoarelor [i al sistemelor de comand` [i control.
În condi]iile în care aceste pericole au un caracter global este tot mai evident`
necesitatea asigur`rii securit`]ii prin îmbun`t`]irea stabilit`]ii regiunilor din lumea
întreag`. În]elegerea acestei noi realit`]i a reprezentat un factor decisiv, care a ghidat
recentele transform`ri ale modului în care sunt planificate [i executate ac]iunile
for]elor navale.
Programele de securitate maritim`, monitorizarea [i contracararea riscurilor
de securitate provenite din spa]iul maritim [i ini]iativele din acest domeniu
sunt coordonate pentru a ob]ine un efort interna]ional unitar [i angajarea tuturor
structurilor care activeaz` în mediul maritim la nivel local [i guvernamental,
dar [i cu participarea sectorului privat. Obiectivele strategiei de securitate maritim`
[i planurile elaborate pentru implementarea acesteia trebuie s` aib` la baz` o serie
de considerente economice, militare [i politice. Securitatea mediului maritim
este o problem` interna]ional` [i, având în vedere c` toate ]`rile beneficiaz` de ea,
statele [i structurile neguvernamentale (NGOs, companii interna]ionale etc.)
trebuie s` împart` [i responsabilitatea realiz`rii [i men]inerii acesteia.
Pentru integrarea tuturor acestor activit`]i, în teatrele de opera]ii maritime
[i \n cele mixte s-a ini]iat o nou` form` de ducere a ac]iunilor militare, cuprinse
în a[a-numita opera]ie de securitate maritim`.
Contracararea riscurilor de securitate

Opera]ia de monitorizare [i contracarare a riscurilor de securitate provenite
din spa]iul maritim, numit` generic opera]ie de securitate maritim`, este definit`
de c`tre amiralul Oudot de Dainville, [eful Statului Major al Marinei Franceze,
ca fiind “acele ac]iuni executate de autorit`]ile civile sau militare [i agen]iile
multina]ionale pentru contracararea [i reducerea pericolelor ac]iunilor ilegale \n mediul
maritim, ac]iuni destinate impunerii legii, protej`rii cet`]enilor [i ap`r`rii intereselor
na]ionale [i interna]ionale”1.
O alt` defini]ie a opera]iei de securitate maritim` este dat` de doctrina
Marii Britanii, care consider` c` “aceast` opera]ie creeaz` condi]iile de securitate
[i stabilitate în mediul maritim [i completeaz` eforturile ]`rilor din regiune împotriva
terorismului [i pentru realizarea unui mediu regional de securitate”2.
Viceamiralul Kevin Cosgriff, comandant al Flotei a V-a a SUA, prezint`
în mod elocvent avantajele acestei opera]ii, subliniind c` “opera]ia de securitate
1
http://www.rusi.org/downloads/assets/Dainville,_Maritime_Security_Operations.pdf
2
http://www.royal-navy.mod.uk/server/show/ConWebDoc.6074/changeNav/3533
83
maritim` ofer` beneficii reale pentru to]i cei care folosesc m`rile [i asigur` condi]iile
ca m`rile s` fie folosite f`r` a fi supu[i riscurilor de h`r]uire sau altor ac]iuni
mai grave” 3. În cadrul acestei opera]ii, for]ele ac]ioneaz` pentru realizarea
urm`toarelor obiective:
• crearea condi]iilor de siguran]` [i stabilitate în mediul maritim;
• influen]area celor care ac]ioneaz` în mediul maritim pentru interzicerea
folosirii ilegale a m`rilor ca mediu pentru executarea atacurilor teroriste
sau pentru antrenament, transport personal sau materiale în sprijinul
acestora;
• crearea unui front comun de ac]iune împotriva tuturor celor care ac]ioneaz`
împotriva p`cii, stabilit`]ii [i prosperit`]ii în zona de responsabilitate;
• prevenirea [i întreruperea prolifer`rii, transportului [i a distribuirii armelor
de nimicire în mas`, folosind cìle maritime.
For]ele participante execut` ac]iuni în cadrul unor zone extinse [i realizeaz`
o prezen]` vizibil`, pentru a putea îndeplini toate aceste obiective, pentru a proteja
navele de transport, at#t militare, c#t [i pe cele comerciale [i a men]ine deschise
[i în siguran]` liniile de comunica]ie maritim`. În cadrul acestei opera]ii, navele
execut` vizite în porturile din zona de opera]ii, control la bordul navelor suspecte,
precum [i supravegherea raioanelor de responsabilitate. |n situa]ia în care sunt
indicii clare referitoare la posibile ac]iuni ilegale, navele militare pot executa
controlul la bordul navelor comerciale, al navelor de pescuit [i al celor de agrement,
care tranziteaz` aria de opera]ii.
Opera]ia executat` de c`tre Gruparea de For]` Combinat` CTF 1504, începând
cu decembrie 2002, este una dintre importantele opera]ii de securitate maritim`
aflate în desf`[urare în zona cuprins` de Marea Arabiei, Golful Aden, Golful Oman,
Oceanul Indian, Golful Persic, Marea Ro[ie, având ca misiune principal` crearea
unui mediu de securitate [i stabilitate în aceast` regiune. Gruparea este constituit`
din nave apar]inând Australiei, Fran]ei, Germaniei, Italiei, Pakistanului, Marii Britanii
[i SUA, dar [i din for]e apar]inând altor ]`ri.
De regul`, for]ele [i mijloacele participante la o astfel de opera]ie sunt dispuse
în aria de ac]iune astfel încât s` realizeze o eficien]` maxim` în realizarea imaginii
maritime recunoscute – IMR. Dispozitivul este constituit prin pozi]ionarea submarinelor
în apropierea punctelor obligatorii de trecere, navele de suprafa]` patruleaz`
3
http://www.globalsecurity.org/military/library/news/2007/10/mil-071011-nns06.htm – Maritime
Security Operations Key to Regional Stability, Security.
4
Coalition Task Force – condus` de c`tre SUA, pe site-ul http://www.cusnc.navy.mil/articles/2008/
019.html
84
Opinii
în zona rutelor comerciale importante unde poate fi observat` o concentrare mare
a contactelor de interes (Contact of Interest – COI), iar avioanele de patrulare
sunt angajate s` supravegheze zonele mai întinse, în care celelalte for]e [i mijloace
navale de supraveghere de pe mare [i cele dispuse la coast` nu pot executa
observarea. Descoperirea trebuie urmat` de identificarea contactelor de interes,
ac]iune executat`, în principal, de c`tre navele de suprafa]`. Lista contactelor
de interes este realizat` \n comun de Centrul NATO de informa]ii din Marea Britanie
(Intelligence Fusion Centre), Centrul NATO pentru transport maritim situat
\n Northwood/Marea Britanie [i Comandamentul componentei maritime NATO
din Napoli, pe baza informa]iilor primite, despre navele suspecte, de la navele aflate
pe mare, de la serviciile de informa]ii ale ]`rilor membre ale Alian]ei, de la agen]iile
na]ionale de impunere a legii, autorit`]ile portuare [i de shiping na]ionale5.
Opera]ia de securitate maritim` reprezint` acele ac]iuni destinate prevenirii
ac]iunilor teroriste, executate la diferite nivele, [i se bazeaz` pe capacitatea
de a realiza [i a men]ine o situa]ie de avertizare corespunz`toare pentru for]ele
din zona de opera]ii. Realizarea [i men]inerea situa]iei maritime asigur` monitorizarea
contactelor de interes, urm`rirea acestora, iar atunci când este necesar, executarea
controlului la bord sau organizarea primirii în urm`torul port de destina]ie.
For]ele aflate în ac]iune pe mare asigur` sprijinul navelor [i echipajelor aflate
în pericol prin acordarea asisten]ei medicale, asisten]ei tehnice [i executarea ac]iunilor
de cùtare/salvare. For]ele participante la opera]ie, împreun` cu cele ale ]`rilor
aflate \n zona de opera]ii, ac]ioneaz` pentru prevenirea atacurilor împotriva terminalelor
petroliere, a platformelor maritime [i a altor obiective importante. Aceste obiective
asigur` dezvoltarea economic`, prosperitatea [i stabilitatea ]`rilor din regiunea
în care se duce opera]ia [i au un anume impact asupra economiei globale. Realizarea
acestor obiective ale opera]iei de securitate maritim` este sprijinit` [i de ac]iunile
planificate [i executate în cadrul opera]iei informa]ionale – Info Ops.
Promovarea [i sprijinirea angaj`rii în opera]ie a statelor din regiune,
ca [i încurajarea realiz`rii coordon`rii între ac]iunile for]elor participante la opera]ie
cu cele ale ]`rilor din zona de ac]iune reprezint` direc]ii importante în vederea
prevenirii actelor ilegale. Nicio ]ar` nu poate rezolva individual acest obiectiv.
Ca urmare a extinderii la nivel global [i a mobilit`]ii deosebite a terorismului
interna]ional, este foarte important` coordonarea dintre ]`rile din regiune [i for]ele
participante la opera]ie pentru interzicerea activit`]ilor teroriste. Aceste activit`]i
creeaz` premisele angaj`rii în opera]ie a for]elor apar]inând ]`rilor din regiune
sau a altor ]`ri partenere pentru a realiza o ampl` coali]ie de for]e în mediul maritim.
5
Combating terrorism at sea, pe site-ul http://www.nato.int/docu/briefing/terrorism_at_sea2006/
terrorism_at_sea2006-e.pdf
85
Sublinierea prezen]ei în zona de opera]ii prin interogarea [i controlul la bordul

navelor comerciale constituie una dintre cele mai vizibile ac]iuni în mediul
informa]ional, ac]iuni destinate în primul rând descuraj`rii activit`]ilor teroriste.
În ultima perioad` s-a manifestat o tendin]` care afecteaz` eficien]a acestor ac]iuni
prin faptul c` navele comerciale au început s` fie înregistrate sub pavilionul ]`rilor
care nu au acceptat controlul preautorizat – în mod special este cazul Coreei
de Nord. Tendin]a este sesizat` mai ales în cazul contactelor de interes [i al navelor
despre care se colecteaz` date de interes (Vessel of Collection Interest – VOCI).
Pe de alt` parte, folosirea sistemului de identificare automat (Automatic
Identification System – AIS) a dus la îmbun`t`]irea procesului de supraveghere
[i recunoa[tere a ]intelor [i, în acest fel, prin corelarea supravegherii cu ac]iunile
navelor militare, s-a redus num`rul interog`rilor [i al controalelor la bord,
fapt care m`re[te operativitatea, dar afecteaz` nivelul de vizibilitate al for]elor
navale în zona de opera]ii.
Promovarea permanent` a unei capacit`]i de reac]ie corespunz`toare în cazul
opera]iei de securitate maritim` se refer`, în primul rând, la posibilitatea for]elor,
în situa]ia în care primesc informa]ii din alte surse, de a ac]iona în timp scurt,
ac]iune ce trebuie popularizat` [i accentuat` permanent prin toate mijloacele.
În acest caz, for]ele angajate în opera]ie trebuie s` intervin` rapid, s` execute
controlul la bord sau s` urm`reasc` navele respective, s` informeze autorit`]ile
na]ionale ale ]`rii în ale c`rei ape teritoriale urmeaz` s` intre nava contact de interes
[i s` predea contactul acestor autorit`]i. De asemenea, trebuie s` transmit`
comunicate de pres` [i s` organizeze conferin]e de pres` destinate inform`rii
opiniei publice [i audien]ei ]int`.
Vizibilitatea ac]iunilor for]elor [i nivelul de informare al audien]ei ]int`,
reprezentat` de terori[ti [i de cei care sus]in ac]iunile acestora, aduc un sprijin
deosebit descuraj`rii ac]iunilor ilegale din zona de responsabilitate. Dar, în paralel
cu angajarea unui num`r suficient de for]e [i mijloace în opera]ie, trebuie
demonstrat` inten]ia ]`rilor participante la ac]iune de a men]ine permanent
aceste for]e în zon`. Acest mesaj trebuie adresat în mod direct terori[tilor,
ca audien]` ]int`, sau prin intermediul unei audien]e selectate, care, apoi,
va ac]iona asupra terori[tilor [i va influen]a ac]iunile acestora. Pentru demonstrarea
acestei inten]ii, un factor esen]ial îl constituie prezen]a continu` a for]elor navale
în zon`. Aceste for]e trebuie s` desf`[oare ac]iuni cât mai vizibile asupra
celor care inten]ioneaz` s` planifice activit`]i ilegale sau a audien]ei selectate.
Descurajarea se poate realiza, de asemenea, prin angajarea altor parteneri
în opera]ie [i prin încurajarea ]`rilor din regiune s` se al`ture eforturilor pentru
realizarea securit`]ii maritime. For]ele navale ale partenerilor vor coopera
86
Opinii
cu for]ele navale participante la opera]ie numai dac` vor considera c` au de câ[tigat
de pe urma acestei cooper`ri. Înaintea începerii activit`]ilor în comun, ]`rile
(agen]iile) vor fi contactate în scopul cre`rii condi]iilor necesare pentru ca acestea
s` se al`ture eforturilor alian]ei. Agen]iile implicate în realizarea securit`]ii maritime
nu vor sprijini misiunea dac` alian]a nu va fi considerat` un actor credibil.
Influen]area factorilor de decizie ai terori[tilor se poate face prin realizarea
prezen]ei permanente a unui num`r mare de nave participante la opera]ii de securitate
maritim`. Se poate face îns` [i prin intermediul liderilor politici, religio[i [i al factorilor
de decizie la nivel global, regional [i local. Pentru sprijinirea ac]iunilor de influen]are
se vor avea în vedere prezen]a [i atitudinea for]elor [i vor fi executate activit`]i
de rela]ii publice, opera]ii psihologice [i r`zboi electronic.
O alt` ac]iune important` în cadrul opera]iei de securitate maritim` este orientat`
spre câ[tigarea bun`voin]ei popula]iei din arealul respectiv [i angajarea liderilor
locali pentru sprijinirea opera]iei, concomitent cu analizarea [i în]elegerea mediului
cultural [i educa]ional din zona implicat`.
Opera]iile informa]ionale
în cadrul opera]iei de securitate maritimq
Mediul maritim, caracterizat printr-o libertate mare de ac]iune, este din ce în ce
mai afectat de o serie de ac]iuni ilegale. În acest sens, angajarea navelor militare
în opera]ii de securitate maritim` reprezint` una dintre cele mai bune solu]ii,
dac` nu chiar ultima solu]ie în ameliorarea crizei.
Mediatizarea deosebit` [i succesul ac]iunilor teroriste sunt facilitate de accesul
larg [i tot mai liber la mijloacele de informare în mas`, mai ales prin intermediul
televiziunii [i al internetului, care au un impact psihologic deosebit. Acest mediu
informa]ional modern favorizeaz` transmiterea [i recep]ionarea cu u[urin]`
a mesajelor în special prin imagini, ceea ce poate afecta direct deciziile liderilor
politici, ca [i modul nostru de via]`. Este relevant, în acest sens, impactul evenimentelor
petrecute dup` ac]iunea nereu[it` a for]elor americane din octombrie 1993, de salvare
a unor militari americani captura]i de c`tre rebelii somalezi. Opera]ia de salvare,
lansat` de for]ele americane, a fost soldat` cu un e[ec din cauza opozi]iei deosebite
exercitate de popula]ia din Mogadiscio/Somalia.
Pe timpul desf`[ur`rii acestei ac]iuni, au fost captura]i câ]iva militari americani,
iar dup` terminarea ostilita]ilor, corpurile acestora, membri ai echipajului
elicopterului de salvare “SUPER 64”, au fost târâte pe str`zile ora[ului de c`tre
mul]ime6. Aceast` imagine, care a înconjurat lumea întreag`, a determinat schimbarea
6
Paul Watson, Pulitzer Prize-Winning Photo, Toronto Star, Toronto Star Newspapers Limited.
87
concep]iei de angajare a for]elor americane în ]`rile din lumea a treia, precum

[i retragerea treptat` a contingentului american din Somalia, proces finalizat
în martie 1995. Acest exemplu subliniaz` modul în care opera]iile informa]ionale
influen]eaz` în mod decisiv ac]iunile factorilor de decizie.
Coordonarea activit`]ilor for]elor coali]iei participante la opera]ia de securitate
maritim` în mediul informa]ional este realizat` de c`tre o structur` Info Ops,
care va controla astfel activitatea ofi]erilor de stat-major apar]inând structurilor
ce ac]ioneaz` direct în mediul informa]ional. Acestea sunt denumite, conform
doctrinei NATO – AJP-3.10/Doctrina întrunit` a Alian]ei pentru opera]iile
informa]ionale, discipline principale, fiind reprezentate de domenii precum: opera]ii
psihologice, r`zboi electronic, opera]ii în re]ele de calculatoare, prezen]a [i atitudinea
for]elor, securitatea informa]iilor, distrugerea fizic`, securitatea opera]iilor,
dezinformarea/în[elarea.
Este important de men]ionat c` numai atunci când aceste for]e [i mijloace
sunt folosite pentru a influen]a voin]a, pentru a afecta nivelul de în]elegere
sau procesul de luare a deciziei, ele pot fi considerate ca f`când parte din opera]iile
informa]ionale.
For]ele navale folosesc [i supravegheaz` informa]iile pentru a influen]a
adversarii, pentru a proteja informa]iile proprii [i pentru a configura mediul
informa]ional în avantajul for]elor proprii. Opera]ia de securitate maritim`
se bazeaz` pe trei direc]ii de ac]iune ale for]elor navale, astfel: influen]area
[i adaptarea ac]iunilor pentru modelarea mediului informa]ional, asigurarea
flexibilit`]ii de reac]ie corespunz`toare în mediul informa]ional [i realizarea
parteneriatelor solide cu ]`rile din zona de opera]ii. Structurile Info Ops execut`
planificarea, coordonarea, execu]ia, controlul, monitorizarea [i evaluarea opera]iilor
informa]ionale în cadrul comandamentului grup`rii navale.
Y Planificarea
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse [i a scopului final în mediul
informa]ional, o etap` important` este reprezentat` de planificarea opera]iei.
La planificarea, coordonarea [i executarea activit`]ilor din mediul informa]ional
sunt angajate diferite structuri din cadrul statului-major, care trebuie s` ac]ioneze
în mod coordonat pe timpul ac]iunilor militare.
În procesul de planificare a activit`]ilor informa]ionale, în cadrul grup`rii
navale trebuie acordat` o aten]ie deosebit` capabilit`]ilor diferite ale navelor
din grupare de a executa astfel de misiuni.
Func]ia principal` a Info Ops în faza de planificare este reprezentat`
de coordonarea într-un concept unitar a tuturor acestor capabilit`]i aflate la bordul
navelor cu cele ale structurilor de opera]ii psihologice, cele de r`zboi electronic,
cu cele ale CIMIC [i cele de rela]ii publice.
88
Opinii
Aceast` coordonare se realizeaz` cu ajutorul anexei Info Ops, care define[te
obiectivele opera]iei informa]ionale în mediul maritim [i asigur` orientarea tuturor
structurilor ce ac]ioneaz` în mediul informa]ional, în vederea realiz`rii coordon`rii
tuturor ac]iunilor planificate pentru îndeplinirea obiectivelor comandantului pentru
campania militar` în mediul informa]ional, în conformitate cu direc]iile de ac]iune
ale opera]iei de securitate maritim`.
Structura de informa]ii militare/INTEL are un rol important în procesul
de planificare, aceasta transmi]ând informa]iile necesare pentru a sprijini Info
Ops [i asigurând datele [i informa]iile referitoare la for]ele, mijloacele [i inten]iile
adversarului în mediul informa]ional.
Y Coordonarea
Pentru a realiza o campanie informa]ional` unitar` [i coordonat`, anexele
planului de opera]ii trebuie s` fie realizate în conformitate cu obiectivele opera]iei
informa]ionale, iar activit`]ile planificate de c`tre fiecare trebuie s` fie în concordan]`
cu concep]ia comandantului privind realizarea securit`]ii maritime.
Coordonarea opera]iilor informa]ionale în cadrul opera]iei de securitate
maritim` se realizeaz` în ambele direc]ii, de la nivelul strategic la nivelul tactic
[i invers, dar se impune [i o coordonare, la nivel strategic, a ac]iunilor factorilor
politici de decizie ai ]`rilor angajate în opera]ie. Toate activit`]ile de coordonare
au la baz` directiva comandantului grup`rii navale privind ac]iunile militare
în mediul informa]ional.
Y Activit`]ile din cadrul opera]iei informa]ionale

For]ele [i mijloacele care ac]ioneaz` în mediul informa]ional, conform
MC 422/3 – NATO Military Policy on Information Operations (Strategia
militar` NATO pentru opera]iile informa]ionale), aprobat` de c`tre Comitetul Militar
la data de 9 martie 2007, sunt coordonate într-un efort unitar, “pentru a crea efectul
dorit asupra voin]ei, nivelului de în]elegere [i capacit`]ilor adversarului, adversarilor
poten]iali sau a altei audien]e aprobate de Consiliul Nord-Atlantic”7. În practic`,
aceasta înseamn` coordonarea activit`]ilor Alian]ei în trei direc]ii principale: activit`]ile
de influen]are; activit`]ile îndreptate împotriva procesului de comand` [i control
al adversarului [i activit`]ile de protec]ie a informa]iilor proprii.
Prezentarea informa]iilor constituie un element principal în activit`]ile
de influen]are, în condi]iile în care, în toate împrejur`rile, sunt reliefate
capabilit`]ile for]elor aflate în zona de ac]iune, scopul principal al opera]iei
de securitate maritim` de a realiza un mediu de securitate corespunz`tor
7
Pe site-ul http://www.nato.md/content/view
89
în domeniul maritim, de care vor beneficia toate ]`rile din regiune, capacitatea
de reac]ie deosebit` a for]elor navale [i dorin]a acestor ]`ri de a sprijini ac]iunile
coali]iei. Prezentarea informa]iilor reale încurajeaz` un mod de comportare dorit
sau respinge ac]iunile adversarului declan[ate în mediul informa]ional. Folosirea
consecvent` a informa]iilor reale consolideaz`, în acela[i timp, credibilitatea
în rela]iile cu mass-media [i cu organiza]iile neguvernamentale.
O alt` direc]ie de ac]iune este reprezentat` de manipularea informa]iilor,
folosind dezinformarea/în[elarea, r`zboiul electronic sau opera]iile în re]elele
de calculatoare.
Sistemele folosite pentru procesarea informa]iilor ob]inute de adversar
pot constitui ]inta ac]iunilor noastre pentru a preveni func]ionarea în bune condi]ii
a sistemelor lor.
Procesul de comand` [i control al adversarului poate fi încetinit sau interzis
prin deteriorarea sau distrugerea sistemului, a structurilor sau a personalului
care opereaz`. Interzicerea sau deteriorarea sistemului de comand` [i control
al adversarului reduce capacitatea acestuia de a men]ine comanda [i controlul
activit`]ilor politice [i militare [i poate afecta chiar eficien]a acestuia.
În cadrul opera]iei de securitate maritim`, opera]iile informa]ionale ac]ioneaz`
pentru a influen]a [i/sau a modela deciziile adversarilor sau ale poten]ialilor
adversari, mai ales în cazul ]`rilor cu ie[ire la mare. Activit`]ile executate de for]ele
navale au efecte în mediul informa]ional, astfel încât numai simpla prezen]` a for]elor
navale în zona de opera]ii poate determina prevenirea ac]iunilor ilegale.
În domeniul maritim, opera]iile informa]ionale sprijin` obiectivele opera]ionale
prin interzicerea sau controlarea procesului informa]ional al adversarului [i protec]ia
procesului de decizie al for]elor proprii. Opera]iile informa]ionale sunt incluse
\n toate activit`]ile, dar, mai ales, \n cele de planificare a activit`]ilor de angajare
[i cooperare în realizarea securit`]ii maritime. Ac]iunile de angajare reprezint`
ac]iunile regulate de interac]iune [i de realizare a contactelor între liderii militari,
autorit`]ile civile [i diferitele agen]ii care desf`[oar` activit`]i în zona de opera]ii
pentru construirea încrederii reciproce. Opera]iile informa]ionale trebuie s` modeleze
mediul informa]ional [i s` creeze un avantaj pentru for]ele proprii în acest mediu.
Pentru sprijinirea opera]iei informa]ionale, ca parte a opera]iei de securitate
maritim`, echipele de control le ofer` echipajelor navelor controlate ap`, hran`
[i punctele de contact unde pot fi transmise date despre activit`]ile ilegale observate
de c`tre ace[tia, ca [i pliante cu informa]ii despre opera]ia aflat` în desf`[urare.
Un exemplu de astfel de ac]iune este cel aflat în desf`[urare în cadrul “Opera]iei
Active Endeavour” din Marea Mediteran`, aflat` sub comanda NATO. În anul 2007,
90
Opinii
Sec]ia Opera]ii informa]ionale din JFC Napoli8 a ini]iat activit`]i destinate inform`rii
navelor comerciale cu privire la scopul opera]iei, existen]a navelor militare în zon`,
prezentarea punctelor de contact unde pot fi transmise date despre activit`]ile ilegale
observate, solicitarea de sprijin pentru reducerea activit`]ilor ilegale. Tot aici
se afla [i o adres` de internet pentru accesarea unor date suplimentare9. Prin prezen]a
în zona de opera]ii [i prin mediatizarea acestei prezen]e cu ajutorul unor activit`]i
din cadrul opera]iei informa]ionale se realizeaz` descurajarea ac]iunilor teroriste
în zona de interes.
Includerea for]elor navale ale ]`rilor riverane în opera]ie creeaz` un puternic
efect de multiplicare a for]ei Alian]ei, cu un impact puternic la nivel strategic
împotriva celor care inten]ioneaz` s` desf`[oare ac]iuni ilegale.
*
Mediul maritim este expus unei game largi de pericole, diferite de cele tradi]ionale
[i, în acest context, controlul m`rii nu mai este asociat cu interdic]ia unui spa]iu
maritim determinat (stabilit) pentru for]ele navale adverse, nu este legat de ac]iuni
de lupt` decisive [i nici de protec]ia convoaielor pe mare, cum a fost cazul
pân` acum. În prezent, controlul m`rii este interpretat în sensul de a men]ine libertatea
[i securitatea cìlor de comunica]ii maritime f`r` a permite ac]iunea organiza]iilor
teroriste, activit`]ile ilicite, cum ar fi traficul ilegal de persoane [i armament,
[i de a proteja mediul ambiant. Pentru îndeplinirea acestor cerin]e, consider`m
c` trebuie creat un sistem de informare permanent despre situa]ia maritim`
prin men]inerea unei imagini maritime recunoscute [i realizarea unei capacit`]i
de lupt` corespunz`toare, în m`sur` s` r`spund` acestor amenin]`ri, toate acestea
în cooperare cu alte organiza]ii civile [i militare, na]ionale [i interna]ionale.
În acest context, securitatea domeniului maritim este o problem` interna]ional`
[i, având în vedere c` to]i beneficiaz` de protec]ia colectiv`, toate ]`rile trebuie
s` participe la men]inerea unui mediu de securitate adecvat.
Pentru solu]ionarea problemelor existente în mediul maritim modern
consider`m c` trebuie schimbat modul de operare, caracterizat de ac]iuni
în care sunt angajate un num`r mare de for]e în ac]iuni kinetice având ca misiune
controlul m`rilor cu opera]ii destinate realiz`rii securit`]ii [i libert`]ii m`rilor,
în care ac]iunile nonkinetice s` aib` un rol semnificativ. Opera]iile informa]ionale
în mediul maritim, prin for]ele [i mijloacele angajate în astfel de ac]iuni, reprezint`
o important` direc]ie de ac]iune pentru sprijinirea opera]iei de securitate maritim`.
8
La acea dat`, aflat` sub comanda comandorului Constantin Ciorobea (n. red.).
9
www.shipping.eastlant.nato.int.
91
Prezen]a for]elor Alian]ei în regiunile cu un grad ridicat de instabilitate

în cadrul opera]iei de securitate maritim` creeaz` un puternic impact asupra popula]iei
din regiune [i asupra celor care inten]ioneaz` s` desf`[oare activit`]i ilegale.
Toate aceste ac]iuni au ca scop final împiedicarea terori[tilor de a folosi mediul maritim
[i de a influen]a locuitorii din regiune s` nu mai sprijine ac]iunile acestora.
BIBLIOGRAFIE
• General dr. Mircea Mure[an, general de brigad` (r.) dr. Gheorghe V`duva, R`zboiul viitorului,
viitorul r`zboiului, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare “Carol I”, Bucure[ti, 2006.
• Steven L. Richte, Maritime Security, Questions for a New Era (http://www.jhuapl.edu/
maritimestrategy/library/QuestionsNewEra.pdf).
• Al Qaeda’s Maritime Threat, Akiva J. Lorenz, 15 aprilie 2007 (http://www.maritimeterrorism.com/
2007/04/15/al-qaeda%E2%80%99s-maritime-threat/).
• NATO contribution to maritime security, Vice Admiral Ferdinando Sanfelice di Monteforte
(http://www.afsouth.nato.int/transcripts/2003/CNS-RUSI/NATO contribution to maritime
security.rtf).
• Strategia de securitate na]ional` a României, Bucure[ti, 2006.
• xxx, Activit`]ile informa]ionale în viitoarele opera]ii de coali]ie (Cartea Alb`), MNIOE-Draft 1.8,
9 februarie 2007.
• xxx, Concep]ia Uniunii Europene pentru opera]iile informa]ionale, Bruxelles, 27 februarie 2003.
• xxx, Directiva NATO ACE 80-70 “Sincronizarea activit`]ilor [i selectarea ]intelor în cadrul
opera]iilor întrunite” (Draft 5), 25 martie 2005.
• xxx, Doctrina întrunit` a Alian]ei pentru opera]iile informa]ionale, AJP – 3.10,
ianuarie 2006 (Draft).
• xxx, Doctrina întrunit` NATO pentru r`zboiul electronic, AJP 3-6(A), decembrie 2003.
• xxx, Doctrina NATO pentru opera]ii psihologice, AJP 3.10.1, mai 2005.
• xxx, Doctrina întrunit` a SUA pentru opera]iile informa]ionale, Joint Publication 3-13,
13 februarie 2006.
• xxx, Strategia militar` a NATO pentru opera]iile informa]ionale, MC 422/3, 9 martie 2007.
• www.cefcom.forces.gc.ca/site/ops
• www.nmic.navy.mil
92
SISTEME INTEGRATE
DE MANAGEMENT AL CRIZELOR
Comandor dr. Alexandru G~LU{C~
Locotenent-colonel Adrian RICU
R
ealit`]ile lumii contemporane
referitoare la dezvoltarea
f`r` precedent a conflictelor de tip
As a NATO and EU member
asimetric au demonstrat f`r` echivoc adev`rul
country, Romania must establish an c` Alian]a Nord-Atlantic` are nevoie s`-[i configureze
integrated crisis management system un sistem de consultare la nivel aliat, s` imple-
that is compatible and interoperable
with the already existing ones at the
menteze metode [i proceduri noi de planificare
level of both organisations. [i conducere opera]ional` [i s`-[i dezvolte capabilit`]i
In this respect, the authors make de r`spuns eficiente în domeniul managementului
use of a few arguments, such as: the
existence, in Central, Eastern and crizelor.
Southeastern Europe, of certain states
of tension and conflict situations that
are determined by old ethnic and
Sistemul NATO de rqspuns la crize
religious disputes; classical, as well as În acest sens, summitul de la Praga din 2002
asymmetrical threats, considering the a luat decizii importante privind postura defensiv`
fact that the terrorist phenomenon
worldwide manifests multidirectionally general` a NATO. Astfel, au fost stabilite liniile
and selectively against all democratic directoare pentru reorganizarea structurii de comand`
states. a NATO, s-a aprobat Pachetul de capabilit`]i – PCC
Moreover, the authors reckon that
a civil-military fusion centre with [i s-a dezvoltat conceptul For]` de R`spuns a NATO
responsibilities in the domain of crises – NRF.
should be established, consisting of Totodat`, Alian]a a demarat un proces
representatives of non-governmental
organisations. de dezvoltare [i implementare a unui sistem NATO
Keywords: operational de r`spuns la crize (NATO Crisis Response System
command; crisis management; – NCRS), conceput astfel încât s` asigure un nivel
comand structure; conflict prevention; optim al organiz`rii [i func]ion`rii tuturor structurilor
civil emergencies
de comand` [i execu]ie.
Comandor dr. Alexandru G`lu[c` – comandantul Centrului Na]ional Militar de Comand` din Statul
Major General.
Locotenent-colonel Adrian Ricu – [eful Sec]iei coordonare ac]iuni la criz`/Centrul Na]ional Militar
de Comand` din Statul Major General.
93
Func]ionarea NCRS trebuie s` asigure angajarea optim` a Alian]ei într-o gam`

divers` de opera]ii de r`spuns la crize, care acoper` toate opera]iile militare conduse
de c`tre NATO în situa]ii non-Articol 5.
For]ele NATO ac]ioneaz` în sprijinul procesului de pace într-o zon` de conflict
prin desf`[urarea de opera]ii de men]inere [i impunere a p`cii, prevenirea
conflictelor, construirea p`cii [i umanitare.
NCRS este menit s` asigure punerea la dispozi]ia Alian]ei a unui set de op]iuni
[i m`suri care s`-i permit` executarea unor reac]ii oportune [i unitare, sub un control
politic strict, în cadrul întregului spectru al situa]iilor de criz`.
Deciziile sunt luate în mod colectiv de c`tre guvernele ]`rilor membre
ale NATO [i pot include m`suri politice sau militare, precum [i m`suri de natura
urgen]elor civile (situa]iilor de urgen]`).
Procesul de management al crizelor desf`[urat la nivelul NATO este sprijinit
de NCRS, Sistemul de Informa]ii [i Avertizare (NATO Intelligence and Warning
System – NIWS), Sistemul de Planificare Opera]ional` (NATO’s Operational Planning
System) [i de Sistemul de Planificare a Crizelor de Natura Urgen]elor Civile (NATO
Civil Emergency Planning Crisis).
Elemente incipiente constituirii

unui Sistem Na]ional de Management Integrat al Crizelor
Prin pozi]ia sa, ca ]ar` membr` a NATO [i a UE, România este obligat`
s`-[i creeze propriul Sistem Na]ional de Management Integrat al Crizelor – SNMIC,
compatibil [i interoperabil cu cele existente la nivelul celor dou` organiza]ii,
având în vedere cel pu]in urm`toarele motive:
X mediul de securitate na]ional se înscrie în mod automat mediului
de securitate în care evolueaz` atât Alian]a, cât [i Uniunea;
X la nivel regional, în Europa Central`, de Est [i de Sud-Est persist` sau sporesc
în intensitate diferite st`ri de tensiune [i situa]ii conflictuale determinate
de vechi dispute de natur` etnic` sau religioas`, teritoriale sau separatiste
ori de contestare a frontierelor existente, precum [i de criminalitatea
transfrontalier`;
X neconstituirea unui SNMIC eficient constituie o vulnerabilitate important`
a securit`]ii na]ionale, în condi]iile existen]ei unor amenin]`ri de natur`
atât clasic` – din cauza pozi]iei periferice ocupate în ansamblul de ap`rare
comun` al Alian]ei, cât [i asimetric`, dat fiind faptul c`, spre exemplu,
fenomenul terorist la nivel global se manifest` multidirec]ional [i selectiv
împotriva tuturor statelor democratice;
X dezvoltarea unui sistem NATO de r`spuns la crize solicit` din partea statelor
membre ale Alian]ei crearea propriului instrument de management
94
Opinii
al crizelor, astfel încât, la nivel na]ional, acesta s` aib` un corespondent
unic prin care s` se realizeze unitatea de efort [i cooperarea interaliat`;
X din punct de vedere politic, economic, militar [i nu numai, ]ara noastr`,
ca membr` a diferitelor organiza]ii interna]ionale de securitate [i cooperare,
[i-a asumat angajamente clare în prevenirea [i combaterea amenin]`rilor
la adresa securit`]ii globale, pe care nu le poate îndeplini decât printr-un efort
comun din partea tuturor institu]iilor abilitate ale statului cu responsabilit`]i
în domeniul managementului crizelor.
În acest domeniu, România a întreprins unele m`suri care au vizat înfiin]area
unor structuri destinate planific`rii [i coordon`rii ac]iunilor de interven]ie în situa]ii
deosebite, f`r` îns` s` existe o lege care s` reglementeze situa]iile de criz`
în ansamblu [i modalit`]ile clare prin care s` se realizeze rela]ionarea principalelor
institu]ii ale statului cu responsabilit`]i de securitate [i ap`rare.
În cadrul Administra]iei Preziden]iale func]ioneaz` Departamentul Securit`]ii
Na]ionale – DSN, care reprezint` structura specializat` destinat` asigur`rii îndeplinirii
de c`tre pre[edintele României a prerogativelor conferite de Constitu]ie, în domeniul
general al securit`]ii na]ionale [i al calit`]ii de comandant al For]elor Armate.
Principalele responsabilit`]i ale acestui departament, în domeniile securitate
intern`, managementul crizelor de securitate [i situa]iilor de urgen]`, prevenirea
[i combaterea terorismului, sunt urm`toarele:
Y asigur` cadrul specific de lucru pentru îndeplinirea de c`tre pre[edintele
României a atribu]iilor constitu]ionale [i legale ce îi revin pentru conducerea
activit`]ilor de management al crizelor de securitate [i al situa]iilor
de urgen]`;
Y asigur` cadrul tehnic de lucru necesar pentru conducerea, de c`tre
pre[edintele României, a activit`]ilor de management al crizelor
de securitate, inclusiv a crizelor provocate de ac]iuni teroriste, precum
[i a situa]iilor de urgen]` a c`ror evolu]ie dep`[e[te posibilit`]ile
de ac]iune ale administra]iei publice locale sau centrale ori ale c`ror
consecin]e pun sau risc` s` pun` în pericol securitatea na]ional`
ori s` determine implica]ii interna]ionale;
Y monitorizeaz` activit`]ile de management al crizelor sectoriale [i al situa]iilor
de urgen]`;
Y colaboreaz` cu autorit`]ile administra]iei publice centrale [i locale
în procesul de restabilire a st`rii de normalitate în sensul cunoa[terii
situa]iei, a evolu]iei m`surilor de reconstruc]ie [i a nevoilor de sprijin
institu]ional na]ional.
95
La nivelul Guvernului României, potrivit Deciziei prim-ministrului nr. 190

din 28 iunie 2007, în cadrul Cancelariei prim-ministrului func]ioneaz` Centrul
de Situa]ii al Guvernului, structur` destinat` s` asigure leg`tura Guvernului
cu autorit`]ile administra]iei publice centrale cu privire la situa]iile de urgen]`
[i evenimentele deosebite, care trebuie cunoscute la nivel guvernamental.
Centrul de Situa]ii al Guvernului are, în principal, urm`toarele responsabilit`]i:
colectarea rapoartelor [i informa]iilor referitoare la situa]iile de urgen]`
[i la evenimentele deosebite de la serviciile operative ale autorit`]ilor
publice centrale;
monitorizarea modului de derulare a misiunilor desf`[urate pe teritoriul
na]ional sau în afara grani]elor României, sub egida ONU sau conduse
de c`tre NATO sau UE;
consilierea prim-ministrului pentru îndeplinirea atribu]iilor ce îi revin
în domeniul managementului situa]iilor de urgen]`.
În domeniul terorismului, ca factor important generator de situa]ii de criz`,
atât la nivel global, cât [i na]ional, Serviciul Român de Informa]ii – SRI reprezint`
institu]ia care coordoneaz` ac]iunile de interven]ii.
În sistemul juridic românesc, conceptul terorism a fost abordat pentru
prima dat` în Legea 51/1991, ca amenin]are la adresa securit`]ii na]ionale,
iar Legea 14/1992 i-a atribuit Serviciului Român de Informa]ii responsabilitatea
prevenirii [i combaterii terorismului.
Evenimentele din 11 septembrie 2001 [i evolu]iile ulterioare ale fenomenului
terorist interna]ional au impus o reevaluare a activit`]ii na]ionale antiteroriste
[i o dezvoltare a cadrului legal. Astfel, începând cu anul 2001, SRI este desemnat
ca autoritate na]ional` în domeniul antiterorist.
În acest sens, la nivelul SRI, în cadrul Direc]iei Generale de Prevenire
[i Combatere a Terorismului – DGPCT, a fost înfiin]at Centrul de Coordonare
Operativ` Antiterorist` – CCOA, structur` destinat` s` asigure suportul logistic
[i opera]ional pentru func]ionarea Centrului Na]ional de Ac]iune Antiterorist`
– CNAAT în situa]ii de criz` de natur` terorist`.
Opera]ionalizarea deplin` a Sistemului Na]ional de Prevenire [i Combatere
a Terorismului – SNPCT s-a încheiat în anul 2005, prin adoptarea, de c`tre Consiliul
Suprem de Ap`rare a }`rii, a Regulamentului de organizare [i func]ionare a Centrului
de Coordonare Operativ` Antiterorist`, structur` care asigur` coordonarea tehnic`
a SNPCT.
La solicitarea Serviciului Român de Informa]ii, în func]ie de amploarea [i natura
ac]iunii teroriste, pot fi angrenate, în condi]iile legii, for]e cu misiuni specifice
din Ministerul Administra]iei [i Internelor – MAI, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
96
Opinii
– MApN [i din Serviciul de Paz` [i Protec]ie – SPP, precum [i din alte structuri
din sistemul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale.
În domeniul situa]iilor de urgen]`, ca form` de manifestare a crizelor, a fost
constituit Sistemul Na]ional de Management al Situa]iilor de Urgen]` – SNMSU,
proiectat s` func]ioneze sub coordonarea MAI. Acesta este compus din comitete
[i centre operative pentru situa]ii de urgen]` la nivel central [i local.
Coordonarea la nivel na]ional a tuturor ac]iunilor de interven]ie desf`[urate
în situa]ii de urgen]` se realizeaz` de c`tre MAI prin Inspectoratul General pentru
Situa]ii de Urgen]` – IGSU.
În scopul asigur`rii sprijinului MAI, la nivelul MApN s-a constituit
[i func]ioneaz` Comitetul Ministerial pentru Situa]ii de Urgen]` – CMSU,
care reprezint` structura destinat` fundament`rii deciziei ministrului ap`r`rii
[i conducerii for]elor [i mijloacelor proprii pe timpul execut`rii misiunilor
de interven]ii în situa]ii de urgen]`.
Pentru exercitarea controlului ac]iunilor în desf`[urare în situa]ii de urgen]`,
CMSU dispune de un centru operativ, a c`rui func]ionare este asigurat` de Centrul
Na]ional Militar de Comand` – CNMC.
CNMC centralizeaz`, analizeaz` [i sintetizeaz` datele [i informa]iile specifice,
transmise de structurile militare [i de componentele SNMSU, informeaz` în timp
util factorii de decizie din MApN [i coordoneaz` ansamblul de m`suri implementate
în situa]ii de urgen]`.
În domeniul ordine public`, situa]iile de criz` sunt coordonate de c`tre MAI
prin Centrul Na]ional de Conducere a Ac]iunilor de Ordine Public` – CNCAOP,
structur` interinstitu]ional` destinat` asigur`rii suportului decizional pentru
managementul ac]iunilor de interven]ie.
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale din domeniul crizelor de ordine public`,
CNCAOP coopereaz` cu Centrul Opera]ional Na]ional din cadrul Inspectoratului
General pentru Situa]ii de Urgen]`/MAI, Centrul de Situa]ii al Guvernului, Centrul
de Coordonare Operativ` Antiterorist`/SRI, CNMC/MApN, precum [i cu celelalte
centre operative constituite la nivelul institu]iilor publice reprezentate.
Importan]a constituirii acestui centru pentru managementul crizelor de ordine
public` rezid`, în special, în activitatea pe care acesta trebuie s` o desf`[oare
la decretarea st`rii de urgen]`. Astfel, în baza Hot`rârii Consiliului Suprem de Ap`rare
a }`rii, Centrul elaboreaz` [i transmite Directiva de ac]iune pentru executarea
interven]iei cu for]ele [i mijloacele planificate pentru astfel de situa]ii.
În rela]iile interna]ionale ale României de cooperare cu organismele [i institu]iile
interna]ionale din domeniul crizelor transfrontaliere de ordine [i siguran]` public`,
CNCAOP func]ioneaz` ca punct na]ional standard de contact, asigurând fluxul
intern de informa]ii în acest domeniu.
97
În domeniul interven]iilor de cùtare [i salvare, la nivelul Ministerului

