Sunteți pe pagina 1din 36

Reteaua mafiotă Rothschild,George Soros în România 2

Posted on decembrie 16, 2013 by searchnewsglobal

Image “Întotdeauna este mai usor sã mobilizezi oamenii împotriva a ceva decât pentru ceva,” spune Apostolul
Soros către corintenii săi din reţeaua de intelectuali şi nu numai. Mafiotul mason Soros cumpără acţiuni la
preţuri joase, mâine le vinde şi iar revine. Fundaţia sa, pompos denumită “pentru o societate deschisă,” cu
filiale în toate ţările est-europene încă din anii 1990, nu finanţa burse pentru tinerii din domeniul financiar sau
economic, ci doar pentru studioşii în ştiinţele umaniste (din facultăţile de filosofie, drept, jurnalistică, lingvistică,
ştiinţe politice etc) Pe deoparte, nu dorea să-şi facă singur concurenţă şi pe de alta, avea nevoie de o reţea de
intelectuali care să-i satisfacă la un moment dat interesele speculative. Dar iată o scurtă istorie a legăturilor lui
Soros cu Roşia Montană.

La 17 aprilie 2007, George Soros recomanda printr-o scrisoare adresată directorului companiei Newmont (una
dintre companiile acţionare ale Gold Corporation care s-a asociat cu statul român), Wayne Murdy, o atenţie
specială acordată unui parteneriat într-un proiect “dubios.”

La 30 iunie 2007, se deschidea Centrului de Informare Soros de la Roşia Montană. Renate Weber, Principesa
Margareta şi Ion Haiduc au anunţat o asociere de lungă durată.

Ulterior li s-au alăturat şi alte organizaţii, majoritatea neecologiste.Sute de proteste, de procese îndreptate
contra companiei care avea licenţa de explorare a zăcămintelor de aur şi de argint. Cine finanţa aceste acţiuni?
“Întotdeauna este mai usor sã mobilizezi oamenii împotriva a ceva decât pentru ceva,” păi, nu?

Revenind la interesele lui Soros, este interesant de urmărit jocul de din afară şi de dinăuntru al acestuia.
Regulamentul bursei canadiene, acolo unde sunt listate marile companii miniere ale lumii, este foarte clar.
Acţiunile pot fi nominale sau la purtător (fără a se cunoaşte identitatea): Cine are peste 20% trebuie să fie
acţionar la vedere.

Compania româno-canadiană Roşia Montană Gold Corporation este listată de ani buni la bursă, acum având o
valoare de piaţă de aproape 2,6 mld de dolari. Şi încă nu s-au început lucrările de exploatare. În martie 2011,
miliardarul american îşi vindea toate acţiunile deţinute la Newmont Mining Corp (compania care deţine acum
20% din Gabriel Resources, principalul acţionar la Rosia Montana Gold Corporation), precum şi pe cele de la
Caterpillar (producătoare de echipament pentru industria minieră), pentru ca, trei luni mai târziu, în luna iunie
2011, să rascumpere acţiuni la aceleaşi companii şi, în plus, la alte 20 de companii cu profil minier. În aceiaşi
perioadă agitaţia ecologistă continua. Acţiunile creşteau şi scădeau. Ceea ce era pe gustul miliardarului care
deşi nu recunoaşte că finanţa opoziţia proiectului, reţeaua sa de foşti bursieri era foarte activă. Şi mai este în
continuare. “Întotdeauna este mai usor sã mobilizezi oamenii împotriva a ceva decât pentru ceva.” (Soros, dixit)

Cel mai important exemplu de succes pentru George Soros este Mihai Răzvan Ungureanu care a fost membru al
Board-ului ştiinţific al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, Iaşi – Bucuresti, în perioada 1996-1998.
După această perioadă a urmat ascensiunea fulminantă a personajului, azi ajuns prim ministru. Câţi tineri din
generaţia puteau obţine o bursă la “St. Cross College” al “University of Oxford”, să devină “Senior Fellow” la
“Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies” din cadrul lui “St. Cross College” (Oxford), cel mai cunoscut
centru cu acest profil din lume? Apoi, reprezentantul României în Pactul de Stabilitate, o iniţiativă americană de
strângere de granturi pentru Balcani, “senior Reader” la “George C. Marshall Center for Security Studies” de la
Garmisch-Partenkirchen (Germania)? ‘
Mihai Răzvan Ungureanu este doar un exemplu pentru oportunităţile oferite de Fundaţia pentru o Societate
Deschisă şi de cum George Soros a reuşit să finanţeze un proiect de viitor. Să mai zică cineva că nu e un mare
filantrop…

Despre ceilalţi din reţea, pe curând. Urmează Renate Weber, azi europarlamentar liberal, mâine, Dumnezeu
ştie.