Transporturilor [i Infrastructurii – MTI a fost înfiin]at` [i organizat` Agen]ia Român`
de Salvare a Vie]ii Omene[ti pe Mare – ARSVOM, institu]ie public` cu personalitate
juridic` ce îndepline[te urm`toarele responsabilit`]i: efectuarea opera]iunilor
de cùtare, asisten]` [i salvare marin` [i fluvial`; interven]ii pentru prevenirea,
combaterea polu`rii [i protec]ia mediului în porturi, în mare deschis`, în apele
teritoriale ale României, pe canale navigabile interioare; presta]ii cu utilaje proprii,
remorcaje interne [i interna]ionale, lucr`ri necesare la nave pentru siguran]a
[i securitatea naviga]iei.
Tot la nivelul MTI, în cadrul Regiei Autonome Administra]ia Român` a Serviciilor
de Trafic Aerian – ROMATSA, va func]iona un Centru de coordonare a opera]iunilor
de cùtare [i salvare a aeronavelor aflate în pericol [i a supravie]uitorilor unui accident
de avia]ie produs în regiunea de informare a zborurilor Bucure[ti, ca subunitate
f`r` personalitate juridic`. Dup` opera]ionalizare, Centrul va asigura supravegherea
continu` a transmisiilor radio recep]ionate de la aeronavele în pericol [i a semnalelor
emise de echipamentele de loca]ie pentru situa]ii de urgen]`.
În ceea ce prive[te managementul crizelor externe de securitate, ce pot afecta
interesele na]ionale, ale NATO, ale UE sau ale altor organiza]ii interna]ionale
la care România este parte, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale trebuie s` fie în m`sur`
s` preg`teasc`, s` disloce [i s` sus]in`, în diferite teatre de opera]ii, contingente
militare de m`rimi [i structuri variate, în func]ie de tipul opera]iilor multina]ionale
planificate a fi executate în zonele respective.
For]ele armate particip` la opera]ii multina]ionale în cadrul Alian]ei
sau al unor coali]ii, cu aprobarea Parlamentului, în baza unei solicit`ri oficiale
adresate României de c`tre NATO, UE, ONU sau OSCE [i în func]ie de resursele
financiare puse la dispozi]ie de Guvern.
Misiunile pe care le pot executa contingentele militare române[ti sunt stabilite
prin acorduri, memorandumuri sau în]elegeri, iar mandatul referitor la tipul
de ac]iuni desf`[urate constituie, din punct de vedere na]ional, baza ordinelor
primite de la comandantul for]ei multina]ionale.
Perspectivele unui sistem na]ional

de management integrat al crizelor
Complexitatea mediului extern de securitate actual, participarea la exerci]iile
NATO de r`spuns la crize de tip Crisis Management Exercise – CMX, precum
[i recenta criz` global` financiar` reconfirm` necesitatea de armonizare
a legisla]iei interne [i de realizare a unui cadru institu]ional unitar, care s` integreze
într-un sistem unic, la nivel na]ional, structurile cu responsabilit`]i în domeniul
98
Opinii
managementului crizelor [i s` asigure coordonarea coerent` [i flexibil` a întregului
spectru de ac]iuni de interven]ie – de la situa]iile de urgen]` pân` la crizele
de natur` militar`, interne sau externe.
Trebuie remarcat c`, la nivel na]ional, pentru managementul crizelor exist`
elemente incipiente ce pot constitui o baz` solid` pentru configurarea unui Sistem
Na]ional de Management Integrat al Crizelor – SNMIC.
Astfel, la nivelul Administra]iei Preziden]iale [i al Guvernului, exist` structuri
destinate pentru dezvoltarea unor capabilit`]i integrate de planificare, de centralizare
a informa]iilor [i de conducere întrunit` a principalelor institu]ii cu responsabilit`]i
în domeniul crizelor.
Totu[i, la ora actual`, nu exist` un Centru Operativ Na]ional de Management
Integrat al Crizelor – CONMIC. Acesta ar trebui s` func]ioneze permanent
[i, în acela[i timp, s` fie în m`sur` s` se rela]ioneze cu NCRS pentru implementarea
op]iunilor [i a m`surilor de r`spuns hot`râte la nivelul Alian]ei.
Din perspectiv` juridic`, de[i au fost elaborate [i promulgate o serie de acte
normative, care reglementeaz` o parte din situa]iile de criz` ce pot ap`rea, acestea
sunt totu[i insuficiente.
Spre exemplu, în domeniul crizelor de securitate, unde MApN ar trebui
s` joace rolul principal în coordonarea ac]iunilor de interven]ie la nivel na]ional,
consider`m c` actualul cadru normativ trebuie \mbun`t`]it. |n acest sens, apreciem
c` se impune elaborarea unei concep]ii na]ionale unice de management integrat
al crizelor [i urgentarea demersurilor legislative pentru aprobarea Legii Sistemului
Na]ional de Management Integrat al Crizelor.
În principiu, SNMIC trebuie s` fie dezvoltat astfel încât, dup` opera]ionalizare,
acesta s` asigure compatibilitatea cu structurile similare din statele membre
ale Alian]ei, cu principiile [i procedurile existente la nivel NATO [i s` aib`
capacitatea de a r`spunde unui spectru larg de situa]ii de criz`, interne [i externe.
Acesta trebuie proiectat ca un ansamblu integrat [i flexibil de structuri civile [i militare,
de mecanisme [i proceduri comune de management al crizelor.
Organizarea [i func]ionarea SNMIC trebuie s` respecte principiile conducerii
democratice a României. Prin urmare, coordonarea integrat` a m`surilor de prevenire,
de înl`turare sau limitare a efectelor crizelor, ca parte a domeniului securit`]ii
[i ap`r`rii na]ionale, trebuie s` se realizeze de c`tre autorit`]ile abilitate ale statului,
care, potrivit competen]elor legale, sunt: Parlamentul, pre[edintele României, CSA}
[i Guvernul. Acestea stabilesc structura direct responsabil` de conducerea
opera]ional` a procesului de management al crizelor, în func]ie de natura,
complexitatea, amploarea [i intensitatea acestora.
99
Opin`m c` proiectarea SNMIC ar trebui s` ]in` cont de urm`toarele cerin]e:

s` fie configurat ca un sistem de sisteme integrate, apt s` r`spund` întregului
spectru al crizelor la nivel na]ional, al NATO [i al UE; s` asigure controlul politic
necesar; s` contribuie la cre[terea interac]iunii dintre structurile civile [i militare
cu responsabilit`]i în domeniu; s` includ` [i organiza]iile neguvernamentale,
iar la nevoie s` poat` genera [i include un Centru de Fuziune Civili-Militari – CFCM;
s` realizeze starea de con[tientizare situa]ional` comun`.
Pentru aceasta, propunem, în figura 1, o variant` de structur` func]ional` a SNMIC.
Figura 1: Structur` func]ional` a SNMIC (variant`)
A[adar, subsistemele deja existente, cu responsabilit`]i în diferite domenii

de manifestare a crizelor – situa]ii de urgen]`, prevenirea [i combaterea terorismului,
ordine public` – ar trebuie integrate în SNMIC, constituindu-se în componente
ale acestuia.
100
Opinii
Arhitectura SNMIC este structurat` pe trei niveluri decizionale, astfel:
³ conducerea politic` – se exercit` de c`tre autorit`]ile abilitate ale statului:
Parlament, pre[edintele României, CSA}. Aceste autorit`]i sunt cele
care stabilesc structura managementului integrat al crizelor [i, în func]ie
de natura, complexitatea, amploarea [i intensitatea acestora, decid
dac` este necesar` ac]iunea întregului SNMIC sau numai a unuia
dintre centrele operative sectoriale. Decizia final` privind op]iunile [i m`surile
de r`spuns la crize apar]ine, de asemenea, conducerii politice;
³ conducerea opera]ional` la nivel na]ional – trebuie s` exprime
integralitatea coordon`rii m`surilor adoptate de factorul politic
[i se realizeaz` prin CONMIC. Din aceast` pozi]ie, acest centru ar trebui
s` reprezinte punctul de maxim` importan]`, unde au loc evaluarea,
planificarea [i conducerea integrat` a tuturor ac]iunilor de interven]ie
desf`[urate la nivel na]ional;
³ conducerea opera]ional` sectorial` – se exercit` prin centrele operative
existente la nivelul institu]iilor publice centrale cu responsabilit`]i
în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale, ca organe tehnice permanente
de asigurare a comenzii [i controlului for]elor [i mijloacelor destinate
interven]iilor în situa]ii de criz`.
Un aspect deosebit de important îl constituie asigurarea cooper`rii
cu organiza]iile neguvernamentale – NGOs, interne sau interna]ionale, [i, dac`
este posibil, chiar integrarea acestora în SNMIC. Pentru aceasta, consider`m
c` înfiin]area unui centru de fuziune civili-militari, alc`tuit din speciali[ti deta[a]i
temporar de la institu]iile publice centrale cu responsabilit`]i în domeniul
crizelor [i reprezentan]i ai organiza]iilor neguvernamentale, poate constitui
o solu]ie pentru realizarea unit`]ii de efort a tuturor participan]ilor la ac]iunile
de interven]ie.
Componenta de execu]ie a SNMIC este format` din ansamblul for]elor
[i mijloacelor specializate de care dispun institu]iile publice cu responsabilit`]i
în domeniul crizelor [i cele apar]inând NGOs.
În sprijinul componentelor de conducere [i execu]ie ar trebui s` ac]ioneze:
³ structurile din cadrul Comunit`]ii Na]ionale de Informa]ii, care, la nivel
na]ional, alc`tuiesc Subsistemul de informare [i avertizare destinat
descoperirii [i monitoriz`rii indiciilor de apari]ie a unor poten]iale crize
pe plan intern [i interna]ional [i supravegherii evolu]iei acestora;
³ agen]iile guvernamentale cu responsabilit`]i în diferite domenii
complementare managementului crizelor (de ex., Comisia Na]ional`
pentru Controlul Activit`]ilor Nucleare – CNCAN, Agen]ia Na]ional`
pentru Protec]ia Mediului – ANPM etc.);
101
³ serviciile de comunica]ii [i tehnologie a informa]iilor, na]ionale sau locale,

care constituie Subsistemul de comunica]ii [i informatic`.
Având în vedere c`, în general, organismele interna]ionale de securitate
reprezint` un important factor de echilibru [i de sprijin în situa]ii deosebite, SNMIC
ar trebui s` aib` posibilitatea unei cooper`ri directe cu acestea, fie pentru prevenirea
[i managementul crizelor la nivel na]ional, fie pentru realizarea unui efort comun
\n vederea asigur`rii stabilit`]ii la nivel interna]ional.
BIBLIOGRAFIE
• ***, Hot`rârea de Guvern nr. 1489/2004 privind organizarea [i func]ionarea Comitetului
Na]ional pentru Situa]ii de Urgen]`.
• ***, Hot`rârea de Guvern nr. 373/2008 privind organizarea, func]ionarea [i compunerea
Centrului Na]ional de Conducere a Ac]iunilor de Ordine Public`.
• ***, Hot`rârea de Guvern nr. 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
situa]iilor de urgen]` generate de producerea unui accident de avia]ie civil`, precum [i pentru
modificarea Hot`rârii Guvernului nr. 74/1991 privind înfiin]area Regiei Autonome Administra]ia
Român` a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA.
• ***, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea [i combaterea terorismului.
• ***, Legea nr. 15/2005, privind aprobarea OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Na]ional
de Management al Situa]iilor de Urgen]`.
• ***, Strategia de securitate na]ional` a României, 2007.
• Comandor dr. Alexandru G`lu[c`, locotenent-colonel Adrian Ricu, Managementul
informa]iilor [i cunoa[terii – considera]ii preliminare, în revista Gândirea Militar` Româneasc`,
nr. 5/2008.
• Locotenent-colonel Florentina Mare, locotenent-colonel Adrian Ricu, Managementul
interven]iilor în situa]ii de urgen]`, în revista Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 6/2008.
102
ASPECTE ALE UTILIZ~RII
SPA}IULUI COSMIC
ÎN SCOPURI MILITARE
Colonel Nicolaie BUZATU
O
dat` cu lansarea primului satelit
artificial al P`mântului (4 octom-
brie 1957), omul [i-a confirmat sie[i
extraordinara aptitudine de a opera transformator
The issue of using outer space for
military purposes has never been more dincolo de hotarele planetei natale [i, de asemenea,
serious than nowadays. Many of the uluitoarele sale capacit`]i de cunoa[tere a lumii
military satellite systems are nothing
înconjur`toare, de în]elegere [i de folosire
but means to multiply the precision,
flexibility and speed of armament a posibilit`]ilor acesteia.
systems and armed forces on Earth. Problematica utiliz`rii spa]iului cosmic
The consequences of using outer
space for military purposes at an ever
în scopuri militare nu a fost niciodat` atât de acut`
growing scale are therefore different. [i de grav` ca în zilele noastre. Totu[i, nu putem
Some of them reduce the lack of afirma c` avem de-a face cu un fenomen specific
confidence and the threat of war; others
increase the efficiency of military assets doar ultimilor ani. Dimpotriv`, dezvoltarea tehnicii
and the tendency to put them to work. spa]iale, bazat`, nu în ultimul rând, pe rachetele
The dominant position of a spacecraft V-2 din înzestrarea avia]iei militare a Germaniei
over the Earth, beyond the frontiers and
limits of national sovereignty is not only la sf#r[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial,
an occasion to dream about absolute a oglindit, înc` de la începuturile ei, ambivalen]a
conquest of military superiority but also
fundamental` a activit`]ii de cercetare desf`[urate
a starting point in overcoming conflicts
among nations or alliances, in converging de om. Setea de cunoa[tere a omenirii, voin]a
all efforts towards stopping military space sa de progres economic [i social s-au conjugat
competition and building peaceful
collaboration among nations.
de la început cu n`zuin]a c`tre dobândirea puterii
militare. A[adar, îns`[i lansarea satelitului
Keywords: dual-use technology;
space power, airspace force; space SPUTNIK \n 1957 nu a reprezentat numai un succes
threats; compact laser system; economico-tehnic, ci [i demonstrarea apari]iei
anti-satellite systems
unei amenin]`ri de factur` nou`.
Colonel Nicolaie Buzatu – [ef al Opera]iilor [i instruc]iei, Baza 86 Aerien`, Fete[ti.
103
Faptul c`, în zilele noastre, sateli]ii sunt piese de baz` ale sistemului de ap`rare
strategic` al oric`rei mari puteri este o certitudine, de aceea, nu se poate nega
c` un conflict de amploare între dou` dintre aceste mari puteri n-ar începe,
în mod inevitabil, prin atacarea [i neutralizarea sateli]ilor inamicului. Drept urmare,
este de a[teptat ca fiecare dintre ace[ti actori geostrategici s` se înzestreze cu mijloace
de atac [i ap`rare pentru un eventual r`zboi în spa]iul cosmic.
Încerc`rile de amplasare de armament în spa]iul cosmic dateaz` din perioada
de debut a anilor ’60, când SUA [i Uniunea Sovietic` au testat posibilitatea
de a amplasa armament nuclear pe o orbit` geosta]ionar`, pentru ca astfel s` amenin]e
permanent teritoriul adversarului. În cele din urm`, cele dou` superputeri au renun]at
la aceast` op]iune, deoarece rachetele intercontinentale servesc mult mai eficace
[i mai sigur aceluia[i scop.
Mai mult, au realizat c` o explozie nuclear` puternic` în spa]iul cosmic
ar fi periclitat propriii sateli]i aproape în aceea[i m`sur` ca pe cei ai inamicului
[i, drept urmare, au cùtat alte solu]ii. Astfel, în 1968, Uniunea Sovietic` a început
s`-[i testeze propriul sistem antisatelit (ASAT). Un satelit este lansat pe o orbit`
pentru a fi manevrat împotriva unui satelit inamic, dup` care, prin detonarea
unei înc`rc`turi explozive, se produce atât distrugerea lui însu[i, cât [i a celui
inamic (a[a-zi[ii sateli]i kamikadze). Deoarece în`l]imea sa maxim` de lupt`
era de circa 2 400 km, acest sistem avea serioase limite, în sensul c` nu putea
amenin]a decât sateli]ii de cercetare [i pe unii sateli]i de naviga]ie americani.
Atât de importan]ii sateli]i de telecomunica]ii [i de cercetare [i alarmare înaintat`
(Satellite and Missile Observation System – SAMOS [i Missile Defense Alarm
System – MIDAS)1 se aflau în afara razei sale de ac]iune, pe orbite geosta]ionare,
la o dep`rtare de p`m#nt de circa 36 000 km. {eful de stat-major de atunci al avia]iei
americane, generalul Lew Allen, caracteriza sistemul sovietic antisatelit drept
o amenin]are nu tocmai verosimil`.
Urm`torul pas important în aceast` curs` surd` de st`pânire a spa]iului
de la câteva sute de kilometri deasupra capetelor noastre l-au f`cut SUA
care, la 23 martie 1983, aduceau la cuno[tin]a opiniei publice mondiale, prin declara]ia
pre[edintelui Ronald Reagan, inten]ia de a construi un sistem de ap`rare împotriva
atacurilor strategice nucleare, \n cadrul a[a-numitului program “R`zboi al Stelelor”.
Lansarea cu succes, la 21 ianuarie 1984, de pe un avion de vân`toare-bombar-
dament F-15, a unei rachete antisatelit, a c`rei component` de lupt` a fost dirijat`
în infraro[u pe orbita unui satelit pe care l-a distrus la impact, a f`cut parte
din programul Strategic Defense Initiative – SDI [i a fost dat` publicit`]ii mondiale.
1
http://en.wikipedia.org/wiki/Missile_Defense_Alarm_System
104
Opinii
În condi]iile perfec]ion`rii tehnologiei rachetelor, raza lor de ac]iune [i capacitatea
de distrugere se vor m`ri considerabil, ceea ce va facilita întrebuin]area unui astfel
de procedeu.
Administra]ia pre[edintelui american George W. Bush a continuat SDI
cu programul National Missile Defense – NMD, care prevedea crearea unui scut
antirachet` pentru a ap`ra SUA de atacuri cu rachete balistice intercontinentale
de ultim` genera]ie. Conform planurilor actuale, NMD se vrea a fi un sistem
de ap`rare apt s` doboare rachete balistice aflate în zbor, în spa]iul extraatmosferic,
cu ajutorul unor arme cu energie dirijat` – lasere de mare putere [i instala]ii
capabile s` emit` fascicule de particule2.
Speciali[tii militari ru[i apreciaz` c`, în urm`torii câ]iva ani, este posibil
s` apar` cea de-a treia genera]ie de arme nucleare, care “va fi capabil` s` distrug`
]inte strategice ale inamicului atât \n spa]iul cosmic, cât [i pe p`mânt”3 [i ele vor fi
utilizate în orice tip de conflict.
Acestea vor fi arme cu emisie direc]ionat` [i selectiv` de energie c`tre ]int`.
O astfel de arm` func]ioneaz` ca un bisturiu (o raz` laser; o raz` X electromagnetic`
sau o radia]ie de microunde; o und` de [oc) a c`rui for]` enorm` este concentrat`
precis pe ]int`, inclusiv asupra celor ad`postite în subteran, cum ar fi: centre
de conducere strategic`, facilit`]i nucleare, unit`]i energetice etc.
Relativ simpl` pare [i realizarea de mine cosmice, adic` de sateli]i
care sta]ioneaz` timp îndelungat în apropierea obiectivelor lor, pe care le vor nimici
sau neutraliza în caz de r`zboi, prin explozie.
Un salt remarcabil l-a constituit utilizarea de armament cu laser [i particule
accelerate: “Arma laser antisatelit ocup` un loc prioritar în arsenalul militar pentru
deteriorarea senzorilor optici de orientare [i fotografiere, a celulelor solare, a altor elemente
sensibile ale sateli]ilor [i z`d`rnicirea, astfel, a conducerii satelitare a avia]iei strategice,
submarinelor nucleare [i rachetelor de croazier`”4.
Conform aprecierii unor speciali[ti militari, c`tre sfâr[itul anilor ’70,
Uniunea Sovietic` “dep`[ise SUA cu o întreag` gam` de componente de arme spa]iale”5.
Un sistem laser avansat ar`tat cercet`torilor de la Lawrence Livermore Laboratory
pe timpul unei vizite, în anul 1992, la Asocia]ia {tiin]ific` “Astrofizica” din Moscova
pare s` confirme faptul c` ru[ii sunt mai avansa]i în crearea unei tehnologii de vârf
2
Ballistic Missile Defense Fact Sheet – History of BMDO, www.defenselink.mil/specials/missile
3
General de brigad` dr. Vasile Paul, Conflictele secolului XXI. Proiec]ii în spa]iul strategic, Editura Militar`,
Bucure[ti, 1999, p. 33.
4
General-maior ing. Dumitru Andreescu, Enciclopedia programelor spa]iale, vol. II, Editura Militar`,
Bucure[ti, 1980, p. 369.
5
General de brigad` dr. Vasile Paul, op. cit., p. 33.
105
în domeniul sistemelor laser compacte. Ei sunt considera]i lideri mondiali în controlul

fasciculului laser [i în propagarea acestuia prin atmosfer`.
Potrivit afirma]iilor academicianului rus I. B. Kariton, cercet`tor la Centrul
Federal Nuclear al Institutului de Cercet`ri {tiin]ifice pentru Fizica Energetic`
al Federa]iei Ruse, “un dispozitiv laser pentru protec]ia avioanelor împotriva rachetelor
antiaeriene este în curs de realizare la acest centru”6.
Dup` cum se [tie, sateli]ii sunt “ochii” [i “nervii” sistemelor militare
de conducere moderne, de aceea, devine lesne de în]eles nervozitatea cu care
sunt urm`rite programele antisatelit, teama fa]` de orice eventual` impunere,
pe plan tehnologic, a p`r]ii adverse.
Multe dintre sistemele de sateli]i nu sunt altceva decât multiplicatoare
ale preciziei, flexibilit`]ii [i vitezei sistemelor de armament [i for]elor armate
de pe P`mânt. Ele amplific` precizia rachetelor intercontinentale [i fac posibil`
conducerea computerizat` a opera]iilor, prin furnizarea informa]iilor în timp real
[i darea misiunilor cu mare exactitate, precum [i coordonarea, la nivel global,
a utiliz`rii mijloacelor militare. De asemenea, sporesc eficacitatea mecanismelor
de nimicire, exacerbând totodat` ambi]iile deciden]ilor politici [i ale tehnicienilor
afla]i la pupitrul de comand` al acestora.
Marii strategi ai lumii n-ar trebui s` uite c` lumea este într-o continu`
transformare [i schimbare, iar domeniul militar nu poate face excep]ie. |ncercarea
de a descuraja utilizarea unui sistem de armament destabilizator, dar relativ
ineficace prin realizarea unui sistem, de asemenea, destabilizator, dar, în plus,
mai puternic nu numai c` nu va crea mai mult` securitate, dar va reduce stabilitatea
descuraj`rii în plan geostrategic, prin relansarea cursei \narm`rilor.
Astfel, orice atac împotriva sateli]ilor mai importan]i ar putea fi interpretat
drept un prim pas în direc]ia primei lovituri nucleare [i poate primi replica
printr-un contraatac imediat, la fel de devastator. Presiunea psihic` sub care se afl`
factorii de decizie politico-militar` în astfel de situa]ii ar cre[te enorm, m`rind totodat`
[i pericolul reac]iilor pripite, asimetrice sau chiar eronate.
Consecin]ele utiliz`rii pe scar` din ce în ce mai larg` a spa]iului cosmic
în scopuri militare sunt, prin urmare, diferite. Unele dintre ele diminueaz` neîncrederea
[i pericolul r`zboiului, altele fac s` creasc` eficacitatea mijloacelor militare [i tenta]ia
de a le întrebuin]a, amândou` aceste din urm` aspecte p`rând a fi aproape inseparabile.
Pe lâng` consecin]ele asupra securit`]ii interna]ionale, nu sunt de neglijat
nici urm`rile de ordin economic ale unei acerbe curse a înarm`rilor în spa]iul
cosmic. La pre]urile astronomice ale programelor spa]iale (SUA aloc` o cot`-parte
6
Richard Star, Noul proiect al concep]iei de securitate na]ional` a Rusiei, \n Strategic Review,
prim`vara 1998, p. 12, apud general de brigad` dr. Vasile Paul, op. cit., p. 34.
106
Opinii
din bugetul NASA de circa 65% în scopuri militare, ceea ce a reprezentat, numai
pentru perioada 1955-1995, 251 de miliarde de dolari7, iar anual aloc` Departamentului
Ap`r`rii, pentru dezvoltarea programelor spa]iale, sume deosebit de mari
– pentru anul 2009 au alocat 17,6 miliarde de dolari8), s-ar adùga [i cheltuielile
cerute de m`surile de protec]ie [i ap`rare, cum ar fi consolidarea, respectiv
înzestrarea cu armament a platformelor spa]iale, preg`tirea unor sateli]i de rezerv`
pentru situa]ii de conflict etc. În practic`, aceast` decizie ar însemna o considerabil`
cre[tere a bugetelor militare, cu tot cortegiul de repercusiuni economice, sociale
[i politice.
Exper]ii militari sunt unanimi în a considera c` lovirea rachetelor nucleare
inamice ar trebui realizat` în fiecare faz` a zborului, dar lovirea în primele minute
de dup` lansare ar fi cheia succesului. Pentru aceasta, majoritatea propunerilor
privind sistemul ap`r`rii antibalistice sus]in amplasarea în spa]iul cosmic a unor
sta]ii orbitale prev`zute cu diferite sisteme de armament cu radia]ii sau cu oglinzi
care s` reflecte spre rachetele inamice fascicule de radia]ii emise de la sol.
Istoria militar` ne arat` c`, pornind de la principiul potrivit c`ruia invulnera-
bilitatea unei p`r]i aflate în conflict duce la vulnerabilitatea celeilalte, ar fi absurd
s`-[i închipuie cineva c` statele afectate de mutarea r`zboiului în cosmos ar putea
asista, f`r` s` reac]ioneze, la neutralizarea celor mai importante sisteme ale lor.
Acestea ar trece la aplicarea contram`surilor specifice, care se dovedesc cu mult
mai ieftine [i mai simplu de realizat din punct de vedere tehnic [i politico-militar.
Pozi]ia dominatoare a unei nave cosmice fa]` de P`mânt, dincolo de grani]ele
[i limitele stabilite prin Tratatul spa]iului extraatmosferic, de suveranitate na]ional`,
reprezint` nu numai un prilej de a visa la cucerirea definitiv` a superiorit`]ii
militare, ci ofer` totodat` un punct de plecare adecvat pentru dep`[irea conflictelor
dintre state sau alian]e [i pentru o larg` perspectiv` de pace planetar` a omenirii.
De aceea, istoria erei cosmice con]ine nu numai eforturi în direc]ia utiliz`rii
în scopuri militare a tehnologiei spa]iale, ci [i pa[i importan]i în direc]ia opririi
par]iale a competi]iei militare [i edific`rii colabor`rii pa[nice între state.
Eforturile interna]ionale de limitare a militariz`rii spa]iului cosmic, începute
cu acordul din anul 1963 privind interzicerea execut`rii exploziilor nucleare în spa]iul
cosmic, urmate de Tratatul spa]iului extraatmosferic semnat, în anul 1967, de c`tre
Statele Unite, Marea Britanie [i Uniunea Sovietic` (p#n` azi, sunt 164 de state
semnatare), trebuie continuate de c`tre toate ]`rile care dezvolt` active spa]iale
(SUA, Rusia, Japonia, China, India, Fran]a, Coreea de Sud, Taiwan, Brazilia,
7
Buletin de informare [i documentare al MApN, nr. 3/1999, p. 15.
8
www.nasa.gov/home/hqnems/2008
107
Israel, Iran, Malaezia, Pakistan, Africa de Sud [i Turcia)9. Cel mai elocvent
exemplu în acest sens este China, ale c`rei ambi]ii spa]iale sunt deja planificate
pe termen lung (în 2012 s` amplaseze un robot pe Lun`, iar în 2020 s` trimit`
primul astronaut spre aceasta)10.
Încheierea unui acord interna]ional pentru interzicerea efectu`rii de noi
experien]e cu armament antisatelit ar oferi garan]ia c` sistemele proprii de sateli]i
ar fi în siguran]` fa]` de o amenin]are de propor]ii venit` din partea eventualului
inamic. Pierderile economice cauzate de distrugerea unui sistem de sateli]i justific`
urgentarea oric`rui demers în acest sens.
Statele [i organismele interna]ionale nu trebuie s` uite faptul c`, “dac`,
în perioada r`zboiului rece, cooperarea Est-Vest era redus`, în prezent, aceast` cooperare
este una dintre cele mai importante solu]ii pentru destindere, reducerea tensiunilor
[i, implicit, îmbun`t`]irea securit`]ii mondiale”11.
A[adar, spa]iul cosmic a devenit cea de-a patra dimensiune a r`zboiului
[i a conflictelor militare12. Este un câ[tig relativ recent, dar influen]a sa este
atotprezent`, iar într-un viitor apropiat va deveni chiar decisiv`. Efectul folosirii spa]iului
cosmic se simte începând de la ac]iunile lupt`torului izolat pân` la cel mai înalt
nivel al ac]iunilor militare întrunite.
Avându-se în vedere amploarea [i semnifica]ia sa, cucerirea cosmosului
circumterestru ca o nou` sfer` de activitate a omului [i influen]a acestuia asupra
dezvolt`rii [tiin]ei, economiei [i a condi]iilor sociale ale vie]ii pe P`mânt dep`[esc
incomparabil consecin]ele pe care le-a avut cucerirea oceanului planetar
[i a spa]iului aerian.
9
Rezolu]ia Parlamentului European din 10.07.2008 privind spa]iul [i securitatea (2008/2030/INI), p. 2.
10
www.guardian.co.uk/world/2007/oct/31/spaceexploration.china
11
General-locotenent dr. Mihail Orzea]`, Tendin]e de evolu]ie ale securit`]ii interna]ionale, în revista
Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 3/2008, p. 11.
12
Dr. Nicolae Dolghin, Studii de securitate [i ap`rare, vol. IV, Spa]iul [i viitorul r`zboiului, Editura
UNAp., Bucure[ti, 2007, p. 6.
108
PREZEN}A JURNALI{TILOR ROMÂNI
ÎN TEATRELE DE AC}IUNI MILITARE
Colonel Adrian FULEA
P
articiparea tot mai intens` a militarilor
The article highlights some aspects
regarding the participation of Romanian români în diferite teatre de opera]ii
journalists in theatres of operations nu putea s` nu trezeasc` interesul
such as those in Iraq and Afghanistan. mass-mediei [i al opiniei publice na]ionale: “Chiar
In the first part, a few features are
mentioned in relation to how a good dac` presa american` a promovat ideea, televiziunile
report should be written and then române[ti s-au racordat imediat la evenimentele
presented to the public opinion by din Irak, prin prelu`ri de imagini, comentarii
a journalist who is in a theatre
of operations and directly interacts
în studio”1.
with military combatants. Dac` primele ac]iuni de acest fel, din anii ’90,
Then, the main attributions of the au fost redate prin mass-media doar la nivelul
Romanian military journalists in theatres
of operations are referred to, the author
comunicatelor de pres` întocmite de c`tre
pointing out the fact that they should structurile de rela]ii publice ale Ministerului
meet the new challenges in the field Ap`r`rii Na]ionale, odat` ce Armata României
and “fight” using words in the areas of
s-a angajat ferm într-o nou` filozofie de întrebuin]are
conflict and theatres of operations in
which Romanian soldiers act. a for]elor, [i presa a adoptat o alt` modalitate
To conclude, a series of rules de reflectare a acestor evenimente.
journalists must observe in the theatre Un aspect semnificativ al activit`]ii în teatrele
of operations are enumerated, as follows:
to protect classified information; to make de opera]ii în care se afl` trupe române[ti îl constituie
public only information that does not interac]iunea dintre jurnali[ti [i militari. În cazul
jeopardise military operations and particip`rii Armatei României la opera]ii în cadrul
combatant forces security; their actions
must take place within the limits of unor coali]ii sau în mod independent, Ministerul
providing the security of the group they Ap`r`rii Na]ionale urm`re[te, pe lâng` asigurarea
are part of as well as of their own. unei inform`ri publice corecte, obiective [i oportune,
Keywords: information check; [i oferirea unor facilit`]i de transmitere a informa]iilor
military might; area of conflict; public
de la fa]a locului prin mass-media intern`
opinion; media experience
[i interna]ional` pentru opinia public` din ]ar`
Colonel Adrian Fulea – Serviciul de Telecomunica]ii Speciale.

1
Ion Stavre, Reconstruc]ia societ`]ii române[ti prin audiovizual, Editura Nemira, Bucure[ti, 2004, pp. 111-115.
109
[i din strìn`tate. Pe întreaga durat` a desf`[ur`rii opera]iilor, editorii [i jurnali[tii

trebuie s` beneficieze de un flux constant de informa]ii în loca]ii [i la nivele diferite,
pentru asigurarea în]elegerii [i inform`rii cet`]enilor asupra situa]iei de ansamblu,
a modului în care se ac]ioneaz` [i a desf`[ur`rii evenimentelor. Se impune,
în acest sens, asigurarea a cât mai multor facilit`]i [i informa]ii posibile, în limita
restric]iilor opera]ionale [i de securitate.
Acolo unde sunt necesare restric]ii de securitate, se realizeaz` cooperarea
cu editorii pentru realizarea unui sistem corect de verificare a informa]iilor,
care s` fie aplicat doar în interesul securit`]ii na]ionale [i a opera]iilor, pentru
protejarea secretului opera]iilor [i a vie]ii militarilor români sau alia]i2.
Jurnali[tii acredita]i de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale se împart în dou` categorii:
cei care transmit din ]ar` sau din afara teatrului de opera]ii [i cei care se deplaseaz`
în zona de opera]ii. Cei din a doua categorie pot fi ata[a]i unit`]ilor din prima linie
(coresponden]i de r`zboi/grupuri reprezentative de coresponden]i) care se deplaseaz`
în teatrele de opera]ii, pentru perioade scurte, cu ocazia unor evenimente punctuale.
Jurnali[tii acredita]i de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, care primesc
documentele doveditoare în acest sens, trebuie s` poarte însemne distinctive
ale apartenen]ei la mass-media [i nu le este permis portul armelor.
Statutul lor de reprezentan]i ai media poate fi probat prin eliberarea, de c`tre
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, a unor c`r]i de identitate recunoscute interna]ional,
prin care sunt asocia]i categoriei “civili care înso]esc o for]` militar`, f`r` a fi membri
ai acesteia”. Dac` sunt lua]i prizonieri, acestea le vor oferi protec]ie ca prizonieri
de r`zboi (echivalent cu statutul de ofi]er), pe care le-o confer` art. 7 din Protocolul
Adi]ional 1 la Conven]ia de la Geneva. Acordarea acredit`rilor depinde numai
de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, care î[i rezerv` dreptul de a decide asupra num`rului
coresponden]ilor [i de a nu acorda sau de a retrage acreditarea.
Participarea jurnali[tilor la opera]iuni militare se face prin acord liber consim]it,
prin asumarea riscurilor [i a obliga]iilor implicate de aceasta. Ei semneaz` o declara]ie
privind controlul informa]iilor [i o alta, prin care exonereaz` Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale de orice responsabilitate în cazul producerii de daune fizice sau materiale.
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale poate decide asupra num`rului de coresponden]i
acceptat pentru orice oportunitate de pres` care presupune selec]ia unui grup
reprezentativ de coresponden]i, de la caz la caz, în func]ie de factorii operativi
[i de ordin practic. Tot ministerul decide asupra compozi]iei pe tipuri de mass-media.
De regul`, se încearc` alc`tuirea unor grupuri în care sunt inclu[i reprezentan]i
ai presei scrise na]ionale [i locale (regionale), ai agen]iilor de [tiri, ai posturilor
de radio [i de televiziune [i ai mass-mediei interna]ionale.
2
Loredana Tifiniuc, Mass-media în teatrele de opera]ii – între realitate [i risc în Spa]iul sud-est european
în contextul globaliz`rii, Editura UNAp., Bucure[ti, 2007, p. 157.
110
Opinii
Coresponden]ii de r`zboi sunt inclu[i în efectivele unit`]ilor [i li se asigur`
documente, echipament, cazare, hran` din rezerva unit`]ii [i preg`tire sub forma
unor cursuri modulare. Coresponden]ii de r`zboi, membrii grupurilor [i jurnali[tii
acredita]i prin centrele de pres` din teatrele de opera]ii beneficiaz` de acces
în centrele aliate de informare a presei/centrele na]ionale de informare a presei
la conferin]ele [i briefingurile de pres`, la organizarea de vizite în unit`]ile din teren.
Pentru coresponden]ii de r`zboi [i pentru grupurile reprezentative de coresponden]i
coordonate de c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, transportul spre, în [i dinspre
teatrul sau zona de opera]ii este asigurat prin aceast` institu]ie.
Din motive practice [i de securitate, în unele ocazii, num`rul de coresponden]i
în teatru care au acces la unit`]ile lupt`toare poate fi limitat. În astfel de situa]ii,
pot fi selectate grupuri eterogene de coresponden]i care, la întoarcere, s` ofere
gratuit [i celorlal]i jurnali[ti informa]iile [i imaginile ob]inute.
Accesul coresponden]ilor la centrele medicale [i în spitalele de campanie
este permis, dar este necesar` aprobarea comandantului centrului [i a medicului
curant [i, de asemenea, f`r` perturbarea actului medical. Solicit`rile de a vizita
centre medicale se gestioneaz` prin structurile [i ofi]erii de rela]ii publice din teatru.
Comandan]ii unit`]ilor la care au fost ata[a]i coresponden]ii de r`zboi decid
asupra zonelor [i informa]iilor la care ace[tia au acces.
Reprezentan]ii presei care ob]in accesul în zonele de opera]ii, dar nu prin intermediul
structurilor de rela]ii publice ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sau aliate î[i asum`
toate riscurile care decurg din aceasta, iar structurile men]ionate nu sunt responsabile
pentru asigurarea securit`]ii acestora [i furnizarea de sprijin. Dac` prezen]a
sau ac]iunile jurnali[tilor care decid s` ac]ioneze independent sunt considerate
o amenin]are la adresa securit`]ii opera]iei, ace[tia pot fi evacua]i odat` cu civilii.
Ministerul român al Ap`r`rii Na]ionale con[tientizeaz` rolul decisiv
al managementului comunic`rii în activit`]ile pe care le desf`[oar` [i, ceea ce este
cel mai important, aplic` principiile [i strategiile care conduc la adaptarea
[i la men]inerea eficien]ei.
Jurnali[tii au apreciat în mod pozitiv colaborarea cu ofi]erii de rela]ii publice,
declarându-se mul]umi]i de informa]iile oficiale primite de la ace[tia; au fost mul]umi]i
[i de faptul c` li s-au pus la dispozi]ie materiale ob]inute de echipele de combat camera,
care con]ineau informa]ii despre evenimente [i situa]ii la care ei nu au avut acces.
S-au bucurat de facilit`]i de transport oferite de armat` pân` \n [i din teatrul
de ac]iune [i în interiorul acestuia, iar în situa]ii critice au fost proteja]i de c`tre
militarii români sau alia]ii acestora.
Potrivit unor informa]ii afi[ate pe site-urile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
în teatrele de opera]ii au fost prezen]i aproximativ 150 de jurnali[ti din presa scris`,
de la posturile de radio [i televiziune locale [i centrale. Se poate spune c` prezen]a
jurnali[tilor români în teatrele de ac]iuni militare se impune cu for]a realit`]ii.
111
Ace[ti jurnali[ti î[i asum` o situa]ie de risc, f`r` a avea prea multe asigur`ri.
În acest sens, consider`m c` se impune perfec]ionarea [i extinderea programelor
de preg`tire a acestora de c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale pe probleme specifice
zonelor de conflict, îndeosebi plecând de la faptul c` jurnali[tii au o percep]ie bun`
[i foarte bun` asupra colabor`rii cu structurile militare. În consecin]`, ajutându-i
pe ei s`-[i îndeplineasc` mai bine misiunea de acoperire mediatic`, armata
nu are decât de câ[tigat mai mult` vizibilitate public` [i încredere în capacitatea
de a-[i îndeplini propriile misiuni.
Prezen]a jurnali[tilor militari

în teatrele de opera]ii
Primele misiuni în teatrele de opera]ii de la început de mileniu – fosta Iugoslavie,
Irak [i Afganistan – au marcat pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale o reconsiderare
a importan]ei componentei mediatice. În consecin]`, au fost organizate deplas`ri
ale jurnali[tilor civili [i militari în zonele în care efectivele române[ti î[i desf`[urau
misiunile, cu prec`dere cu ocazia instal`rii [i rotirii contingentelor. Astfel, în mod
indirect, s-a creat terenul propice unei confrunt`ri constructive a produselor media
civile [i militare. Dac`, în mare parte, presa civil` era în cùtare de senza]ional,
“uitând” s` puncteze problemele [i riscurile misiunilor, presa militar` a oferit unele
dintre cele mai pertinente comentarii legate de neajunsurile, greut`]ile, dar [i de pro-
fesionalismul peacekeeperilor, despre factorii de risc [i semnifica]ia misiunilor.
Pe zi ce trece, în tumultul evenimentelor, mass-media trebuie s` r`spund`
unei nevoi globale de informare a omului. Pe o pia]` mediatic` autohton` considerat`
de mul]i suprasaturat`, presa militar` a reu[it, în ultimii ani, s` înl`ture barierele
scepticismului, contribuind din plin la promovarea unei imagini reale a Armatei
Române atât pe plan intern, cât [i pe cel extern, oferind, totodat`, opiniei publice
informa]ii oportune [i precise de larg interes.
Înrolarea segmentului mediatic militar în slujba reflect`rii cu acurate]e
[i concizie a transform`rilor radicale petrecute la nivel mondial, în campania
împotriva terorismului interna]ional, sprijinirea eforturilor României [i, implicit,
ale Armatei pentru integrarea în structurile euroatlantice, toate acestea i-au conturat
un rol important în peisajul presei române[ti. Strategia Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale se bazeaz` într-o mare m`sur` [i pe presa militar` – pres` scris`, emisiuni
de radio [i de televiziune. Jurnali[tii militari au fost cei care s-au deplasat primii
în teatrele de opera]ii sau au primit informa]ii de acolo [i au reflectat aceast` activitate
în toate organele de pres` militar`. De asemenea, ei îi ajut` [i îi îndrum` pe jurnali[tii
civili prin furnizarea de informa]ii utile.
Jurnalistul militar [tie c` trebuie s` r`spund` noilor provoc`ri din domeniu,
s` lupte cu arma cuvântului pe fronturile care, pentru contribuabil, pentru consumatorul
112
Opinii
de informa]ii, înc` sunt aride. Între aceste fronturi se afl` [i zonele de conflict
sau teatrele de opera]ii unde ac]ioneaz` militari români.
Desigur, mul]i se vor întreba dac` se justific` desf`[urarea presei militare
în aceste focare [i dac` nu cumva avem destui jurnali[ti civili care ar putea asigura
un flux continuu de informa]ii opiniei publice ? Via]a, faptele, evenimentele au dat
[i continu` s` dea r`spunsuri la aceste întreb`ri, s` demonstreze c` este nevoie
de jurnalistul militar oriunde sunt implicate structuri ale armatei. O incursiune
retrospectiv` asupra misiunilor îndeplinite de militarii no[tri, dup` 1990, vine în sprijinul
acestei afirma]ii. Astfel, prima misiune interna]ional` postdecembrist`,
de peacekeeping, s-a derulat în perioada 9 februarie – 22 martie 1991. Un spital
de campanie, deservit de 363 de cadre medicale voluntare, a fost integrat opera]iunii
“Granby”, efectuat` de contingentul britanic în timpul “Furtunii în De[ert”, din Golf.
Niciun jurnalist militar sau civil n-a înso]it e[alonul românesc. Rezultatul: minimizarea
importan]ei evenimentului în fa]a opiniei publice, de[i, pentru prima dat`, armata
noastr` coopera în condi]ii de campanie cu structuri militare ale unor ]`ri membre
ale NATO3.
De o nefireasc` [i nedreapt` “aten]ie” din partea mass-mediei române[ti
au “beneficiat” [i observatorii militari care, din aprilie 1991, au fost angrena]i
în cea mai lung` misiune interna]ional` a ONU de men]inere a p`cii, în cadrul
UNIKOM, în zona demilitarizat` dintre Irak [i Kuweit. Exemplul cel mai elocvent
în acest sens îl reprezint` cazul c`pitanului (pe atunci) D`nu] Iovanov, împu[cat
la frontiera irakiano-kuweitian`, la 29 decembrie 1994, în timpul unei misiuni
de patrulare. Incidentul, exploatat de c`tre mass-media kuweitian` [i interna]ional`,
n-a dep`[it grani]a unei [tiri în presa autohton` ! Ba, mai mult, televiziunea a fost
sursa primar` de la care so]ia ofi]erului a aflat de împu[carea so]ului sù, de[i normele
interna]ionale impun ca un astfel de caz s` fie adus la cuno[tin]a familiei, mai întâi,
de c`tre superiorii militarului4.
Conflictele recente din Afganistan [i Irak au demonstrat, o dat` în plus, viabilitatea
presei militare. “{tirbi]i” de lipsa unei prezen]e permanente în teatrele de opera]ii,
jurnali[tii în uniform` au profitat de scurtele incursiuni în zonele “fierbin]i” al`turi
de cei civili, realizând materiale publicistice de excep]ie. Ei au reu[it s` fac`
o disecare complex` a fenomenului terorist, s` asigure o transparen]` a activit`]ilor
[i comportamentului trupelor noastre, a compatibilit`]ii/incompatibilit`]ii nivelului
de profesionalizare [i sus]inere logistic` al militarilor în raport cu exigen]a condi]iilor
[i a misiunilor. În acest mod s-au constituit într-o adev`rat` for]` de reac]ie rapid`
care a stat la baza realiz`rii unui feedback permanent cu factorii decizionali în armat`,
3
Mr. Gheorghe Vi[an, Bre[a din linia întâi – necesitatea prezen]ei jurnalistului militar în teatrele
de opera]ii, www.presamil. ro, revista Spirit Militar Modern, nr. 2, iulie, 2006.
4
Ibidem.
113
concretizat, printre altele, în îmbun`t`]irea condi]iilor de cazare [i hr`nire, în dotarea

material` [i tehnic` a batalioanelor dislocate în teatre.
Interesul crescut al opiniei publice pentru informa]iile “calde” din Irak
[i Afganistan a scos la iveal` orient`rile mai pu]in “ortodoxe” ale presei civile.
Informa]iile-“spectacol” sau “senza]ionale” au stins, nu de pu]ine ori, setea
de evenimente negative a consumatorului produselor media. În replic`, presa militar`,
f`r` a fi supus` unei presiuni a audien]ei, neinteresat` s` înfrico[eze sau s` difuzeze
senza]ie, a mizat pe veridicitate [i obiectivitate, emi]ând mesaje care s` contracareze
zvonurile [i dezinformarea, s` formeze sentimente [i opinii pozitive fa]` de trupe
[i misiunile lor.
Din p`cate, seria de coresponden]e aproape continue din teatrele de opera]ii,
asigurat` pentru media militar` de ofi]erii de rela]ii publice care înso]esc contingentele
române[ti, poate suplini doar în mic` m`sur` o prezen]` permanent` a jurnali[tilor
militari acolo. O prezen]` care, iat`, devine stringent` în ultimul timp, când ofi]erii
de rela]ii publice trebuie s` r`spund` cerin]elor statutului pentru care se afl` al`turi
de militarii romani, iar limit`rile lor jurnalistice devin tot mai evidente, când editorii
autohtoni, ac]ionând sub deviza – “o [tire rea este o [tire bun`”, se înghesuie s` preia
de pe diferite canale mediatice informa]ii negative despre prezen]a româneasc`
în zonele de conflict, s` le garniseasc` cu “ingrediente” apetisante pentru a le face
cât mai vandabile5.
Indubitabil, toate experien]ele Armatei Române în zonele de conflict sau în teatrele
de opera]ii, privite prin prisma raporturilor cu mass-media, pun în eviden]` necesitatea
prezen]ei componentei mediatice militare al`turi de cea civil` în întregul areal
ac]ional al trupelor proprii: pe de o parte, jurnalistul militar, care reprezint` pentru
cititor, radioascult`tor sau telespectator girul specialistului în în]elegerea modului
de concepere [i desf`[urare a opera]iilor militare integrate, iar pe de alt` parte,
jurnalistul civil, care amplific` vizibilitatea informa]iilor pe segmentul de public
general. De altfel, o simbioz` între informa]ia transmis` de militarul [i civilul
afla]i în acela[i “dispozitiv de lupt` mediatic” devine aproape obligatorie din moment
ce primul cunoa[te cel mai bine institu]ia din care face parte [i este unul
dintre cei mai buni anali[ti ai acesteia. Faptul c`, prin natura serviciului sù, de]ine
cuno[tin]ele adecvate despre ap`rarea na]ional`, despre tactica, strategia [i arta
militar`, armamentul [i tehnica aflate în dotarea armatei, cunoa[te legile
[i regulamentele militare, îi confer` jurnalistului departamental tot atâtea atuuri
în fa]a celui civil. Chiar [i privit din alt unghi, cel al capitalului de încredere
acordat armatei de c`tre popula]ie, putem spune c` media militar`, în compara]ie
cu media civil`, de]ine întâietatea care-i impune o desf`[urare de for]e pe fronturile
pe care ac]ioneaz` militarii români.
5
Ibidem.
114
Opinii
O al`turare permanent` a jurnalistului militar camarazilor sì din zonele
de conflict sau din teatrele de opera]ii devine [i mai evident necesar` dac` apel`m
la unul dintre rolurile presei militare, acela de “vector de imagine” al institu]iei
pe care o reprezint`. Ce alt` component` media, decât cea militar`, ar avea interes
s` transmit` în exteriorul armatei o palet` dens` de informa]ii despre militarii români
angaja]i în misiuni interna]ionale6 ? Care redac]ie de publica]ie, post de radio
sau televiziune [i-ar permite luxul de a finan]a deplasarea unor trimi[i speciali
în “zonele fierbin]i” pentru a mar[a în principal pe profesionalismul trupelor proprii ?
Presupunând c` cele dou` condi]ii ar fi îndeplinite, în balan]a emiterii
celui mai bun mesaj în direc]ia opiniei publice ar sta gradul preg`tirii, al competen]ei
profesionale a jurnali[tilor, capitol la care jurnali[tii militari pot s` prezinte
un curriculum vitae îmbog`]it în cadrul aplica]iilor multina]ionale, acolo unde
[i-au f`cut meseria în condi]ii similare situa]iilor de criz` [i câmpului de lupt`,
ac]ionând dup` procedurile [i standardele NATO.
Nici rolul pe care presa militar` îl joac` în interiorul organismului militar
nu poate fi disociat de prezen]a ei în teatrele de opera]ii. Ca apropiat de zi cu zi
al militarului, jurnalistul militar [tie cât de important este pentru acesta factorul
moral pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor. O receptare pozitiv` de c`tre
compatrio]i a angaj`rii [i desf`[ur`rii contingentelor noastre în diferite puncte
de pe glob va crea întotdeauna un suport motiva]ional benefic, precump`nitor
în jocul perfid dintre via]` [i moarte7.
Reprezentantul mediei militare este în m`sur` s` alimenteze la cel mai înalt
nivel cererea de informa]ie a civilului, dar [i curiozit`]ile specifice militarilor. Jurnalistul
militar [tie cât de important` este perpetuarea sistemului de valori proprii institu]iei
militare. De aceea, mesajele sale nu vor omite aspecte legate de onoarea, demnitatea
[i disciplina militar`, spiritul de sacrificiu, curajul [i camaraderia solda]ilor.
El va face întotdeauna cea mai generoas` ofert` de spa]ii publicistice [i timpi
de emisie liderilor militari [i subordona]ilor lor, menit` s` influen]eze st`rile de spirit,
opiniile oamenilor [i ale grupurilor, s` înt`reasc` statutul [i prestigiul armatei.
Necesitatea prezen]ei mediei militare în teatrele de opera]ii devine [i mai elocvent`
dac` o raport`m la nout`]ile mediatice aduse de conflictul din Irak. Noua tehnic`
de rela]ii cu presa – “jurnali[tii încorpora]i” (jurnali[tii care au dorit s` fac` acoperire
mediatic` a conflictului au fost “încorpora]i” pe lâng` diferite unit`]i, înso]indu-le
pe tot parcursul opera]iilor militare) reflect` tot mai mult standardele cerute
coresponden]ilor de r`zboi pentru a fi al`turi de trupele proprii. Sunt standarde
recomandate a fi preluate [i de ]ara noastr`, la care presa se poate plia, cel pu]in
6
Ibidem.
7
Ibidem.
115
actual, doar prin intermediul jurnali[tilor militari. În acest context, ar fi de amintit

câteva reguli statuate jurnali[tilor încorpora]i, precum:
- protec]ia informa]iilor clasificate;
- transmiterea acelor informa]ii care nu pericliteaz` opera]iile militare
[i securitatea for]elor combatante;
- ac]iunile lor s` se desf`[oare în limitele asigur`rii securit`]ii grupului
din care fac parte [i a securit`]ii proprii.
Am putea spune c` experien]a mediatic` a conflictului din Irak a trasat o linie
de demarca]ie între jurnalistul civil [i cel militar, primul neavând o preg`tire specific`
[i apropiat` grupurilor în care se g`se[te, lipsindu-i competen]ele necesare pentru
a interac]iona cu membrii grupului.
Totodat`, nu trebuie uitat c` suntem membri ai NATO, iar o compatibilitate
structural` [i ac]ional` cerut` de cea mai puternic` alian]` de securitate mondial`
înglobeaz` [i segmentul mediei militare. Or, armatele ]`rilor membre ale Alian]ei
nu precupe]esc niciun efort în a-[i trimite permanent propriii reporteri lâng` for]ele
pe care le desf`[oar` oriunde în lume, cel mai recent [i concret exemplu fiind
prezen]a acestora în Irak [i în Afganistan.
Nu în ultimul rând, un cuvânt greu de spus în favoarea prezen]ei mediei
militare în “linia întâi” a armatei îl are istoria. O istorie care, cu siguran]`,
ar fi fost mai s`rac` f`r` aportul reporterilor în uniform`, cei care, mai cu seama
în vremuri de r`zboi, [i-au prezentat crea]iile publicistice în presa din România,
cei care au consemnat, printre gloan]e, faptele de arme ale osta[ilor, au cultivat
spiritul patriotic [i au men]inut aprins` flac`ra speran]ei.
Obligat de istorie, dator posterit`]ii, jurnalistul militar trebuie l`sat [i sus]inut
s` lupte cu arma cuvântului pe toate fronturile unde osta[ul este prezent, oriunde
pulsul armatei tinde s` scape de sub control. Oricine va dezavua o prezen]`
permanent` a jurnalistului în zonele de conflict sau în teatrele de opera]ii
unde ac]ioneaz` militarii romani va fi judecat de trecut [i condamnat de viitor8.
Cred c`, în viitor, strategia de comunicare a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
pentru teatrele de opera]ii se va baza, într-o mai mare m`sur`, pe presa militar`
în realizarea [i distribuirea de informa]ii, imagini [i sunet presei civile despre activitatea
militarilor români în afara grani]elor na]ionale.
*
Apreciem c` o strategie media pentru situa]iile de conflict ar trebui s` ]in` seam`
de stabilirea unei deschideri semnificative fa]` de pres` (politici de informare public`),
care s` poat` determina, pe de o parte, un nivel acceptabil de încredere reciproc`,
accesul media, pe cât posibil, de la locul de desf`[urare a ac]iunii [i alimentarea
8
Ibidem.
116
Opinii
cu informa]ii pe care jurnali[tii s` le poat` transmit` în mod oportun, iar pe de alt`
parte, s` faciliteze libertatea de mi[care a jurnali[tilor în teatru, dar [i s` puncteze
asumarea gre[elilor, precum [i explicarea cauzelor [i a m`surilor luate.
De asemenea, credem c`, în elaborarea strategiilor media de conflict, trebuie
s` se ia în calcul [i nevoile mediei, nu numai cele militare. Este necesar`, în acest
sens, aprofundarea [tiin]ific` a domeniului, continuarea monitoriz`rii [i evalu`rii
zonelor tensionate [i conflictuale, îndeosebi a celor din proximitatea României
(Balcani, Transnistria, Caucaz, Orientul Apropiat, Asia Central`), pentru a se desprinde
la timp noile tendin]e, pericolele [i poten]ialele amenin]`ri.
În procesul de înv`]`mânt, în special la nivel politico-militar [i strategic,
este necesar s` fie actualizat` teoria [i practica gestion`rii situa]iilor de criz`
[i a conflictelor, din punctul de vedere al inform`rii [i rela]iilor publice, prin cursuri,
seminarii [i ateliere de lucru, pentru o mai bun` formare a fondului [tiin]ific [i perceptiv
al celor care vor participa efectiv la conceperea [i desf`[urarea opera]iilor postconflict.
BIBLIOGRAFIE
• General de brigad` (r.) Ioan Chiciudean, Imaginea particip`rii militarilor români în teatrele
de opera]ii în afara grani]elor na]ionale, reflectat` în presa central`, http://www.presamil.ro
• Mircea Dan, Politici [i strategii media în timpul conflictelor recente în Spa]iul sud-est european
în contextul globaliz`rii – Strategii XXI, sec]iunea 8, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
“Carol I”, Bucure[ti, 2007.
• Locotenent-colonel conf. univ. dr. Ioan Deac, Aspecte ale campaniei de informare strategic`
în conflictul din Irak, în Buletinul lunar, nr. 4, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
“Carol I”, Bucure[ti, 2004.
• Ioan Deac, Informare [i rela]ii publice pe timpul opera]iilor, Editura Universit`]ii Na]ionale
de Ap`rare “Carol I”, Bucure[ti, 2005.
• Nicu[or Dulgheru, Consonan]e [i efecte media ale R`zboiului din Golf în Spa]iul sud-est
european în contextul globaliz`rii – Strategii XXI, sec]iunea 2, vol. 2, Editura Universit`]ii Na]ionale
de Ap`rare “Carol I”, Bucure[ti, 2007.
• Isabelle Garciu-Marron, Media vs. Terorism, Editura Tritonic, Bucure[ti, 2005.
• C`lin Hentea, Propagand` f`r` frontiere, Editura Nemira, Bucure[ti, 2002.
• General de brigad` dr. Ion Pâl[oiu, locotenent-colonel Sorin B`cil`, Comunicarea în situa]ii
de criz` în Spa]iul sud-est european în contextul globaliz`rii – Strategii XXI, sec]iunea 8, Editura
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare “Carol I”, Bucure[ti, 2007.
• Sam Shapiro, The Media as the New Battleground: The Kosovo War and NATO Media Strategy,
2000, http://jtic.james.com
• Locotenent-colonel Mircea {uteu, Practici ale comunic`rii în rela]iile publice în situa]ii
conflictuale – cazul Kosovo, în Armata României la început de secol – posibile op]iuni [i evolu]ii,
Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure[ti, 2001.
• Paul Taylor, Perception Management and the War against Terrorism, Journal of Information
Warfare, Editura Krone, Los Angeles, 2002.
• Vasile Tran, Curs de comunicare, rela]ii publice, comunicare, criz` [i conflict, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure[ti, 2000.
• Ziarul Los Angeles Times, 22 aprilie 1999.
117
ELEMENTE ALE MANAGEMENTULUI

PROCESULUI DE COMUNICARE
LA NIVELUL STATULUI MAJOR GENERAL
Locotenent-comandor Adrian VOINEA
R
eforma sectorului de securitate
The public relations activity at the
level of the General Staff is mainly impune transformarea institu]iilor,
aimed at establishing and maintaining cre[terea calit`]ii actului de conducere,
a positive image of the military
organisation, the “image” signifying, o mai bun` coordonare na]ional` a acestora
in this respect, the projection of the [i asigurarea integr`rii lor func]ionale optime
personality, character, and identity
of the institution in the collective în sistemele de securitate din care România
mentality. It started from the premise face parte. Eforturile trebuie s` vizeze consolidarea
that an essential element in this complex
equation is represented by the as
[i profesionalizarea controlului civil asupra for]elor
thorough as possible understanding of care au responsabilit`]i în domeniul securit`]ii
the general communication process, as
well as of the public, as the beneficiary
na]ionale, cu implica]ii asupra structurilor, normelor,
of the communication. rela]iilor, misiunilor, instruirii [i resurselor sistemului,
The structures of information and
public relations are meant to manage
cu stricta respectare a principiilor democra]iei,
in full cooperation the unusual eficien]ei, transparen]ei [i nonpartizanatului politic.
situations, the so-called crises, that Organiza]iile, în general, institu]iile
occur in the military. In this field,
reacting immediately, with discernment de securitate na]ional`, în special, ar trebui s` ]in`
and well-awareness, is highly important. seam` de faptul c` publicul reac]ioneaz` altfel
In order to be efficient, one must rapidly
connect the data regarding the event, decât exper]ii. Un proces de comunicare necoordonat
the approvals of the persons in charge prin care se transmit informa]ii privind securitatea
of a certain type of message and a certain
strategy with the concerted actions so na]ional` doar în termeni de magnitudine
that any negative consequences for the [i probabilitate are drept consecin]` o fractur`
military’s image could be avoided or at
least diminished. de comunicare: partenerii utilizând coduri diferite,
Keywords: national security; mesajul se poate distorsiona.
credible forces; information infrastructure; În spa]iul de securitate regional` sau global`,
public space; collective mentality
o armat` nu trebuie perceput` ca surs` de insecuritate
Locotenent-comandor Adrian Voinea – [eful de cabinet al [efului Statului Major General.
118
Opinii
sau de neîncredere pentru alte popoare. Or, în lipsa informa]iilor publice,
în condi]iile fiin]`rii unui organism militar opac, imaginarul social poate construi
suspiciuni [i imagini ce pot determina chiar [i alterarea rela]iilor de bun` vecin`tate.
Noul context de securitate [i procesul de transformare a armatelor statelor
membre ale NATO [i a Alian]ei, ca atare, au condus la elaborarea Strategiei
de transformare a Armatei României. Transformarea Armatei României are ca obiectiv
general realizarea unei structuri moderne, complet profesionalizate, eficiente,
flexibile, dislocabile, sustenabile, cu un grad sporit de mobilitate [i capacitate
de a ac]iona întrunit [i de a fi angajat` într-un larg spectru de misiuni.
Pe baza unei evalu`ri realiste a amenin]`rilor la adresa securit`]ii na]ionale,
trebuie s` men]inem permanent for]e credibile, suficiente cantitativ [i preg`tite
la nivelul standardelor moderne, în stare s` asigure o capacitate de reac]ie ridicat`,
eficient` [i adecvat` la amenin]`rile existente [i probabile din mediul de securitate.
Credibilitatea este o calitate care se câ[tig`, pe fondul unor realit`]i
de necontestat, [i în spa]iul public, acolo unde organiza]ia militar` trebuie s` fie
prezent`, dar nu oricum. Gestionarea acestei prezen]e în spa]iul public presupune
cu prioritate gestionarea eficient` atât a procesului de comunicare a institu]iei
militare, cât [i a rela]iilor cu mijloacele de informare în mas`, ca element
al comunic`rii mediatice.
Asigurarea celorlalte categorii de resurse, în special calitatea lor, este influen]at`
de felul în care institu]ia militar` se autodefine[te [i se prezint` printr-un proces
de comunicare proactiv, care o aduce [i o pozi]ioneaz` în spa]iul public.
Comunicarea public` trebuie coordonat` la nivel strategic. Ea trebuie considerat`
resurs` a ap`r`rii armate.
Dezvoltarea infrastructurii informa]ionale în curs de globalizare, în care
sunt incluse [i structurile mediatice, genereaz` posibilit`]i de comunicare
din ce în ce mai sofisticate. Conglomeratele comunica]ionale, în m`sura în care
sunt controlate de anumite centre de interes, devin actori importan]i în spa]iul
comunic`rii publice [i nu doar simple canale de transmitere a informa]iilor,
care au poten]ialul de a controla accesul oamenilor la resursele informa]ionale.
Noutatea decurge din folosirea rezultatelor cercet`rii [tiin]ifice pentru conceperea
mesajelor, crearea contextului [i alegerea momentelor în care s` fie difuzate,
astfel încât s` aib` efectul dorit de organiza]ie.
Componenta informa]ionalq [i mediaticq a securitq]ii na]ionale

Spa]iul nord-atlantic [i european (dar nu numai) parcurge un proces
de posttranzi]ie de la societatea de tip industrial la societatea de tip informa]ional.
În cadrul societ`]ii informa]ionale, estimarea puterii [i viabilit`]ii sistemului
119
de securitate na]ional` f`r` luarea în considerare a sistemelor informa]ionale

[i a modului de exploatare [i vehiculare a informa]iei reprezint` un risc major,
deoarece centrul de greutate al ac]iunilor tinde s` se deplaseze dinspre dimensiunea
material` spre cea informa]ional`.
Una dintre consecin]ele exploziei tehnologice actuale este preocuparea
tot mai mare a statelor fa]` de confruntarea informa]ional`, inclusiv cea mediatic`
în calitate de form` de confruntare politic`, fiind o component` a politicii statului
atât pentru promovarea, cât [i pentru protejarea intereselor na]ionale.
Pe de o parte, utilizarea tehnologiei informa]iei ofer` o cre[tere semnificativ`
a puterii [i viabilit`]ii sistemului de securitate na]ional`, iar pe de alt` parte,
reprezint` un factor de risc în situa]ia neprotej`rii infrastructurii informa]ionale.
Aceast` realitate necesit` adoptarea unor decizii în domeniul politic, economic,
militar [i juridic, care ar putea constitui un punct de plecare în direc]ia unei preocup`ri
permanente, la nivel de na]iune, în privin]a componentei informa]ionale a securit`]ii
na]ionale. Din acest punct de vedere, includerea unor domenii (rela]iile publice,
serviciile de informa]ii, comunica]iile, informatica etc.) în sfera securit`]ii na]ionale
reprezint` un alt element de noutate.
În confruntarea informa]ional` este caracteristic` posibilitatea de a manipula
informa]ia vehiculat` în sistemele informa]ionale, inclusiv informa]ia transmis`
în spa]iul public, [i mijloacele necesare pentru a forma [i a orienta aceast` informa]ie,
printre care [i mass-media. Informa]ia a devenit o adev`rat` materie prim` strategic`
indispensabil` autonomiei deciziei [i succesului oric`rei ac]iuni.
Pentru satisfacerea intereselor de securitate na]ional`, dominarea [i controlul
spectrului informa]ional [i comunicarea în spa]iul public sunt la fel de importante
precum erau [i sunt înc` ocuparea terenului sau dominarea spa]iului aerian [i naval,
strategia [i tactica militar` clasic`.
Iat` de ce, atunci când s-a luat decizia de a se înfiin]a Sec]ia de informare
[i rela]ii publice a Statului Major General, s-au avut în vedere îmbun`t`]irea
comunic`rii [i rolul esen]ial al acestei structuri de a fi o oglind` fidel`, în interiorul
[i în exteriorul Statului Major General, a proceselor de reform` a organismului
militar, vector esen]ial în cunoa[terea [i catalizarea eforturilor pentru punerea
în aplicare a Strategiei de transformare a Armatei României.
Activitatea de rela]ii publice la nivelul Statului Major General are ca scop
construirea [i men]inerea unei imagini pozitive a organiza]iei militare, “imaginea”
semnificând, în acest caz, proiec]ia personalit`]ii, caracterului, identit`]ii institu]iei
în mentalul colectiv. S-a pornit de la premisa c` un element esen]ial în aceast`
120
Opinii
ecua]ie complex` îl reprezint` în]elegerea cât mai profund` at#t a procesului
general de comunicare, c#t [i a publicului, destinatarul comunic`rii.
În func]ia pe care am îndeplinit-o de la începutul func]ion`rii structurii
în forma amintit`, aceea de [ef al Biroului publica]ii electronice, am considerat
rela]iile publice ca o func]iune a managementului Statului Major General,
având ca scop atragerea încrederii [i sprijinului a dou` categorii principale
de public: cel din interiorul organiza]iei [i cel din afara acesteia. Pe ambele
le-am considerat la fel de importante, deoarece ele conduc la credibilitatea
ac]iunilor Statului Major General.
{tiind c` no]iunea central` a rela]iilor publice este credibilitatea, mi-am bazat
întotdeauna ac]iunile pe fapte reale. Am în]eles c` rela]iile publice î[i pot demonstra
for]a [i eficien]a doar dac` devin o component` a managementului organiza]iei,
de la vârf [i pân` în marginea acesteia, la ultimul angajat.
Prin urmare, cel care se ocup` de rela]ii publice trebuie s` aib` cuno[tin]`
despre faptele [i adev`rurile din întreaga organiza]ie, oricare dintre acestea putând
afecta, în diverse împrejur`ri, credibilitatea ei. {eful structurii de rela]ii publice
trebuie s` doreasc`, incontestabil, succesul organiza]iei [i s` ac]ioneze în consecin]`,
folosind toate pârghiile [i toate resursele.
În ceea ce prive[te avantajele domeniului, rela]iile publice reprezint` o profesie
prin care e[ti permanent conectat la un domeniu de succes [i la realit`]ile institu]iei
pentru care lucrezi. Exist` [i dezavantaje: se întâmpl`, uneori, ca lipsa ta de pricepere,
de aten]ie, de fermitate [i de rapiditate s` afecteze credibilitatea organiza]iei.
În Armata României sunt vehiculate dou` categorii de informa]ii: cele libere
la publicare [i cele care au caracter secret. În ambele situa]ii, se are în vedere
cu prioritate interesul publicului, care are, pe de o parte, dreptul firesc de a primi
informa]ii [i, pe de alt` parte, dreptul de a fi ap`rat, ceea ce presupune uneori
protejarea acelor informa]ii ce ar putea servi unui poten]ial agresor, indiferent
cine ar fi el [i cum s-ar manifesta.
Unul dintre principiile activit`]ii de rela]ii publice din armat` este acela
c` informa]iile nu sunt clasificate sau oprite de la publicare numai din dorin]a
de a proteja organismul militar de critici sau de alte situa]ii nepl`cute. Mul]umit`
specificului institu]iei, la noi opereaz` eficient disciplina angaja]ilor, iar rela]iile
publice sunt organizate [i se desf`[oar` în baza unei instruc]iuni aprobate
de c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale. Acest document face posibil` aplicarea, în armat`,
a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces al cet`]enilor la informa]iile de interes public.
121
Provocqri [i proceduri în domeniul rela]iilor publice

Structurile de informare [i rela]ii publice au menirea de a gestiona, într-o deplin`
cooperare, situa]iile deosebite ce au loc în armat`, a[a-zisele crize. În acest domeniu,
este foarte important s` ac]ionezi imediat, cu mult discern`mânt [i în cuno[tin]`
de cauz`. Pentru a fi eficient, trebuie s` rela]ionezi în timp scurt informa]ia
despre eveniment, aprob`rile factorilor de r`spundere pentru un anumit tip de mesaj
[i pentru o anumit` strategie de urmat cu ac]iunile concertate pentru evitarea
sau diminuarea consecin]elor negative asupra imaginii armatei.
Al`turi de reglement`rile generale de rela]ii publice, institu]ia militar`
are [i o un act normativ specific prin care este reglementat` unitar rezolvarea situa]iilor
de acest tip. Principiul de baz` care se aplic` este cel al mesajului unitar
[i al rezolv`rii situa]iilor prin asumarea responsabilit`]ii la nivel central sau local,
în func]ie de gravitatea [i caracteristicile situa]iilor ap`rute. Sprijinul conducerii
în situa]iile de criz` este mai mult decât necesar [i pot s` afirm c`, în toate cazurile,
se beneficiaz` de acest sprijin.
Dezvoltarea comunic`rii electronice, în special a internetului, a deschis
înc` o cale, mult mai facil` [i care ofer` mai multe posibilit`]i pentru cei care doresc
sau trebuie s` difuzeze c`tre public informa]ii despre propriile organiza]ii.
În acela[i timp, internetul le ofer` ziari[tilor resurse documentare neb`nuite.
Bombardamentul informa]ional are la origine o viziune destul de simplist`
asupra muncii unui profesionist de rela]ii publice: cu cât contactezi mai mul]i
ziari[ti, cu cât le trimi]i mai multe mesaje, cu atât [ansele ca organiza]ia ta s` intre
în aten]ia mass-mediei sunt mai mari.
În realitate, este imposibil ca o persoan` s` citeasc` nenum`ratele mesaje
primite în redac]ii. În plus, concuren]a este sporit` de interven]ia în mediul
comunica]ional a companiilor care au resurse substan]iale (bugete de publicitate)
pentru a-[i fùri o imagine adecvat` [i care pun un pre] deosebit pe aceast` imagine.
Prin urmare, cei care nu [tiu “s`-[i vând` marfa” vor g`si cu mare greutate o cale
de a ajunge în aten]ia publicului.
Fenomenul internet a produs muta]ii globale în toate sferele vie]ii sociale,
inclusiv în cea a activit`]ii de rela]ii publice. Internetul nu este doar un nou mijloc
de “a cl`di rela]ii”, de a cùta ob]inerea în]elegerii, bun`voin]ei, simpatiei
[i sprijinului public prin comunicarea cu anumite tipuri bine delimitate
de public-]int`; el este un mediu în care fiecare participant are poten]ialul de a fi
concomitent consumator (deci “]int`”) [i emi]`tor de mesaje.
În prezent, organiza]iile au o nevoie disperat` “s` fie v`zute” în re]ea.
Pentru aceasta îns`, mesajul lor trebuie s` câ[tige o competi]ie nemaiîntâlnit`,
122
Opinii
s` “ias` în fa]`” dintr-un h`]i[ imens de website-uri, unde miliarde de fi[iere pot fi
accesate de la milioane de terminale.
M-am întrebat, desigur, ca orice om atins de vântul schimb`rii: Este Statul
Major General preg`tit pentru a[a ceva ? În primul rând, nu exista un website
propriu. În al doilea rând, aveam nevoie de oameni specializa]i at#t în software,
c#t [i în tehnicile de informare public`. |ncerc#nd s` rezolv`m aceast` ecua]ie
complex`, ne-am reunit for]ele [i am reu[it, cu sprijinul speciali[tilor de rela]ii
publice, s` facem website-ul func]ional nu numai din punct de vedere tehnic,
ci [i din cel al comunic`rii.
Trebuie s` recunoa[tem c`, spre deosebire de materialul tip`rit, internetul
nu e ceva pe care s`-l frunz`re[ti o dat` [i apoi s`-l pui pe un raft sau s`-l arunci
la co[. Pe lâng` faptul c` informa]ia din spa]iul electronic este într-un continuu
proces de actualizare – durata medie de via]` a unui fi[ier în internet este de trei
luni –, internetul ofer` [ansa ([i provocarea) schimbului permanent de informa]ii,
a dialogului interactiv. Aceasta, în condi]iile în care specialistul de rela]ii publice
trebuie s` ac]ioneze f`r` a mai beneficia de avantajele comunic`rii directe,
precum contactul vizual sau comunicarea nonverbal`.
Nu voi prezenta website-ul Statului Major General. El poate fi accesat,
dup` cum se [tie, la adresa www.defense.ro. Este gestionat din punct de vedere
tehnic de speciali[tii sec]iei, care asigur` accesibilitatea permanent`, men]inerea
[i actualizarea din punctul de vedere al con]inutului informa]ional.
Ac]ionând în paradigma enun]at` de generalul Alfred M. Grey, care spunea
c` informa]ia f`r` comunicare este un lucru oarecare, f`r` relevan]`, [i comunicarea
f`r` informa]ii înseamn` doar zgomot, putem afirma c` site-ul defense.ro, realizat
[i între]inut de c`tre Sec]ia informare [i rela]ii publice din Statul Major General,
sprijin` întreaga activitate a institu]iei prin furnizarea de informa]ii oficiale
actualizate cu privire la conducerea, organizarea, planificarea [i opera]ionalizarea
for]elor, ridicarea gradual` a capacit`]ii de lupt` [i mobilizarea armatei, conducerea
opera]iilor întrunite, antrenarea comandamentelor [i trupelor, preg`tirea de baz`
[i de specialitate a personalului militar în activitate [i în rezerv`, managementul
carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor,
standardizarea în domeniul militar, implementarea sistemului de comand`, control,
comunica]ii, computere, informa]ii, informatic`, supraveghere, recunoa[tere, logistic`
[i infrastructur`, desf`[urarea rela]iilor militare interna]ionale, asisten]a religioas`
în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale [i încheierea în]elegerilor tehnice cu armatele
altor state, promovarea valorilor specifice culturii militare [i educa]iei civice.
123
Suntem con[tien]i c` mai sunt multe de f`cut [i, practic, oricine poate s` fac`
sugestii pentru îmbun`t`]irea site-ului atât sub aspectul volumului [i al calit`]ii
informa]iilor, cât [i al realiz`rii unei interfe]e prietenoase de comunicare
[i al unui motor de cùtare performant.
Putem spune c` am dep`[it faza lui nu se poate [i explor`m acum domeniul
lui cum se poate mai bine. Drumul spre un management performant al procesului
de comunicare la nivelul Statului Major General este o strategie ce trebuie neap`rat
urmat`. F`când apel la în]elepciunea lui Sun Tzu, putem spune c` “viteza bate for]a,
informa]ia bate viteza, iar strategia le bate pe toate”.
Bibliografie selectiv`
• S. Chelcea, Dic]ionar de psihosociologie, Editura INI, Bucure[ti, 1988.

• Ion Chiciudean, Gestionarea imaginii în procesul comunic`rii, Editura Licorna,
Bucure[ti, 2000.
• Mircea Dan, Rela]iile cu presa, Editura Militar`, Bucure[ti, 2000.
• George David, Rela]ii publice – garan]ia succesului, Editura Oscar Print, Bucure[ti, 2002.
• Direc]ia Rela]ii Publice a MApN, R.P-1, Instruc]iuni privind activitatea de rela]ii publice
în armat`, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure[ti, 2002.
• Constantin Hariuc, Psihosociologia comunic`rii, Editura Licorna, Bucure[ti, 2002.
• Dumitru Iacob, Managementul organiza]iilor. Comunicare organiza]ional`, note de curs,
{coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative, Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice
“David Ogilvy”, Bucure[ti, 2002.
124
APARI}IA SUBMARINULUI
{I PRIMA B~T~LIE
A ATLANTICULUI
C`pitan-comandor dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO
I
deea de submarin este la fel de veche
ca [i lupta pe mare. Ea a stârnit mintea
fertil` a lui Leonardo da Vinci [i a c`p`tat
o form` de început în primii ani ai secolului
The fight between convoys and
submarines almost led to the exhaustion al XVI-lea, atunci când un londonez, William Bourne,
of British and German naval resources a experimentat un fel de barc` etan[` care putea fi
during the last 20 months of the First
World War. The advantage swung from propulsat` [i ]inut` în imersiune cu ajutorul unor vâsle.
one opponent to the other. At the end Un inventator american, David Bushnell, a realizat
of 1917, British imports were reduced un submersibil cu vâsle care trebuia s` ajute
with 20%, and the concern over providing
oil reserves increased considerably. Statele Unite în lupta cu Royal Navy, pe timpul
In response, the British naval force r`zboiului de independen]` american, iar un alt
started to set up barrages consisting of
englez, Robert Fulton, i-a f`cut o ofert` similar`
more effective mines, which basically
closed the Strait of Dover. lui Napoleon, în 1801. Ambele realiz`ri î[i puteau
By the end of 1917, the ratio of transporta armamentul ofensiv, botezat torpil`
British trade ships sunk and German
submarines destroyed was 17:1, however,
(dup` pe[tele-torpil` sau ]iparul electric), care a fost
between July-December 1917, the reprezentat, ini]ial, de o înc`rc`tur` exploziv`
German economy did not manage ce era ata[at` manual de bordajul de lemn al unei
to make more than 42 submarines
to replace the 46 destroyed, which nave cu ajutorul unui mic sfredel. Pe 6 septembrie 1776,
showed that the General Staff of the submersibilul lui Bushnell aproape c` a reu[it
German Navy stood no chance of
s` scufunde H.M.S. EAGLE cu un asemenea dispozitiv.
maintaining and rising the power of
the fleet at a level that would make it Submarinele [i torpilele acestora, cu care
possible for it to win the war. se putea sl`bi o putere naval`, nu aveau nevoie
Keywords: naval power; civil war; de mult` propagand`. Era vorba de o arm` secret`,
terrorist actions; attack opportunites; poten]ial mortal` [i de nedetectat fizic, care putea
anti-submarine warfare
distruge o flot` de suprafa]`, cu costuri neglijabile,
C`pitan-comandor conf. univ. dr. Olimpiu Manuel Glodarenco – directorul Muzeului Marinei Române.
125
ceea ce stimula dorin]a ca aceasta s` fie în permanen]` modernizat`. La început,

atât submarinul, cât [i torpila erau rudimentare. Ramele (care lucrau în plan
vertical) nu asigurau o men]inere viabil` în imersiune a submarinului, iar contactul
dintre nave, pe timpul instal`rii înc`rc`turii explozive, era riscant [i dificil.
Americanii au perseverat, reu[ind s` duc` la bun sfâr[it câteva opera]iuni împotriva
marinei britanice pe timpul r`zboiului din 1812, iar Confedera]ia a reu[it scufundarea
unei nave nordiste, U.S.S. HOUSATONIC, pe timpul r`zboiului civil.
Dar, elementele esen]iale care f`ceau din submarin o arm` ofensiv` au r`mas
în stadiul incipient pân` în a doua jum`tate a secolului al XIX-lea, când englezul
Robert Whitehead, angajat al guvernului austriac, a realizat o ma[in` ce avea
s` prefa]eze submarinul viitorului. Numit` Secretul, era, de fapt, un proiectil
subacvatic nedirijat, care luase forma unui pe[te de fier, ac]ionat de un propulsor
cu aer comprimat care avea încorporat un dispozitiv de men]inere a imersiunii
[i un aparat de aprindere a înc`rc`turii, în prova. Arma a fost folosit` prima dat`,
f`r` rezultat îns`, de c`tre marina britanic` împotriva unei nave de lupt` peruviene,
în luna mai 1877, dar, în ianuarie 1878, ru[ii au reu[it s` scufunde o nav` de r`zboi
turceasc` în portul Batumi.
Pân` s` apar` un submersibil care s` copieze forma dat` de Whitehead [i care
s` fie manevrat de marinari, Secretul r`mânea o arm` de suprafa]`. Drept urmare,
au fost construite tipuri noi de nave, navele torpiloare [i antidotul lor, distrug`toarele.
Apari]ia acestora a schimbat atât forma, cât [i tactica navelor mari în ultimele
dou` decenii ale secolului al XIX-lea. Armamentului greu, destinat penetr`rii
blindajului cuirasatelor, i-au fost adùgate bateriile de tunuri u[oare, cu tragere
rapid`, care puteau s` distrug` torpiloarele la distan]e mai mari decât cele de la care
acestea î[i puteau lansa torpilele (ini]ial, mai mici de 1 800 de metri). Grupurilor
de nave mari de lupt` le-au fost ata[ate escorte de cruci[`toare u[oare
[i distrug`toare (ultimele având atât un rol defensiv, cât [i unul ofensiv, dup` echiparea
lor cu tuburi lans-torpile) pentru a ]ine torpiloarele la distan]`. Plasele antitorpile,
ag`]ate de vergi, au fost, de asemenea, pentru o perioad`, introduse în dotarea navelor
de linie, dar acestea s-au dovedit atât de greoaie [i ineficiente, încât, cu mult înaintea
începerii Primului R`zboi Mondial, au fost scoase din uzul flotelor.
Între timp, amenin]area torpiloarelor, care reprezenta o realitate, a fost dep`[it`
de varianta lor submersibil`, submarinele sau Nava lui Holland. Acestea
nu numai c` au evoluat rapid, ci chiar au devenit o component` a oric`rei marine
de r`zboi moderne. Pân` în 1914, adev`ratele submarine, capabile s`-[i p`streze
imersiunea, s` navigheze mult timp sub ap` [i s` lanseze cu precizie torpilele
spre ]inte, deveniser` un factor important pe timpul angajamentelor navale de care
orice amiral trebuia s` ]in` cont. Ele nu mai constituiau, demult, armele celor slabi
126
Opinii
contra escadrelor superioare, iar toate for]ele navale avansate le-au inclus
în ordinea lor de b`t`lie, elaborând reguli de angajare în func]ie de prezen]a
lor în flotele inamice. Toate acestea au avut un motiv întemeiat, [i anume acela
c`, pe timpul Primului R`zboi Mondial, torpilele lansate de pe submarine au fost
responsabile de scufundarea a opt nave mari de lupt`, precum [i de avarierea
multor altora. Cruci[`toarele britanice CRESSY, HOGUE [i ABOUKIR, în Marea
Nordului, în septembrie 1914, nava de linie FORMIDABLE, în Canalul Mânecii,
în ianuarie, navele de linie TRIUMPH [i MAJESTIC în Dardanele, în mai,
cruci[`torul francez GAMBETTA în Marea Mediteran`, în aprilie, [i cruci[`torul
cuirasat german PRINZ ADELBERT în Marea Baltic`, în anul 1915, au fost
doar câteva victime ale submarinelor.
Acestea erau rezultatele folosirii unei arme care, ini]ial, a fost conceput`
de c`tre un fanatic politic ca mijloc de umilire a imperialismului britanic.
John Philip Holland, un supus britanic, na]ionalist irlandez [i cet`]ean american,
s-a dedicat, în deceniul opt al secolului al XIX-lea, cercet`rii [i realiz`rii unui submarin
cu care Fr`]ia Fenian` Irlandez` s` fie capabil` s` scufunde, prin ac]iuni teroriste,
navele de lupt` britanice. Banii fenieni l-au sus]inut în primele experimente,
iar mai târziu, când aplica]iile crea]iei sale au stârnit interesul general, a acceptat
finan]area guvernului american pentru finalizarea proiectului. Interesul oficialilor
de peste Ocean a fost generat de realiz`rile pe care o for]` de submarine le putea
ob]ine, cu mijloace financiare [i materiale relativ reduse, pentru ap`rarea porturilor
americane împotriva unei escadre inamice de atac, temere care era la mod` în epoc`.
Holland a mar[at pe aceast` idee, scriind un articol intitulat Poate fi New York-ul
bombardat ? Publicarea lui i-a adus, din partea Departamentului Marinei Statelor
Unite, fonduri pentru proiectarea unui submarin performant. Holland a câ[tigat
competi]ia proiectelor [i, dup` câteva e[ecuri, a reu[it s` “prezinte” departamentului
pe HOLLAND VI, un submersibil care a întrunit aprecieri unanime. Caracteristicile
navei erau cele ale tuturor submarinelor care vor lupta pe toate teatrele maritime
de opera]ii navale pân` la sfâr[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Propulsat
la suprafa]` de un motor clasic, cu petrol, care înc`rca bateriile motorului electric
folosit în imersiune (motorul electric nefiind un consumator de oxigen care s` afecteze
rezervele de aer ale navei), HOLLAND VI intra în imersiune folosind apa de mare
ca balast [i se ridica la suprafa]` prin golirea tancurilor cu ajutorul aerului comprimat.
Aerul comprimat era asigurat de un compresor amplasat în compartimentul ma[ini
al navei. Manevra pe vertical`, în imersiune, era asigurat` de “hidroaripi”,
care ac]ionau ca ni[te cârme orizontale. Schimbarea direc]iei, atât în imersiune,
cât [i la suprafa]`, se f`cea cu ajutorul unei cârme, ca la oricare alt` nav`.
Armamentul era compus dintr-un tub lans-torpil` de 450 mm prin care se lansau
torpilele cu ajutorul aerului comprimat. }intele erau identificate cu un periscop
127
retractabil, pe care comandantul îl folosea [i pentru a se orienta atunci când nava

era imersat`. Viteza la suprafa]` era de 8 noduri, iar în imersiune putea atinge
5 noduri, insuficient` pentru a ajunge o nav` de suprafa]` aflat` în plin mar[,
dar care permitea o apropiere în secret de o nav` de lupt` pentru ocuparea
unei pozi]ii favorabile de lansare. Imersiunea maxim` era de 30 de metri,
atât cât permitea rezisten]a corpului etan[, dar aceasta era rareori atins`.
Nava lui Holland era atât de revolu]ionar`, încât, în scurt timp, orice marin`
modern` a dorit s` aib` în dotare un asemenea mijloc de lupt`. Cum era produsul
unei companii private, într-o epoc` în care libertatea comercial` era principiul
suprem, acesta a ajuns foarte repede pe pia]`. Marina englez` a cump`rat licen]a
în anul 1900, Japonia [i Suedia în 1905, Olanda în 1906, iar Rusia în 1907. Fran]a
[i Germania au încercat, la început, s` continue perfec]ionarea unor prototipuri
autohtone, dar, pân` la urm`, au ajuns tot la principiile lui Holland. Din 1914,
toate submarinele apar]inând ]`rilor care cump`raser` licen]a, aproximativ 400,
au fost dotate cu torpile Whitehead perfec]ionate.
Ca participante la r`zboiul pe mare îns`, primele submarine nu s-au dovedit
a fi o arm` eficient`. În ciuda posibilit`]ii de a ac]iona în ascuns, viteza în imersiune,
care era de 8 noduri în 1910, precum [i autonomia de numai 12 ore, erau prea limitate
pentru a le permite submarinelor s` înso]easc` flotele de suprafa]` sau de a lupta
împotriva acestora cu reale [anse de succes. Submarinele britanice din clasa E
sau echivalentele lor germane din clasele U-9 la U-15 aveau un deplasament
de pân` la 600 de tone [i puteau ajunge la o imersiune de siguran]` de 60 m
(adâncimea de distrugere fiind de aproape 100 m). Acestea atingeau 15 noduri
la suprafa]`, fiind propulsate de mult mai sigurele motoare diesel, [i aveau o raz`
de ac]iune opera]ional` de 5 000 de mile marine. Totu[i, dac` nu erau pozi]ionate
oportun, ele nu puteau urm`ri o nav` de lupt` din imersiune [i nu o puteau întrece
la suprafa]`.
În consecin]`, submarinele puteau ac]iona asupra navelor de suprafa]`
doar când acestea se apropiau de porturi, în zona denumit` de strategia naval`
costier`, unde mi[c`rile frecvente ale inamicului erau greu de anticipat,
ca, spre exemplu, Marea Baltic`, Marea Neagr`, Canalul Mânecii, Marea Nordului
sau p`r]i din Marea Mediteran`.
Primele succese ale submarinelor, scufundarea navelor CRESSY, ABOUKIR
[i HOGUE, au fost ob]inute în astfel de zone. De asemenea, submarinele au reu[it
s` influen]eze modul de folosire a flotelor de suprafa]`. Atât britanicii, cât [i germanii
au întrebuin]at submarine în cadrul opera]iunilor din Marea Nordului, stabilindu-le
aliniamente de patrulare peste care era de a[teptat ca inamicul s` treac`. Teama
de un atac submarin a influen]at major modul de conducere a flotei lui Jellicoe
128
Opinii
în Marea Iutlandei. În drumul lor spre porturile proprii, navele de linie britanice
MARLBOROUGH [i WARSPITE, avariate, au constituit ]inte u[oare pentru submarinele
germane U-51 [i U-63 care, totu[i, nu au reu[it scufundarea lor. Submarinul U-66,
care sta]iona în largul portului Rosyth pentru a intercepta cruci[`toarele de b`t`lie
ale amiralului Beatty, de[i a reu[it s` localizeze navele inamice, nu a putut s` se apropie
destul pentru a executa atacul. Capcana amiralului german Scheer nu a reu[it,
din cauza diferen]ei mari de vitez` dintre navele de suprafa]` [i submarine.
Submarinele britanice, confruntându-se cu for]e navale ca cea turc`
sau german`, care erau obi[nuite cu spa]iile maritime restrânse, au continuat
s` duc` un r`zboi naval activ [i tradi]ional. Flota de submarine german` îns`,
din cauza distan]elor mari la care se aflau bazele navale inamice [i a sistemului
complex de baraje de mine [i obstacole, a trebuit s`-[i îndrepte aten]ia în alt` parte.
Având în vedere c` adversarul insular al germanilor era dependent de transporturile
navale pentru sus]inerea efortului de r`zboi, iar acesta le bloca, foarte eficient,
comer]ul naval [i folosind acest lucru drept justificare, marina acestora a desf`[urat,
între ianuarie [i septembrie 1915, o campanie f`r` restric]ii împotriva navelor
comerciale în m`rile din jurul insulelor britanice. Totu[i, tonajul mic scufundat
[i num`rul de submarine pierdute (unul la fiecare dou`sprezece nave scufundate),
precum [i numeroasele proteste interna]ionale, mai ales dup` scufundarea, în mai,
a transatlanticului LUSITANIA, care avea la bord un mare num`r de cet`]eni
americani, au silit amiralitatea german` s` renun]e la astfel de ac]iuni.
Ideea a fost pus` îns` din nou în practic` dup` 1 februarie 1917, atunci când
situa]ia militar` pe uscat ajunsese într-un asemenea impas, încât Înaltul Comandament
German a decis c` numai o ac]iune disperat` pe mare putea rezolva problema.
În anul 1916, dup` adoptarea legii privind r`zboiul de curs` (navele erau somate
s` opreasc` [i li se permitea echipajelor s` coboare în b`rci înainte ca acestea s` fie
trimise în adâncuri), submarinele germane au scufundat 300 000 de tone pe lun`.
Aceste pierderi nu au redus foarte mult nivelul de transport al m`rfurilor care sus]ineau
efortul de r`zboi al Imperiului britanic, mai ales din cauza ratei de înlocuire
a acestora cu noi construc]ii navale. Calculele ar`tau c`, pentru a afecta efortul
de r`zboi britanic [i francez, trebuiau scufundate 600 000 de tone lunar. Cum num`rul
de submarine germane disponibile era de aproximativ 100, s-a ajuns la concluzia
c` acestea erau capabile, singure, s` realizeze acest deziderat. Germanii au hot`rât
s` ia asupra lor întregul oprobriu interna]ional care va urma ac]iunii [i s` treac`
rapid la punerea în aplicare a planului.
Rezultatele au fost remarcabile. În 1915, submarinele germane au scufundat
doar 50 de nave. În februarie 1917, ei au reu[it s` distrug` 250, în martie 330
[i în aprilie 430 de nave, marea majoritate fiind lovite de torpile lansate din imersiune.
129
Pierderile germane au fost de patru, cinci [i, respectiv, de trei submarine, ceea ce
dovede[te eficacitatea ac]iunii. Navele antisubmarin, care operau cu aparate
hidroacustice de ascultare primitive [i erau, doar ocazional, sprijinite de avioane
[i hidroavioane, nu puteau, practic, s` g`seasc` inamicul subacvatic.
În iulie, când se aprecia c` se vor scufunda 600 000 de tone pe lun`, amiralul
Henning von Holtzendorff, [eful Statului Major General al Marinei, era de p`rere
c` predic]iile sale din ianuarie erau pe cale s` se adevereasc`. Scria atunci
c`: “Bazându-m` pe calculele noastre, cum c` prin ac]iunile f`r` restric]ii ale submarinelor
vor fi scufundate 600 000 de tone lunar [i c` dou` cincimi din traficul neutru
va fi terorizat [i î[i va anula c`l`toriile spre Anglia, ne permiteam s` apreciem
c`, în cinci luni, traficul comercial spre [i dinspre Anglia se va reduce cu 39 de procente.
Anglia nu va fi în stare s`-[i revin`”. Misterios îns`, Marea Britanie p`rea c` suport`
foarte bine [ocul. Importurile sale s-au redus doar cu 8 procente [i, de[i a fost silit`
s` strâng` cureaua acas`, trupele engleze din Fran]a, Orientul Mijlociu [i Africa
nu au avut de suferit. În aceea[i situa]ie se aflau [i alia]ii sì, Fran]a, Italia [i Rusia,
care depindeau, indirect, de comer]ul englez. Motivul acestui paradox a fost faptul
c` traficul neutru, dup` o perioad` scurt`, de început, în care a fost, oarecum,
terorizat de ac]iunile germane, a fost reluat, datorit` [i energicei diploma]ii
britanice, ajung#nd la parametrii de la începutul lui 1917. Construc]ia de noi
nave de transport a fost accelerat`, iar navele similare germane au fost folosite
al`turi de cele britanice. Submarinele germane, în dorin]a de a înspìmânta
[i mai mult navele neutre, au pus accentul pe atacul acestora, cru]ând, f`r` s` vrea,
flota comercial` britanic`, de departe cea mai mare din lume, asupra c`reia, de fapt,
trebuia s` se concentreze ofensiva pe care Holtzendorff o planificase.
A mai existat [i un alt factor care a f`cut ca rezultatele campaniei germane
s` se lase a[teptate. Din mai 1917, dup` o scurt`, dar violent` dezbatere intern`
asupra eficien]ei acesteia, britanicii au trecut la experimentarea convoiului ca mijloc
de ap`rare a comer]ului maritim. Sistemul convoaielor era la fel de vechi ca însu[i
r`zboiul pe mare. Fusese folosit de romani împotriva pira]ilor mediteraneeni,
de spanioli pe timpul r`zboiului cu America, precum [i de britanici pe vremea
r`zboaielor napoleoniene. |n Amiralitatea britanic` erau voci care sus]ineau,
în 1917, c` folosirea convoaielor va m`ri [ansele submarinelor germane,
furnizându-le mai multe ]inte simultan, în loc s` le ofere posibilitatea hazardului,
ca în cazul navelor comerciale care navigau izolat. Acest mod de a gândi nu lua
în considerare servitu]ile submarinelor. Principala problem` a acestora nu era
lovirea navelor comerciale dup` ce le descopereau, cât, mai ales, aflarea într-o pozi]ie
favorabil` pentru lansare. Naviga]ia izolat` cre[tea probabilitatea ca submarinele
s` se afle în pozi]ia favorabil` în momentul descoperirii ]intelor. Câteva nave
130
Opinii
izolate aveau posibilitatea de a evita atacul, dar submarinul se putea afla în situa]ia
de a ataca urm`toarele nave care ar fi trecut prin zon`. Prin contrast, metoda convoiului
diminua oportunit`]ile de atac, prin reducerea unui mare num`r de ]inte la doar
una singur`. Dac` un submarin nu era în pozi]ia corect` pentru a ataca masa
compact` a convoiului în momentul descoperirii acestuia, rata ocazia de a lovi
oricare nav` din convoi [i era silit s` a[tepte relativ mult timp pân` la apari]ia
urm`torului convoi. Chiar dac` s-ar fi aflat într-o pozi]ie favorabil`, submarinul
nu ar fi putut, în timpul necesar pentru executarea atacului, s` loveasc` mai multe
nave decât atunci când, în acela[i interval de timp, ]intele ar fi navigat izolat.
Toate acestea erau dovedite matematic [i, chiar dac` unii amirali britanici nu erau
de acord cu metoda, evenimentele ulterioare au dovedit deplina lor viabilitate.
Matematica lucra, de asemenea, chiar dac` eficien]a escortelor convoaielor era,
la început, sc`zut`. Metoda convoierii depinde de puterea escortei care, cu cât este
mai numeroas`, duce la cre[terea [anselor de descoperire a submarinului
prin folosirea mai multor procedee de cùtare. Convoierea atr`gea submarinele
c`tre navele din escort` în loc s` le for]eze pe ultimele la cùt`ri îndelungi, deseori
f`r` niciun rezultat. De asemenea, permitea stabilirea, cu o precizie destul de bun`,
a locului probabil de unde submarinul lansase torpila, putându-se lua contram`surile
pentru avarierea sau distrugerea acestuia. Torpila putea atinge ]inta, dar ducea
[i la calculul pozi]iei de unde a fost lansat`, prin notarea punctului navei atacate
[i a sectorului periculos ocupat la momentul d`rii alarmei contra torpilelor. Lucrând
cu hidrofonul (aparat de ascultare sub ap` cu care putea fi descoperit zgomotul
motoarelor submarinului) [i folosind regulile bazate pe practic`, navele din escort`
stabileau traiectoria torpilei, cunoscând viteza [i cursa acesteia [i, implicit, pozi]ia
aproximativ` a submarinului, pentru a lansa bombele antisubmarin.
Bombele antisubmarin, inventate în 1915, lucrau pe principiul ciocanului
de ap`, generat de detonarea unei înc`rc`turi explozive care putea avaria corpul
tare al submarinului. Dac` acestea explodau destul de aproape, submarinul putea
pierde etan[eitatea corpului tare, ceea ce ducea, de regul`, la scufundarea acestuia.
Bombardamentul antisubmarin era o experien]` traumatizant` pentru orice
“submarinist”, prin urmare comandan]ii submarinelor cùtau s` m`reasc`,
dup` atacul cu torpila, distan]a fa]` de convoi [i nu s` o mic[oreze. Aceast` metod`
de ap`rare antisubmarin a dus la sc`derea pierderilor [i la cre[terea [anselor
de supravie]uire pentru navele din convoi.
Lupta dintre convoaie [i submarine a dus aproape la sec`tuirea resurselor
marinei britanice [i germane în ultimele dou`zeci de luni ale Primului R`zboi Mondial.
Avantajul oscila între cei doi oponen]i. La sfâr[itul lui 1917, importurile britanice
au fost reduse cu 20 de procente, iar îngrijorarea fa]` de asigurarea rezervelor
de combustibil a crescut considerabil. Ca r`spuns, marina britanic` a trecut
131
la instalarea unor baraje compuse din mine mult mai performante care, practic,
au închis Strâmtoarea Dover, for]ând submarinele germane s` caute ]inte care veneau
din Atlantic spre zonele costiere, ocolind Sco]ia. Pân` la sfâr[itul anului 1917, raportul
era de [aisprezece nave comerciale britanice scufundate la un submarin german
distrus, dar economia german` nu a reu[it, în perioada iulie-decembrie 1917,
s` construiasc` decât 42 de submarine în locul celor 46 pierdute, ceea ce ar`ta
c` Statul Major General al Marinei germane nu avea nicio [ans` s` men]in`
[i s` ridice puterea flotei la nivelul care s`-i permit` câ[tigarea r`zboiului.
Pe perioada ultimelor nou` luni de r`zboi, cu 120 de submarine pe mare,
Germania scufunda, pe lun`, doar patru nave comerciale de fiecare submarin aflat
în misiune, majoritatea fiind bastimente ce navigau independent. Din 1 133 de nave,
doar 134 executau mar[ul în convoi atunci când au fost scufundate. În aceea[i perioad`,
au fost nimicite 61 de submarine germane, cu 14 mai pu]in decât num`rul
de construc]ii noi ce veneau din [antierele navale. Marina german` planificase
cre[terea num`rului acestora la 22 pe lun`, în 1919, [i la 32, în 1920. Dar, armata
german`, al c`rei [ef de stat-major, Ludendorff, era acum [eful guvernului, ajunsese
la concluzia c` ac]iunile lui Holtzendorff nu vor duce la câ[tigarea r`zboiului.
Din aprilie 1918, când campania f`r` restric]ii împotriva navelor comerciale
ajunsese la apogeu, armata lansase prima dintre opera]iile sale ofensive pentru
câ[tigarea r`zboiului cu Fran]a [i Anglia, folosind trupe aduse din R`s`rit,
dup` colapsul Rusiei. În iulie, atunci când cea de-a cincea ofensiv` e[uase, r`zboiul
de curs` trecuse de punctul sù maxim în mai, iar pierderile în submarine întreceau
posibilit`]ile de înlocuire ale industriei germane. Rezultatele ar`tau, în mod clar,
c` r`zboiul era pierdut. Din 36 de convoaie care au intersectat aliniamentul
de patrulare men]inut de opt submarine germane în largul Irlandei, la mijlocul
lui mai, numai cinci au fost interceptate [i numai trei nave comerciale din aceste
convoaie au fost scufundate.
Armisti]iul din noiembrie a pus cap`t dorin]ei Germaniei de a strangula
comer]ul englez cu ajutorul submarinelor. Din cele 373 de submarine aflate
în serviciu, 178 au fost scufundate, în pofida contram`surilor primitive de care
dispuneau ap`r`torii, cu pierderea a 5 000 din cei 13 000 de “submarini[ti”.
Pentru fiecare submarin pierdut au fost scufundate 32 de nave comerciale,
5 708 în total, ceea ce reprezenta un sfert din tonajul mondial. Jum`tate din acesta
era britanic, echivalentul unei treimi din flota comercial` de la începutul r`zboiului.
Totu[i, în ciuda pierderilor, construc]iile navale au ]inut pasul cu necesit`]ile,
iar parcul de nave comerciale al lumii era mai mare în 1918 decât în 1914.
Cu toate costurile umane [i materiale pl`tite de ]`rile implicate, campania submarinelor
a dat gre[.
132
Opinii
În afara ac]iunilor submarinelor germane, opera]iunile altor for]e similare,
în care cele britanice de]ineau ponderea cea mai mare, au fost de o mic` amploare.
For]a de submarine britanic` a pierdut 54 de unit`]i, marea majoritate din cauza
minelor, a avariat patru nave germane [i un cruci[`tor u[or în Marea Nordului
[i a scufundat un cruci[`tor u[or [i patru distrug`toare. De asemenea, au avut
succes împotriva navelor comerciale în Marea Baltic` [i Marea Marmara,
de[i în acele locuri au fost pierdute cele mai multe dintre submarine.
Chiar dac` r`zboiul de curs` dus de germani s-a dovedit, pân` la sfâr[it,
un e[ec, concluzia asupra faptului dac` submarinul este sau nu o arm` eficient`
nu a putut fi stabilit` în noiembrie 1918. Dar, acesta nu a fost [i ra]ionamentul
înving`torilor. Ei au fost, practic, zgudui]i de costurile [i eforturile Primei b`t`lii
a Atlanticului. Dintre toate armele de care au dispus învin[ii, submarinul le-a creat
cea mai adânc` team` înving`torilor, ceea ce a f`cut ca acesta s` se afle în centrul
impunerilor Germaniei, care nu avea dreptul de a poseda astfel de arm`, conform
Tratatului de la Versailles, din 1919. Avioanele militare, dar nu [i cele civile,
erau interzise Germaniei, pe când, în privin]a submarinelor, i-au fost interzise
nu numai construc]ia [i posesia celor cu destina]ie militar`, ci chiar [i pe cele comerciale,
pentru salvare sau cercet`ri marine. Britanicii, americanii, japonezii, francezii
[i italienii r`mâneau în posesia unor flote de submarine propor]ionale. Conferin]a
Naval` de la Washington nu a reu[it s` stabileasc` o în]elegere referitoare la m`rimea
flotelor [i a num`rului de submarine care le compuneau. Oricum, toate ]`rile
occidentale participante la r`zboi erau hot`râte s` nu-i mai permit` Germaniei
s` de]in`, vreodat`, submarine.
BIBLIOGRAFIE
• Anton Bejan, Mihai Bujeni]`, Dic]ionar de marin`, Editura Militar`, Bucure[ti, 1979.
• Cristopher Chant, Warships of the 20th Century, Tiger Books International, London, 1996.
• Cristopher Chant, History of the World’s Warships, Regency House Publishing Ltd, 2001.
• PO Guido, A.M.M., La guerra sui mari, Nicola Zanichelli Editore, Bologna, 1940.
• P. Halpern, A Naval History of World War I, Naval Institute Press, Annapolis, 1994.
• R. Hough, The Great War at Sea 1914-1918, Oxford University Press, Oxford, 1983.
• Petre Iancu, Aventura submarinului, Editura Albatros, Bucure[ti, 1984.
• A. Laurens, Le blocus et la guerre sous-marine (1914-1918), Librairie Armand Colin, Paris, 1924.
• Ilie Manole, Ioan Damaschin, Anatolie Zemba, Confrunt`ri navale, Editura Militar`,
Bucure[ti, 1988.
• V. E. Tarrant, The U-Boat Offensive 1914-1945, Arms and Armour Press, 1985.
• Andrew Williams, The Battle of the Atlantic, Basic Books, New York, 2003.
133
SISTEMUL DE NAVIGA}IE
SATELITAR~ GALILEO
– între politic [i economic –
Maior Dorian LUPARU
Motto: “GALILEO are o contribu]ie

important` la politicile comunitare [i exprim`,
de asemenea, ambi]iile europene în materie
de politic` spa]ial`, tehnologie [i inova]ie”1.
In the first part, the author mentions

EGNOS [i GALILEO:
the main features of the EGNOS system, programele europene GNSS
which has been operational since 2008. Naviga]ia prin satelit reprezint` o tehnologie
This is the first stage of the European
strategy in the satellite navigation field.
care le permite utilizatorilor din întreaga lume
Then, the main stages of the Galileo s` î[i stabileasc` pozi]ia în orice moment. Aceast`
programme are highlighted, which is tehnologie ofer` o gam` foarte larg` de aplica]ii
a European satellite navigation
în numeroase domenii, de la transportul tradi]ional
programme that was authorised during
the reunion of the European Council, la comunicare, cartografierea teritoriului, cercetare
in December 2000, in Nice. These stages [tiin]ific`, turism [i altele.
comprise the system definition, the first Europa a dezvoltat EGNOS – European
satellites development and validation,
the space and land infrastructure Geostationary Navigation Overlay Service (sistemul
implementation and the exploitation, european de naviga]ie prin acoperire geosta]ionar`),
which means system maintenance and un sistem produs în scopul îmbun`t`]irii perfor-
upgrade, programme homologation
man]elor sistemului GPS – naviga]ie global`
and standardisation operations.
To conclude, the pros and cons satelitar`. Deocamdat` se bazeaz` pe semnale GPS
of the continuation of the Galileo [i furnizeaz` semnale de corec]ie, retransmise
programme are presented. de trei sateli]i geosta]ionari. EGNOS permite, astfel,
Keywords: geostationary satellites; m`rirea acurate]ei pozi]ion`rii GPS la o marj`
control centre; signal integrity;
de pân` la un metru. În plus, transmite un mesaj
experimental satellites; public-private
partnership de integritate pentru a informa utilizatorii în cazul
în care exist` probleme la sateli]ii GPS.
Maior Dorian Luparu – [eful Biroului actualizare for]e, Unitatea de Instruc]ie [i Asigurare
Topogeodezic`, Buzù.
1
Jacques Barrot, vicepre[edinte al Comisiei Europene [i responsabil pentru transporturi, \n [edin]a Comisiei
din 16 mai, Bruxelles.
134
Opinii
EGNOS2, care a devenit
opera]ional în 2008, repre-
zint` prima etap` din stra-
tegia european` în domeniul
naviga]iei prin satelit [i pre-
g`te[te intrarea în func]iune
a programului GALILEO
– sistemul european
de naviga]ie satelitar`.
Acesta este dezvoltat de c`tre Figura 1: Zona de acoperire
Agen]ia Spa]iala European` a sateli]ilor geosta]ionari EGNOS
(ESA) în colaborare cu UE [i va integra, într-un singur sistem, ansamblul func]iilor

GPS+EGNOS, care vor fi, în acest mod, disponibile f`r` limite geografice.
Figura 2: Schema de lucru a Sistemului EGNOS: semnalul este primit de la constela]iile

de sateli]i GPS-GLONASS (sistemul rusesc de naviga]ie global` satelitar`) atât direct,
de c`tre utilizator, cât [i de sistem. EGNOS, prin sta]iile de monitorizare,
retransmite semnalul sta]iilor terestre, apoi spre sateli]ii geosta]ionari. Semnalul astfel prelucrat
[i corectat poate ajunge la utilizator mult mai precis sau retransmis sistemului.
Tot traseul este urm`rit [i dirijat de Centrul de control.
2
Primul test a fost f`cut pe aeroportul din San Sebastian, Spania, în februarie 2008.
135
Conceptual, în momentul în care va fi opera]ional în totalitate, GALILEO

va dep`[i performan]ele omologului american prin utilizarea unor tehnologii
de ultim` or` în domeniul sateli]ilor [i comunica]iilor ce vor permite monitorizarea
cvasitotal` a planetei.
În urma reuniunii Consiliului European de la Nisa, din decembrie 2000,
Consiliul a aprobat, prin rezolu]ia sa din 5 aprilie 2001, lansarea programului
GALILEO. Consiliul concepuse realizarea programului în trei etape: dezvoltare
[i validare pe orbit`, desf`[urare [i func]ionare. În ceea ce prive[te finan]area acestor
etape, Consiliul a decis ca etapa de dezvoltare s` fie finan]at` în întregime de sectorul
public, iar finan]area celorlalte etape s` fie asigurat` atât de sectorul public,
cât [i de cel privat, în cadrul unui parteneriat public-privat, în care sectorului public
s` nu îi revin` mai mult de o treime din costurile de desf`[urare.
Concret, Programul Galileo cuprinde urm`toarele faze3:
• o faz` de definire, în cursul c`reia a fost proiectat` structura sistemului
[i au fost determinate componentele acestuia, încheiat` în 2001;
• o faz` de dezvoltare [i de validare, care cuprinde construc]ia [i lansarea
primilor sateli]i, realizarea primelor infrastructuri la sol, precum [i toate
lucr`rile [i opera]iunile care permit validarea sistemului pe orbit`;
obiectivul const` în finalizarea acestei faze în 2010;
• o faz` de implementare, care consist` în realizarea tuturor infrastructurilor
spa]iale [i terestre, precum [i opera]iunile legate de aceasta, faz` derulat`
din anul 2008 pân` în 2013 [i care cuprinde preg`tiri pentru faza de exploatare;
• o faz` de exploatare, care include gestionarea infrastructurii, între]inerea,
îmbun`t`]irea constant` [i reînnoirea sistemului, opera]iunile de omologare
[i de standardizare legate de program, comercializarea sistemului [i toate
celelalte activit`]i necesare dezvolt`rii sistemului [i asigur`rii unei bunei
derul`ri a programului. Faza de exploatare este prev`zut` s` înceap`
cel mai târziu în momentul încheierii fazei de implementare.
La 17 octombrie 20034, întreprinderea comun` GALILEO a lansat o cerere
de concesionare pentru etapele de desf`[urare [i de func]ionare ale proiectului GALILEO.
La 4 iulie 2005, a aprobat, pe baza unor condi]ii specifice, crearea unui consor]iu,
denumit de curând “Euro-GNSS” – sistem de naviga]ie global` satelitar`, cu sediul
la Toulouse [i format din 8 parteneri – AENA, Alcatel, EADS, Finmeccanica,
3
Articolul 3 din Raportul privind propunerea modificat` de Regulamentul Consiliului referitoare
la continuarea punerii \n aplicare a programelor europene de radionaviga]ie prin satelit (EGNOS
[i GALILEO), al raportoarei Etelka Barsi-Pataki, din 10.04.2008.
4
În conformitate cu mandatul sù prev`zut de Regulamentul (CE) nr. 876/2002; prin aceasta
a fost \nfiin]at` \ntreprinderea comun` GALILEO \n vederea finaliz`rii fazei de dezvoltare [i a preg`tirii
pentru fazele urm`toare ale programelor GALILEO.
136
Opinii
Hispasat, Inmarsat, Thales [i TeleOp, ca unic partener în cadrul negocierilor
de concesionare a proiectului GALILEO.
A urmat lansarea primului satelit experimental GALILEO, în decembrie 2005.
În paralel, s-a stabilit o cooperare strâns` [i fructuoas` cu SUA, care a dus la încheierea
unui acord UE-SUA5 privind interoperabilitatea complet` a semnalelor deschise
GPS [i GALILEO [i la o decizie comun` de îmbun`t`]ire a caracteristicilor acestor
semnale, în scopul stabilirii efective a standardelor globale pentru naviga]ia
prin satelit.
Impasul, fondul problemei

La nivelul anului 2007, dup` lansarea celui de-al doilea satelit din viitoarea
constela]ie, GALILEO a reu[it s` împart` UE în dou`. Pe de o parte, se situau Fran]a,
Italia, Spania, Belgia, Luxemburgul [i alte state, membre noi ale Uniunii, care au propus
finan]area acestui proiect de la bugetul comunitar. Banii ar fi provenit din fondurile
r`mase nefolosite din sectoare cum ar fi agricultura, cercetarea sau administra]ia.
De cealalt` parte, Marea Britanie, Olanda [i Germania s-au opus clar finan]`rii
proiectului cu bani europeni. Cea mai vehement` opozi]ie venea din partea Berlinului.
Ministrul german al Transporturilor, Wolfgang Tiefensee, a declarat c` se teme
c` Fran]a va fi favorizat` în ob]inerea contractelor [i dore[te s` limiteze intruziunea
Comisiei în gestionarea acestui proiect. Nem]ii propuneau, astfel, ca finan]area
s` vin` din partea Agen]iei Spa]iale Europene, care ar asigura mai multe contracte
pentru firmele germane.
Programele europene de naviga]ie prin satelit GALILEO [i EGNOS prezentau
o întârziere de 5 ani fa]` de calendarul stabilit ini]ial [i se confruntau cu numeroase
dificult`]i, cauzate, în special, de pozi]ia sectorului [i de inconvenientele de a transfera,
în condi]ii rezonabile, riscurile c`tre sectorul privat. Cu toate acestea, existau
[i unele aspecte problematice legate de administrarea public`.
În Rezolu]ia sa din 24 aprilie 20076, Parlamentul European a reconfirmat
sprijinul acordat programului GALILEO, [i-a exprimat îngrijorarea cu privire
la evolu]ia acestuia [i a solicitat Comisiei Europene s` înainteze propuneri
adecvate, bazate par]ial pe acelea[i puncte ca cele men]ionate de Consiliul European
[i, în special, în vederea consolid`rii guvern`rii publice prin garantarea responsabilit`]ii
politice [i a rolului conduc`tor ale Comisiei.
5
Acordul UE-SUA privind promovarea, furnizarea [i utilizarea sistemelor de naviga]ie prin satelit
GALILEO [i GPS [i a aplica]iilor conexe, 26 iunie 2004, Dromoland Castle (Irlanda), pe site-ul: http://
igscb.jpt.nasa.gov/mail/igsmail/2004/msg00183.html
6
Rezolu]ia Parlamentului European din 26 aprilie 2007 referitoare la negocierile privind contractul
de concesionare a programului GALILEO.
137
Problematizarea: evaluarea progreselor generale

[i a posibilit`]ilor de realizare a proiectului
EGNOS este aproape în totalitate func]ional [i s-a dovedit fiabil din punctul
de vedere al conceptului. Cu toate acestea, exist` întârzieri semnificative
[i dep`[iri ale costurilor în cadrul etapei de dezvoltare a programului GALILEO.
De[i pia]a din aval a serviciilor globale de naviga]ie prin satelit este, într-adev`r,
foarte promi]`toare (conform previziunilor, se situeaz`, la nivel mondial,
la aproximativ 450 de miliarde C pe an7 începând cu 2005), pia]a concesionarului,
care furnizeaz` semnalele în spa]iu, pare a fi mai pu]in sigur`. Printre motivele
care stau la baza acestei situa]ii se afl` incertitudinea cu privire la utilizarea
comercial` a programului GALILEO, al`turi de faptul c` semnalul civil GPS
este gratuit [i c` exist` în continuare o stare de nesiguran]` semnificativ` cu privire
la gradul în care autorit`]ile publice vor utiliza Public Regulated Service (PRS)
– serviciul reglementat public al programului GALILEO.
Drept urmare, consor]iul se bazeaz` pe sus]inere din partea UE în ceea ce prive[te
acoperirea riscurilor asociate. Acest element a fost în mod evident subestimat
în contextul planurilor ini]iale de realizare a proiectului GALILEO, întrucât
s-a presupus întotdeauna c` riscul de pia]` va fi acoperit de sectorul privat.
În cazul în care UE nu ia m`suri rapide [i decisive, întârzierile actuale pot genera
un efect de domino în ceea ce prive[te investi]iile în cadrul pie]elor de aplica]ii
[i servicii din aval, care au drept punct de reper sigur calendarul stabilit pentru
crearea infrastructurilor GALILEO [i EGNOS.
Complexitatea tehnologic` a sistemelor EGNOS [i GALILEO este considerabil`
[i a fost probabil subestimat`.
În prezent, proiectul este gestionat de sectorul public, respectiv de c`tre
Agen]ia Spa]ial` European`. Nu s-a reu[it, pân` în prezent, transferul în condi]ii
rezonabile c`tre consor]iu a riscului de proiectare [i a riscului aferent de nefinalizare,
a riscului de dep`[ire a costurilor [i a riscului de func]ionare.
În plus, Uniunea European` a considerat c` dezvoltarea [i desf`[urarea
proiectului GALILEO ar putea fi realizate într-un timp mult mai scurt [i cu o finan]are
public` în mod semnificativ mai redus` decât a fost necesar pentru implementarea
GPS de c`tre SUA.
Continuarea negocierilor aflate în curs ar însemna derularea realiz`rii
proiectului GALILEO pe baza primilor patru sateli]i ob]inu]i prin achizi]ie public`
7
Raport ProDDAGE (Programme for Development and Demonstration of Applications for GALILEO
and EGNOS), de analiz` a pie]ei, ESYS Consulting, 2006, http://www.europare.europa.eu/meetdocs/
2004-2009/documents/com
138
Opinii
[i a infrastructurii terestre aferente, prev`zute pentru etapa de dezvoltare, în timp
ce restul sistemului ar fi achizi]ionat, desf`[urat [i exploatat de c`tre consor]iu.
Cu toate acestea, ca urmare a întârzierilor acumulate, parteneriatul public-privat
nu ar putea fi lansat înainte de jum`tatea anului 2009, iar desf`[urarea integral`
ar fi întârziat` pân` în 2014 sau dup` aceast` dat`.
Mai mult, trebuie luate m`suri suplimentare semnificative de reducere a riscurilor
în vederea apropierii etapelor de dezvoltare [i de desf`[urare, în special prin achizi]ionarea
a patru sateli]i suplimentari [i a infrastructurii aferente, pentru a se evita, astfel,
dizolvarea grup`rilor din cadrul sectorului. De asemenea, este de a[teptat
ca pierderi importante de venit s` fie înregistrate ca urmare a intr`rii tardive
pe pia]`, în compara]ie cu concuren]ii globali ap`ru]i, precum GPS-III.
În acest sens, problemele ridicate de c`tre consor]iu într-o scrisoare adresat`
Pre[edin]iei UE8 acoper` o gam` larg` de aspecte, care pot fi rezolvate numai
prin negocieri [datele tehnice de baz`, condi]iile de cesiune a IOV (validare
pe orbit`) [i EGNOS, transferul [i reducerea riscurilor, o foaie de drum pentru
dezvoltarea unui parteneriat de afaceri comun GSA/consor]iu, actualizarea
programului [i a foii de drum pentru negocieri], de c`tre consor]iu (actualizarea
modelului de cost, angajamente de finan]`ri din partea sectorului privat, administra]ie
adecvat`, rezolvarea neîn]elegerilor curente privind repartizarea sarcinilor)
sau chiar de c`tre UE (consolidarea administra]iei publice, garantarea siguran]ei
financiare pe termen lung a sistemelor de finan]are public`, rezolvarea problemelor
institu]ionale aferente EGNOS).
Cu toate acestea, motivul real al stagn`rii negocierilor este legat, în primul
rând, de incapacitatea consor]iului de a gestiona în mod eficient proiectul,
de a ajunge la un acord cu privire la o pozi]ie comun` [i de a se implica în negocieri,
ca o consecin]` a:
» caracterului complex subestimat al programului;
» parametrilor neclari de venituri;
» componen]ei eterogene a consor]iului.
În concluzie, Comisia European` a considerat c` situa]ia la acel moment era
rezultatul efectelor combinate dintre disputele continue [i nerezolvate cu privire
la repartizarea responsabilit`]ilor sectorului, o eroare de judecat` conform c`reia
riscurile de pia]` ar putea fi transferate c`tre sectorul privat, negocieri neîncheiate
cu privire la transferul riscului de proiectare, complexitatea tehnic` a programului
[i o administrare public` insuficient de solid` [i de clar`.
8
Scrisoarea adresat` la 9 martie 2007, de c`tre consor]iu, ministrului Tiefensee [i vicepre[edintelui Barrot,
pe site-ul http://ec.europa.eu/dgs/energy_transport/GALILEO/documents/doc
139
Fr`mânt`ri: totu[i, are Europa nevoie

de un sistem de naviga]ie prin satelit ?
Având în vedere dificult`]ile enumerate, se pune problema opririi programului
sau a continu`rii acestuia în cadrul unui context reînnoit.
GALILEO a devenit un proiect-far, atât datorit` valorii sale strategice,
cât [i contribu]iei sale importante la realizarea Strategiei de la Lisabona, dând o form`
concret` dimensiunilor politic`, economic` [i tehnologic` ale Uniunii Europene:
“Europa are nevoie de un sistem european de radionaviga]ie prin satelit, ca infrastructur`
esen]ial` pentru asigurarea aplica]iilor de importan]` major` precum controlul
la frontiere, logistica transporturilor, opera]iuni financiare sau supravegherea
infrastructurilor vitale ale energiei electrice [i comunica]iilor. Comisia European`
face tot ce îi st` în putere pentru a garanta succesul acestuia”9.
Prin abandonarea proiectului GALILEO ar fi recreat` [i sporit` în mod considerabil
dependen]a fa]` de GPS10 [i, posibil, de Glonass (Rusia) [i Compass/Beidou (sistemul
chinezesc de naviga]ie global` satelitar`).
Toate aceste sisteme sunt gestionate la nivel guvernamental, au dubl` utilizare
sau sunt de natur` militar`, sunt realizate [i puse în func]iune în totalitate pe baza
finan]`rilor din partea sectorului public. Europa ar fi singura economie de mari
dimensiuni care nu ar dispune de un astfel de instrument strategic. Aceasta
ar genera efecte politice ulterioare importante pentru Uniunea European`, întrucât
din cooperarea noastr` cu ]`rile ter]e ar lipsi un instrument important.
Uniunea European` ar trebui, într-o astfel de situa]ie, s` depind` de sisteme
[i tehnologii militare sau cu dubl` utilizare, solicitate în aplica]ii de importan]`
major` pentru func]ionarea societ`]ii de mâine.
Arhitectura semnalelor [i frecven]elor tehnologiei GALILEO ascunde dorin]a
Europei de a-[i dezvolta propria armat`, motiv pentru care se dore[te “independen]a”
fa]` de GPS. Acest scop nu va face decât s` amplifice disputele economice existente
între Europa [i America.
Renun]area la realizarea programului GALILEO [i continuarea numai
cu proiectul EGNOS ar constitui pentru Europa un pas înapoi din punct de vedere
tehnologic [i ar determina, de asemenea, pierderea unor oportunit`]i macro-
economice importante pentru industria de prelucrare [i sectorul serviciilor.
În lipsa unor competen]e tehnice proprii, sectorul privat european nu ar putea beneficia
de avantajele pie]ei globale a serviciilor [i aplica]iilor de naviga]ie prin satelit,
care se va ridica la 450 de miliarde C pe an pân` în 2025. Conform reprezentan]ilor
9
Jacques Barrot, la deschiderea [edin]ei Comisiei Europene din 19 septembrie 2007.
10
EGNOS corecteaz` [i se bazeaz` pe semnale GPS prin intermediul unei infrastructuri terestre
europene, existente în prezent numai la nivel regional.
140
Opinii
sectorului privat european, se preconizeaz` c` acesta va de]ine o treime din pia]a
acestor servicii [i aplica]ii, respectiv echivalentul a 150 de miliarde C pe an.
Studiile de pia]` în domeniul naviga]iei prin satelit eviden]iaz` o cre[tere
rapid` a sectorului, în special în ceea ce prive[te pie]ele din aval ale aplica]iilor rutiere
[i ale serviciilor [i echipamentelor bazate pe pozi]ionare. Dezvoltarea [i men]inerea
expertizei tehnice europene proprii în cadrul pie]ei din amonte (dezvoltarea,
desf`[urarea [i opera]iunile efectuate de sistem) constituie o condi]ie preliminar`
pentru ca pia]a european` din aval s` î[i poat` desf`[ura întregul poten]ial în activit`]i
de inovare a aplica]iilor [i a serviciilor din toate sectoarele economice.
Un ultim aspect, [i nu dintre cele mai pu]in importante, îl reprezint` faptul
c` Europa a investit deja, pân` în prezent, 2,5 miliarde de euro în dezvoltarea
programelor europene GNSS11.
*
Negocierile de finan]are privat` a sistemului de naviga]ie prin satelit GALILEO
au e[uat, astfel c` a fost nevoie de o decizie radical`, hot`rât` [i clar` la nivel comunitar:
Comisia European` a decis ca acest proiect european s` fie finan]at din bani publici.
Firme private, unele cunoscute, altele mai pu]in, vor participa la proiect doar
ca subcontractori [i nu vor mai fi coproprietari, a[a cum se dorea ini]ial.
Mai mult, având în vedere importan]a, unicitatea [i complexitatea programelor
europene GNSS, proprietatea comunit`]ii asupra sistemelor rezultate în urma
programelor, finan]area complet` de la bugetul comunitar a programelor pentru
perioada 2008-2013, Parlamentul European, Consiliul [i Comisia European` recunosc
utilitatea unei cooper`ri strânse între cele trei institu]ii: “Parlamentul European
a sprijinit proiectul înc` de la început cu convingerea c` acesta va contribui
la dezvoltarea noilor tehnologii, a întreprinderilor [i la crearea de locuri de munc`.
Uniunea European` va investi 3,4 miliarde de euro pentru faza de implementare
a proiectului GALILEO, între 2008 [i 2013”12.
Astfel, în [edin]a din 24.04.2008, parlamentarii de la Bruxelles au aprobat
proiectul Comisiei Europene pentru care este nevoie de fondurile necesare.
Votul exprimat \n Parlament a demonstrat c` majoritatea parlamentarilor doresc
acest sistem [i au fost voturi din toate grupurile parlamentare, declara]iile optimiste
[i entuziaste – “Prima infrastructur` comun` european` [i un act curajos din partea
11
Valoarea total` a contractului IOV (1,5 miliarde C), costurile de dezvoltare a EGNOS (0,7 miliarde C)
[i cercet`rile efectuate de ESA [i UE de-a lungul timpului, pe site-ul http://ec.europa.eu/dgs/
energy_transport/Galileo/documents/doc
12
Raportoarea Etelka Barsi-Pataky de la Grupul Partidului Popular European (Cre[tin-Democrat)
[i al Democra]ilor Europeni, art. cit.
141
Parlamentului European, GALILEO este un pas înainte c`tre o Europ` mai puternic`”13
– dovedind c` s-au în]eles plenar caracteristicile de necesitate expuse:
prima infrastructur` mondial` de radionaviga]ie [i de localizare prin satelit,
conceput` special în scopuri civile;
sistemul rezultat din programul GALILEO este complet independent
de alte sisteme existente sau care ar putea fi create;
programul EGNOS vizeaz` îmbun`t`]irea calit`]ii semnalelor recep]ionate
de la sistemele globale de naviga]ie existente;
Parlamentul European, Consiliul [i Comitetul Economic [i Social European
au acordat în mod constant sprijinul lor deplin programelor europene GNSS;
dezvoltarea radionaviga]iei prin satelit se aliniaz` pe deplin Strategiei
de la Lisabona [i altor politici comunitare, precum politica în domeniul transporturilor;
programele se num`r` printre proiectele prioritare incluse în cadrul
ini]iativei de cre[tere propuse de Comisie [i aprobate de Consiliul European. Acestea
sunt considerate, în acela[i timp, drept una dintre realiz`rile principale ale viitorului
program spa]ial european.
Nu \n ultimul r#nd, trebuie s` subliniem c` programele respect` pe deplin
cerin]ele principiului subsidiarit`]ii. Punerea în func]iune a unor infrastructuri
de radionaviga]ie prin satelit dep`[e[te capacit`]ile financiare [i tehnice ale oric`rui
stat membru [i, drept urmare, ac]iunea la nivel comunitar reprezint` varianta
cea mai adecvat` pentru derularea acestor programe.
Referin]e bibliografice
• European Commission, The Galilei Project: GALILEO Design Consolidation, 2003.
• G. MacGougan, P.-L. Normark, C. Stahlberg, Satellite navigation evolution, GPS World.
• P. Mulassano, F. Dovis, F. Collomb, European projects for innovative GNSS – related applications,
GPS Solutions 8(4), 2004.
13
Deputata european` german` Angelika Niebler (Grupul Partidului Popular European (Cre[tin-Democrat)
[i al Democra]ilor Europeni), pre[edinta Comisiei parlamentare pentru industrie, cercetare [i energie,
24.04.2008 – Parlamentul European.
142
NATO TREBUIE SQ SE GÂNDEASCQ
DE DOUQ ORI ÎN PRIVIN}A VIITORULUI SQU
Xinghui ZHANG
D
a]i-mi voie s` încep prin a v` spune
Xinghui Zhang, a journalist for a
major Chinese newspaper, gives a ce însemna odat` NATO pentru mine.
personal account of how he has gained Alian]a era o organiza]ie advers`,
greater insight into NATO and how
he feels that NATO needs to focus more misterioas` din punctul de vedere al modului
on its future development. First, the sù de operare [i îndep`rtat` geografic. Acest lucru
author outlines the three main trends
of the changing world, based on which
a fost adev`rat în timpul r`zboiului rece – [i în anumite
NATO will make clear the strategic perioade dup` încheierea acestuia.
direction of its transformation: cooperation De ce ? Pì, era “misterioas` din punctul
has replaced confrontation, peace has
already become a common universal de vedere al modului sù de operare” în principal
goal and further economic and social din cauza procesului sù decizional opac [i a faptului
development is in the mutual interests
of all state and non-state actors.
c` activit`]ile sale aveau prea pu]ine în comun
Then, he mentions the way NATO cu via]a politic`, economic` [i social` din China.
has been transforming itself since the Era “îndep`rtat` geografic”, deoarece toate statele
disintegration of the Soviet Union and
the end of the Cold War: NATO is sale membre se aflau în Europa de Vest [i America
enlarging its membership, it has launched de Nord. {i era “advers`”, deoarece scopul
out-of-area campaigns, it has established
a worldwide network through its various
sù fundamental ini]ial era acela de a se confrunta
partnership programmes and, as the cu fostul bloc comunist al Uniunii Sovietice.
author believes, the organisation is seeking Pentru aceste motive, eu vedeam Alian]a
to change itself into an omnipotent giant.
To conclude, the author mentions ca pe un “mare strìn” [i o consideram un instrument
a few steps made in the establishment folosit de SUA pentru extinderea “hegemoniei
of an official relation between China
and NATO.
globale” a Washingtonului. În mod firesc, nu exista
Keywords: NATO; partnership
astfel nicio rela]ie între China [i NATO.
programmes; international peacekeeping Apoi, în 1999, NATO a bombardat ambasada
efforts; NATO eastward enlargement; chinez` din Belgrad, în timpul loviturilor aeriene
NATO-China relations
executate împotriva regimului Milosevic.
Articolul este preluat din publica]ia NATO Review, ianuarie 2009, http://www.nato.int/docu/review/
2008/08/FUTURE_OF_NATO/RO/index.htm
Xinghui Zhang este [eful biroului din Bruxelles al China Youth Daily, al doilea ziar cel mai citit
al Chinei.
143
Trei cet`]eni chinezi au fost uci[i. Prea pu]ini

au crezut c` primul contact direct între NATO
[i China se va produce în circumstan]e
atât de îngrozitoare.
În acel timp, lucram ca jurnalist la sediul
central din Beijing al ziarului “China Youth
Daily”. Am împ`rt`[it emo]iile amare ale colegilor © Oliver Atkins
Una dintre primele ini]iative majore concepute
mei furio[i. Am fost martor la valurile pentru a conduce la o reapropiere
de demonstra]ii [i proteste de strad` ale diferi]ilor între Occident [i China a fost patronat`
de c`tre pre[edintele Richard Nixon
cet`]eni chinezi. în anii celui de-al optulea deceniu al secolului trecut.
Bombardarea ambasadei a s`dit semin]ele urii în inimile poporului chinez,

fapt care a f`cut ca orice rela]ie între China [i NATO s` par` imposibil`.
Chinezii spun c` cineva S` derul`m rapid spre sfâr[itul lui 2007,

se poate bucura de o via]` când am ajuns la Bruxelles, ca [ef al biroului
de succes dac` [tie de acolo al ziarului meu. Acest lucru mi-a dat
cum s` renun]e la lucrurile ocazia s` observ NATO la fa]a locului
inutile. Cred c` acest lucru [i s` m` gândesc cu aten]ie la întreb`ri
este valabil [i pentru NATO. precum “Ce înseamn`, de fapt, NATO ?”,
“În ce direc]ie se îndreapt` NATO ?” [i “Cum
se transform` NATO ?”. Ceea ce urmeaz` reprezint` un rezumat al concluziilor
la care am ajuns.
Lumea de azi este supus` la schimb`ri [i ajust`ri extraordinare. To]i actorii
din sistemul mondial ar trebui s` aib` o în]elegere clar` a principalelor tendin]e
[i, pe baza acestora, s` î[i formuleze propriile pozi]ii.
Personal, consider c` exist` trei paliere principale.
În primul rând, cooperarea a înlocuit confruntarea. NATO este o organiza]ie
care a crescut într-un mediu caracterizat de confruntare. Reu[ita NATO de a se debarasa
complet de ideologia confrunt`rii reprezint` condi]ia transform`rii cu succes a Alian]ei
în cadrul comunit`]ii interna]ionale.
În al doilea rând, pacea a devenit deja un scop universal comun. NATO,
în calitatea sa de cel mai puternic grup militar de pe glob, poart` responsabilitatea
neechivoc` de a demonstra lumii c` disputele nu trebuie s` fie rezolvate
prin mijloace militare.
În al treilea rând, continuarea dezvolt`rii economice [i sociale este în interesul
mutual al tuturor actorilor statali [i nestatali. NATO (în afar` de propria sa dezvoltare)
trebuie s`-[i materializeze propria contribu]ie unic` la asigurarea unei dezvolt`ri
pa[nice pentru întreaga omenire.
144
Conexiuni interna]ionale
Pe baza acestor trei tendin]e principale
ale lumii în schimbare, NATO va indica în mod
clar direc]ia strategic` a transform`rii sale. Alian]a
î[i va contura misiunile sale pe termen lung,
f`r` a fi întrerupt` de dificult`]ile pe termen scurt.
Dup` cum spune o poezie chinezeasc`, “Cel aflat
pe vârful muntelui nu trebuie s` se mai îngrijoreze
de norii care i-ar putea obstruc]iona vederea”.
În perioada de dup` dezintegrarea Uniunii
Sovietice [i a alian]ei sale comuniste, NATO
s-a transformat continuu, pe patru paliere. Shanghai ast`zi: întrucât linia arhitectural`
a Chinei se schimb`, ar trebui s` se schimbe,
În primul rând, NATO se extinde. La Alian]` de asemenea, [i abordarea sa în privin]a NATO ?
au aderat zece foste state comuniste sau republici ale Uniunii Sovietice, în dou`
runde majore ale extinderii spre Est. În 2009, pe aceast` list` vor mai fi incluse
înc` dou` ]`ri.
În al doilea rând, NATO a lansat campanii în afara ariei sale tradi]ionale.
Ini]ial, Alian]a a fost conceput` s` blocheze expansiunea influen]ei comuniste
[i s` apere Europa Occidental`. Limitele ariei geografice a misiunii NATO au fost
clar stabilite de fondatorii Alian]ei. Dar, în epoca post-r`zboi rece, NATO s-a implicat
nemijlocit în r`zboaiele din Bosnia-Her]egovina, Kosovo [i Afganistan [i a furnizat
asisten]` Uniunii Africane pentru extinderea misiunii acesteia de men]inere a p`cii
în Darfur. În acela[i timp, Alian]a continu` s` joace un rol în tranzi]ia Irakului.
În al treilea rând, NATO [i-a construit o re]ea mondial`, prin intermediul
variatelor sale programe de parteneriat. Pentru a-[i extinde influen]a sa global`,
Alian]a a modelat diferite programe de parteneriat pentru diferite ]`ri ale lumii,
cum ar fi Parteneriatul pentru Pace, Dialogul Mediteranean, Ini]iativa de Cooperare
de la Istanbul etc. Aceste programe ajut` “antenele” NATO s` ajung`
într-un mare num`r de ]`ri de pe toate continentele.
În al patrulea rând, cred c` Alian]a caut` s` se transforme într-un gigant
atotputernic. La baz`, NATO reprezint` o organiza]ie militar` defensiv`.
Dar, în realitate, cred c` aceasta s-a comportat exact invers, dac` ne uit`m
la activit`]ile sale în timpul R`zboiului din Kosovo din 1999 [i al actualului r`zboi
împotriva terorismului din Afganistan. Pe de alt` parte, NATO î[i extinde interesele
în multe domenii în care organiza]iile defensive obi[nuite se implic` doar rareori.
De exemplu, Alian]a a început s` se implice în domenii ca schimb`rile climatice,
securitatea energetic`, programele de instruire [i educa]ie, precum [i în alte
domenii asem`n`toare.
145
Chinezii au un proverb conform c`ruia cineva se poate bucura de o via]`

de succes atâta vreme cât [tie s` renun]e la lucrurile inutile. Consider c` acest lucru
este valabil [i pentru NATO. Cred, deci, c` ar fi în]elept ca deciden]ii NATO
s` întocmeasc` o list` scurt` de priorit`]i pe care NATO le poate îndeplini
cel mai bine.
Este u[or de observat c` Beijingul Terorismul reprezint` o amenin-

]are concret` la adresa lumii.
este una dintre puterile globale
Dup` atacurile teroriste împotriva
majore care nu are niciun fel
de rela]ii oficiale cu NATO. SUA din 11 septembrie, Alian]a
[i-a reorientat prompt aten]ia asupra
combaterii terorismului. Dup` august 2003, NATO a condus eforturile
interna]ionale de men]inere a p`cii din Afganistan. Dar, pân` în prezent, nu exist`
semne clare c` Alian]a î[i poate realiza obiectivele într-un viitor apropiat. Un e[ec
al opera]iilor NATO în Afganistan va genera inevitabil o îndoial` din ce în ce
mai mare în privin]a necesit`]ii existen]ei sale. Sus]in, deci, c` NATO trebuie
s` considere misiunea din Afganistan drept o prioritate [i s` se preocupe cu fermitate
de îndeplinirea sarcinii asumate.
Este în interesul comun al tuturor ]`rilor s` vad` c` securitatea [i stabilitatea
au fost reinstaurate în Afganistan. R`zboiul din Irak a demonstrat c` exportarea
libert`]ilor [i a democra]iei occidentale nu d` rezultate. Dac` Alian]a dore[te
s` aib` succes în Afganistan, ea trebuie s` înve]e din lec]iile oferite de Irak.
Cred c` unul dintre înv`]`mintele esen]iale este c` NATO trebuie s` câ[tige
în]elegerea [i cooperarea restului lumii [i c` Alian]a trebuie, de asemenea, s` respecte
tradi]iile, istoriile [i culturile specifice.
În privin]a extinderii, cred c` NATO ar trebui s` se opreasc` [i “s` digere
fructele extinderilor anterioare”. Dup` r`zboiul rece, NATO [i-a m`rit num`rul
de membri de la 16 la 26 [i, probabil, [i-l va spori la 28, anul viitor. Cre[terea
num`rului de membri risc` s` cauzeze dezacorduri interne [i sl`birea capacit`]ii
Alian]ei de a realiza consensul în procesul sù decizional. Conducerea NATO
trebuie s` previn` transformarea acestei organiza]ii într-una cu dou` paliere.
“C`lcâiul lui Ahile” al NATO a fost f`cut vulnerabil de m`surile pe care Alian]a
le-a adoptat în rela]iile cu Rusia, atât în timpul, cât [i dup` încheierea crizei
georgiene: Fran]a [i Germania nu au vrut ca organiza]ia s` joace un rol mai mare
[i, astfel, NATO are o libertate foarte limitat` pentru a contrabalansa Rusia.
În plan extern, extinderea continu` a Alian]ei spre Est a contribuit la deteriorarea
rela]iilor acesteia cu Rusia [i a generat o mai mare vigilen]` a Chinei. Dac` privim
la rela]iile construite de NATO în lume, este u[or de observat c` Beijingul
146
este una dintre puterile globale majore care nu are niciun fel de rela]ii oficiale
cu NATO.
În ultimii [ase ani, NATO [i China au dezvoltat gradual unele contacte oficiale
[i schimburi în domeniul academic, care au pavat, pentru ambele p`r]i, calea
în vederea ie[irii din conul de umbr` generat de bombardarea ambasadei
din Belgrad. Dac` NATO [i China î[i vor consolida în continuare aceast` în]elegere
mutual`, este foarte probabil ca acestea s` stabileasc` un fel de rela]ie oficial`.
Dar “tangoul se danseaz` pe perechi”, iar NATO [i China ar trebui s` fac` eforturi
comune pentru a avansa.
Confucius a spus: “Dup` vârsta de 60 de ani, am fost în stare s` deosebesc
rùl de bine în cuvintele spuse de al]i oameni”. În 2009, NATO va împlini 60 de ani.
Sper c` spusele lui Confucius vor fi valabile [i pentru Alian]`.
147
GOLFUL {I NATO
– este timpul ca rela]iile
s` fie reanalizate –
Abdulaziz SAGER
M
With key security issues such as odul în care actuala criz` financiar`
Iran, Iraq and oil all on their doorstep, a cuprins întreaga lume demonstreaz`
Gulf States need to think about a new
direction for their security arrangements.
c` nicio regiune de pe glob nu poate
In this article, the author shares his r`mâne izolat`.
own views on why more cooperation
with NATO may be one of the answers. S` lu`m, de exemplu, regiunea Golfului.
The recent crisis illustrates that the Gulf Un raport recent al Centrului de Cercet`ri al Golfului
region has an economic as well as
security-related stake that is tied to both
privind Impactul crizei financiare din SUA asupra
regional and international developments. ]`rilor GCC (Consiliul de Cooperare al Golfului)
Up to now, the main strategy to provide demonstreaz` c`, în afar` de faptul c` activele
the Gulf security has been to rely on one
big external power, the US, to maintain lor din Statele Unite s-au devalorizat în scurt timp,
the status quo, regulate the relationships statele GCC (Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar,
among the regional states, and provide
at least a minimum of security. However, Arabia Saudit` [i Emiratele Arabe Unite) trebuie,
a redirection in the way the Arab Gulf de asemenea, s` se confrunte cu unele aspecte
states should view their security is needed.
In the author’s opinion, it is time for the din domeniul finan]`rii [i cel al lichidit`]ilor,
GCC Gulf States to send a strong signal care sunt acum afectate de restric]ii [i care au,
to NATO regarding their desire to see
cooperation deepened and expanded.
la rândul lor, un impact negativ asupra propriei
Closer ties between NATO and the GCC dezvolt`ri economice interne din aceste ]`ri.
become a viable alternative that can
În cadrul pie]elor de valori GCC, unele burse
assist the region with the stability it
requires, while maintaining the links au pierdut mai mult de 40% din valoarea lor,
to the necessary presence of the US. de la începutul lui 2008 [i pân` în prezent. Acest fapt
Keywords: economic and subliniaz` nu numai existen]a unei interdependen]e
security-related stake; Gulf Cooperation
Council; Istanbul Cooperation Initiative; la scar` extins`, ci [i rolul pe care ar trebui s`-l joace
regional cooperation and security; statele GCC în reinstaurarea unui sentiment
security arrangements
de stabilitate pe pie]ele financiare mondiale.
Articolul este preluat din publica]ia NATO Review, ianuarie 2009, http://www.nato.int/docu/review/
2008/08/NATO_GULF_RELATIONS/RO/index.htm
Abdulaziz Sager este pre[edintele Centrului de Cercet`ri al Golfului [i poate fi contactat la sager@grc.ae
148
Premierul britanic Gordon Brown a ar`tat
clar acest obiectiv pe timpul vizitei sale în statele
din regiunea Golfului de la începutul lunii
noiembrie 2008, când a cerut unor ]`ri ca Arabia
Saudit` [i altor produc`tori de petrol de marc`
din Golful Arab s` contribuie la un nou fond creat
în cadrul Fondului Monetar Interna]ional.
Ceea ce ilustreaz`, de asemenea, recenta criz` Statele Golfului au fost, de asemenea, ]inta
atacurilor teroriste. Imaginea prezint`
este c` regiunea Golfului, deja cea mai important` rafin`ria de petrol saudit` Abqaiq,
parte a lumii în plan strategic, are o miz` ridicat`, care a fost ]inta mai multor tentative de atac.
atât \n plan economic, cât [i \n cel de securitate, aflat` în strâns` dependen]`
[i legat` în mod intrinsec de evolu]iile la nivel regional [i interna]ional.
Ceea ce, totu[i, nu se în]elege deseori este c` impactul se produce în ambele
sensuri.
Evenimentele din regiunea Golfului

Este important s` se în]eleag`
au consecin]e cu mult dincolo de limitele
c` rolul jucat de statele GCC
regiunii. Acest fapt se poate reflecta în pre]ul
constituie o parte integrant`
barilului de petrol, rolul crescând
a procesului de identificare
al investi]iilor din Golf în ]`rile occidentale,
a unei solu]ii
instabilitatea din Irak, amenin]area tero-
pentru securitatea regional`.
rismului sau posibilitatea ca Iranul
s`-[i militarizeze programul sù nuclear.
Ca o consecin]`, exact a[a cum Golful nu se poate izola cu adev`rat de agita]ia
din restul lumii, actorii cheie din domeniul securit`]ii [i stabilit`]ii interna]ionale
nu-[i pot permite s` ignore Golful sau s` pretind` c` evolu]iile din aceast` regiune
pot fi îngr`dite.
Evenimentele recente de pe frontul securit`]ii [i cel economic trebuie privite
din aceast` perspectiv`.
Din punctul de vedere al securit`]ii, este important s` se în]eleag` c` rolul
jucat de statele GCC constituie o parte a procesului de identificare a unei solu]ii
pentru securitatea regional`.
Pân` în prezent, principala strategie pentru a asigura securitatea Golfului
s-a bazat pe o singur` mare putere extern`, Statele Unite, care s` men]in`
statu-quoul, s` reglementeze rela]iile dintre statele regiunii [i s` asigure un minim
de securitate sau un sentiment în acest sens. Având în vedere atitudinea deseori
ostil` a vecinilor lor, ]`rile arabe din Golf [i-au perceput din ce în ce mai mult
propria stare [i propriul regim de securitate ca fiind legate de puterea militar`
[i protec]ia Statelor Unite.
149
Nu neap`rat pentru c` SUA urmau s` rezolve toate dilemele existente

[i emergente din domeniul securit`]ii, ci pentru c` Washingtonul urma, cel pu]in,
s` le împiedice pe cele dou` principale state antagonice din regiune, Iran [i Irak,
s`-[i pun` în practic` planurile [i s`-[i ating` scopurile. Drept urmare, SUA au devenit
o putere a regiunii [i s-au implicat puternic în confrunt`rile strategice regionale.
Cu toate acestea, dependen]a sporit` de SUA nu s-a dovedit a fi r`spunsul
adecvat pentru realizarea unei securit`]i durabile în Golf.
SUA au apelat la variate solu]ii pentru a asigura securitatea regional`. Politica
Washingtonului din cel de al optulea deceniu al secolului trecut, centrat` pe doi piloni
gemeni, a f`cut ca SUA s` se bazeze pe Arabia Saudit` [i Iran. Abordarea SUA
de tipul echilibrului de putere din penultimul deceniu al secolului trecut a înt`rit
Irakul în fa]a unui Iran revolu]ionar. În ultimul deceniu al secolului trecut,
îngr`direa dual` practicat` de Washington a dorit s` izoleze atât Irakul, cât [i Iranul,
în acela[i timp. Iar abordarea SUA din 2003 a condus, în final, la interven]ia [i invazia
nemijlocit` din Irak.
Dar, niciuna dintre aceste abord`ri nu a reu[it s` ofere regiunii perspectiva
unui mediu de securitate mai bun. Fiecare dintre aceste politici a furnizat semin]ele
urm`toarei crize.
Dintr-o perspectiv` american`, situa]ia a devenit la fel de imposibil de men]inut,
având în vedere c` armata SUA s-a trezit c` trebuie s` poarte pe umeri o povar`
din ce în ce mai grea într-un moment în care rolul sù militar [i politic devenise
]inta frustr`rilor [i terorismului în plan regional. Dup` opt ani de politici unilaterale
ale administra]iei Bush [i în contextul crizei financiare care a început recent
în SUA, îmi este clar c` Statele Unite reprezint`, în aceea[i m`sur`, atât o problem`,
cât [i o solu]ie pentru aspectele regionale.
Toate acestea sugereaz` o redirec]ionare la nivelul modului în care ]`rile
arabe ale Golfului ar trebui s`-[i priveasc` propria securitate. Desigur, rela]ia
dintre SUA [i statele GCC este în continuare puternic`. Având în vedere motivele
lor proprii de îngrijorare foarte reale în domeniul securit`]ii, guvernele GCC
nu-[i pot permite s`-[i întrerup` brusc leg`turile lor [i s` caute aranjamente
de securitate alternative.
Cu toate acestea, se produce o reorientare care conduce deja la o inter-
na]ionalizare sporit` a Golfului [i care include o implicare crescut` a puterilor
din Europa [i Asia, pe lâng` re-reorientarea interesului statelor arabe din Golf
în privin]a locului lor în sistemul interna]ional [i a rolului jucat de Statele Unite
în acest context.
Ideea [i concep]ia Ini]iativei de Cooperare de la Istanbul (ICI), precum [i aplicarea
sa pentru regiunea Golfului trebuie plasate în cadrul acestei dezbateri generale.
150
Când NATO a lansat aceast` ini]iativ` pentru regiune, în contextul summitului
de la Istanbul, din 2004, ideea [i concep]ia de la baza acesteia au fost deseori descrise
ca prea vagi sau prea ambi]ioase.
Pe de o parte, ICI a fost perceput` ca o schem` ampl` care urma s` rezolve
toate problemele asociate prezen]ei SUA [i care urma s` ofere, în acela[i timp,
statelor GCC securitatea solicitat` de acestea pentru a-[i asigura longevitatea
[i stabilitatea lor.
Pe de alt` parte, al]ii au sus]inut c` ICI nu \nsemna decât o prezen]` a SUA
în “blan` de oaie” [i c` ICI nu oferea, în mod necesar, ceea ce cerea regiunea.
Cel mai important, acesteia îi lipsea o concep]ie multilateralist`, în sensul
c`, de[i NATO abordase regiunea ca pe o organiza]ie multilateral`, ICI era,
în esen]`, un program bilateral, aplicat statelor GCC în mod individual.
În lumina faptului c` dilema de securitate

Este timpul ca statele GCC
a Golfului r`mâne nerezolvat`, c` statele
din Golf s` transmit` Alian]ei
GCC continu` s` se confrunte cu provoc`rile
un semnal puternic
îngem`nate generate de un Iran amenin]`tor
în privin]a dorin]ei lor
[i un Irak instabil [i a recentei agita]ii
de a realiza o cooperare
care a subliniat interdependen]a dintre GCC
aprofundat` [i extins`.
[i restul lumii, ICI trebuie reanalizat` pentru
a în]elege mai bine în ce const` adev`rata sa valoare.
Acest obiectiv implic`, ini]ial, o evaluare a modului prin care, în loc ca ICI
s` fie privit` drept ceva dubios [i umplut` cu deziderate ulterioare, aceast` ini]iativ`
s` devin` un prim pas al unei rela]ii evolutive bazate pe o cooperare mai bun`
[i profund`.
ICI nu reprezint` solu]ia care trebuie aplicat` în mod automat la dilemele
regionale de securitate ale Golfului – dar nici nu s-a inten]ionat vreodat` acest lucru.
Ea este mai curând o parte a unui proces gradual care poate s` eviden]ieze
posibile arii de cooperare [i s` permit` stabilirea unor arii de interes comun [i a unor
obiective comune. În final, ICI ofer` ceea ce ]`rile beneficiare doresc ca ea s` ofere
[i statele GCC sunt cele care vor decide ce doresc s` primeasc` din partea NATO.
Mai important` este con[tientizarea sporit` a faptului c` ICI reprezint`
un mecanism prin care statele GCC pot vedea c` îngrijor`rile lor în domeniul
securit`]ii primesc cel mai adecvat tratament [i c`, în acest caz, ]`rile GCC trebuie
s`-[i înt`reasc` rela]iile cu NATO.
În ceea ce prive[te securitatea Golfului, China, Rusia, India [i alte state asiatice
nu reprezint` alternative [i nu pot fi considerate drept înlocuitori ai SUA în regiune.
De[i rolul militar al Washingtonului în regiune este înso]it de propriile sale probleme
151
[i complica]ii, acesta r`mâne o parte a asigur`rii independen]ei [i suveranit`]ii

statelor GCC într-o vecin`tate periculoas` [i impredictibil`.
În acela[i timp, sub o nou` administra]ie american`, Washingtonul s-ar putea
atât s` adopte din ce în ce mai mult o pozi]ie în care, datorit` presiunilor interne
sau unor motive de ordin financiar, s` decid` s`-[i reduc` prezen]a militar`
în întreaga regiune a Golfului, cât [i s` înceap` s`-[i interna]ionalizeze prezen]a
în Irak. În aceste condi]ii, rela]iile mai strânse între NATO [i GCC devin
o alternativ` viabil`, care poate s` ofere regiunii stabilitatea solicitat` [i s` men]in`,
în acela[i timp, conexiunile cu necesara prezen]` a SUA.
Mai mult chiar, ICI este platforma corespunz`toare pentru înt`rirea cooper`rii
[i a coordon`rii regionale.
Drept urmare, este timpul ca statele GCC s` transmit` Alian]ei un semnal
puternic în privin]a dorin]ei lor de a realiza o cooperare aprofundat` [i extins`
sub egida ICI.
{i, de[i Arabia Saudit` [i Omanul nu au aderat pân` în prezent la ICI,
un astfel de curs nou ar putea s` gr`beasc` evolu]iile [i s` accelereze procesul
la care acestea s-ar putea gândi s` adere.
152
MEDIUL
OPERA}IONAL
|NTRUNIT 2008
Provoc`rile [i implica]iile
viitoarei For]e |ntrunite
Scopul studiului The Joint Operating Environment 2008: Challenges and Implications
for the Future Joint Force – Mediul opera]ional întrunit 2008: provoc`rile [i implica]iile
viitoarei for]e întrunite, elaborat în cadrul Comandamentului For]elor Întrunite ale SUA
– United States Joint Forces Command (USJFCOM), structur` cu un rol primordial
în procesul de transformare a capabilit`]ilor militare americane, este de a descrie mediul
opera]ional al urm`torilor 25 de ani, precum [i implica]iile acestuia asupra structurii
[i func]iilor for]ei întrunite.
F`r` îndoial`, niciun studiu, oricât de aprofundat [i bine documentat, nu poate pretinde
c` prezice cu certitudine viitorul. Totu[i, o perspectiv` extrem de recent` (25 noiembrie 2008)
[i competent` asupra viitoarelor tendin]e, vulnerabilit`]i, medii [i implica]ii pentru comandan]ii
for]ei întrunite, dar [i pentru al]i lideri [i profesioni[ti din domeniul securit`]ii na]ionale
este întotdeauna binevenit`, motiv pentru care am considerat c` este oportun s` g`zduim
acest studiu în paginile revistei noastre.
Potrivit autorilor, lucrarea are un caracter speculativ [i se dore[te a fi un punct
de început pentru discu]iile despre domeniul viitor de securitate, la nivelul opera]ional
al r`zboiului. A[a cum se subliniaz` [i în capitolul introductiv, numai o for]` întrunit` ale c`rei
însu[iri s` o fac` apt` s` se adapteze cu minim` dificultate atunci când surpriza survine
în mod inevitabil poate face fa]` eficient schimb`rilor din mediul politic, economic, tehnologic,
strategic [i opera]ional, creativit`]ii [i capacit`]ilor adversarilor.
În ultim` instan]`, cele mai importante atribute pe care le necesit` organiza]iile militare
sunt abilitatea de a inova pe timp de pace [i de a se adapta, pe timp de r`zboi, la realit`]ile
câmpului de lupt`. Aceste aspecte sunt fundamentale în confruntarea cu riscurile, amenin]`rile
[i vulnerabilit`]ile viitorului, precum [i în valorificarea oportunit`]ilor furnizate de viitor.
Redac]ia
153
Argument
Predic]iile sunt întotdeauna riscante. F`r` îndoial`, nimeni nu de]ine un glob de cristal.
Cu toate acestea, dac` nu încerc`m s` anticip`m viitorul, vom fi cu siguran]` vulnerabili
în str`duin]a de a proteja acest experiment în democra]ie intitulat America.
Joint Operating Environment (JOE) – Mediul \ntrunit de operare reprezint` efortul
nostru documentat istoric [i anticipativ de a discerne cu cea mai mare acurate]e provoc`rile
c`rora le vom face fa]` la nivelul opera]ional al r`zboiului [i de a determina implica]iile
lor inerente. Suntem de acord c` viitorul mediu nu va fi exact cel pe care îl descriem; totu[i,
suntem suficient de încrez`tori în faptul c` rigoarea acestui studiu va c`lùzi dezvoltarea
conceptului pe viitor. Admi]ând c` niciun studiu nu poate anticipa viitorul într-un procent
de 100%, consider`m c` cel mai important lucru este s` îi conferim o precizie suficient de mare
[i c` provocarea intimidatoare a perfec]iunii nu va duce la paralizarea celor mai bune eforturi
ale noastre. Când va veni r`zboiul viitor, dezvoltatorii no[tri de concepte din cadrul Serviciilor
Armate vor regreta foarte pu]in dac` ast`zi vor studia, vor provoca [i vor implementa solu]ii
pentru implica]iile din domeniul securit`]ii definite aici, în JOE. În domeniul nostru, a avea
cele mai mici regrete este un fapt ce define[te succesul atunci când [ocurile conflictului
produc surpriza care, în mod inevitabil, înso]e[te r`zboiul.
America î[i men]ine puterea de “intimidare [i inspira]ie”. Vom continua s` juc`m rolul
principal în ocrotirea valorilor care decurg din în]elepciunea [i viziunea arhitec]ilor primordiali
ai na]iunii noastre. Nu trebuie s` ne facem iluzii în leg`tur` cu amenin]`rile la adresa valorilor
noastre împ`rt`[ite, dar, în acela[i timp, trebuie s` identific`m armata ca fiind doar unul,
chiar dac` cel mai important, dintre aspectele puterii Americii. Aceast` putere trebuie
s` recunoasc` în mod specific nevoia de adaptare la provoc`rile de securitate c`rora trebuie
s` le facem fa]`, indiferent dac` adversarul alege sau nu s` lupte în maniera pe care
noi am prefera-o. Armata Americii nu poate fi [i dominant` [i, în acela[i timp, considerat`
neînsemnat`, când vine vorba de nevoile deciden]ilor no[tri politici.
Chiar în timp ce JOE este trimis în tipar, ne confrunt`m cu un set provocator de împrejur`ri.
JOE con]ine o viziune pe termen mai lung, evitând o viziune care s` previn` r`zboiul viitor.
Orice adversar care se respect` va cùta s` se adapteze pentru a ne ]inti sl`biciunile percepute,
astfel c` implica]iile con]inute în acest studiu nu pot fi clasificate în func]ie de importan]`.
Totu[i, implica]iile reprezint` baza pentru compendiumul Capstone Concept for Joint
Operations – CCJO, care scoate în eviden]` felul în care for]a \ntrunit` va ac]iona în viitor.
Dac` JOE reprezint` “formularea problemei”, CCJO reprezint` felul în care for]a \ntrunit`
va ac]iona în viitor pentru a “rezolva” problema. Aceste dou` documente ar trebui v`zute
ca fiind dou` p`r]i ale unui întreg.
Într-un domeniu al str`daniilor umane pe atât de înc`rcat de incertitudine precum este r`zboiul,
este esen]ial s` ne men]inem mintea limpede în abordarea noastr`. Responsabilitatea noastr`
este ca armata pe care le-o încredin]`m succesorilor no[tri s` fie într-o stare mai bun`
decât am primit-o noi, cei care ne facem ast`zi stagiul militar. Încuraj`m critica la adresa
muncii noastre. Inten]ion`m s` actualiz`m constant JOE, pentru a r`spunde contribu]iilor
voastre. Creativitatea este necesar` în dezvoltarea tehnologic`, în utilizarea opera]ional`
[i în cadrul conceptual, inten]ia noastr` fiind ca JOE s` inspire mult dorita deschidere
pentru schimbare, în contextul abunden]ei amenin]`rilor de mare sau mic` intensitate.
J. N. MATTIS
General, U.S. Marine Corps
Comandant, U.S. Joint Forces Command
154
Introducere
“R`zboiul este o problem` de o importan]` vital`
pentru stat; domeniu al vie]ii [i al mor]ii; calea
care duce spre supravie]uire sau spre nimicire.
E neap`rat necesar s` fie studiat temeinic”1.
Sun Tzu
Urm`torul sfert de secol va reprezenta vor ac]iona [i în care ei ar putea folosi

o provocare la adresa for]elor întrunite for]ele întrunite. Valoarea unor astfel
americane, manifestat` prin amenin]`ri de eforturi rezid` nu atât în produsul
[i oportunit`]i care se întind de la r`zboaie final, cât mai ales în participarea
regulate sau neregulate în teritorii la discu]ie a liderilor [i deciden]ilor
îndep`rtate p#n` la asisten]` [i recon- superiori. For]ele \ntrunite vor c`p`ta
struc]ie în zone de criz`, la angajamente o parte dintre r`spunsurile la provoc`rile
viitorului numai prin analiza posibili-
sus]inute în domeniul bunurilor comune.
t`]ilor, determinarea indicatorilor
În tot acest timp, cauzele conflictelor
principali [i apoi interpretarea indica-
vor varia de la calcule politice ra]ionale
toarelor de direc]ie ale momentului.
la pasiune necontrolat`. Capabilit`]ile
Alternativa, constând în concentrarea
inamicului nostru vor cuprinde de la veste
exclusiv` asupra a ceea ce este aici
cu explozibil purtate de sinuciga[i [i acum sau pasarea acestei misiuni
cu bomb` la atacuri de precizie cu raz` c`tre birocra]ie, va lua prin surprindere,
lung` de ac]iune, de tip cyber, în spa]iu cu siguran]`, [i va duce la reac]ionarea
[i cu rachete. Este foarte probabil la crize pe termen scurt, pe m`sur`
ca amenin]area cu distrugerea în mas` ce ele survin, [i asta cu mari costuri
– prin intermediul armelor nucleare, în vie]i [i \n bunuri.
biologice [i chimice – s` se extind` Pentru a ne gândi la viitor avem
de la state-na]iuni stabile la state mai pu]in nevoie de o în]elegere atât a ceea ce
stabile [i chiar la re]ele nonstatale. este ve[nic, cât [i a ceea ce este probabil
O anticipare precis` a felului în care c` se va schimba. A[a cum Tucidide
vor ap`rea provoc`rile [i a formei pe care a sugerat în secolul 5 î.e.n., “evenimentele
ar putea-o lua acestea este imposibil`. care au avut loc în trecut … (dat`
Totu[i, este vital s` încerc`m s` schi]`m fiind natura uman`) se vor repeta
contextul strategic [i opera]ional în viitor aproape la fel, mai devreme
al viitorului, pentru a întrez`ri posibilele sau mai târziu”2. Multe caracteristici
vor r`mâne \ns` neschimbate.
medii în care liderii politici [i militari
2
Thucydides, The History of the Peloponnesian
1
Sun Tzu, The Art of War, trad. [i ed. War, trad. Rex Warner, Penguin Books, London,
Samuel B. Griffith, Oxford, 1963, p. 63. 1954, p. 48.
155
Provoc`rile viitorului se vor asem`na, la bunurile ob[te[ti, acesta fiind crucial

în multe privin]e, cu cele c`rora for]ele pentru economia mondial`. Într-un astfel
americane le-au f`cut fa]` în ultimele de mediu, se va face apel în continuare
dou` secole. În ciuda climatului la prezen]a, raza de ac]iune [i capacitatea
intelectual actual din majoritatea lumii for]elor militare ale SUA, în cooperare
dezvoltate, conflictul nu va disp`rea. cu parteneri compatibili în gândire,
R`zboiul a reprezentat principalul în scopul protej`rii intereselor noastre
motor d e s c h i m b a r e d e - a l u n g u l na]ionale. Este foarte complicat de pus
i s t o r i e i [i nu exist` niciun motiv în practic` doar sus]inerea t`riei
pentru care s` credem c` viitorul for]elor \ntrunite, f`când abstrac]ie
va ar`ta altfel în aceast` privin]`. de adaptare [i transformare, într-o perioad`
{i nici natura fundamental` a r`zboiului a conflictelor persistente, cu pierderi
nu se va schimba. R`zboiul va r`mâne, în echipamente, oameni [i voin]`
înainte de toate, o ac]iune uman`. na]ional`.
În contrast, schimb`rile în peisajul Natura condi]iei umane garanteaz`
strategic, introducerea [i folosirea de noi c` incertitudinea, ambiguitatea [i surpriza
tehnologii, adaptarea [i creativitatea vor domina cursul evenimentelor.
adversarilor no[tri vor contribui Oricât de atent ne-am gândi la viitor,
la transformarea semnificativ` oricât de temeinice ar fi preg`tirile
a caracterului opera]iilor întrunite. noastre, oricât de coerente [i precaute
{i în acest caz, trecutul poate sugera ar fi conceptele, antrenamentele
mult despre viitor – natura schimb`rii, [i doctrina noastr`, vom fi totu[i surprin[i.
impactul sù asupra societ`]ilor umane Chiar [i presupunerile despre viitor
[i interdependen]a între societ`]ile ale celor mai în]elep]i oameni de stat
umane atât în competi]ii pacifiste, au fost contrazise de realitate. Liderul
cât [i \n cele r`zboinice. Lucrurile britanic din secolul al XVIII-lea,
vor r`mâne în principiu la fel, îns`
William Pitt cel Tân`r, a declarat,
schimbarea va continua s` reprezinte
într-un discurs în fa]a Camerei
o for]` c`lùzitoare în afacerile umane.
Comunelor, în februarie 1792:
Nu putem exclude posibilitatea
“Indiscutabil, nu a mai existat niciun astfel
ca for]ele armate ale SUA s` fie angajate
de moment în istoria ]`rii noastre în care
într-un conflict neîntrerupt pe parcursul
s` ne putem a[tepta rezonabil la 50 de ani
urm`torului sfert de secol. În urm`torii
de pace de pe urma situa]iei din Europa,
25 de ani, cei care deturneaz` [i exploa-
precum este cel actual”3. În doar câteva
teaz` Islamul [i alte credin]e pentru
luni, Marea Britanie urma s` fie implicat`
propriile scopuri extremiste vor continua
într-un conflict care a durat aproape
s` existe. Vor continua s` existe opozan]i
care s` încerce s` pericliteze stabilitatea 3
Citat în Colin Gray, Another Bloody Century,
politic` [i s` interzic` accesul liber Penguin Books, London, 2005, p. 40.
156
un sfert de secol [i care a ucis mai mul]i c` vor defini opera]iile întrunite
europeni decât orice alt r`zboi din istorie pe parcursul urm`torului sfert de secol.
pân` în acel moment. Partea a IV-a descrie implica]iile acestor
În sens larg, Mediul \ntrunit de operare contexte pentru for]ele \ntrunite,
examineaz` trei chestiuni: pe m`sur` ce acestea se confrunt`
• Care dintre curentele [i disfunc]iile cu un viitor incert. Totodat`, aceast`
viitoare este posibil s` afecteze for]a parte sugereaz` felul în care ar putea
\ntrunit` în urm`torul sfert de secol ? gândi liderii marcan]i în leg`tur`
• În ce fel ar putea aceste curente cu crearea unei for]e potrivite pentru
[i disfunc]ii s` defineasc` viitorul context a aborda provoc`rile pe care aceste
al opera]iilor întrunite ? contexte le vor prezenta. În asta const`
• Care sunt implica]iile acestor curente contribu]ia unic` a Mediului \ntrunit
[i contexte pentru for]a \ntrunit` ?
de operare la discu]ia mai ampl`
Investigând aceste curente, contexte
despre viitor. Înainte de concluzii,
[i implica]ii, Mediul \ntrunit de operare
Partea a V-a furnizeaz` câteva “întreb`ri
ne furnizeaz` baza pentru concep]ia
esen]iale” în leg`tur` cu subiectele
despre lume în urm`torul sfert de secol.
care ar putea s` nu fie incluse în sfera
Scopul sù nu este de a anticipa,
tradi]ional` de ac]iune a acestui studiu,
ci de a le sugera liderilor modalit`]i
dar care au implica]ii foarte importante
de a gândi în leg`tur` cu viitorul.
pentru viitoarea for]` \ntrunit`.
Dac` r`zboiul, în esen]a sa, este
Vom fi lua]i pe nepreg`tite
un demers uman, atunci rezult` c` una
de schimb`rile din mediile politic,
dintre cele mai eficiente modalit`]i
de a în]elege natura uman` const` economic, tehnologic, strategic [i opera-
\n a face îndeaproape o analiz` a istoriei. ]ional. Vom fi lua]i prin surprindere
Astfel, mai curând decât o viniet` futurist`, de creativitatea [i capacitatea adversarilor
Mediul \ntrunit de operare folose[te no[tri. Scopul nostru nu este de a elimina
istoria ca principala modalitate surpriza – acest lucru este imposibil.
de a în]elege viitorul. Discu]ia începe Scopul nostru este ca, printr-o analiz`
cu natura durabil` a r`zboiului, cauzele atent` a viitorului, s` suger`m atributele
[i consecin]ele schimb`rii [i surprizelor unei for]e întrunite care s` fie capabil`
[i cu rolul strategiei. Partea a II-a descrie s` se adapteze cu minim` dificultate
unele tendin]e, discontinuit`]i [i poten- atunci când surpriza survine în mod
]ialele puncte problematice cu care inevitabil. Adev`ratul test al eficien]ei
s-ar putea confrunta for]ele întrunite. militare a constat, în trecut, în abilitatea
Partea a III-a analizeaz` felul în care aceste unei for]e de a diagnostica acele condi]ii
curente [i disfunc]ii s-ar putea combina cu care se confrunta în fapt [i de a se adapta
în anumite contexte care e foarte probabil cu rapiditate la acestea. În cele din urm`,
157
imagina]ia, precum [i agilitatea noastr` la realitatea r`zboiului, cadrul politic

de a schi]a [i de a face preg`tiri pentru al acestuia [i faptul c` [i adversarul nostru
viitor [i apoi de a ne adapta la surprize este reprezentat de fiin]e care se pot
vor fi cele care vor da m`sura perfor- adapta au constituit o component`
man]ei for]ei \ntrunite în urm`torii cheie pentru eficien]a militar` în trecut
25 de ani. Rapiditatea cu care ne adapt`m [i va continua s` fie a[a [i în viitor.
Partea I: Constantele
În ultima parte a secolului V î.e.n., negociatorii
atenieni, adresându-li-se rivalilor spartani, cu care
urmau s` intre curând în r`zboi, [i-au exprimat
motivul pentru refuzul de a-[i abandona postura
de cealalt` mare putere a Greciei: “N-am f`cut nimic
extraordinar, nimic contrar naturii umane acceptând
un imperiu atunci când ne-a fost oferit [i apoi refuzând
s` renun]`m la el. Trei motive foarte puternice
ne împiedic` s` o facem – securitate, onoare [i interes
propriu. {i nu suntem primii care ac]ioneaz` în acest fel.
Nici pe departe”4.
Tucidide
A. Natura r`zboiului merg la r`zboi …, motivul rezid`

Nu putem anticipa cu exactitate întotdeauna într-o situa]ie politic`” 5.
în ce fel de r`zboi ori pentru ce obiective R`zboiul este un act politic, început
vor ac]iona Statele Unite ale Americii în scopuri politice. În secolul al XXI-lea,
în urm`torul sfert de secol. Putem face r`zboiul î[i va men]ine dimensiunea
doar specula]ii în leg`tur` cu posibilii politic`, fie [i atunci când izbucne[te
inamici sau cu armele pe care ace[tia în urma unor ac]iuni nonstatale
le vor întrebuin]a în lupt`. Dar, putem sau ale unor grupuri transna]ionale.
afirma cu siguran]` c` natura For]a \ntrunit` va opera într-un mediu
fundamental` a r`zboiului interna]ional în care va predomina lupta.
nu se va schimba. Într-o democra]ie De[i originile r`zboiului pot r`mâne
precum SUA, scopurile politice, presiunile în politic`, o varietate de factori
[i ezit`rile au condi]ionat în permanen]` au influen]at totu[i comportamentul acelei
opera]iunile militare – [i vor face asta lupte în trecut [i vor continua s` o fac`
în continuare. “Când comunit`]i întregi
5
Carl von Clausewitz, On War, tradus [i editat
de Michael Howard [i Peter Paret, NJ: Princeton
4
Thucydides, op. cit., p. 80. University Press, Princeton, 1976, p. 87.
158
[i în viitor. Tensiunea între calculele de fric`, groaz`, confuzie, furie, durere,
politice ra]ionale de putere, pe de o parte, neajutorare, anticipare nedorit` [i hiper-
[i ideologiile seculare sau religioase, con[tientizare. Inexactit`]ile [i calculele
pe de alt` parte, combinat` cu impactul gre[ite se acumuleaz` în aceste capricii,
pasiunii [i al [ansei determin` imposibi- paralizând min]ile liderilor politici
litatea previzion`rii traiectoriei oric`rui [i militari. În miezul r`zboiului,
conflict. În deceniile urm`toare, “cea care îi p`streaz` intacte posibili-
americanii vor trebui s` lupte pentru t`]ile de decizie rapid` este excep]ionala
a rezista impulsului de a judeca lumea fiin]` uman`”6.
ca [i cum aceasta ar ac]iona conform Exist` [i alte aspecte ale conflictului
acelora[i principii [i valori care ne ghideaz` uman care nu se vor schimba, indiferent
]ara. În multe locuri din lume, nu exist` de progresele înregistrate în tehnologie
actori ra]ionali, cel pu]in în termenii sau de puterea calculatoarelor: cea]a
în]ele[i de noi. Împotriva adversarilor [i fric]iunea vor deforma, vor ascunde
capabili de a mobiliza un mare num`r [i vor denatura cursul evenimentelor.
de tineri [i tinere pentru a distruge Cea]a va rezulta din supraînc`rcarea
popula]ii civile cu macete sau de a servi cu informa]ii, din propriile noastre
drept sinuciga[i cu bombe în pie]e, percep]ii gre[ite [i din presupuneri
adversari dornici s` moar` pentru defectuoase, precum [i din faptul
fervori radicale ideologice, religioase c` adversarul va ac]iona într-o manier`
sau etnice, inamici care nu ]in cont nea[teptat`. Combinate cu cea]a
de grani]e na]ionale [i r`mân nelimita]i r`zboiului vor fi fric]iunile acestuia –
de conven]iile lumii dezvoltate, mai g`sim acel aproape infinit num`r de incidente
pu]in loc pentru negocieri sau compro- [i ac]iuni aparent insignifiante care pot
misuri. Când pasiunea uman` preia da gre[, impactul [ansei [i efectul
comanda, totul devine o problem` groaznic al luptei asupra percep]iilor
de supravie]uire. O astfel de lume a existat umane. Ele vor proveni din “aspectele
în istoria recent` – în cel de-al Doilea fundamentale ale condi]iei umane
R`zboi Mondial, pe frontul de est, [i imprevizibilit`]ile inevitabile care se afl`
[i în insulele din Pacific, în Africa, la baza proceselor combative”7.
în genocidul ruandez [i, într-o anumit` Cea]a [i fric]iunea r`zboiului sunt cele
m`sur`, în Irak. Într-o lume în care care transform` simplul în complex.
domin` pasiunea, punerea în practic` Oamenii fac gre[eli în lupt`. Uit` lucrurile
a strategiei ra]ionale devine extrem de baz`. Devin dezorienta]i, ignorând
de dificil`.
R`zboiul, mai mult decât orice alt` Ibidem, p. 113.
6
Barry D. Watts, Clausewitzian Friction and Future

7
activitate uman`, ne implic` sim]urile, War, Institute for National Strategic Studies,
furnizând, din când în când, un “suflu” Washington, DC, 1992, pp. 122-123.
159
aspectele vitale, pentru a se concentra simplul fapt al beligeran]ei garanteaz`

pe cele irelevante. Ocazional, pre- diferen]e profunde în atitudini, a[tept`ri
domin` incompeten]a. Presupuneri [i norme comportamentale. Acolo unde
gre[ite distorsioneaz` con[tientizarea culturi diferite intr` în conflict, este
situa]ional`. {ansa întrerupe, distor- mult mai probabil ca adversarii
sioneaz` [i creeaz` confuzie în cadrul s` ac]ioneze în feluri imposibil de în]eles
celor mai atente planuri. Incertitudinea reciproc. Astfel, “dac` î]i cuno[ti inamicul
[i impredictibilitatea domin`. Liderii [i te cuno[ti [i pe tine însu]i, nu trebuie
militari prev`z`tori au recunoscut s` te temi de rezultatele a o sut`
întotdeauna aceast` realitate, nicio putere de b`t`lii”9.
de procesare neputând eradica aceast` Conduita r`zboiului presupune
încurc`tur` primar`. o în]elegere profund` a adversarului
Acolo unde predomin` fric]iunea, – cultura, istoria, geografia, motiva]iile
toleran]a strâns`, fie c` este aplicat` religioase [i ideologice [i, mai ales,
planurilor, ac]iunilor sau materialelor enormele diferen]e în percep]ia sa asupra
reprezint` o invita]ie la e[ec lumii exterioare. Natura fundamental`
– [i mai devastator din cauza impre- a r`zboiului nu se va schimba.
vizibilit`]ii sale. Conceptele sau planurile
opera]ionale sau logistice care nu permit B. Natura schimb`rii
nicio abatere cauzat` de incertitudinile Dac` r`zboiul va r`mâne un demers
de neevitat ale r`zboiului sunt susceptibile uman, un conflict între dou` for]e
de la bun început – o invita]ie deschis` care înva]` [i se adapteaz`, schimb`rile
la e[ec [i, uneori, la înfrângere. în mediul politic, modific`rile f`cute
Totu[i, o alt` tr`s`tur` durabil` de inamic, precum [i progresele tehno-
a conflictului rezid` în faptul recurent logice vor schimba natura r`zboiului.
c` liderii militari e[ueaz` adesea Liderii întârzie adesea s` recunoasc`
în a admite c` adversarul este o for]` astfel de schimb`ri. Ghidate de dorin]a
capabil` s` se adapteze [i s` înve]e. inerent` de a aduce ordine într-un univers
R`zboiul “nu este ac]iunea unei for]e vii dezordonat, haotic, fiin]ele umane tind
asupra unei mase f`r` via]` …, s`-[i schi]eze gândurile despre viitor
ci întotdeauna coliziunea a dou` în termeni ce ]in de continuit`]i [i extra-
for]e vii”8. Aceste for]e vii posed` toate pol`ri din prezent [i, ocazional, din trecut.
caracteristicile [irete [i nesupuse Îns`, o privire rapid` la ultimul sfert
de care fiin]ele umane s-au bucurat de secol, ca s` nu mai men]ion`m
înc` de la începuturile istoriei. ultimii patru mii de ani, sugereaz`
Chiar atunci când inamicii împ`rt`[esc amplitudinea schimb`rilor aduse
un fundal cultural [i istoric similar, de deceniile urm`toare.
8
Carl von Clausewitz, op. cit., p. 77. 9
Sun Tzu, op. cit., p. 84.
160
Cu 25 de ani în urm`, r`zboiul rece prezice c`, în 25 de ani, Statele Unite
con]inea fiecare aspect al gândirii vor duce dou` r`zboaie importante
[i preg`tirii militare americane pentru împotriva regimului lui Saddam Hussein
conflict – de la nivelul strategic [i c` î[i vor angaja majoritatea for]elor
la cel tactic. Ast`zi, acea preocupare sale terestre în scopul reprim`rii revoltelor
atotconsumatoare este o relicv` istoric`. simultane din Irak [i Afganistan.
Acum un sfert de secol, Statele Unite Diferen]ele dintre cultura [i organi-
erau în confruntare cu Uniunea Sovietic`, zarea armatei americane atunci [i acum
un oponent brutal [i nedisciplinat, subliniaz` amploarea rupturilor de trecut.
ai c`rui lideri erau angaja]i în mod Lipsa de coordonare în rândul for]elor
ferm în r`spândirea ideologiei implicate în în`bu[irea mi[c`rii “New
marxist-leniniste [i \n extinderea propriei Jewel” din Grenada, din octombrie 1983,
influen]e. În acel moment, pu]ine persoane ne aminte[te c`, la acel moment, “întrunit”
din comunit`]ile de informa]ii sau chiar era mai mult un concept de bre[`
dintre sovietologi întrez`reau criza decât unul de respectat. Aceast` situa]ie
intern` de încredere a c`rei intensificare a dus la Actul Goldwater-Nichols, în 1986.
va duce la implozia imperiului sovietic. Referitor la capabilit`]i, componenta
Cele dou` tabere dislocaser` fiecare stealth nu exista înc` în afara comunit`]ilor
zeci de mii de arme nucleare, precum de cercetare [i dezvoltare.
[i armate vaste, for]e aeriene [i navale Tancul M-1 [i vehiculul blindat
pe întregul glob. For]ele sovietice ocupau de lupt` Bradley abia erau introduse
Afganistanul [i p`reau a fi pe punctul în unit`]ile înaintate ale armatei. Sistemul
de a zdrobi o revolt` a gherilelor prost de pozi]ionare global` Global Positioning
echipate [i preg`tite. În El Salvador, System (GPS) nu exista. Întinderile
o rebeliune sprijinit` de sovietici terenurilor de instruire ale National
era pe punctul de a repurta o victorie. Training Center, Twenty-Nine Palms,
Dincolo de confruntarea între Statele Fallon [i Nellis abia începeau s` schimbe
Unite [i Uniunea Sovietic` exista o lume felul în care SUA se preg`teau pentru
care diferea enorm de cea de ast`zi. r`zboi. Atacurile de precizie erau,
China abia ie[ea din anii negrii în mare m`sur`, o problem` pentru
ai conducerii lui Mao. În sudul Chinei, armele nucleare tactice.
India r`mânea împotmolit` la un nivel Putem observa, de asemenea,
aproape medieval de s`r`cie, de care cât de mult s-a schimbat tabloul economic
p`rea pu]in probabil s` scape. [i tehnologic, în afara celui militar.
În vestul subcontinentului, Orientul Din punct de vedere economic, în 1983,
Mijlociu era la fel de subjugat globalizarea era în primele sale stadii
de probleme politice [i religioase precum [i, în mare m`sur`, însemna comer]ul
este ast`zi. Dar, nimeni nu ar fi putut dintre Statele Unite, Europa [i Japonia.
161
Estim`ri strategice Tigrii est-asiatici abia ap`reau, dar restul

în secolul XX lumii p`rea prins` într-o s`r`cie din care
1900 Dac` ai fi fost analist strategic pentru nu putea sc`pa. Putem da un singur
puterea cea mai important` din lume, exemplu: în 1983, transferul zilnic
atunci ai fi fost un englez scrutând-o de capital între pie]ele interna]ionale
r`zboinic pe cea mai mare adversar`
era de aproximativ 20 de miliarde de dolari.
a Marii Britanii: Fran]a.
Ast`zi, este de 1,6 miliarde de dolari.
1910 Acum ai fi fost aliat cu Fran]a, inamicul
În domeniul tehnologic, internetul
fiind reprezentat de Germania.
exista doar la Departamentul de Ap`rare;
1920 Marea Britanie [i alia]ii sì câ[tigaser`
posibilit`]ile sale economice [i de comu-
Primul R`zboi Mondial, dar englezii
erau angaja]i într-o curs` naval` cu fo[tii nicare, precum [i implica]iile nu erau
sì alia]i, Statele Unite [i Japonia. vizibile.
1930 Pentru englezi, erau în vigoare tratate Telefoanele mobile nu existau.
de limitare a înarm`rii navale, marea criz` Calculatoarele personale începeau
economic` începuse, iar planificarea s` intre în uzul curent, dar nu se putea
în domeniul ap`r`rii pentru urm`torii pune prea mare baz` pe siguran]a lor.
cinci ani presupunea regula “celor zece ani”
Microsoft abia se crea în garajul
– f`r` r`zboi în urm`torii zece ani.
Planificatorii britanici au postulat
lui Bill Gates, în timp ce Google exista
c` principalele amenin]`ri la adresa doar în cele mai \ndr`zne]e scrieri
Imperiului erau Uniunea Sovietic` ale creatorilor de science fiction. Cu alte
[i Japonia, în timp ce Germania [i Italia cuvinte, revolu]ia în domeniul tehno-
erau ori prietene, ori nu prezentau logiilor informa]ionale [i comunica]ionale,
nicio amenin]are.
ast`zi de la sine în]eleas`, era, în mare
1936 Un planificator britanic ar postula acum m`sur`, de neimaginat în 1983.
trei mari amenin]`ri: Italia, Japonia
O revolu]ie începuse, dar implica]iile
[i, cea mai mare, Germania ren`scut`,
în timp ce din partea Statelor Unite sale r`mâneau nesigure [i neclare.
era de a[teptat un ajutor nesemnificativ. Alte progrese care s-au înregistrat
1940 Colapsul Fran]ei, în iunie, a l`sat Marea dup` 1983, precum finalizarea proiectului
Britanie singur` în ceea ce p`rea a fi genomului uman, nanotehnologiile
un r`zboi f`r` speran]` cu Germania [i robotica p`reau, de asemenea,
[i Italia, cu o amenin]are iminent` din partea s` provin` direct din scrierile de science
Japoniei în Pacific. America abia începuse
fiction.
s` se precipite s` î[i reînarmeze for]ele
militare.
Când ne gândim la traiectoria lumii,
exist` motive s` credem c` urm`torii
1950 Statele Unite erau acum cea mai mare
putere din lume, era atomic` apusese
dou`zeci [i cinci de ani vor aduce
[i o “ac]iune poli]ieneasc`” începuse în iunie schimb`ri la fel de dramatice, drastice
în Coreea, care avea s` omoare peste [i perturbatoare precum cele care au ap`rut
36 500 de americani, 58 000 de sud-coreeni, în ultimul sfert de secol. Într-adev`r,
162
aproape 3 000 de solda]i alia]i, 215 000 ritmul schimb`rii tehnologice [i [tiin]ifice
de nord-coreeni, 400 000 de chinezi se accelereaz`. Schimb`rile vor surveni
[i 2 000 000 de civili coreeni pân` ca acest
în tot cuprinsul domeniilor energetic,
conflict s` fie încheiat printr-un armisti]iu,
în 1953. Principalul oponent din conflict financiar, politic, strategic, opera]ional
a fost China, aliata Americii în r`zboiul [i tehnologic. În timp ce anumite
împotriva Japoniei. schimb`ri sunt previzibile, planificarea
1960 Politicienii din Statele Unite se concentrau for]ei întrunite trebuie s` explice
asupra unei inexistente “missile gap” certitudinea c` astfel de surprize
(termen folosit în SUA referitor la a[a-zisa vor exista. În prezent, nu se poate
diferen]` între num`rul [i puterea
discerne cât de drastice, cât de per-
rachetelor nucleare din URSS [i SUA
– n.n., http://www.coldwar.org/articles/ turbatoare ar putea fi acestea [i, în unele
50s/missile_gap.asp); riposta masiv` cazuri, ele nici nu vor putea fi sesizabile
va l`sa locul curând r`spunsului flexibil, decât în momentul în care vor avea loc.
în timp ce o revolt` minor` în sudul Interrela]ionarea dintre continuit`]i
Vietnamului abia dac` atr`gea aten]ia
[i discontinuit`]i va necesita o for]`
americanilor.
întrunit` care s` observe atât ceea ce
1970 Statele Unite ale Americii începeau retra-
s-a schimbat, cât [i ceea ce dureaz`.
gerea for]elor sale militare din Vietnam
în mare dezordine. Uniunea Sovietic` For]a trebuie s` aib` abilitatea
tocmai în`bu[ise revolta incipient` de a se adapta la acele schimb`ri,
din cadrul Tratatului de la Var[ovia. recunoscând, în acela[i timp, valoarea
Detensionarea rela]iilor între sovietici principiilor fundamentale. Aceasta
[i americani abia începuse, în timp
nu poate rezulta decât dintr-o mentalitate
ce chinezii a[teptau momentul propice
pentru crearea unei alian]e informale istoric`, apt` de a pune întreb`rile
cu Statele Unite. potrivite.
1980 Sovieticii tocmai invadaser` Afganistanul,
în timp ce revolu]ia teocratic` din Iran C. Provocarea
r`sturnase regimul [ahului. “Desert One” reprezentat`
– o tentativ` de a-i elibera pe americanii
ostatici din Iran – se terminase cu un e[ec de discontinuit`]i
umilitor, ceea ce reprezenta un alt semn Tendin]ele pot sugera posibilit`]i
pentru ceea ce exper]ii numeau “the hollow [i direc]ii poten]iale, îns` nu ne putem
force” (termen folosit dup` r`zboiul
baza pe ele pentru a în]elege viitorul,
din Vietnam pentru a descrie for]ele
armate ale SUA când nu sunt opera]ionale
deoarece ele interac]ioneaz` cu [i sunt
[i când serviciile sunt lipsite de resursele influen]ate de c`tre ceilal]i factori.
menite s` furnizeze for]e preg`tite, Declinul Wall Street-ului dup` criza
s` se modernizeze [i s` sprijine opera]iile din 1929 ar fi putut foarte bine s` r`mân`
în curs – n.n., http://www.heritage.org/ o recesiune, dar promulgarea tarifelor
research/nationalsecurity/wm972.cfm).
America era cea mai mare na]iune credi-
Smoot-Hawley a distrus comer]ul
toare pe care lumea o v`zuse pân` atunci. american cu alte na]iuni [i a transformat
163
1990 Uniunea Sovietic` se pr`bu[e[te. a surprins cel mai bine aceste

Presupusa “hollow force” reduce la t`cere complexit`]i în mìastra sa istorie
infatuata armat` irakian` în mai pu]in a Primului R`zboi Mondial:
de 100 de ore. Statele Unite deveniser`
Impresia predominant` creat`
cea mai mare na]iune debitoare din lume.
Nimeni în afara Departamentului Ap`r`rii
în urma studierii cauzelor Marelui
nu auzise de internet. R`zboi este cea a controlului
2000 V a r [ o v i a e s t e c a p i t a l a u n u i s t a t
defectuos al indivizilor asupra
al Organiza]iei Nord-Atlantice (NATO). bog`]iilor lumii. S-a spus pe drept
Terorismul începe s` se prefigureze cuvânt c` “în afacerile umane
drept cea mai mare amenin]are la adresa este întotdeauna mai mult` eroare
Americii. Biotehnologia, robotica, nano- decât concep]ie”. Min]ile luminate
tehnologia, energia HD etc. progreseaz`
ale celor mai capabili oameni,
atât de repede, încât nu pot fi f`cute
previziuni în ceea ce le prive[te.
autoritatea lor disputat`, climatul
de opinie în care ei persist`, contri-
2010 Lua]i datele de mai sus [i face]i o plani-
ficare în conformitate cu ele ! Care vor fi
bu]iile lor trec`toare [i par]iale
discontinuit`]ile urm`torilor 25 de ani ? la cea mai serioas` problem`,
problema în sine fiind atât de departe
recesiunea într-o depresiune global`,
de aria lor de cuprindere,
de propor]ii catastrofice. Gândind
atât de vast` ca dimensiune
la viitor, nu trebuie s` subestim`m
[i ca detaliu, atât de schimb`toare
abilitatea unor indivizi, chiar [i a unei
în aspectele sale – toate astea trebuie
singure persoane, de a determina cursul
avute în vedere, cu siguran]` …10.
evenimentelor. Am putea foarte bine
Astfel, indivizii, idiosincrasiile,
preconiza c` fiin]ele umane vor ac]iona
geniul [i incompeten]a lor sunt actori
în acelea[i forme de comportament,
importan]i ai acestor discontinuit`]i.
dar este total imprevizibil când, unde
Cel care ar putea fi considerat
[i cum. Ascensiunea unui viitor Stalin,
cel mai prost pre[edinte din istoria
Hitler sau Lenin este foarte posibil`,
american`, James Buchanan, a fost urmat
dar complet imprevizibil`, iar contextul
de cel mai mare, Abraham Lincoln.
în care ace[tia ar putea accede la putere
Oamenii r`mân invariabil prizonieri
nu poate fi preconizat.
ai cadrului lor de referin]` cultural
Dintr-o multitudine de al]i factori,
[i istoric, care le îngreuneaz` abilitatea
interrela]ionarea trendurilor economice,
de a în]elege [i mai pu]in de a prevesti
a vastelor diferen]e culturale [i a experien-
ac]iunile altor state sau ale altor lideri.
]elor istorice, precum [i idiosincrasia
Totu[i, n-ar trebui s` permitem ca acest
liderilor sunt cele care furnizeaz` o astfel
lucru s` ne descurajeze în demersul
de complexitate în interac]iunea lor,
care s` fie capabil` s` fac` imposibil` 10
Winston S. Churchill, The World Crisis,
predictibilitatea. Winston Churchill MacMillan, Toronto, 1931, p. 6.
164
Fragilitatea istoriei sunt cu totul imprevizibile, cu excep]ia
– [i viitorul ... faptului c` putem fi siguri c` se vor întâmpla
Formele [i cursul trecutului le par relativ
din nou. Ele vor îndrepta viitorul spre noi
directe [i evidente celor care trìesc în prezent, [i nea[teptate direc]ii. Aici, singura
dar asta numai deoarece cìle neurmate strategie care poate atenua impactul
[i evenimentele care ar fi putut s` se întâmple surprizei este cunoa[terea trecutului
nu s-au întâmplat. Nimic nu arat` asta mai clar [i în]elegerea prezentului, precum
decât destinele celor trei indivizi din anii ’30
[i o for]` echilibrat`, care este dornic`
ai secolului XX. Adolf Hitler s-a înrolat
în Regimentul nr. 16 Bavarez de rezerv`
[i capabil` s` se adapteze.
(Regimentul “List”) la începutul lui august 1914;
dou` luni mai târziu, el [i cei 35 000 de recru]i D. Marea strategie
prost preg`ti]i au fost arunca]i în lupt`
împotriva veteranilor din For]a Expedi]ionar` Ca într-o cl`dire, care, oricât
britanic`. Într-o singur` zi de lupt`, Regimentul de corect` [i de frumoas` ar fi supra-
List a pierdut o treime din oamenii sì. structura, este radical deteriorat`
La sfâr[itul b`t`liei de la Langemark, pierderile [i imperfect` dac` funda]ia nu este
germanilor erau de aproximativ 80%. Hitler sigur` – la fel, [i dac` strategia este
nu fusese atins. 17 ani mai târziu, când gre[it`, îndemânarea generalului
Winston Churchill se afla în vizit` la New York, de pe câmpul de lupt`, valoarea
a p`[it de pe marginea trotuarului, f`r` s` se uite soldatului, str`lucirea victoriei,
în direc]ia bun`, [i a fost grav r`nit. Doi ani oricât de decisiv` ar fi de altfel,
mai târziu, în februarie 1933, Franklin Roosevelt n-ar mai avea niciun efect11.
era ]inta unei tentative de asasinat, dar glon]ul Mahan
destinat lui l-a r`nit mortal pe primarul ora[ului
Chicago. Se poate cineva îndoi de faptul c`, dac`
Viitorii comandan]i ai for]ei întrunite
unul dintre ace[ti trei oameni ar fi fost omorâ]i,
istoria secolului al XX-lea ar fi urmat un cu totul nu vor crea marea strategie, dar va fi
alt curs ? nevoie ca ei s` în]eleag` în totalitate
nostru de a c`p`ta un maxim posibil obiectivele pe care aceasta încearc`
de în]elegere a influen]elor istorice s` le ob]in`. Rolul jucat de ei va fi
ale liderilor politici [i militari la nivelurile s` sugereze felul în care for]a \ntrunit`
strategic, opera]ional [i tactic. ar putea s` fie folosit`, precum [i mijloacele
În mod clar, nu toate discontinuit`]ile necesare folosirii eficiente a for]elor
survin în urma ac]iunilor liderilor întrunite pentru protejarea intereselor
individuali. Marile evenimente, Statelor Unite. Astfel, sfatul lor profesional
care includ înl`turarea regimurilor, [i nuan]at ca lideri militari este esen]ial
colapsul sistemelor economice, dezastrele
în formularea r`spunsurilor eficiente
naturale [i cele mai importante conflicte
la provoc`rile strategice.
în cadrul sau între state au preluat cursul
istoriei [i l-au îndreptat spre direc]ii noi 11
Robert Heinl, Dictionary of Military and Naval
[i neprev`zute. Astfel de particularit`]i Quotations, US Naval Institute Press, 1976, p. 311.
165
În secolul al XX-lea, rela]ia între s` în]eleag` obiectivele strategiei dac`

viziunea politic` [i liderii militari vor s` recomande for]ele (mijloacele)
responsabili de punerea în practic` necesare pentru a atinge acele obiective.
a politicii s-a demonstrat a fi crucial` De asemenea, factorilor decizionali
în Statele Unite, în câ[tigarea a dou` trebuie s` le fie clare punctele tari,
limit`rile [i costurile poten]iale ale angaj`rii
r`zboaie mondiale [i a r`zboiului rece.
for]elor militare. Rela]ia dintre obiective
Totu[i, dialogul [i discursurile între cei
[i mijloace este determinant` în logica
responsabili de marea strategie [i cei
opera]iilor întrunite. Numai consilierea
care sunt responsabili de ducerea ope- militar` acordat` în mod clar
ra]iilor militare au implicat întotdeauna [i nerestric]ionat de c`tre comandan]i
tensiune, deoarece perspectivele acestora factorilor de decizie poate furniza
asupra lumii difer` inevitabil. În viitor, în]elegerea necesar` pentru folosirea
comandan]ii for]elor întrunite trebuie eficient` a for]ei \ntrunite.
Versiune \n limba rom#n`:
@ Iulia N~STASIE
*
În urm`toarele numere ale revistei, autorii vor aborda rela]iile dintre puterile
conven]ionale din perspectiva competi]iei [i a cooper`rii [i vor trece în revist` câteva
dintre poten]ialele provoc`ri [i amenin]`ri la adresa securit`]ii, precum [i problema
prolifer`rii armelor de distrugere în mas` [i amenin]`rile puterii neconven]ionale.
The study The Joint Operating Environment 2008: Challenges and Implications for the Future Joint
Force, released by the United States Joint Forces Command – USJFCOM to describe the future operational
environment, provides a perspective on future trends, shocks, contexts, and implications for future joint force
commanders and other leaders and professionals in the national security field.
In the first part of the study, the authors begin with approaching the enduring nature of war, the causes
and consequences of change and surprises and the role of strategy.
Then, they review the trends influencing the world’s security, elaborating on the most important ones, such
as: demographics, globalisation, economics, energy, food, water, climate change and natural disasters,
pandemics, cyber and space.
In the end of the first part, the authors conclude by writing that these trends will combine together in ways
to form more broad and robust contexts that will define the world in which the Joint Force will operate in the future.
Keywords: war; change; discontinuations; world population pyramids; globalisation; economics; oil;
water scarcity; climate change; pathogens; computing
* DOD is not in a position to verify the accuracy of the document which has been translated from
the original English. Publication of the JOE is not intended as a DOD endorsement of Romanian Military
Thinking and Gândirea Militar` Româneasc` or its purposes. Inquiries about the Joint Operating Environment
should be directed to USJFCOM Public Affairs, 1562 Mitscher Avenue, Suite 200, Norfolk, VA 23551-2488,
(757) 836-6555.
166
Dup` Unirea Moldovei cu }ara Rom#neasc`, la 24 ianuarie/
5 februarie 1859, prin alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza
ca domn al celor dou` Principate Rom#ne, a urmat, la scurt timp,
contopirea celor dou` armate, prin numirea domnitorului,
la 11/23 octombrie acela[i an, \n fruntea for]elor armate rom#ne.
La 12/24 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza
semna |naltul Ordin de zi nr. 83, prin care \nfiin]a Corpul de Stat
Major General al Armatei Principatelor Unite. Menit a fi structura
militar` unic` de concep]ie [i organizare a \ntregii armate, condus
de personalit`]i militare de prim` m`rime [i \ncadrat cu ofi]eri
de \nalt` competen]` profesional`, Statul Major General s-a aflat mereu
\n fruntea ac]iunilor privind dezvoltarea [i \nt`rirea O[tirii Rom#ne,
a sistemului na]ional de ap`rare \n ansamblul sù.
Considerat, pe bun` dreptate, “creierul armatei”, devenit,
\n scurt` vreme, o veritabil` institu]ie reprezentativ` a armatei rom#ne,
ocup#ndu-[i locul binemeritat \ntre institu]iile de baz` ale conducerii
militare na]ionale, Statul Major General [i-a dovedit, de-a lungul
timpului, viabilitatea. Intensa activitate desf`[urat` pentru sporirea for]ei
combative a armatei, elaborarea planurilor de campanie conform
regulilor artei militare moderne [i \n concordan]` cu interesele
fundamentale ale statului rom#n, conducerea ac]iunilor \n campaniile
militare la care Rom#nia a luat parte de-a lungul vremii, dau adev`rata
m`sur` a \mplinirii menirii sale.
Anul acesta, la 12 noiembrie, Statul Major General \mpline[te
150 de ani de existen]`. Cu acest prilej, revista G#ndirea Militar`
Rom#neasc` – \mplinind, la r#ndul sù, frumoasa v#rst`
de 145 de ani ! – [i-a propus s` publice \n paginile sale, pe parcursul
\ntregului an jubiliar, o suit` de articole prin care s` fie ilustrat`
evolu]ia acestei structuri de prim rang a O[tirii Rom#ne \ntr-un secol
[i jum`tate de existen]`.
Pe l#ng` documentele identificate \n arhive, vor fi publicate studii,
eseuri, evoc`ri, interviuri [i alte contribu]ii publicistice ale unor autori
cu un incontestabil prestigiu \n spa]iul cultural na]ional [i interna]ional
[i, cu prec`dere, \n cel al istoriografiei militare.
167
ÎNALT ORDIN DE ZI
Cqtre toatq puterea armatq a României
din Principatele Unite
Nr. 83 Anul 1859 Noemvrie 12
Asupra raportului Ministrului nostru, Secretar de Stat

la Departamentul Trebilor militare din Moldova cu Nr. ...
Domnia Noastrq am decretat [i decretqm:
Art. 1. Pentru executarea lucrqrilor tehnice militare despre
care se simte neapqratq trebuin]q precum [i pentru împlinirea
a deosebite alte misiuni în care se cere cuno[tin]e militare
speciale se înfiin]eazq unu Corpu de Stat Major Generalu
al armatei Principatelor Unite, dependent în atribu]iile sale
de Ministerele ostq[e[ti.
Art. 2. Corpu de Stat Major Generalu se va compune precum
cere trebuin]a dupq experien]q, de un numqr de ofi]eri de toate
gradele pânq la acel colonel inclusiv, lua]i din ambele o[tiri
[i numai acei care vor fi posedând cuno[tin]e speciale militare
dobândite prin studii sistematice vor putea fi admi[i în acest
corpu.
Art. 3. Pânq la definitiva organizare [i complectare a Corpului
de Stat Major ofi]erii Corpului numit actual de geniu din }ara
Româneascq precum [i din acei din Moldova care posedeazq
cerutele cuno[tin]i militare speciale, vor face de astqzi înainte
parte din Corpul de Stat Major general.
Art. 4. Pentru executarea serviciului de scriitori [i alte
însqrcinqri de asemenea precum [i furieri [i magazioneri
pe la depozitele de arme sau alte obiecte militare aflate în pqstrarea
Corpului de Stat Major se va afecta acestuia un numqr cuvenit
de grade de jos care deocamdatq vor fi lua]i din personalul
deosebitelor corpuri de trupe unde [i conta pânq la altq dispozi]ie.
Art. 5. Corpul de Stat Major sta]ionând parte în Bucure[ti
[i parte la Ia[i dupq trebuin]q se va împqr]i în 4 birouri de deosebite
mqrimi dupq însqrcinarea ce va avea fiecare în clasifica]ia
atribu]iilor Corpului de Stat Major. Unul din aceste birouri va fi
ata[at pe lângq persoana Domniei Noastre pentru între]inerea
rela]iilor Noastre cu Ministerele Ostq[e[ti [i pentru Comandamentul
Nostru asupra Armatei.
Art. 6. {eful Statului Major General va fi un colonel sau general
posedând cuno[tin]ele militare speciale cerute pentru a face parte
168
Statul Major General ~150 de ani
din acest corpu; el va priveghea [i va dirija lucrqrile acestui corpu
dând socoteli despre toate Ministerele militare [i se va seconda
în atribu]iile sale de un ajutoru ofi]eru superioru.
Art. 7. Atribu]iile Corpului de Stat Major General
care se vor descrie mai întinsu printr’o dispozi]iune de regulament
posterioru sunt pe scurt urmqtoarele:
a) Tot ce se atinge de lucrqrile topografice, geodezice
[i statistice precum [i ridicarea [i lucrarea planurilor de acest fel
[i aplecarea acestor lucrqri la facerea hqr]ei cadastrale
a Principatelor Unite.
b) Tot ce prive[te la opera]iile tactice [i strategice precum
[i recunoa[teri [i itinerare militare, combinarea [i conducerea
coloanelor de diferite arme, combinarea [i dirijarea manevrelor,
alegerea pozi]iunilor militare, a[ezarea, construirea [i întqrirea
taberilor în conformitate cu starea trupelor [i natura tqrâmului.
c) Lucrqri de fortifica]iune pasagerq [i permanentq, precum
[i tot felul de pregqtoare la aceasta, a[ezarea [i construirea
bateriilor [i servirea sau între]inerea lor prin artilerie.
d) Toate lucrqrile relative la construirea [i între]inerea
prin repara]ii a zidirilor militare sau publice, în general: cazarme,
posturi de guardq, grajduri, spitaluri, închisori [i altele, construirea
[i a[ezarea podurilor mobile [i a podurilor permanente.
e) Pqstrarea sub a sa supraveghere a depozitelor de arme
[i de alte muni]iuni militare [i aprovizionarea lor; inspectarea
[i verificarea stqrei armelor de tot felul ce se aflq în serviciu
precum [i a materialului artileriei, reparti]ia lor prin mijlocul
unor ateliere destinate pentru aceasta.
f) Conducerea lucrqrilor publice ce se vor executa prin
ajutorul armatei.
g) Contribuirea cu personal la formarea de comitete militare
provizorii sau permanente însqrcinate cu prefaceri
sau îmbunqtq]iri ce s’ar recunoa[te trebuincioase în armatq
cu examinqri asupra [coalelor militare [i altele.
Art. 8 [i cel din urmq. Dl. Ministru nostru Secretar de Stat
la Departamentul trebilor militare din Moldova este însqrcinat
cu executarea acestei ordonan]e, comunicând-o [i ministrului
trebilor militare din }ara Româneascq.
Datu-s-au în reziden]a noastrq din Moldova, Ia[i în 12 Noemvrie,
anul mântuirei 1859, iar al Domniei Noastre cel întâi” 1.
(ss) Alexandru Ion.
1
|naltul Ordin de zi nr. 83, 12 noiembrie 1859, \n revista România Militar`, anul LXXI, Nr. 5, mai 1934,
pp. 103-105.
169
|n 1934, c#nd s-au împlinit 75 de ani de la crearea Statului Major General,

maiorul Alexandru Demetrescu, de la Serviciul Istoric al M. St. M., consemna,
\n revista “România Militar`”, urm`toarele:
“La o lun` dela semnarea acestui Înalt ordin de zi, Domnitorul Cuza
stabile[te ordinea de b`taie a primului nostru M. St. M., prin ordinul de zi
Nr. 123/14 Dec. 1859, astfel:
Sec]ia I cu atribu]iile relative la coresponden]a tactic` [i de instruc]ie a oastei,
având pe:
Maior Catargiu, [ef de sec]ie,
Sub.-Lt. Bor`nescu, Ajutor;
în plus câte un ofi]er care se ata[eaz` pe lâng` cele dou` departamente ale trebilor
militare (Moldova [i }ara Româneasc`) pentru leg`tur`.
Sec]ia II cu atribu]iile prev`zute la aliniatele a. [i b. din Înaltul Decret la art. 7,
adic` cu lucr`ri topografice [i geodezice, avea ca [ef pe Sub.-Lt. Sl`niceanu
[i ca ajutoare pe Sub.-Lt. Donea, B`ru] [i F`lcoianu.
Sec]ia III cu atribu]iile din aliniatele c. d. [i e. din art. 7 al I. D. adic` lucr`rile
de geniu [i artilerie, având ca ofi]eri:
C`pitan Beghianu, [ef de Sec]ie
Sub.-Lt. Boteanu,
Ajutori
Sub.-Lt. M`rculescu,
Sec]ia IV nu ia fiin]` decât mai târziu, iar [ef al M. St. M. s’a numit abia
pe la 8 Ianuarie 1860 în persoana Colonelului G`rdescu, care este deci primul [ef
al M. St. M.
Colonelul G`rdescu conduce M. St. M. numai pân` la 29 Ianuarie 1860,
când a fost numit ata[at al Ministrului ost`[esc (un fel de secretar general),
iar în locul sù a fost numit Maior Istratie Seme[escu, care este al II-lea [ef al M. St. M.
A[a a luat fiin]` M. St. Major”2.
2
Maior Alexandru Demetrescu, Cum a luat fiin]` Marele Stat Major acum 75 de ani, \n Rom#nia Militar`,
op. cit., pp. 105-106.
170
ARMERIILE ARMATEI (II)
Colonel D`nu] VACARIU
D
espre heraldic`, despre originea acestei discipline auxiliare a istoriei,
s-au emis mai multe teorii. Una dintre acestea sus]inea c` arta
heraldic` s-a n`scut prin dezvoltarea pe o nou` treapt` a însemnelor
folosite în Antichitate. În opinia altor cercet`tori, heraldica a ap`rut prin contopirea
însemnelor straturilor antice ce s-au format în urma migra]iilor popoarele Europei.
De[i aceste p`reri însumau unele realit`]i, teoria care a întrunit adeziunea unanim`
a heraldi[tilor atest` c` arta heraldic` s-a n`scut în Europa apusean` în secolul
al XII-lea, apari]ia sa fiind legat` de dezvoltarea [i specificul echipamentului militar.
Acest adev`r este subliniat [i de istoricii strìni în lucr`ri de referin]` precum
“L’histoire et ses méthodes”, a lui Charles Samarou, dar referiri se fac [i în lucr`ri
autohtone: “Într-adev`r, în condi]iile folosirii de c`tre comandan]i a c`[tilor
care acopereau fa]a, trebuia g`sit` o solu]ie pentru identificarea rapid` a diferitelor
grupe de lupt`tori. Cùt`rile în vederea g`sirii unui mijloc prin care participan]ii
la lupte s` se recunoasc` pe câmpul de b`taie au condus la instituirea unor însemne
proprii, care au fost imprimate pe scut, în cre[tetul c`[tii, pe teaca sabiei, pe epole]i
sau pe acoper`mântul calului.
Categoric, aten]ia care se acorda înfrunt`rilor militare, de care uneori depindea
chiar libertatea sau via]a comandan]ilor, a f`cut ca stemele folosite de lupt`tori
s` re]in` tot mai mult aten]ia diferitelor clase [i p`turi sociale (...). Treptat, instituirea
[i folosirea unor steme a fost considerat` drept o expresie a unor calit`]i deosebite,
fapt ce a sporit dorin]a tuturor membrilor societ`]ii de a poseda astfel de steme.
A[a se explic` faptul c` blazoanele, însumând deseori elemente amintind de propriet`]ile
posesorului, î[i au originea în via]a militar` (...). Turnirurile, întrecerile cavalere[ti
organizate în timp de pace în ]`rile din apusul Europei, au impulsionat dezvoltarea
heraldicii. Jocurile la care participau cavalerii au contribuit, pe de o parte, la men]inerea
însemnelor utilizate de lupt`tori pe câmpul de lupt`, iar pe de alt` parte, au impus
stabilirea anumitor norme pentru folosirea [i recunoa[terea lor. Turnirurile au creat
un personaj special, îns`rcinat cu prezentarea simbolului participan]ilor la întreceri
(la héraut des armes). Ace[ti crainici de steme aveau rolul de a face cunoscute
Colonel D`nu] Vacariu – [ef Birou lec]ii \nv`]ate, Direc]ia opera]ionalizare, generare [i evaluare for]e,
Statul Major General.
171
asisten]ei numele celor care se înfruntau. Prezentarea fiec`rui participant era înso]it`
de descrierea verbal` a stemei pe care acesta o avea, fapt ce a determinat [i denumirea
acestei discipline”1.
Referitor la contextul apari]iei heraldicii, în aceea[i lucrare g`sim urm`toarea
men]iune: “Dintre factorii care au dus la fondarea heraldicii pot fi aminti]i, în primul
rând, dobândirea progresiv` a caracterului permanent al stemelor specifice unei persoane
sau colectivit`]i, fapt ce a dus treptat la credizarea blazonului [i, în al doilea rând,
formularea unor reguli care, oricât de imprecise erau în prima perioad` de evolu]ie,
asigurau recunoa[terea [i în]elegerea limbajului plastic, codificat, specific artei blazonului”2.
Ulterior, din necesitatea unei inform`ri asupra diferitelor reprezent`ri, “heralzii
încep s` alc`tuiasc` primele armoriale, respectiv s` consemneze într-un manuscris
compozi]iile heraldice ce individualizau anumite persoane”3. Reproducerea blazoanelor
într-un astfel de volum a permis crainicilor de steme s`-[i aprofundeze cuno[tin]ele
în acest domeniu [i s` se afirme drept cunosc`tori ai me[te[ugului [i ai citirii stemelor.
În Fran]a s-a creat, înc` din 1696, renumitul armorial-general (aflat ast`zi
la Biblioteca Na]ional` du Beis), care are 62 de volume, iar în Austria, Italia,
Anglia [i Sco]ia au fost emise legi înc` din anul 1400 cu privire la reprezentarea
compozi]iei [i a eviden]ei blazoanelor.
În anul 1440, în Anglia, heraldul R. Stangways elaboreaz` un proiect de lege
privind armeriile. Rusia, în 1722, instituie un oficiu heraldic. În Spania se elaboreaz`
tratate de heraldic` în care sunt precizate modalit`]ile de ob]inere a unor steme
prin mo[tenire, cuceriri r`zboinice, concesiune [i autoconstituire. În }`rile de Jos,
reglement`rile exist` înc` de la 1477, heralzii neputând alc`tui steme f`r` aprobarea
func]ionarului special îns`rcinat cu acestea. Stemele urmau a fi aprobate doar pentru
oameni virtuo[i [i de moravuri bune.
Heraldica se dezvolt` în strâns` leg`tur` cu celelalte discipline sociale
ale istoriei – paleografie, cronologie, diploma]ie, codicologie [i arte: “De[i ini]ial
nu era o disciplin` autonom`, heraldica î[i face loc impunându-se ca o [tiin]`
de mare importan]`, pentru cunoa[terea societ`]ii. Pe baza principiilor [i metodelor
de cercetare proprii, heraldica a demonstrat vastul câmp de studiu pe care-l ofer`
istoricilor [i arheologilor stemele folosite în trecut de persoane [i comunitate.
S-a argumentat faptul c` stemele ajut` la identificarea posesorului [i la cunoa[terea
personalit`]ii sale, permi]ând, în general, situarea individului în grup [i a grupului
în societate. De asemenea, prin descifrarea diferitelor compozi]ii, heraldica ajunge
s` contribuie la cunoa[terea rapoartelor dintre state, provincii, grup`ri sociale
[i persoane”4.
1
Maria Dogaru, Din heraldica Românilor, Editura JIF, Bucure[ti, 1994, p. 6.
2
Ibidem, p. 8.
3
Michel Pastoureau, Les armoires, Edition Brepols, Belgia, 1976, p. 24.
4
Ibidem, pp. 71-72.
172
Pagini din istoria militar` na]ional`
Pentru a ne face o imagine general` a ceea ce înseamn` o compozi]ie heraldic`
v` propunem s` trecem în revist` unele elemente ale acesteia.
Vom prezenta, pe scurt, câteva no]iuni despre scut, smal]uri heraldice,
figuri heraldice, mobile, timbru, coif, coroan` [i deviza heraldic`, astfel: “Scutul
– écu, care ini]ial avea menirea de a-l ap`ra pe r`zboinic de loviturile du[manului,
a devenit mai târziu un mijloc de a face cunoscute frumoasele fapte cu care se putea
mândri posesorul sù. Pictura [i sculptura au redat aceste fapte; deci, scutul a devenit
o pagin` de istorie, un fel de brevet pe care titularul îl purta mereu la el. În curând,
dimensiunile scutului nu mai erau suficiente pentru a cuprinde enumerarea faptelor
unui r`zboinic vestit; s-au utilizat atunci în acest scop figuri simbolice, embleme-limbaj,
în care fiecare caracter era o fapt`, fiecare expresie cuprindea o poveste.
Scutul din embleme – écu d’armoires – este câmpul de deasupra armurii
ori steagul pe care erau reproduse figurile alegorice sau se reprezint`, sub o form`
oarecare, stemele. Când vorbim despre scuturile heraldice trebuie s` avem în vedere
forma scuturilor, parti]iile [i repartiz`rile. Parti]iunea scutului este împ`r]irea acestuia
care rezult` din liniile ce împart câmpul în mai multe sec]iuni, variabile la infinit
care se numesc repartiz`ri, împ`r]iri sau distribu]ii”5.
Smal]urile heraldice, metalele [i culorile au semnifica]iile [i codurile lor.
În acest sens, P. Menestrier ne spune c` “aurul, argintul, ro[ul, verdele [i negrul
au fost totdeauna culorile pe care le-au folosit acei care au vrut s` se disting`
în rândurile armatelor. Metalele sunt în num`r de dou`: aurul [i argintul. Aurul
– or – sau galben se figureaz` punctat; înseamn` m`rire, m`re]ie, for]`, putere,
bog`]ie, cur`]enie. Argintul – argent – sau alb este redat prin culoarea alb, o culoare
curat` [i care înseamn` candoare, inocen]`, virginitate, devotament, corectitudine”.
În al doilea rând, culorile, care în heraldic` pot fi reprezentate [i prin linii
cu pozi]ion`ri diferite, au o simbolistic` venit` din vechime: “Ro[u – gueules –
se figureaz` prin linii verticale [i constituie simbolul m`ririi, bravurii, îndr`znelii
[i al generozit`]ii. Era dovada unei mari distinc]ii, întrucât vechile legi nu permiteau
de a fi purtat în steme decât dac` cel în cauz` era principe sau numai cu aprobarea
special` a suveranului. Albastrul ca cerul – azur-bleu celeste – se exprim` prin linii
orizontale; reprezint` aerul, care, dup` foc, este cel mai nobil dintre toate celelalte
elemente – ne spune Honoré de Bonnar – c`ci corpul sù subtil, u[or de p`truns,
este apt a primi influen]e dominante, lumina, claritatea; este simbolul blânde]ii, frumuse]ii,
noble]ei [i al bunei-credin]e. Negru – sable – se reproduce prin linii încruci[ate verticale
[i orizontale; aceast` culoare simbolizeaz` durerea, modestia, mâhnirea [i întunericul.
Verde – sinople – se figureaz` prin diagonale de la dreapta la stânga, în amintirea
portului turcesc Sinope, din Anatolia, la Marea Neagr`, care i-a impresionat pe crucia]i;
5
Marcel Sturza-Sùce[ti, Heraldica. Tratat tehnic, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti, 1974, p. 26.
173
înseamn` dragoste, tinere]e, frumuse]e, libertate, gra]ie, imunitate, scutire, de unde

a ie[it [i obiceiul de a pune pecetea cu cear` verde [i cu [nur verde pe scrisorile
de gra]iere, de desfiin]are [i de recunoa[tere; numele primitiv al acestei culori era prasine.
Violet – pourpre – se red` prin diagonale de la stânga la dreapta; a fost culoarea
folosit` de împ`ra]i [i de regi. Portocaliu – orange – este reprezentat prin linii încruci[ate
diagonal [i vertical de la stânga la dreapta, culoare utilizat` mai mult în stemele
engleze[ti. Ro[u – sanguine – este o culoare adùgat` de englezi [i întrebuin]at`
numai de ei în steme. Culoarea pielii – carnation – folosit` pentru stemele ce au sus]in`tori
sau ]in`tori – supports ou tenants – din ornamentele exterioare ale stemelor”6.
Arheologii au scos la iveal`, din colbul vremurilor, îndeletnicirile în domeniul
armeriilor. Culorile – ro[u [i albastru, metalele – aurul, argintul [i bronzul,
turnurile cu creneluri, scuturile [i coifurile ornamentate cu lei, tauri [i arme fac
s` apar` manufactura de r`zboi, care are ca produs armerii ale armatei.
Figurile heraldice – “Orice scut din steme se compune, în mod esen]ial,
dintr-un fond sau câmp [i din reprezentarea pe acest câmp de diferite figuri. Figuri,
piese sau mobile sunt toate obiecte care sunt a[ezate pe câmpul scutului”7.
Piesele heraldice sunt clasificate în dou` categorii: piese onorabile [i piese
mai pu]in onorabile. Piesele onorabile de prim ordin sunt cele mai vechi
[i se apreciaz` c` sunt în num`r de nou`. Acestea sunt: capul, fascia, ]eapa, crucea,
banda, bara, s`ritoarea, c`priorul [i furca. Piesele de al doilea ordin sunt \n num`r
de unsprezece: marginea, cartierul liber, cantonul liber, pajura, treimea inferioar`
a scutului, treimea inferioar` mic[orat`, vârful de ]eap` r`sturnat, vârful de ]eap`,
triunghiul poalei, marginea izolat`, marginea de ]eap` izolat` [i pupitrul. Aceste piese
pot fi reprezentate [i la propor]ii mic[orate fa]` de regulile stabilite.
Mobilele – “Orice figur` care încarc` un scut se nume[te mobil`”. Mobilele
fac obiectul a dou` categorii: prima, aceea a figurilor naturale, cuprinde: figuri
împrumutate de la astru [i firmament, figuri utilizate de la corpul omenesc, figuri
luate din lumea animal`, figuri luate din lumea p`s`rilor, figuri luate de la insecte,
figuri preluate din lumea plantelor. A doua categorie, figurile artificiale, cuprinde:
cruci, obiecte din ]inuta cavalerilor, instrumente de r`zboi, construc]ii fortificate
[i accesoriile lor [i podoabe personale.
Timbrul se spune, în mod general, despre tot ce se folose[te spre a acoperi
partea de sus a scutului din steme.
Coiful este casca antic`, purtat` odinioar` cu totul închis`, prev`zut` cu gùri
sau vizier`, pentru a se putea respira [i vedea. Coiful a fost folosit ca timbru, adùgat
la stemele nobililor, pe scutul armeriilor, pentru a face distinc]ia între nobili
6
Ibidem, p. 40.
7
Ibidem, p. 44.
174
[i cei care nu erau nobili, dar aveau învoirea de a purta semne încadrate în ornamente.
În steme, coiful reprezenta cea mai nobil` pies` din armele unui nobil. El se a[eza
în exterior [i deasupra scutului, cu semnifica]ia de ocrotire.
Coroanele. Dup` exemplul dat de suverani, to]i nobilii titra]i pretindeau
s`-[i orneze coiful cu o coroan`.
Deviza heraldic`. Aceasta este o cugetare exprimat` în pu]ine cuvinte
[i care se refer` la un sentiment, la un scop, la o calitate, la o amintire istoric`
sau care cuprinde un îndemn la curaj sau onoare8.
Dac`, în prima parte a materialului din num`rul 1/2008 al revistei, v` provocam
s` v` imagina]i cum ar`tau steagurile [i emblemele institu]iilor locale ale Daciei,
acum v` lansez o nou` provocare: s` v` gândi]i cum au surprins istoricii, memoriali[tii,
filozofii, prozatorii [i chiar poe]ii, în scrierile [i discu]iile lor, transformarea armeriilor
armatei, invitând-v` la o mic` incursiune prin unele dintre aceste scrieri. Istoricii,
dar [i prozatorii scot în eviden]` evolu]ia uniformelor. Un imperiu mai târziu,
nevoia de a distinge g`rzile circului roman prin uniforme este sim]it` [i aplicat`
la reorganizarea armatei otomane: “În acela[i timp s-a reorganizat [i armata.
Pân` atunci aceasta era alc`tuit` aproape numai din cavalerie u[oar`, recrutat`
din triburile care mai erau înc`, în esen]a lor, nomade. Acum, armata a fost reprofilat`
în dou` mari sec]iuni. O mili]ie permanent` compus` din oameni c`rora li se alocaser`
p`mânturi de c`tre sultan [i care pl`teau pentru ele o mic` arend` în bani; ei aveau
datoria de a presta serviciu militar ori de câte ori li se cerea (...). Puterea militar`
de c`petenie în vremea lui Orhan era cunoscut`, cu un termen mai vag, sub numele
de sipahi (spahii). Dintre ace[tia se recrutau tunarii, armurierii, fierarii [i marinarii.
Multora li se d`duser` p`mânturi [i erau datori cu serviciul militar în orice vreme;
primeau îns` leaf` [i, de obicei, erau angaja]i pentru o singur` campanie (...).
Orhan a st`ruit ca fiecare sec]iune din armata s` poarte o uniform` anume.
Tot el a elaborat mijloace sigure de mobilizare, a[a încât se putea aduna oricând
o oaste numeroas` [i bine instruit`, în cel mai scurt r`stimp”9.
Dou` imperii mai târziu de la Imperiul roman, o alt` armat` [i organizarea
ei ne pot duce cu gândul la uniformele [i armeriile acesteia:
“ – Gândi]i-v` bine, domnilor. Avem sub arme ulani ai mili]iei austriece, mili]ieni
austrieci, armat` teritorial`, vân`tori bosniaci, vân`tori austrieci, infanteri[ti austrieci,
infanteri[ti maghiari, pu[ca[i imperiali tirolezi, infanteri[ti bosniaci, honvezi, infanteri[ti,
husari unguri, mili]ie c`lare, vân`tori c`l`ri, dragoni, ulani, artileri[ti geni[ti, sanitari,
trenuri de lupt`, marinari. În]elege]i dumneavoastr` ? {i Belgia ? Prima [i a doua
categorie formeaz` armata operativ`, a treia categorie este partea sedentar` …
8
Ibidem, pp. 106-119.
9
Steven Runciman, C`derea Constantinopolului – 1453, Editura Enciclopedic`, Bucure[ti 1991, pp. 47-48.
175
C`pitanul Spiro lovi cu pumnul în mas`: – Da ! Armata teritorial` are misiunea

s` asigure ordinea în ]ar`, pe timp de pace !”10.
Trei imperii mai târziu, din cele care au trecut [i peste ]ara noastr`, o alt`
armat` î[i prezint` culorile uniformelor [i armeriile în scrierile prozatorilor.
De la o armat` la alta apar arme noi [i noi armerii: “Trenul str`b`tea Germania.
Se oprea câteva clipe în g`ri supraaglomerate pentru a înghi]i noi valuri de solda]i
extenua]i. Se c`]`rau peste mun]i de saci, marmite, m`[ti de gaze, pu[ti, mitraliere,
p`turi f`cute sul [i peste trupuri îmbr`cate în verde, în albastru, în negru, în cenu[iu.
Toate armele. Solda]i de la marin` în vârst` de [aispr`zece ani, cu insigna
celor de la submarine pe mânec`; SS-i[ti fanatici cu ochii fic[i, crescu]i în casa statului
dictatorial cu nume de institu]ie educativ`; poli]i[ti între dou` vârste, într-un verde
veninos, în drum c`tre un post de poli]ie de ]ar`, meni]i s` fie ]inta partizanilor
inamici, care îi vând ca pe fiare. Erau solda]i din diviziile blindate, în jegoasele
lor uniforme negre, pu]ind a benzin` [i ulei; cavaleri[ti solizi, ca orice ]`ran, cu epole]ii
galben-]ip`tor; scunzi vân`tori de munte cu floare de plumb pe mânec`; artileri[tii
f`r` decora]ii; geni[tii cu fe]ele împietrite de oboseal` dup` munci inumane, tri[ti
ca epole]ii lor negri. Erau artileri[ti din marin`, înal]i [i gra[i, mul]umi]i c` apar]in
unei arme îndep`rtate de front, în lungul coastelor; agen]i de leg`tur` cu ochii inteligen]i,
care î[i împopo]onau spusele cu cuvinte strìne, pentru a ar`ta câte limbi [tiu.
Dar cei mai mul]i erau infanteri[tii în uniforme atât de r`pciugoase încât dezmin]eau
denumirea glorioas` de «regin` a armelor»”11.
Sarma]ii, despre care Herodot spunea c` sunt urma[ii sci]ilor [i ai amazoanelor,
“s`l`[luind un timp undeva în nordul Pontului Euxin, au transmis Antichit`]ii târzii,
al`turi de gustul oriental pentru culoare, acela[i heraldism zooform, mai pronun]at
[i mai fantastic înc`, în care animalul apare în a[a-numitul “galop culcat”, form`
extrem` de stilizare plastic` a unui obicei de step`. Pe urmele sarma]ilor, popula]iile
nomade p`trunse din R`s`rit în Europa premedieval` – avarii, bulgarii [i maghiarii –,
ca [i cele ce le-au urmat (...) transform` în ceva firesc [i frecvent semnul distinctiv,
blazonul, în care animalele fantastice [i de prad` au locul precump`nitor (...).
De aici, cu ecouri, cum vedem din cele mai îndep`rtate [i mai nea[teptate,
se încheia o alt` vârst` a bestiarului, aceea a heraldicii”12.
Arta popular` a Siberiei ne vorbe[te despre însemne tagmale [i insigne,
uneori cu semnifica]ie magic`: “ … arta popular` a Siberiei – animale de step`,
cervideele (cerbul, renul), carnasierele (lupul), p`s`rile r`pitoare (vulturul) au fost
tovar`[ele sau du[manele de zi cu zi (...). Devenite adev`rate însemne – tagmale,
10
Jaroslav Hasek, Peripe]iile bravului soldat Svejk, vol. I, Editura Cartea Româneasc`, Bucure[ti, 1983, p. 335.
11
Sven Hassel, Camarazi de front, Editura Nemira, Bucure[ti, 1992, p. 109.
12
R`zvan Theodorescu, Istoria v`zut` de aproape, Editura Sport-Turism, Bucure[ti, 1980, p. 12.
176
“insigne”, uneori cu semnifica]ie magic`, ale unor clanuri dintre sutele ce str`b`teau
în toate sensurile, veac dup` veac, întinsurile Asiei Centrale [i de Nord, asemenea
animale, alese de cele mai multe ori, cum era [i firesc, dintre cele domestice sau s`lbatice,
cunoscute în aceast` parte a continentului, devin tot atâtea imagini fantastice, terifiante
sau cel pu]in ciudate, rod al unui exces de geometrizare [i stilizare, cu origini
într-o mentalitate [i în forme plastice ce î[i au perfecte paralele în epoca neoliticului
[i în acelea a bronzului [i fierului din Europa.
Descompuse [i recompuse, contorsionate [i repliate, preschimbate în imagini noi
[i tot mai mult f`r` leg`tur` cu natura, reprezent`rile de p`s`ri [i cervidee (...)
se vor învecina, dup` veacurile V [i IV î.e.n. cu altele, luate din repertoriul “clasic”
al Persiei contemporane, fiind transformate [i ele, la rându-le, în adev`rate însemne
cu rol decorativ [i mai ales heraldic, ce închipuiau, într-o societate de c`l`re]i,
de lupt`tori [i de p`stori nu numai semnele distinctive ale unor clanuri, ci [i pe acelea
ale cârmuitorului nomad”13.
*
|n ultima parte a materialului, autorul va prezenta detalii asupra unor piese heraldice, scuturi
[i steaguri, oferindu-ne c#teva pilde din scrierile vremii.
13
Ibidem, p. 11.
177
- Restituiri -
“ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
“Arta de a comanda” (I)
”Sunt 15 ani de atunci ! ... Eram tîn`r sub-locotenent, foarte bogat

\n ilusii, [i – cum zice Rom#nul – doldora de carte !
Cu toate acestea – \mi aduc aminte – c` eram foarte m#hnit
fiind-c`: nimeni nu m` \nv`]ase, prin [colele ce terminasem cu succes,
nici una din regulele curente ale conduitei ce sim]iam c` trebue
s`-[i impun` oficierul, la serviciu [i \n societate ! Pe atunci, nici c`r]i,
cari s` vorbeasc` despre aceste regule nu ap`ruser` ! De c#nd au \nceput
s` apar` atari c`r]i, la ar matele mai b`tr#ne (mai ales \n Francia
[i \n Germania) – le-am citit cu nesa]iu – cum poate le-a]i citit [i D-voastr`
de alt-minteri, [i fiind-c` mi s’au p`rut frumose \nv`]`turile ce am tras
din citirea acelor c`r]i frumose, mi’am luat libertatea a vi le \mp`rt`[i
[i D-voastr`.
Ni-se definise, \n adev`r, \n {coal`, cariera de oficier, pe care
o \mbr`]i[asem de cur#nd cu at#ta dragoste, cam ast fel:
Oficierul, e om pentru care onoarea e binele cel mai pre]ios;
iar onoarea oficierului, resum` \ntr’\nsa: \ndeplinirea datoriei p#n` la moarte,
... curagiul pe care nimic nu-l sgudue, ... resolu]iunea viril` pe care nimic
n’o \ncovoae, ... veracitatea perfect`, ... discre]iunea absolut`, ... supunerea
\mpins` p#n` la abnega]iune, ... [i ... uneori chiar sacrificiul vie]ei sale.
Iar arta profesional` a oficierului, ni-se spusese c` este: arta
de a comanda !
178
Istoria, nume cu nume, (...) Suntem deja \n secolul XX; trìm
a g#ndirii militare \n mijlocul unei civilisa]iuni intensive;
rom#ne[ti (XXXVI)* iar desvoltarea, \n continuu cresc#nd`,
1982 a cìlor de comunica]ie de tot felul (pe mare
General-maior Mihail MITREA [i pe uscat, iar \n cur#nd [i prin aer), a f`cut
i
General-locotenent Mircea MOCANU din toate popoarele civilisate din lume
General-locotenent
Gheorghe Z~RNESCU aproape un singur popor – în s#nul c`ruia
r
General-colonel Ion POPESCU s’ar p`rea imposibil s` mai aib` loc astfel
i
Colonel Florea DR~GHICI
General-maior de lupte, dec#t de cele pacifice – ca s` le zic
ing. Constantin ANTONIU astfel, adic` \ntreceri \n sciin]e, arte
u
General-maior dr. Mihai CHI}AC
General-colonel Vasile PETRU}
[i industrii !
t
Colonel Romulus MURARIU Dar, tocmai la \nceputul acestui secol
General-maior Ioan GEOAN~ – extraordinar contrast ! – popoarele
i
General-locotenent Gheorghe ENCIU
Contraamiral {tefan DINU civilisate par reduse de fatalit`]ile istorice
ts
Colonel Virgiliu ST~NESCU cu aproape 2000 de ani \napoi, c`ci au f`cut
General-maior Traian DAFINESCU
Colonel Florian G|RZ invasiuni, \n numele civilisa]iei, \n China.
General-locotenent Ba, ce e mai mult, nu exist` azi nici un popor
e
ing. Tiberiu URD~REANU
Locotenent-colonel Nicolae MUST~}EA
civilisat, a c`rui civilisa]ie [i existen]`
General-maior dr. Vasile POPESCU chiar ca na]iune s` nu fie basat`
Colonel Alexandru BODONI pe na]iunea-armat`.
Colonel Dumitru VELICU
R
Maior Ioan ALM~{AN O r, \ n n a ] i u n e a - a r m a t ` , s a r c i n a
Colonel Dumitru RADU cea mai delicat`, cea mai ginga[` – frumoas`,
Locotenent-colonel Grigore COSTIN
Colonel Valentin NI}ESCU dar spinoas` – este de a organisa [i \ntre]ine
Colonel Petre DANCIU bine organisat motorul care va trebui
Colonel Dumitru GHI}~
Colone Ilie PUTINIC~
– c#nd va suna ora – s` animeze \ntreaga
C`pitan Viorel JURC~ na]iune-ar mat`, adic` d’a organisa
Colonel Simion ROM@N [i d’a \ntre]ine continuu bine organisat
C`pitan Dumitru DUMITRESCU
corpul oficieresc. |ntr’acesta consist`
1983 mai ales arta d’a comanda.
Ion COMAN Problema, desigur, nu e deloc nou`;
General-colonel
dr. Constantin OLTEANU dar solu]iunea ei n’a presentat niciodat`
General-colonel Vasile MILEA o at#t de mare importan]` [i o at#t de mare
General-locotenent Ion {U}A
dificultate, ca ast`zi.
General-locotenent Ioan GEOAN~
C`ci, timp \ndelungat, secole peste secole,
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat identitate cadrele militare se confundau cu cadrele
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile
revistei “Rom#nia Militar`”. permanente [i ereditare ale societ`]ii civile
179
General-locotenent Gheorghe GOMOIU prin chiar educa]iunea lor, prin \ns`[i

General-locotenent
atmosfera ambiant` de pe acele timpuri,
dr. Ilie CEAU{ESCU
General-locotenent (r.) Andrei NEAGU prin atavism chiar, – supunerea pentru
General-locotenent (r.) Toma ZOTTER soldat [i exerci]iul comandamentului pentru
General-locotenent
oficier parc` se mo[teneau, din tat` \n fiu“.
i
Victor ST~NCULESCU
General-colonel Marin NICOLESCU “Ceva mai mult: p#n` la \nceputul
secolului trecut, chiar \n Fran]a, unde d’abia
r
General-maior Alexandru PETRICEAN
General-locotenent Constantin OPRI}~
disp`ruse privilegiile de noble]` [i de cast`,
i
Contraamiral {tefan DINU
Colonel dr. Gheorghe TUDOR scurtul timp c#t omul era soldat, devenise
Colonel (r.) dr. Pavel CIUHUREANU totu[i suficient pentru a face din militarul
u
Colonel dr. Aurel PETRI
General-maior dr. Gheorghe MARIN
francez un fel de fiin]` a parte, p`truns pentru
t
General-maior [efi de un respect sf#nt – c`ci istoria ne spune
i
dr. ing. Ioan ANGHELOIU c` \i urmau \n mod mecanic, chiar la moarte
Colonel dr. Gheorghe AR~D~VOAICE
sigur`, cum bunòar`, cu ocasia campaniei
ts
Maior Ilie VASILE
General-colonel Ion POPESCU lui Napoleon I, din teribila iarn` anului 1812,
Colonel Florea DR~GHICI \n Rusia – [i c#te altele !
General-locotenent
Ast`zi, nu mai e tot a[a. Solda]ii de ast`zi
e
ing. Constantin ANTONIU
General-maior dr. Mihai CHI}AC nu mai sunt solda]i de meserie, ci to]i
General-locotenent Gheorghe ENCIU
cet`]enii, cari numai \[i fac stagiul \n armat`;
General-locotenent
dr. Traian DAFINESCU pe mul]i dintr’\n[ii \i deranjeaz` recrutarea
R
General-locotenent sau volontariatul de la ocupa]iunile
ing. Tiberiu URD~REANU
sau de la pl`cerile lor; pe cei mai mul]i
Colonel medic dr. Eugen SP~TARU
General-maior ing. Virgil DOBRIN \i oblig` s` p`r`seasc`, ca s`-[i fac` armata,
General-maior dr. Luigi MARTI{ func]ia, pr`v`lia, plugul sau atelierul;
Colonel Gheorghe MORARU
iar pe al]ii, \n fine, s`-[i \ntrerup` studiile”.
Colonel Gheorghe CRE}U
Maior Ioan ALM~{AN Locotenent-comandor Paul R`dulescu,
Locotenent-colonel {tefan TOMA
”Arta de a comanda”, ”Rom#nia Militar`”,
anul V, volumul IX, ianuarie 1902, nr. 1,
Colonel Gheorghe CORODEANU
pp. 137-139.
@ Alina PAPOI
@ Adelaida-Mihaela RADU
180
”{tiin]\, art\ [i istorie militar\”
PARTEA I
A. VIA}A REVISTEI ÎN ANII 1864-1866 (III)
Întemeietorii României Miliare au urmat, în tot timpul activit\]ii lor publicistice,

cu o rar\ st\ruin]\ s\ aduc\ la îndeplinire programul ce [i l-au impus la înfiin]area
revistei, fiindc\ au publicat în coloanele sale lucr\ri [i studii de o incontestabil\
valoare militar\, cari s’au introdus în acest timp în armata noastr\.
Redactorii dela România Militar\ au pornit astfel, înc\ dela începutul
activit\]ii lor intelectuale, pe calea cea bun\, urmând s\ r\spândeasc\ în armata
noastr\ ideea c\ instruc]ia, organizarea [i educa]ia militar\, trebuesc dezvoltate
în raport cu firea, tradi]ia, n\zuin]ele culturale [i na]ionale ale poporului.
Deaceea, în cadrul acestei doctrine publicat\ în programul revistei,
s’au tip\rit studii [i documente de istorie militar\ în leg\tur\ cu trecutul nostru
str\mo[esc [i avem credin]a c\ procedeul l\udabil de a r\scoli trecutul
ar fi continuat dac\ revista nu era nevoit\ a-[i înceta apari]ia.
Totu[i, în leg\tur\ cu desvoltarea istoriei noastre militare, redactorii revistei
au apelat la intelectuali talenta]i [i ierudi]i în [tiin]a istoriei na]ionale,
între cari în fruntea tuturor era ilustrul înv\]at Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Marele istoric a r\spuns redactorilor dela România Militar\ trimi]ând, pe lâng\
un studiu mai restrâns referitor la Ioan Vod\ cel Cumplit, care s’a publicat
în coloanele revistei, înc\ [i un alt studiu cu mult mai întins, referitor la acela[i
erou moldovean, care s’a publicat, prin îngrijirea redactorilor dela România
Militar\, în volum separat.
Lucrarea aceasta, care a intrat în domeniul istoriei noastre militare [i care
a fost înadev\r de o incontestabil\ valoare istoric\ [i literar\, cuprindea
*
”Din trecutul Rom^niei Militare”, 1864-1938, Bucure[ti, 1939, pp. 38-46.
181
”aventurile, domnia [i moartea domnitorului” .

Era alc\tuit\ dup\ isvoare în mare parte necunoscute
istoricilor preceden]i [i era fructul unor cercet\ri
[i c\l\torii de 5 ani, f\cute st\ruitor [i pasionat
de ilustrul înv\]at prin bibliotecile noastre din ]ar\,
dar mai ales prin acelea din str\in\tate.
Lucrarea, care cuprindea 200 pagini, era înso]it\
de gravure [i de portretul Domnitorului lucrat cu mult\
iscusin]\ dup\ un tablou original. Eruditul istoric
B. P. Ha[deu, istoric, filolog, [i literat, care în tinere]ea sa a fost el însu[i ofi]er
literat, colaborator al revistei, activ, analizeaz\ [i descrie în toate am\nuntele
în anii 1864-1866, pentru
istoria militar\ româneasc\ personalitatea [i opera]iunile de r\zboiu
ale Domnitorului pe care le-a condus cu o genial\ iscusin]\.
Opera lui Hasdeu, Ioan Vod\ cel Cumplit, prezentând mult\ importan]\
pentru cunoa[terea trecutului nostru militar, a fost r\spândit\ la to]i ofi]erii
[i unit\]ile armatei, prin îngrijirea redactorilor de la România Militar\.
Apari]ia României Militare în anul 1864, când în afar\ de Monitorul Oastei,
nu aveam niciun alt organ de publicitate militar\, a trezit în redac]iunile celorlalte
foi cotidiane [i periodice din ]ar\, pentru aceast\ revist\, un adânc interes
[i mai ales o sincer\ simpatie.
Fiindc\, a[a dup\ cum m\rturisesc redactorii într’o noti]\ dela pagina
recenziilor4, mai toate organele de publicitate din Bucure[ti au salutat ”cu pl\cere
[i entuziasm” ivirea în via]a cultural\ a României Militare.
Unele din aceste organe au men]ionat chiar în paginile lor spunând
c\ pe cât de frumoas\ este sarcina ce [i-au luat-o redactorii dela România
Militar\, c\utând a scoate în acele vremuri de criz\ material\ [i de cititori,
o revist\ cultural\ pentru armat\, tot atât de evident\ este greutatea
ce vor întâmpina pentru a o men]ine.
Dar alte ziare [i publica]iuni mai entuziaste [i desigur mai optimiste
ca acele dintâi, sf\tuiau redactorii dela România Militar\ s\ men]in\ revista
cu orice sacrificii, men]ionând în coloanele lor ”c\ de se va urma pe o cale
liberal\ [i curat na]ional\”, vor avea prilejul s\ dobândeasc\ în cultura militar\
un rezultat bun.
4
România Militar\, anul I, vol. I, 1864, p. 108.
182
Redactorii dela România Militar\, îndemna]i de cuvintele calde [i sincere
ale confra]ilor din afara armatei, au r\spuns c\ nu se vor abate niciun moment
dela programul publicat în coloanele revistei, ci vor munci mereu cu râvn\
[i devotament pentru a r\spândi cultura militar\ în via]a armatei.
Desigur c\ aceste manifesta]ii de simpatie, ap\rute spontan în coloanele
organelor de publicitate din ]ar\, ne îndrept\]e[te s\ afirm\m c\ apari]ia
României Militare în anul 1864, când nu aveam niciun organ independent,
nici o revist\, nici m\car o foaie volant\ pentru r\spândirea culturii militare,
a umplut un gol resim]it în preg\tirea [i desvoltarea intelectual\ în armata
noastr\. A de[teptat voin]i [i a creat îndemnuri.
Membrii fondatori ai acestei reviste erau preocupa]i în primul rând de a da
publicit\]ii un material cultural cât mai variat [i în genere cât mai necesar pentru
desvoltarea ideilor cari interesau în acest timp armata noastr\. Ei st\ruiau mult
s\ creieze [i s\ publice studii istorice în leg\tur\ cu trecutul militar al Românilor.
Redactorii de la România Militar\ aveau dreptate când urm\reau a alc\tui
mai întâi o istorie militar\ a Românilor, fiindc\ în acest timp, adic\ în anul 1864
când a ap\rut revista, camerile legiuitoare constituite sub domnia lui Cuza Vod\,
erau chemate a pune bazele organiz\rii armatei noastre p\mântene [i curentul
predominator al regener\rii noastre na]ionale [i militare era, în acel timp, îndreptat
c\tre institu]iile militare franceze, dup\ cum înainte era îndreptat c\tre modelul
de organizare al armatei ruse[ti.
Era deci necesar ca oamenii no[trii cu r\spundere
în via]a statului român, dar mai cu deosebire Misiunea
militar\ francez\, care a fost invitat\, dup\ încheerea
tratatului dela Paris, s\ ne organizeze armata,
s\ cunoasc\ înainte de alc\tuirea proiectului, istoria
militar\ [i trecutul Neamului Românesc, luptele purtate
pe anumite teritorii în cursul veacurilor, fiindc\ numai
pe aceste isvoare istorice, tradi]ionale [i însu[iri
ale rasei, reprezentan]ii na]iunii [i Misiunea militar\
francez\ trebuia s\ alc\tuiasc\ programul pentru noua
C\pitanul E. Arion,
organizare a armatei. fondator [i colaborator
Fire[te c\ aceste calde [i patriotice n\zuin]i, al revistei, în anii 1864-1866
desf\[urate de membrii fondatori ai României Militare, au contribuit în mare
m\sur\ ca organizarea armatei noastre s\ fie a[ezat\ pe temelii na]ionale,
urm\rind ca în cursul vremilor s\ poat\ primi cu înlesnire îmbun\t\]irile impuse
183
de împrejur\rile sociale [i de progresul timpului,

apropiindu-se astfel cât mai mult de a[ez\mintele
str\mo[e[ti întemeiate pe via]a trecutului, firea
poporului, idealul na]ional [i nevoile ]\rii.
Totu[i îns\ amintim c\ nu toate n\zuin]ile
redactorilor dela România Militar\ au fost îndeplinite.
Dorin]a lor cald\ [i îndrept\]it\ de a creia prin ajutorul
revistei, istoria militar\ a ]\rii, publicând documente
[i mai ales instituirea unei comisiuni, ori a unei sec]iuni,
Colonelul E. Boteanu, care s\ poat\ lucra la aceast\ oper\, a r\mas
fondator [i colaborator
al revistei, în anii 1864-1866 nesatisf\cut\.
Aceast\ neisbând\ îns\ era justificat\ de faptul
c\ armata noastr\ nu avea în cadrele sale în acest
timp decât un num\r restrâns de ofi]eri, cari, nefiind
specializa]i în ramura istoriei, nu îng\duia înfiin]area
unei comisiuni sau institu]ii pentru a cerceta [i alc\tui
din temelii istoria noastr\ militar\.
România nu avea nici m\car o hart\ a ]\rii
pentru a înlesni cercet\rile [i descoperi isvoarele
luptelor purtate de poporul nostru dealungul
timpurilor, nu avea nici m\car o institu]ie cultural\,
Generalul E. Pencovici,
cum era Academia Român\ bun\oar\, care s\ posede fondator [i colaborator
colec]iuni numeroase de documente [i opere istorice al revistei, în anii 1864-1866
[i nici mai ales mijloace materiale pentru procurarea

lor din bibliotecile din ]ar\ sau str\in\tate, astfel
c\ din pricina aceasta lucrarea mult a[teptat\
nu a putut fi înf\ptuit\.
Încerc\rile de mai târziu de a se înfiin]a
o societate istoric\ la noi în ]ar\, dup\ planurile
lui N. B\lcescu schi]ate în anul 1844, precum
[i de a se creea la Statul major al armatei o sec]iune
de istorie militar\, cum avea armatele mari
din Occident, au r\mas de asemenea nerealizate.
C\pitanul C. Barozzi,
fondator [i colaborator
al revistei, în anii 1864-1866 Selec]ie texte:
@ Iulia N~STASIE
184
|n aten]ia cititorilor
[i colaboratorilor
revistei G#ndirea Militar` Rom#neasc`
Premiul
“General de divizie
{tefan F`lcoianu”
PREMIILE
NA}IONALE
ale revistei
Premiul
G@NDIREA MILITAR~
“General de brigad`
Constantin H\rjeu” ROM@NEASC~
pentru anul 2008
Edi]ia a XI-a a decern`rii Premiilor

Na]ionale ale revistei Gândirea Militar`
Premiul
Româneasc` va avea loc \n luna noiembrie
“Mare[al a anului 2009, \n cadrul manifest`rilor prilejuite
Alexandru Averescu”
de \mplinirea a 150 de ani de la \nfiin]area
Statului Major General.
Sunt premiate cele mai valoroase produc]ii
conceptuale din domeniul teoriei [i al [tiin]ei
Premiul militare.
“General de corp de armat`
Ioan Sichitiu” Autorii care vor s` intre \n prestigioasa
competi]ie sunt ruga]i ca, p#n` la 31 martie a.c.,
s` trimit` lucr`rile pe adresa: U.M. 02515 N
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, sector 5,
cu men]iunea: “Pentru Premiile Na]ionale
Premiul ale revistei G#ndirea Militar` Rom#neasc`”.
“Locotenent-colonel
Mircea Tomescu”
185
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Portavioanele din nou î[i face din nou apari]ia • Revalorizarea soldelor
la mod` ? • S` nimere[ti • For]a maritim` ONU pentru Liban • Elicoptere
]inta în cea]` • Expozi]ia franceze în Afganistan • Preg`tirea conductorilor
Africa Aerospace noilor vehicule blindate de lupt` ale infanteriei
and Defence 2008 • Retrospectiva evenimentelor politice [i militare
din Africa de Sud • ale anului 2008 • Doi sateli]i Pléiade pentru
Tehnicile de design programul ORFEO de observare optic` [i radar
naval sub influen]a stan- a p`mântului • Echipa militar` de schi a Fran]ei
dardelor de construire se preg`te[te pentru Jocurile Olimpice din 2010
a navelor comerciale • Memorial De Gaulle: omul [i istoria sa
• A 30-a edi]ie a expozi]iei
Defendory, desf`[urat` Défense nationale et sécurité collective,
în Grecia • Vedere Fran]a, nr. 12, decembrie 2008
sintetic` pentru avioanele teleghidate • Elicoptere Surprindere, dezordine [i strategie • Revenirea
la ordinea spiritului • O lume haotic`, amenin]`ri
teleghidate • Ghidul complet: Echipamente pentru
strategice • Crizele financiare: elementele de crim`
opera]iuni speciale
organizat` • Spa]iul cibernetic: noua provocare
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 335, a statelor, între conflictul cibernetic [i criminalitatea
cibernetic` • Responsabilit`]ile în domeniul ap`r`rii
noiembrie 2008
dup` publicarea C`r]ii albe • Reforma serviciilor
Afganistan: misiune de escort` pentru convoaie
franceze de informa]ii
cu risc • Exerci]iul NATO “Olives Noires 08”
pentru vân`torii de mine marine • Profesia de cizmar
Ejercito, Spania, nr. 813, octombrie 2008
militar • Chipurile insurgen]ilor din Afganistan Documentul cu privire la armele nucleare în contextul
• Armonizarea textelor regulamentelor privind mondial actual • Co[marul revolu]iei militare
administra]ia militar` francez` • Centrul de formare • Terorism, insurgen]` [i bombe umane •
în domeniul managementului din ministerul francez Multipolaritate, capacit`]i clasice [i for]e neregulate
al ap`r`rii – fi[` tehnic` • Inspec]ie nuclear` • O nou` evaluare a func]iilor de lupt` în conflictul
în stepa kazah` • Ap`rare 2009: proiectul de buget asimetric • Subofi]erii trupelor terestre în fa]a
în cre[tere • 1918 – 2008: 90 de ani de la încheierea noii legi a carierei militare • Profesia de subofi]er
Primului R`zboi Mondial (Dosar) • Prima muni]ie • Competen]a profesional` [i contribu]ia sa
insensibil` la agresiuni pirotehnice [i balistice, la eficientizarea institu]iei • Inciden]a eticii în rândul
produs` în serie trupelor terestre • Noul grup de sprijin al proiec]iei
for]elor
Armées d’aujourd’hui, Fran]a, nr. 336,
decembrie 2008 Ejercito, Spania, nr. 812, noiembrie 2008
Liban: schimbarea efectivelor c`[tilor albastre R`zboaiele din genera]ia a patra [i re]elele
• Protec]ia spa]iului aerian francez • Pirateria de calculatoare • Criza din Georgia [i verigile
186
Univers publicistic militar
de stabilitate • Desf`[urarea campaniilor militare federale. Nimic nu este mai consecvent decât
private în teatrele de lupt` în lumea arab` musulman` schimbarea • Navele de lupt` de coast` • Trupele
• Contrainsurgen]a. Documentar • Logistica de ap`rare împotriva armelor nucleare, biologice
– o valoare strategic` • Identitatea na]ional` [i chimice • Schimb`rile climatice – securitatea
a spaniolilor • Considera]ii cu privire la contractul energetic` – materiile prime – alimenta]ia planetar`:
de colaborare între sectorul public [i cel privat, probleme cardinale ale secolului 21
reglementat prin noua lege a contractelor sectorului
public International Security, SUA, vol. 33, nr. 2,
toamna 2008
Politica european` Evaluarea pericolelor generate de re]elele ilegale.
de securitate [i ap`rare De ce al-Qaeda ar putea fi mai pu]in amenin]`toare
din 2003 pân` în 2008. decât s-ar putea crede ? • Stabilitate nuclear`
Cinci ani de misiuni în sudul Asiei • Zece ani de instabilitate nuclear`
de succes pentru pace în sudul Asiei • Securitate [i str`mutare în Irak.
[i stabilitate în lume Reac]ii la criza migr`rii for]ate a popula]iei • S` facem
• Securitatea na]ional` o lume mai sigur` pentru democra]iile par]iale ?
• Noi structuri de comand` Întreb`ri privind premizele promov`rii democra]iei
[i control în opera]iunile • Dorin]e de[arte sau tragere de timp ? Logica politicii
NATO • Cooperarea inter- britanice de conciliere din anii ’30
na]ional` în domeniul
înarm`rii. Colaborarea Jane’s International Defense Review,
germano-turc` • Brigada Marea Britanie, vol. 41, decembrie 2008
franco-german` – nucleu al Battle Group II/2008 HERTI, sisteme aeriene f`r` pilot, în misiuni
• Sistemul informatizat de conducere a for]elor de supraveghere [i recunoa[tere la distan]`
terestre în cadrul brig`zii franco-germane. Primele • Instruc]ie cât mai aproape de realitate: armata
experien]e ale utiliz`rii sistemului • Eurofighter britanic` de uscat testeaz` un sistem de simulare
în uz. Un bilan] intermediar dup` patru ani de zbor a desf`[ur`rii trupelor pe teren • Testare simulat`
în cadrul for]elor aeriene germane • Vehiculele pentru viitorul sistem britanic de portavioane
de lupt` ale for]elor terestre • Minele [i dispozitivele • M`suri întreprinse de NATO pentru realizarea
explozive artizanale – consecin]ele acestora [i protec]ia unei mai eficiente cooper`ri civil-militare • Armata
vehiculelor blindate • Importan]a model`rii [i simul`rii de uscat a SUA caut` solu]ii pentru posturi
pentru ap`rarea antiaerian` cu baza de lansare de comand` mobile • Sisteme active cu sonar
la sol • Sprijinul logistic al poten]ialelor opera]iuni de joas` frecven]` proiectate pentru satisfacerea
de contraatac ale armatei germane • Restructurarea cerin]elor r`zboiului antisubmarin • Clubul occidental
forma]iunilor de între]inere a mijloacelor materiale al suprema]iei aeriene î[i pierde statutul exclusiv
ale bazei for]elor armate • Institu]ia central` • Noile amenin]`ri determin` marina militar` a SUA
de instruc]ie a artileriei s`-[i optimizeze distrug`toarele • Noi dispozitive
aeropurtate de recunoa[tere pentru avioanele
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 12, de lupt` multirol
decembrie 2008
For]ele armate portugheze în sprijinul p`cii Military Review, SUA, vol. 88, nr. 6,
[i securit`]ii • Protec]ia juridic` a militarilor noiembrie-decembrie 2008
în opera]iuni • For]ele terestre – for]a de antrenare Strategia r`zboiului popular prelungit: Uganda
a transform`rii • Politica extern` american` în timpul – discurs al pre[edintelui Republicii Uganda,
administra]iei Barack Obama • Africa de Sud gen. Yoweri Kaguta Museveni • S` regândim
pe drumul spre criz`. Part. 1 • Strategia european` opera]iunile complexe de informa]ii (IO) în era infor-
de securitate. Bilan]ul dup` cinci ani • “Filosofia ma]iilor • Opera]iunile de informa]ii în r`zboaiele
armatei germane trebuie adaptat` la noile condi]ii”. neregulate: în]elegerea rolului oamenilor,
Centrul pentru transformarea armatei germane • al posibilit`]ilor [i al efectelor • Georgia: r`zboiul
Securitatea SUA – de neconceput f`r` arme nucleare pe care Rusia l-a pierdut • Sistemul electronic
• Transportul militar aerian • Reorganizarea poli]iei chinez de recunoa[tere cu raz` mare de ac]iune
187
• În privin]a metaforelor, suntem condu[i de reflec]ie opera]iuni întrunite • Op]iuni mai pu]in letale.
• Expertiza sociocultural` [i armata: dincolo Evaluare a capacit`]ilor prezente [i viitoare • Muni]ie
de controvers` • S` recitim “R`zboiul modern”. cinetic` “mai pu]in letal`” • Materiale blindate
Contrainsurgen]` în localitatea Mada’in Quada, Irak transparente • Programe pentru submarine
• Cum pot Jesse James, ziarul The Telegraph în Europa • Instruc]ia [i echiparea infanteriei SUA
[i Legea din 1913 privind rezerva federal` american` • Infanteria portughez`
s` ajute armata american` s` câ[tige r`zboiul
împotriva terorismului ? Efectele strategice ÖMZ (Österreichische Militärische
incredibile ale lipsei lichidit`]ilor pe câmpul de lupt` Zeitschrift), Austria, nr. 1, ianuarie-februarie 2009
• Planificarea opera]iunilor cu spectru complet. Situa]ia strategic` la început de an • “Teribilii”
Implica]ii ale manualului FM 3-0 privind doctrina – Cel mai de succes batalion de infanterie al Africii
planific`rii de Sud în ac]iune (1975-1993) • Economie na]ional`
[i economie militar` în Republica Democrat`
Military Technology, Germania, vol. 32, German`. O privire retrospectiv` – înv`]`minte
nr. 11, 2008 pentru prezent • “Austria este de partea ta.
Perspectiva Pakistanului privind “r`zboiul împotriva Noi ceilal]i suntem p`r]i izolate”. Comentarii istorico-
terorismului” • Planificarea [i managementul ap`r`rii militare referitoare la mare[alul Radetzky (Part. 2)
în Indonezia • Noi tehnologii [i capacit`]i în domeniul • Mili]iile – instrument al politicului. Grupele de
ap`r`rii chimice, biologice, radiologice [i nucleare lupt` ale clasei muncitoare în RDG • Atacurile
• Sisteme radar pentru avertizare aerian` timpurie cibernetice împotriva Estoniei – Înv`]`minte
pentru statele din zona Asia-Pacific • “Marele pentru Austria • Distan]ele de siguran]` ce ar trebui
salt înainte” în avia]ia militar` chinez` • Oferta respectate fa]` de bunurile culturale în cazul unui
de elicoptere a corpora]iei aerospa]iale Kaman conflict armat – exist` ? • Ideea britanic` de
din Noua Zeeland`, pentru România • Sisteme comand` militar` pornind în mod special de
complete tactice integrate de detectare pentru la ideea german` de comand` militar`
avioane de patrulare/multirol maritime • Tehnologii
robuste pentru securitatea grani]elor • Concepte Revue militaire suisse, Elve]ia, nr. 6,
cheie pentru superioritatea tehnologiilor de culegere, noiembrie-decembrie 2008
prelucrare [i utilizare a informa]iilor • Securizarea Un sistem interna]ional multipolar [i pe mai multe
datelor în programele de ap`rare privind misiunile nivele • Relansarea la ap` a portavionului francez
critice • S` facem mai mult cu mai pu]in. Integrarea Charles-de-Gaulle • Contribu]ia armatei elve]iene
informa]iilor în spa]iul de lupt` – reinventare la democratizarea for]elor armate • Formarea
sau reutilizare ? • Revolu]ie cartografic` superioar` a cadrelor armatei. Ziua doctrinei
• Preocuparea continu` a SUA de a realiza muni]ia • Structura programului de cercetare “For]ele
ideal` pentru armele mici • Opera]iuni de informa]ii de securitate ale viitorului” – Armasuisse W+T
în misiunile de stabilitate, reconstruc]ie [i împotriva • M`suri de optimizare a armatei • Brig`zile
insurgen]ilor de rezerv`: încotro ? • Înlocuitorul avionului F-5 E
Tiger II în avia]ia militar` elve]ian` • Exerci]iul aviatic
Military Technology, Germania, vol. 32, de la Axalp • C`tre o abordare complementar`
nr. 12, 2008 între capacit`]ile conven]ionale [i cele neconven]ionale
Vehicule de lupt` pentru infanterie • Expozi]ia • Profesia de militar în infanterie • 12 aprilie 1960
interna]ional` a industriei de ap`rare de la Abu Dhabi, – înmormântarea generalului Guisan • C`[ti germane
Emiratele Arabe Unite, februarie 2009 • Viitorul [i elve]iene 1939-1945 • Michel Hollard: francezul
artileriei franceze. Reorganizare [i redimensionare care a salvat Londra • Conflict în Marea Egee
• Artileria indian`. Analiz` [i prezentare • Evolu]ia armelor antitanc (4)
• Modernizarea artileriei suedeze • Sisteme
de rachete cu raz` mare de ac]iune • Focoase Revue militaire suisse, Elve]ia,
de artilerie de la compania sud-african` Fuchs num`r special – Blindate 2008
Electronics • Instruc]ie cu arme u[oare – Revolu]ia Comandantul Brig`zii 1 blindate • Securitate
laser • Crearea de modele tridimensionale în timp sectorial` • Batalionul 1 explorare • Batalionul 12
real pentru simulare militar` • Instruc]ie pentru Panzer • Batalionul 17 tancuri • Batalionul 8
188
Univers publicistic militar
Panzergrenadier – exerci]iu de stat-major agilitatea lupt`torilor
pe simulatoare • Batalionul 20 Panzergrenadier • Sateli]ii spanioli ofer`
• Grupul 1 artilerie • Batalionul 1 blindate de geniu facilit`]i trupelor •
• Trupele de blindate: revenirea la mobilitate Dispozitivul radio
• Brigada 1 blindate (1938-2008) – retrospectiv` Rifleman permite utili-
• Trecutul, prezentul [i viitorului tancului Leopard zarea informa]iilor direct
Werterhaltung • Thoune: Muzeul tancurilor pe frontul de opera]ii
• De la Centurion la Leopard: o jum`tate de secol • Ma[ini minuscule ]es
al “carelor de lupt`” • Modernizarea tancului re]eaua de comunica]ii
suedez CV-90 • Grenadierii de tancuri (1962-2007) • Utilizarea laserelor
• Instruc]ia [i experien]a [colilor de ofi]eri • Merkava în comunica]iile dintre
– tancul de lupt` israelian • Evolu]ia batalioanelor submarine [i for]ele
de tancuri de opera]iuni speciale • Suport` bugetul pe 2009
misiunile centrate pe re]ea ? • Prieten sau du[man ?
Rivista aeronautica, Italia, nr. 6, Instrumente biometrice portabile de identificare
noiembrie-decembrie 2008 a persoanei • Energie la purt`tor: sisteme portabile
“Cerul unic european” . Analiza impactului cu rol de baterie • Sistemul de comunica]ii tactice
asupra normelor na]ionale cu privire la activitatea Bowman la maxim` capacitate opera]ional`
militar` în spa]iul aeronautic: solu]ii adoptate • Programele armatei se confrunt` cu provoc`ri
[i perspective • Importan]a sprijinului aerian descurajante • Securizarea informa]iilor îi vexeaz`
în opera]iunile urbane • For]ele aeriene austriece azi pe planificatorii în domeniul ap`r`rii
• Muzeul Tishreen din Damasc, realizat în memoria
r`zboiului de la Yom Kipur • Realimentarea în zbor: Signal, SUA, vol. 63, nr. 4, decembrie 2008
s` mergem înainte cu Eurofighter 2000 • “Trial Mijloace [i instrumente pentru planificarea
Imperial Hammer 2008” – exerci]iu, experiment opera]iunilor de informa]ii sub auspiciile JFCOM
[i evaluare a unei structuri informatizate centrate • For]ele americane de uscat î[i contureaz` strategia
pe re]ea” • Protocolul de comunica]ii Link 16 cibernetic` • Opera]iunile de informa]ii ofer` solu]ii
[i sistemul de localizare MSR (Multi-Ship Ranging) pentru amenin]`rile la adresa sectorului public
– capacit`]i noi pentru avioanele Tornado ale for]elor • Agen]iile federale [i firmele din sectorul privat
aeriene italiene coopereaz` în scopul protej`rii infrastructurii infor-
ma]ionale na]ionale • O nou` structur` în sprijinul
Israelul – criza sistemului marilor unit`]i operative • Noi centre pentru
• Agen]ia pentru re]ele opera]iuni de lupt` ale infanteriei marine americane
informatice a Alian]ei • Cinci radare într-unul singur pentru infanteria
– NCSA • Afganistan: marin` american` • Un nou sistem de comunica]ii
R`zboiul mass-media tactice conecteaz` trupele • Exper]ii în achizi]ii
• “Doctrina Petraeus” abordeaz` problemele spinoase • Mini-robotul
• {coala de aplica]ii care î[i schimb` forma • Definirea misiunii AFRICOM
[i Institutul de Studii • Amenin]`ri comune generate de droguri [i terorism
Militare • Securitatea
Truppendienst, Austria, nr. 6 (306),
sistemelor informatice •
noiembrie-decembrie 2008
Managementul
Noiembrie 1918 – sfâr[itul r`zboiului [i urm`rile
performan]elor • Armele
sale • Feldmare[alul Hermann Baron Kövess
chimice: prezentarea st`rii de fapt • Elicopterul von Kövessháza • Când c`ldura intr` sub piele:
NH-90 consecin]ele armelor de foc [i ale exploziilor asupra
organismului uman • Fanfara militar` din Carintia
Signal, SUA, vol. 63, nr. 3, noiembrie 2008 • Unghiile încarnate reduc posibilit`]ile de mar[ •
Inova]iile în sistemele tactice de comunicare creeaz` Avioanele de lupt` Eurofighter “Typhoon” (Part. 7)
avantaje, dar [i probleme în Irak • Trupele – sistemele radar [i autoap`rarea • Instruirea
din Afganistan î[i rezolv` problemele legate subofi]erilor de stat-major (Part. 2) • Unit`]ile
de comunica]ii • Sateli]ii artificiali îmbun`t`]esc for]elor armate austriece : Comandamentul de sprijin
189
aerian • Sprijinul aerian în cadrul for]elor armate economiei mondiale • Cine va vorbi în numele
austriece în 2010 • Jocul de r`zboi “Provocatio”: islamului ? • Solu]ia inevitabil`: dou` state (Israel
principiul independen]ei comandantului în luarea [i Palestina) • Perspectiva Orientului Mijlociu
deciziilor (Part. 1) • Misiunea EUFOR/Ciad/RCA în urm`torii 25 de ani • Un plan Marshall pentru
– rela]ii publice [i comunicare • Echipa de protec]ie Orientul Mijlociu • Un viitor nu atât de perfect
apropiat` – protec]ie personal` a militarilor în Kosovo pentru Israel • Dificult`]i pe pia]a petrolului în viitor
• Echipa de filmare pe câmpul de lupt` – ochii • India: mai bogat`, mai s`rac`, mai activ`,
[i urechile For]ei Operative Multina]ionale Sud mai înarmat` • Imperiul putred al Rusiei • Viitorul
din Kosovo • 902 s`pt`mâni [i o zi: opera]iuni dup` conflictul dintre Georgia [i Rusia • Resursele
de asisten]` pentru supravegherea grani]elor [i rivalitatea în Asia Central` • Comer]ul cu arme
(1990-2007). (Part. 2) – imposibil de oprit ? • Jocurile spionajului de mâine
• Afganistan [i SUA: parteneri în timp • Ascensiunea
World Policy Journal, SUA, vol. 25, nr. 3, Chinei • Platoul tibetan în pericol • Înv`]`minte
toamna 2008 rezultate din comportamentul lui McNamara pentru
World Policy Journal la 25 de ani • Cum putea rela]ia dintre SUA [i Iran • Africa: Multe dealuri
Europa s` salveze lumea • Criza nuclear` iranian` trebuie urcate • Ciad: O ]ar` în criz` • Cìle
din 1984 [i tendin]ele actuale • Fa]a schimb`toare progresului în Africa • Întoarcere la moralismul
a violen]ei • Retrospectiva situa]iilor conflictuale excentric • }`rile din America Latin` sunt acum
dintre Iran [i comunitatea interna]ional` • Dublarea democra]ii stabile • Sfâr[itul unei ere.
Selec]ie [i traducere:
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, dr. Mihai POPESCU,
C`t`lina ROJI{TEANU
Biblioteca Militar` Na]ional`
190
TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT
Strategi militari
Generalul Subutai Vlaicu-Vod`
• “Genghis Han a fost, f`r` îndoial`, • “Urma[ul lui Alexandru a fost
unul dintre acele personaje istorice de talia un Domn mare [i iar`[i un r`zboinic.
lui Napoleon, Hitler sau Stalin despre care El nu se înf`]i[a îns` ca un om pornit
s-a spus ca au fost predestinate s` schimbe s` caute lupte oriunde [i cu orice pre]:
din temelii soarta omenirii. Prin carism`, era mai curând un socotitor dibaciu
curaj sau, pur [i simplu, printr-o viclenie al împrejur`rilor, gata s` prind` orice
[i o cruzime f`r` margini, asemenea prad` i se înf`]i[a, ca s` rotunjeasc`
oameni au reu[it s` acapareze puterea, hotarul ]`rii sale; nu-i p`sa de titlu,
zguduind lumea, pentru a o recl`di apoi de[i ajunsese a[a de mare [i tare: nu umbla
dup` voin]a lor, f`r` s` le pese c` astfel dup` acela de rege, pe care l-ar fi putut lua
distrug vie]ile a milioane [i milioane dup` întinderea ]`rii sale, [i nici m`car
de oameni (…). Dar, el n-a fost singur: dup` titlul de cinste pe care Bizantinii
al`turi i s-au aflat generali talenta]i, îl d`deau rudelor împ`r`te[ti mai apropiate
rivalizând cu succes cu cei mai mari [i mai dep`rtate: Despot”.
comandan]i de o[ti ai istoriei”. • “Nu a atacat pe regele Ungariei,
• “D i n t r e t o ] i a c e [ t i g e n e r a l i , dar a [tiut s` r`spund` unui atac venit
f`r` îndoial` c` niciunul nu se ridica din partea lui Ludovic. Acesta-[i pusese,
la în`l]imea lui Subutai, cel mai de seam` de fapt, în minte s`-[i alipeasc` Serbia
strateg pe care l-au avut vreodat` mongolii, [i Bulgaria pentru a le uni cu Bosnia,
victorios în zeci de campanii [i rareori adec` Serbia apusean`, pe care el o [i supuse
înfrânt, un om care a cucerit [i dominat apoi, a[ezând într’însa un Ban unguresc
un teritoriu imens, mai vast decât cel dintre localnici (asemenea cu Banul
st`pânit de oricare alt lider, de-a lungul Severinului). Supt cuvânt c` pleac`
istoriei. Strategiile sale de lupt` erau într-o expedi]ie cruciat` împotriva Turcilor,
extrem de sofisticate [i v`deau o imagina]ie el se folosi de moartea }arului Alexandru
191
debordant`, Subutai putând coordona [i de împ`r]irea st`pânirii bulg`re[ti,

perfect, din cortul sù, armate aflate la sute pentru a lua Vidinul, unde st`tea Sracimir,
de kilometri distan]` – este remarcabil cumnatul lui Vlaicu. Peste câteva luni
planul de lupt` prin care a distrus, la doar îns`, Domnul muntean izbuti s` scoat`
dou` zile distan]`, armatele Ungariei pe Unguri din cetate [i s` r`mân`
[i ale Poloniei, de[i se afla la mai bine el st`pânitor Vidinului. Locuitorii îl voiau
de o mie de kilometri de câmpul de lupt`”.
pentru c` era ortodox, pe când regele
• “Istoricii sugereaz` c` Subutai
Ungariei aduse c`lug`ri catolici (1369)”.
– sau Subugatai, cum mai este numit
• “Ludovic nu voi s` îng`duie
de mongoli – s-ar fi n`scut undeva
îns` aceasta; el plec` deci împotriva
între 1160 [i 1170, la vest de valea
superioar` a fluviului Onon, pe teritoriul Severinului, pe care, în împrejur`ri
de azi al Mongoliei. El apar]inea tribului ce nu se cunosc, Vladislav îl c`p`tase
Uriankhai, nume care în limba mongol` de la dânsul mai mult ca un dar
înseamn` «neamurile p`durii». Timp decât ca o cucerire. O alt` oaste ardelean`
de multe genera]ii, familia sa a fost intr` prin pasul Buzùlui, dar fu oprit`
asociat` celei a lui Temujin, viitorul la cetatea Dâmbovi]ei [i b`tut`
Genghis Han – s` nu uit`m c` tat`l cu des`vâr[ire de «pârc`labul de curte»,
acestuia era o important` c`petenie Dragomir. Regele, din partea lui, nu
tribal`. De altfel, [i fratele lui Subutai, ispr`vi nimic [i trebui s` se împace astfel
Jelme, va deveni un mare comandant cu Vlaicu. Acesta [i retrase pe Români
de o[ti, sub Genghis. Cooptat înc` din Vidin, dar în locul lor nu r`maser`
de adolescent în pâlcul de c`l`re]i Ungurii, c i v e n i S r a c i m i r î n s u [ i ,
al lui Temujin, când acesta hoin`rea, cumnatul lui Vlaicu”.
ca un proscris, prin stepele mongole, Subutai • “|nc` înainte de acest r`zboiu, acest
a devenit curând cel mai important Domn mai s`vâr[ise o întregire a ]`rii sale.
general, un «Ney al mongolilor», la fel
Pe când Ludovic era gr`bit s` ajung`
de dârz [i de inteligent ca [i cel pe care,
la Vidin [i avea nevoie de ajutoare
peste secole, Napoleon îl va numi «bravul
române[ti, Vladislav c`p`t` de la dânsul
bravilor»”.
coasta de dincolo a mun]ilor de la hotar,
• “Subutai a fost dovada evident`
c` Imperiul Mongol era, spre deosebire [i în p`r]ile arge[ene, [i în acelea ale Vâlcii.
de majoritatea celorlalte forma]iuni statale St`pânirea lui mergea astfel pân` în locul
din istoria omenirii, o «meritocra]ie», unde Oltul, venind din mun]ii Secuimii,
unde calit`]ile personale prelevau asupra î[i îndoaie cursul în chip de genunchiu,
originilor aristocratice. Tat`l lui Subutai, trecând c`tre Turnul-Ro[u; pân` în apa
Qaban, nu era nobil, ci fierar, dar asta lui el avu }ara Oltului ardelean`,
nu-l va împiedica pe fiul sù s` devina cu cetatea F`g`ra[ului (veche cetate
loc]iitorul st`pânului lumii [i unul dintre a Românilor; numele vine din fag).
acei «câini ai r`zboiului» pe care Genghis La Apus de Olt, pân` la aceea[i în`l]ime,
192
Trecutul la timpul prezent
îi «asmu]ea», înaintea b`t`liilor, împotriva se întindeau satele române[ti ale Sibiului,
du[manilor. Vitejia nu era îns` singurul avându-[i cetatea în Amla[. }inutul acesta
sù punct forte, întrucât Subutai a fost se adause mai târziu numai supt nepotul
unul dintre primii generali mongoli de fiu al lui Vlaicu, supt Mircea,
care au în]eles valoarea ma[inilor de lupt`, la st`pânirea Domnilor români.
în cadrul asediilor, dar [i al b`t`liilor Dar prin luarea F`g`ra[ului de Vlaicu
date în camp deschis, procedeu preluat se preg`tise [i aceast` întregire”.
de la chinezi”. • “Ca s` nu ar`te c` înstrìneaz`
• “Spre sfâr[itul vie]ii, Subutai, pentru toate timpurile aceste p`r]i
cel odinioar` atât de suplu [i sprinten, [i le desparte cu totul de ]ara sa, regele
a devenit îns` atât de gras, încât Ungariei numi provincia nou` a Domniei
niciun cal nu-l mai putea duce. De aceea, muntene: ducat [i f`cu pe Vlaicu duce
nepotul lui Genghis, Batu-Han, a poruncit sau, cum se zicea, cu un cuvânt german,
s` i se construiasc` un car special, tras trecut [i el în slavone[te: her]eg
de mai mul]i cai, [i astfel s` fie transportat, al F`g`ra[ului”.
fiindc` nu se putea lipsi de pre]ioasele • “Vlaicu a trìt înc` mult` vreme.
sale sfaturi. Departe de a fi un la[, Odat` el lu` de la Turci, cari p`trunseser`
cum în accep]ia occidental` erau liderii pân` la Dun`re, amestecându-se în certele
care nu-[i conduceau personal r`zboinicii Bulgarilor, cetatea Nicopole; de bun` sam`
în lupt`, Subutai prefera s` priveasc` c` [i în alte p`r]i de pe malul drept
b`t`lia de pe un punct înalt, de obicei al Dun`rii erau supt st`pânirea lui.
un deal, dirijând mi[c`rile trupelor Cu Ungurii mai avu ciocniri la grani]`,
prin intermediul unui sistem de semnalizare f`r` a pierde nimic din p`mântul sù,
cu stegule]e, deosebit de eficient [i care vechiu sau nou.
a f`cut ca extrem de rar s` fie înfrânt. • “Vlaicu l`s` un frate, Radu. A fost
Victoria sa asupra ru[ilor, la râul Kalka a[a de neînsemnat, încât s’a putut pune
(31 mai 1223), este un model de strategie întrebarea dac` a domnit. Pe vremea
militar`, ca [i ac]iunea de cucerire aceea, dup` anul 1382, începuser`,
a Chinei, început` de Genghis Han de altminteri, în Ungaria vremuri tulburi:
[i continuat` de urma[ul acestuia, Ogudai”. Ludovic, care ajunsese [i rege al Poloniei,
• “F`r` s` fi auzit în via]a lui de romani, muri, l`sând numai dou` fete: Maria
Subutai a aplicat aici cu neasemuit` [i Hedviga, ai c`ror so]i erau s` se lupte
mìestrie principiul «divide et impera», pentru st`pânirea acestor dou` regate.
incitându-i pe principii chinezi rivali La urm`, Maria r`mase în Ungaria,
unii împotriva altora, pentru a le sl`bi for]ele dar so]ul ei, Sigismund de Luxemburg,
[i a-i învinge apoi cu mult` u[urin]`. fiul Împ`ratului german, nu se putea
La finele anului 1237, sub conducerea impune deocamdat`. El avu de luptat
nominal` a prin]ului Batu, Subutai cu un partid care sus]inea pe un membru
pornea iar într-o campanie de propor]ii. al dinastiei napoletane”.
193
Dup` ce a atacat Ryazanul [i Suzdalul • “În aceste împrejur`ri, Românii

în fruntea a trei coloane, în plin` iarn` s’ar fi putut întinde pân` foarte departe
– în toat` perioada medieval` rareori în regiunile b`n`]ene, unde încercarea
s-au desf`[urat campanii militare lui Ludovic de a face un nou Banat
în anotimpul rece – cucerindu-le pe rând cu re[edin]a în Vidin nu izbutise ... Îns`
[i trecând iar`[i p`mânturile ruse[ti Dan, fiul cel mare al lui Radu, nu era
prin foc [i sabie, mongolii s-au odihnit, om de isprav`; el trebui s` fie înl`turat
pe malul fluviului Don. De[i încheiase [i fugi în Bulgaria, unde s’a stins
un tratat de nonbeligeran]` cu principele mai târziu – ucis, dup` câte se spune.
Vladimirului, Subutai l-a atacat pe acesta În locul lui veni Domn astfel, pe la 1386,
pe nea[teptate. Vladimir, Kiev [i alte ora[e
Mircea, fratele sù, care era s` fie
ruse[ti au c`zut, unele predându-se chiar
orânduitorul definitiv al principatului
înainte de a fi asediate. De acum, mongolii
}`rii Române[ti”.
erau gata s` p`trund` spre Europa
• “Pe când grija lui Vlaicu era s` smulg`
Central`, regiune dominat` de puternicele
de la regatul Ungariei, întrebuin]ând
regate ale Ungariei [i Poloniei”.
prilejuri potrivite, st`pânirea de pân`
• “La 70 de ani, el va primi din partea
noului st`pân, Guyuk Han, o nou` atunci a Ungurilor asupra Severinului
comand`, luptând împotriva dinastiei [i latura ardelean` a planurilor, putin]a
chineze Song, în 1246. De fapt, adev`ratul unei întinderi a Domnilor }`rii Române[ti
motiv al rechem`rii sale din Europa c`tre R`s`rit, în p`r]ile udate de Siretiu,
pare s` fi fost teama lui Guyuk ca Batu Prut [i Nistru, era oprit` prin întemeierea
s` se proclame han acolo [i, beneficiind [i statornicirea unei alte }`ri Române[ti,
de serviciile experimentatului comandant, numit`, dup` râul pe care l-a urmat
s`-l r`stoarne de pe tron. Subutai a murit întâiu în desvoltarea ei: }ara Româneasc`
în 1248, la aproape 73 de ani”1. a Moldovei”2.
Selec]ie texte:
@ Alina PAPOI
1
Gabriel Tudor, Mâna dreapt` a Marelui Han, Ziarul Magazin, 19 noiembrie 2008.
2
N. Iorga, Istoria Românilor, edi]ia a VII-a, Editura A[ez`mântului Tipografic “Datina Româneasc`”,
V`lenii de Munte, 1929, pp. 72-76.
194
MANAGEMENTUL
|N ORGANISMUL MILITAR
Referin]e
bibliografice
• Managementul riscurilor sau mana- • Managementul informa]iilor [i cunoa[terii

gement strategic ?, Défense nationale, Fran]a, din perspectiva for]elor aeriene, Europäische
nr. 5, mai 2005; Sicherheit, Germania, nr. 1, ianuarie 2008;
• Cunoa[terea [i managementul riscurilor, • Ac]iuni de reac]ie [i managementul acestora
Défense nationale, Fran]a, nr. 5, mai 2005; în situa]ii de amenin]are [i întrebuin]are
• Management sau conducere ? C#teva a ADMNBC de c`tre organiza]iile teroriste,
principii uitate, Défense nationale et sécurité colonel dr. Nicolae Popescu, Gândirea Militar`
collective, Fran]a, nr. 7, iulie 2005; Româneasc`, nr. 2, 2004, pp. 71-78;
• De la comand` la management ? Schimbare • Influen]a condi]iilor operative asupra mana-
[i limite, Défense nationale et sécurité collective, gementului frecven]elor, locotenent-colonel
Fran]a, nr. 12, decembrie 2005; Valentin Becheru, Gândirea Militar` Româneasc`,
• Managementul r`ni]ilor din linia întâi, nr. 4, 2004, pp. 57-62;
Défense nationale et sécurité collective, Fran]a, • Tehnologia informa]iei în managementul
nr. 12, decembrie 2007; carierei, locotenent-colonel Noru Mihai, Gândirea
• Pensionarea militarilor [i managementul Militar` Româneasc`, nr. 1, 2005, pp. 29-34;
agen]ilor statului, Défense nationale et sécurité nr. 2, 2005, pp. 146-151;
collective, Fran]a, nr. 12, decembrie 2007; • Modele de analiz` decizional` [i conse-
• Managementul geoinforma]iilor cin]ele adopt`rii lor în procesul managerial
\n opera]iunile interna]ionale, Europäische militar, locotenent George F. Voicu, Gândirea
Sicherheit, Germania, nr. 5, mai 2002; Militar` Româneasc`, nr. 1, 2005, pp. 43-47;
• Metode moderne de management, aplicate • Managementul riscului în bazinul
\n procesul de transformare a avia]iei M`rii Negre, ing. Corneliu Balt`, Gândirea
militare, Europäische Sicherheit, Germania, Militar` Româneasc`, nr. 1, 2005, pp. 131-136;
nr. 1, ianuarie 2006; • Dezvoltare prin modernizare [i optimizarea
• Managerul creativ, cu laptop [i pantofi managementului resurselor de ap`rare,
de sport: ofi]erii de stat major rezervi[ti, general dr. Eugen B`d`lan, Gândirea Militar`
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1, Româneasc`, nr. 5, 2005, pp. 11-21;
ianuarie 2006; • Organizarea [i func]iile re]elei de control
• Managementul strategic al crizelor [i management a sistemelor de comunica]ii,
\n opera]iunile de protec]ie a popula]iei, general de brigad` dr. Mugurel Pârvulescu,
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 6, Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 5, 2005,
iunie 2006; pp. 38-44;
195
• Managementul resurselor umane. • Considera]ii privind managementul carierei

Încotro ?, comandor Tache Jurubescu, individuale, contraamiral dr. Victor Barbu,
Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 5, 2005, Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 4, 2007,
pp. 53-61; pp. 25-30;
• Managerii militari [i determinarea • Sistemul na]ional de prevenire a crizelor
conflictelor, dr. Nicolae Rotaru, Gândirea [i managementul acestora, locotenent-colonel
Militar` Româneasc`, nr. 1, 2006, pp. 40-46; Maria Beldiman, Gândirea Militar` Româneasc`,
• Sistemul na]ional de management integrat nr. 4, 2007, pp. 128-135; nr. 6, 2007, pp. 65-68;
al crizelor. Construc]ie [i repere conceptuale, • {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri
colonel dr. Marian Buciuman, locotenent-colonel a For]elor Aeriene “Traian Vuia” – obiectivele
Viorel Ro[, Gândirea Militar` Româneasc`, procesului managerial, colonel Mircea Bucur,
nr. 2, 2006, pp. 74-82; Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 5, 2007,
• Managementul resurselor NATO, colonel pp. 65-69;
Cristian Dorca, Gândirea Militar` Româneasc`, • Implica]iile opera]iilor bazate pe re]ea
nr. 3, 2006, pp. 57-65; asupra managementului informa]iilor,
• Comunicarea în managementul st`rilor colonel (r.) dr. Gruia Timofte, Gândirea Militar`
conflictuale, Sorin Cristian Banu, Gândirea Româneasc`, nr. 1, 2008, pp. 32-37;
Militar` Româneasc`, nr. 3, 2006, pp. 98-103; • Cultura [i calitatea \n performan]a
• Administra]ia Na]ional` a Rezervelor managerial` – abordare teoretic`,
de Stat. Managementul specific al crizelor, general-maior (r.) dr. Emil Ciobanu, Gândirea
Sorin Vicol, Gândirea Militar` Româneasc`, Militar` Româneasc`, nr. 3, 2008, pp. 32-42;
nr. 4, 2006, pp. 69-73; • Managementul schimb`rii, general-maior (r.)
• Sfâr[itul managementului ?, c`pitan dr. Emil Ciobanu, Gândirea Militar` Româneasc`,
Doina Ilie, Gândirea Militar` Româneasc`, nr. 5, 2008, pp. 28-35;
nr. 4, 2006, pp. 79-82; • Managementul resurselor umane
• Managementul schimb`rii în organiza]ii, – o abordare teoretic`, comandor
colonel Emil Mare, Gândirea Militar` Tache Jurubescu, Gândirea Militar`
Româneasc`, nr. 4, 2006, pp. 97-101; Româneasc`, nr. 5, 2008, pp. 28-35;
• Managementul riscurilor privitoare • Managementul informa]iilor [i cunoa[terii
la securitate în misiuni cu poten]ial de risc – considera]ii preliminare, comandor
ridicat. Provoc`rile legate de securizarea Alexandru G`lu[c`, locotenent-colonel
accesului la grupuri vulnerabile c`rora trebuie Adrian Ricu, Gândirea Militar` Româneasc`,
s` le fac` fa]` na]iunile, Claude Bruderlin, nr. 5, 2008, pp. 66-74;
Pierre Gassmann, Gândirea Militar` Româneasc`, • Procesul de management al riscurilor,
nr. 6, 2006, pp. 156-174; nr. 2, 2007, pp. 140-153; locotenent-colonel Cornel Opri[a, Gândirea
• Managementul resurselor în For]ele Terestre. Militar` Româneasc`, nr. 6, 2008, pp. 99-105;
Noi concepte privind eficientizarea utiliz`rii • Managementul interven]iilor \n situa]ii
resurselor, colonel ing. Constantin Caramalù, de urgen]`, locotenent-colonel Florentina Mare,
maior Marian Alexandru, Gândirea Militar` locotenent-colonel Adrian Ricu, Gândirea
Româneasc`, nr. 1, 2007, pp. 51-65; Militar` Româneasc`, nr. 6, 2008, pp. 111-117;
• Centrul opera]ional al Uniunii Europene • Un nou \nceput pentru managementul
– un nou instrument de conducere metodelor de camuflare, Military Technology,
a opera]iilor de management al crizelor, Germania, vol. 32, nr. 5, 2008;
comandor Ion Dumitra[cu, Gândirea Militar` • Componenta militar` \n managementul
Româneasc`, nr. 3, 2007, pp. 32-39; interna]ional al crizelor, ÖMZ (Österreichische
196
Referin]e bibliografice
Militärische Zeitschrift) , Austria, nr. 3, • Comunicarea managerial` la nivelul
mai-iunie 2002; unit`]ilor militare apar]in#nd for]elor
• Managementul \n organismul militar, terestre, locotenent-colonel ing. (r.)
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift), Petru Harabagiu, Revista For]elor Terestre,
Austria, nr. 2, martie-aprilie 2007; nr. 4, 2008, pp. 9-24;
• Activitatea de controlling \n for]ele armate • Comunicarea [i informa]ia \n procesele
austriece. Metode de management economic,
manageriale din armat`, Petru Harabagiu,
sisteme [i instrumente de management
Revista For]elor Terestre, nr. 4, 2008, pp. 182-197;
\n cadrul Ministerului Federal al Ap`r`rii
• Comunicarea managerial` [i circuitele
Na]ionale \n contextul m`surilor de reform`
informa]ionale, locotenent-colonel
administrativ` luate de guvernul federal,
Petru Harabagiu, Revista For]elor Terestre,
ÖMZ (Österreichische Militärische Zeitschrift),
Austria, nr. 1, ianuarie-februarie 2008; nr. 6, 2008, pp. 9-22;
• Managementul resurselor, c`pitan-comandor • Managementul \n rela]iile publice,
{tefan Popa, Cer Senin, nr. 6, 2008, p. 12; locotenent Florin Hulea, Revista For]elor
• Asigurarea managementului calit`]ii Terestre, nr. 6, 2008, pp. 211-215;
\n cadrul Centrului de Preg`tire • Managementul procesului decizional,
pentru Artileria Antiaerian` “General locotenent Florin {tibli, Revista For]elor
Gheorghe Popescu”, sublocotenent Terestre, nr. 6, 2008, pp. 216-221;
Adrian Durlicioiu, Revista For]elor Terestre, • Un nou sistem informatizat pentru
nr. 4, 2007, pp. 41-50; managementul militar, Rivista militare, Italia,
• Argumente pentru sintagma ofi]er = nr. 1, ianuarie-februarie 2004;
manager, c`pitan Dumitru Iancu, locotenent • Managementul cunoa[terii, Signal, SUA,
Alexandru Babo[, Revista For]elor Terestre, vol. 59, nr. 9, mai 2005;
nr. 4, 2007, pp. 161-166; • Managementul spectrului lungimilor
• Comand`, leadership, management,
de und` impune o cooperare nemaiîntâlnit`,
locotenent Iulian Tudor, plutonier Marian Mica,
Signal, SUA, vol. 62, nr. 4, decembrie 2007;
Revista For]elor Terestre, nr. 6, 2007, pp. 147-154;
• Noi capacit`]i de management al dezastrelor,
• Managementul viitorului, c`pitan
Signal, SUA, vol. 62, nr. 6, februarie 2008;
Radu Monoranu, Revista For]elor Terestre,
nr. 1, 2008, pp. 129-138; • Managementul de proiect – o tendin]`
• Managementul birocratic [i birocra]ia la mod` sau un real ajutor, Truppendienst,
militar`, maior Radu Vod`, Revista For]elor Austria, nr. 6 (300), decembrie 2006;
Terestre, nr. 3, 2008, pp. 19-22; • Procedura Uniunii Europene de mana-
• Optimizarea managementului instruirii gement al crizelor, Truppendienst, Austria,
for]elor pentru opera]ii speciale, nr. 1 (301), februarie 2008;
locotenent-colonel George Constantin, Revista • Managementul calit`]ii, Truppendienst
For]elor Terestre, nr. 3, 2008, pp. 42-49; Spezial, Austria, nr. 2 (07), 2008.
@ Adelaida-Mihaela RADU
197
EVENIMENTE
EDITORIALE
George Cristian Maior
revine în peisajul publicistic
românesc cu un al treilea volum,
din domeniul politicii de ap`rare,
dup` publicarea unei lucr`ri,
sub semn`tur` proprie,
din domeniul dreptului inter-
na]ional [i a alteia, din domeniul
problematicii rela]iilor civili-militari
în contextul globaliz`rii, unde
a avut rolul de coordonator.
Lucrarea Noul aliat: regândirea politicii de ap`rare a României
la începutul secolului XXI aduce în prim-plan anii ader`rii la NATO [i la UE
[i dezvoltarea politicii militare din perioada respectiv`. A[a cum îl define[te [i autorul,
volumul este o colec]ie de articole care cuprinde o problematic` extins`, începând
cu abordarea teoretic` a securit`]ii europene [i na]ionale, extinderea NATO
[i transform`rile produse în perioada postaderare, noile amenin]`ri de securitate
mondiale, cu accent asupra celor specifice M`rii Negre, ajungând pân` la a defini
principalele repere ale reformei militare [i profesionaliz`rii armatei – domeniu
în care se afl` printre ini]iatori.
Autorul porne[te de la realitatea c` ]ara noastr` se afl` într-o regiune instabil`,
unde Marea Neagr` r`mâne o confluen]` a intereselor geopolitice divergente,
o regiune total diferit` de cea a securit`]ii, p`cii [i prosperit`]ii asumate prin consens
în interiorul Uniunii Europene. Având în vedere aceste realit`]i, George Cristian Maior
caut` s` defineasc` un aparat analitic necesar reconceptualiz`rii intereselor noastre
na]ionale dup` aderarea la NATO. În acest context, se propune o abordare diferit`
a rela]iilor cu partenerii [i alia]ii europeni [i nord-atlantici – prin asumarea
voluntar` de c`tre state a cooper`rii, securit`]ii colective [i negocierii în locul
198
Evenimente editoriale
recurgerii la for]a armat` – fa]` de cele din afara spa]iului euroatlantic, unde rela]iile
dintre state înc` se mai regleaz` de pe pozi]ii de for]`. În acest fel, autorul se situeaz`
de partea împletirii legitimit`]ii morale – dat` de integrarea noastr` în na]iunile
europene – cu puterea fizic` – atribuit` prin pozi]ionarea geografic` a ]`rii noastre,
suprafa]a [i capacit`]ile de securitate [i ap`rare proprii –, apreciind c` numai
prin îmbinarea celor dou` poate cre[te rolul interna]ional al României. Totu[i,
atrage aten]ia, într-un întreg subcapitol, ilustrat cu exemple concrete, asupra
a ceea ce înseamn` for]a f`r` legitimitate [i legitimitatea f`r` for]`, avansând
ideea c`, prin pozi]ia pe care România o are fa]` de aceste dou` concepte, vocea
]`rii noastre poate c`p`ta mai mult` importan]` în rela]iile interna]ionale din acest
început de secol.
Un punct distinct asupra c`ruia autorul insist` se refer` la “demitizarea”
ap`r`rii teritoriale în contextul în care riscurile actuale sunt mult diferite de cele
ale începutului de secol XX. De aceea, politica de ap`rare a României trebuie
s` se reorienteze spre importan]a valorilor [i grani]elor na]ionale în context
eruroatlantic, întrucât, în fa]a terori[tilor [i a re]elelor de crim` organizat`,
nu mai ap`r`m teritorii, ci mergem s` gestion`m problemele de criz` [i sursele
de conflict acolo unde acestea apar.
Sunt readuse în aten]ie argumentele ader`rii la NATO, chiar dac` acestea
pot p`rea dep`[ite. În opinia domnului Maior, multe analize de atunci sunt valabile
[i ast`zi. România r`mâne un liant între Est [i Vest, aflându-se la grani]a Occidentului,
din care acum face parte, [i având posibilitatea s` ofere consiliere în ceea ce prive[te
experien]a tranzi]iei spre democra]ie, proces care este în plin` desf`[urare în diferite
zone din Caucaz, Asia Central` sau Orientul Mijlociu. De asemenea, securitatea
M`rii Negre este din ce în ce mai actual`, nu numai din punctul de vedere
al riscurilor, dar [i din cel al recomand`rilor politice propuse, unele dintre acestea
reg`sindu-se în nucleul de dezvoltare a rolului Uniunii Europene în zona
de Parteneriat Estic, dar [i în implicarea Alian]ei în noi problematici de securitate,
precum domeniul energetic sau protec]ia infrastructurilor critice.
O parte consistent` a lucr`rii este rezervat` evolu]iei organismului militar
în perioada pre- [i postaderare la Alian]a Nord-Atlantic`. Domnul Maior a fost
direct implicat în acest domeniu, gestionând, din pozi]ia sa de secretar de stat
în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, întregul spectru al politicii de ap`rare [i integrare
din perioada respectiv`. Sunt tratate într-un mod extins reforma armatei, început`
cu Ghidul Carierei Militare [i derulat`, cu dificult`]ile inerente, pe parcursul
întregului mandat. Una dintre realiz`rile pe care le consider` notabile a fost revizuirea
Constitu]iei [i renun]area la serviciul militar obligatoriu, realizându-se, astfel,
tranzi]ia c`tre o armat` complet profesionalizat`. Se constat` acum c` decizia
199
a fost una corect`, întrucât “cariera militar` r`mâne o op]iune atractiv`”, iar militarii
voluntari “au realizat performan]e notabile” în teatrele de opera]ii unde au fost
medalia]i de c`tre oficialii NATO.
În fond, volumul domnului Maior, ap`rut la Editura Rao, este un apel pentru
continuitate în discursul [i politicile publice din România [i renun]area la atitudinea
faptului împlinit, în virtutea c`ruia transformarea [i reforma armatei s-au încheiat
odat` cu intrarea în NATO [i cu aderarea la Uniunea European`. Este necesar`
o anume continuitate în ceea ce prive[te unele politici de reform` intern` [i în asigurarea
unei viziuni de ansamblu asupra domeniului de securitate, începând cu controlul
civil asupra ap`r`rii [i terminând cu proiec]ia for]elor [i contribu]ia la NATO
[i la rolul pe care ]ara noastr` dore[te s`-l joace în plan regional sau global.
“O strategie de securitate pentru un nou mileniu trebuie s` coreleze aspectele securit`]ii
umane care asigur` coeziunea statului, eliminarea injusti]iilor sociale [i p`strarea
identit`]ii na]ionale cu aspectele militare (hard security), f`r` de care actorii statali
s-ar afla în imposibilitatea de a ac]iona pe scar` interna]ional` pentru promovarea
drepturilor propriilor cet`]eni. O armat` de securitate nu este o armat` destinat`
exclusiv r`zboiului, ci un vehicul de cre[tere a încrederii [i securit`]ii [i de ac]iune
preventiv` pentru consolidarea p`cii în plan regional [i global”, concluzioneaz`
domnul George Cristian Maior.
@ General-locotenent
prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI
*
Anul trecut, la 10 noiembrie, artileria român`
modern` a împlinit 165 de ani de existen]`, moment
marcat prin apari]ia, la Editura Centrului Tehnic-Editorial
al Armatei, a unei lucr`ri închinate acestei arme [i, implicit,
“memoriei eroilor artileri[ti [i celor ce [i-au subscris
întreaga activitate dezvolt`rii [i moderniz`rii Artileriei
Române”: 165 de ani de existen]` a artileriei
române moderne.
Elaborat` de c`tre un colectiv de autori coordona]i
de colonelul dr. Adrian Stroea, lucrarea prezint`
succint, în cele nou` capitole, istoria uneia dintre
“cele mai vechi [i nobile arme ale o[tirii”, din cuprinsul
c`reia men]ion`m câteva date relevante: în anul 1838,
Adunarea Na]ional` propunea “cump`rarea de tunuri pentru des`vâr[irea
[i împodobirea organiza]iei regulatei o[tiri ce avem”; în perioada cuprins`
între anii 1843 [i 1849 se organizeaz` primele baterii, începându-se, practic,
200
instruc]ia specific`, în ]ar`, cu instructori proveni]i din artileria rus`; în 1853,
artileria }`rii Române[ti a participat la ac]iunile împotriva turcilor, demonstrând,
astfel, “n`zuin]a poporului român de a sc`pa de suveranitatea turceasc` [i de a câ[tiga
prin puterea armelor independen]a na]ional` de stat”.
De asemenea, \n timpul R`zboiului de Independen]`, artileria a participat
la opera]ia de acoperire a Dun`rii, la sprijinul cu foc al unit`]ilor armatei ruse
la for]area Dun`rii [i la cucerirea cet`]ii Nicopole. La 15/27 mai 1877, domnitorul
Carol I a ordonat deschiderea focului asupra Vidinului, semnalul fiind dat
de tunul 1 din bateria “Carol I”, apoi de tunul 1 din bateria “Mircea” [i de tunul 1
din bateria “Elizabeta”: “Turcii au r`spuns dup` a doua lovitur`, duelul de foc
durând o or`, 5 obuze turce[ti c`zând în bateria “Carol I”. În timp ce bateria
a lansat prima lovitur` asupra Vidinului, domnitorul Carol I a rostit celebrele-i cuvinte:
<Asta-i muzica ce-mi place !>. Peste ani, artileri[tii au organizat, anual, la 15 mai,
conform hot`rârii frunta[ilor artileriei la marea întrunire a tunarilor de la Arsenalul
de construc]ii al armatei din 28 septembrie 1895, S`rb`toarea Întâiului Tun”.
În ultima parte sunt prezentate marile personalit`]i ale artileriei române,
precum [i biografia domnitorului Gheorghe Bibescu, de numele acestuia fiind
legat` înfiin]area artileriei române moderne.
Fiind în asentimentul referentului [tiin]ific al lucr`rii, generalul-locotenent
dr. Teodor Frunzeti, v` invit s` parcurge]i aceast` istorie a artileriei, considerând-o
“o lectur` extrem de util`, pl`cut` [i incitant` atât pentru artileri[ti, cât [i pentru
ceilal]i cititori, militari [i civili, care, într-un fel sau altul, pot influen]a dezvoltarea
acestei arme, cunoscându-i mai bine istoria [i spiritul”.
“Un studiu riguros asupra fenomenului terorist,

apelând la cele mai renumite lucr`ri de specialitate ...,
un ghid fundamental teoretic privind terorismul
contemporan” – iat` chintesen]a lucr`rii Terorismul.
Studii [i cercet`ri asupra fenomenului terorist,
ap`rut` la editura clujean` Risoprint, sub semn`tura
a doi cercet`tori în domeniu – Cristian Delcea
[i Aurelian B`dulescu.
În primele trei capitole ale lucr`rii sunt prezentate
câteva dintre defini]iile conceptului de terorism,
câteva dintre teoriile care abordeaz` acest fenomen,
precum [i tipurile de terorism – interna]ional,
na]ionalist, fundamentalist islamic, cel sponsorizat
201
de stat, terorismul de stânga, cibernetic, narcotic, biologic, ad-terorismul,

tour-terorismul, air-terorismul [i terorismul naval.
Partea a doua a studiului se centreaz` pe descrierea terorismului – delimit`ri
conceptuale, profilul teroristului, al liderului unei grup`ri teroriste; sunt abordate
teorii ale personalit`]ii teroristului – structur`, scop, procese de înv`]are observa]ional`
[i autoreglare a terori[tilor, ca [i conceptul de identitate voca]ional` terorist`,
valorile carierei teroristului, aptitudini [i deprinderi ale teroristului. V` propun,
în acest sens, s` citi]i o parte dintre instruc]iunile cuprinse într-o scrisoare
în limba arab`, de patru pagini, scris` de mân`, g`sit` în bagajul unuia dintre cei
19 terori[ti despre care se crede c` s-ar fi aflat la comanda aparatului Boeing 767
al companiei American Airlines, care s-a izbit, la 11 septembrie 2001, de turnul
nordic al World Trade Center: “Aminte[te-]i de b`t`lia Profetului împotriva
necredincio[ilor, în timp ce cl`dea statul islamic. Vei intra în paradis. Vei avea parte
de via]a ve[nic`, plin` numai de fericiri. Jur` s` mori [i reînnoie[te-]i jur`mântul ...
Aminte[te-]i de tot ceea ce promite Allah martirilor. Roag`-te în timpul nop]ii
[i implor`-l pe Allah s`-]i dea victorie, putere [i control ... E ultima noapte ...
Las` lini[tea s` te înconjoare, pentru c` a mai r`mas pu]in pân` la nunta ta în ceruri.
Vei începe apoi via]a fericit`, în tov`r`[ia profe]ilor [i a martirilor, iar Allah
va fi mul]umit de tine. Când va sosi ora cea mare, primi]i moartea cu bucurie,
c`ci <cei ce mor pentru Allah nu sunt mor]i, ci trìesc>”. Quod erat demonstrandum !
Revista Academiei For]elor Terestre, edi]ia

în limba englez`, ne aduce în aten]ie titluri precum:
“Superiority and Tactical Isolated Low-Intensity
Operations”, “The Political-Military Evolutions
from Afghanistan – A Challenge to NATO”,
“Conceptual Coordinates – Romanian Army’s
Transformational Doctrine”, “Welche Faktoren
Beschreiben die Touristik ?”, “Symmetry, Asymmetry
and Dissymmetry in the Military Conflict”, “Generating,
Testing and Assessing Learning Items within
the E-Plasticity Education Module”.
Din cuprinsul acestui num`r, m-am oprit asupra
unui pasaj relevant [i, de ce nu ?, înc` actual din articolul
c`pitanului Aurelian Ra]iu, “Conceptual Coordinates – Romanian Army’s
Transformational Doctrine”: “De[i conceptul de transformare a c`p`tat importan]`
în special în anii din urm`, NATO s-a confruntat efectiv cu acest fenomen odat`
202
cu colapsul Uniunii Sovietice ... Scopul transform`rii a fost s` men]in` Alian]a
preponderent în mediul de securitate [i s` fie capabil` s`-[i îndeplineasc` pe deplin
responsabilit`]ile ce-i revin”.
Semnal`m apari]ia Buletinului Arhivelor Militare

Române – Document, din sumarul c`ruia men]ion`m
urm`toarele titluri: “Ocupa]ia german` în România
din 1916-1918 în lumina memorialisticii germane
despre Primul R`zboi Mondial” (Günter Klein),
“Întâlnirea de la Giurgiu” (Anca-Oana Otu),
“Petru Groza [i Marea Unire” (comandor
dr. Marian Mo[neagu), “Despre “cumin]enia”
soldatului român în vremuri revolu]ionare”
(dr. Petru Otu), “M`rturii cu privire la anul 1918”
(colonel (r.) Dumitru Stavarache), “Lupta
de la 13 septembrie 1848 dintre români [i turci
dup` descrierea lui Ion Br`tianu” (Lumini]a Giurgiu), “Un proiect de organizare
a Flotilei Române” (dr. Maria Georgescu).
În editorial, dr. Ioan Scurtu subliniaz` importan]a actului Marii Uniri
de la 1 decembrie 1918, considerându-l un act “care s-a înscris în amplul proces
de autodeterminare a popoarelor care a cuprins Europa la sfâr[itul Primului R`zboi
Mondial. Atunci s-a redesenat harta continentului, ca urmare a apari]iei unor state
na]ionale, precum Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Austria, Ungaria ...
Constituirea statului na]ional unitar s-a realizat prin lupte [i jertfe, prin fermitate
[i inteligen]`, cu o ampl` participare a tuturor energiilor creatoare ale poporului român”.
Din cuprinsul nr. 2/2008 al Review of the Air

Force Academy, editat` de Academia For]elor
Aeriene “Henri Coand`”, v` propunem urm`toarele
titluri: “Computer Aided Preliminary Design of the
Height Control Systems”, “Current Aspects of Solid
Modelling”, “The Usage of Fuzzy Logic in Decision
– Making System”, “On the Possibilities of the Education
Process Support by the Means of ICT in the Military
University Environment”, “Multicultural America.
Ethnical Adaptation to American Culture”,
“The Geopolitical Crises Management at the End
of the XXst Century”, “The Role and Place of the Mentor
within the Medical Universitary Field”.
203
“Una dintre cele mai complexe dimensiuni

ale evolu]iei economice contemporane este cea militar`.
Exist` o limit` indisolubil` între cheltuielile militare
ale unui stat [i situa]ia sa economic`, op]iunile privind
for]ele militare depinzând de consisten]a acestui raport”,
se subliniaz` în articolul “Military Dimension
of the Economic Development” al Buletinului [tiin]ific,
nr. 2, editat de c`tre Academia For]elor Terestre
“Nicolae B`lcescu”. Din acela[i sumar, v` propunem
titluri precum: “The Effects of Globalization on Security
in the 21st Century”, “Logistic Support of the Armed
Forces of the Czech Republic in Military Operations”,
“Specifics of Orientations, Two Reasons, and Four Approaches to Knowledge”,
“The Strategic Management of Public – Private Relation in Port of Constan]a”,
“Moral and Immoral Issues in Economic and Social Quantification”, “Trends
in Romanian Military Audiovisual – Romanian Military Radio on the Net”.
@ Alina PAPOI
204

Revista 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autorii \[i asum` integral responsabilitatea

pentru articolele trimise redac]iei, \n conformitate

Revista G`ndirea Militar[ Rom`neasc[

Proiec]ii conceptuale Conceptual Projections

Conceptul de paralizie strategic` (I) 16 The Concept of Strategic Paralysis (I)

Geopolitic` • Geostrategie Geopolitics • Geostrategy

Criza economic` global` 45 Global Economic Crisis

România [i Uniunea European` 60 Romania and the European Union

Securitatea aerian` – component` 69 Air Security – Component

Opera]iile informa]ionale în cadrul 82 Information Operations

Sisteme integrate de management 93 Integrated Crisis Management

Aspecte ale utiliz`rii spa]iului cosmic103 Aspects of Using Outer Space

Prezen]a jurnali[tilor români 109 The Presence of Romanian Journalists

Elemente ale managementului 118 Elements of the Communication

Sistemul de naviga]ie satelitar` 134 GALILEO Sattellite Navigation

Statul Major General 167 The General Staff

Pagini din istoria Pages in the National

Restituiri: “România Militar`” 178 Restitutions: “Military Romania”

Istoria devenirii noastre: 181 The History of Our Development:

Univers publicistic 186 Military Journalistic

Trecutul The Past

Referin]e bibliografice 195 Bibliographical References

Evenimente editoriale 198 Editorial Events

[i interna]ional` în vederea situ`rii în avangarda sistemului de valori contemporan.

@ Colonel dr. Mircea T~NASE

principal de sus]inere [i supravie]uire a cauzei na]ionale l-a reprezentat oastea

Imagine. Relevan]\. Încredere

Relevan]a institu]iei deriv` din angajarea participativ`, chiar [i cu for]e reduse,

Profesia militar\: preocupare

Motto: “Moralul este fa]` de material

unor schimb`ri de durat` în comportamentul adversarului. Dup` cum se cunoa[te,

politico-militar` a Vietnamului a apreciat, în mod corect, c` centrul de greutate

Colonel dr. Marius-Dumitru Cr`ciun – loc]iitor al comandantului Componentei de opera]ii speciale

X Amenin]`ri la adresa securit`]ii transporturilor navale

• La 27 septembrie 20087, pira]ii au capturat Aden, cu portul de destina]ie Kenya [i avea

Alte dou` exemple de ac]iuni teroriste sinuciga[e pot fi considerate atacurile

maritime, adoptat` la nivelul ONU în 1988, http://untreaty.un.org/English/Terrorism/Conv8.pdf

se aflau 85 de persoane, dintre care un cet`]ean român. Atacul a fost revendicat

Acesta demonstra c` România are interese maritime [i atr`gea aten]ia asupra

În ideologia activit`]ii contemporane, trecerea la o nou` în]elegere a securit`]ii

Securitatea indivizilor (oamenilor) nu poate fi definit` la fel de u[or. Factorii

Rela]iile cauz` – efect cu privire la amenin]area umanit`]ii sunt adesea obscure

Pentru contemporaneitate, no]iunea de “dezvoltare durabil`” a devenit elementul

Motto: “Aceast` problem` nu a ap`rut

unanim acceptat. De asemenea, Germania este apropiat` de abordarea francez`

Reforma guvern`rii mondiale

Summitul prezenta îns` un grad de risc ridicat. Era previzibil` o puternic`

Liderii G-20 au recomandat totu[i o intensificare a cooper`rii interna]ionale

Ini]iative europene dup` summitul G-20

U Criza economic` în Rom#nia. Abord`ri divergente

Speciali[tii recunosc posibilitatea ca [i pia]a liber` s` gre[easc`, \mpingând

U Consecin]ele sociale ale crizei economice

Limitarea consumului poate fi posibil` numai în urma “unei schimb`ri dramatice

Motto: “Românii au perceput [i au tratat

Conceptul de securitate economicã

Stephan D. Krasner define[te securitatea economic` printr-o enumerare

Rolul statelor în atingerea

[i a afacerilor lor, precum [i a pie]elor interne. În acest context, statul trebuie

Factori de risc pentru securitatea economicã a României

Impactul aderãrii la Uniunea Europeanã asupra României

economice [i pe limitarea comportamentelor intruzive ale statului în economie,

De asemenea, nu trebuie s` r`mânem captivi ideii potrivit c`reia asisten]a

compatibilitatea cu UE at#t \n domeniul structurilor economice [i institu]ionale,