Image Soros s-a nascut in Ungaria la Budapesta in anul 1930.Tatal sau ,provenind dintr-o familie
evreiasaca,schimba numele de Schwartz in Soros. Soros Absolvent al Scolii de Studii Economice de la Londra in
1952 lucreaza pt o societate de brokeraj la bursa din londoneza.In 1956 ajunge in America unde incepe
ascensiunea in topul brokerilor transformadu-si economiile infime intr-o avere imensa.In 1969 creaza cel mai de
succes fond de investitii din aceea vreme – Quantum Fund. In decursul a zece ani, acest fond a avut un
randament de profitabilitate de 3.365%, 42,5% pe an. In toata cariera sa, Soros a realizat cateva tranzactii
extrem de riscante si contestate. Printre acestea se numara, o vanzare short in anul 1992 in valoare de 10
miliarde pounds care i-a adus un profit de 10%, dar care a provocat caderea pound-ului britanic si implicit a
Bancii Nationale Britanice.Dar sa revenim la ale noastre,George Soros prin ONG-urile si organizatiile sale
dubioase si raspandite in toata Europa de Est inclusiv Romania ,doreste dezbinarea Romaniei.Am sa incerc sa
argumentez,cum este normal aceasta afirmati in cele ce urmeaza.Miliardarul american de origine maghiara
George Soros este actionar indirect al Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), el detinand parti sociale la
compania Newmont care este, la randul ei, “partener junior” al firmei romano-canadiane care vrea sa
exploateze aurul din localitatea din Apuseni. Kosovo In 2001, Soros a investit 50 milioane dolari SUA ptr a prelua
controlul asupra zacamantului, estimat la CINCI MILIARDE dolari. Trepca face parte dintr-un portofoliu detinut
de Soros in care figureaza si investitii majore in Newmont Mining, al doilea productor de aur din lume, dovada a
apetitului sorosian pentru metale strategice. Iata ce spune documentul intitulat “Trepca: Making Sense of the
Labyrinth” prezentat de International Crisis Group (finantat de Soros), cateva luni dupa ce trupele misiunii ONU
intrasera in Kosovo: “UNIMIK (Misiunea ONU in Kosovo) trebuie sa preia cat mai urgent complexul de mine
Trepca de la sarbi” si explica detaliile operatiunii. In august 2000, seful de atunci al UNIMIK, Bernard Couchner
(suna familiar acest nume, nu?) trimite la Trepca “trupe de mentinere a pacii” echipate cu masti de protectie
impotriva emanatiilor toxice (da bien la televiziuni, nu?) sa ocupe mina din Trepca, sub pretextul ca aceasta
prezenta un pericol extrem pentru siguranta mediului inconjurator. Dupa un an si ceva, tatucul Soros investeste
cei 50 milioane dolari in “dezastrul ecologic de la Trepca”, devenind, practic, un pion important in orice decizie
luata in legatura cu mina.Este de la sine inteles ca Soros a dorit intotdeauna ruperea Kosovo de Serbia, pentru
ca o administratie kosovara este mult mai usor de manevrat si mai usor de convins sa inlature eventualii
competitori. . George Soros are parlamentari din partea Romaniei in Uniunea Europeana (Renate Weber Sefa
organizatiilor Soros din Romania) aceeasi Renate Weber care a facut o declaratie contrara parlamentului
Romaniei si presedentiei si solidara cu cel al UDMR-ului si anume aceea de a recunoaste Kosovo,prea dubios nu
? Tot George Soros se pare ca-l finantat si pe John McCain candidat la presedentia S.U.A. Sa revenim la Image
Soros,operatiunea de schimbare a numelui tiganilor in romi, realizata prin concursul Retelei Soros (Soros Open
Network) creeaza neplaceri astazi si romanilor si tiganilor, atat in Romania, cat si, mai ales, in Europa.E bine stiut
faptul ca multe din organizatiile care militeaza in numele lor nu le reprezinta interesele,fapt recunoscut chiar de
catre ei,adica de tigani.Asistam la o invrajbire intre etnii,scopul?,,Divide et impera” e foarte clar…Mai mult se
ataca pe toate planurile,sa ne oprim putin aici la C.F.R Cluj.

Becali a avut dreptate. Fanatik Show din 12.02.2008, Gigi Becali face o declaratie soc. “CFR e echipa masonilor
unguri”, a spus patronul Stelei. Cu aceeasi ocazie, Becali a lansat o adevarata ploaie de invective la adresa
conducatorilor clujeni.Foarte adevarat,sa continuam..
Cand joaca meciuri in competitia interna, CFR Cluj are inscris pe tricouri numele unuia dintre sponsori, Polus.
Atunci cand au evoluat in Cupa UEFA, “ceferistii” clujeni au avut pe piepturi inscriptia Trigranit. Ambele firme,
administrate in Romania de Arpad Paszkany, sunt fondate de Sandor Demjan un om de afaceri maghiar, socotit
cel mai bogat om in tara sa. Polus Investments Co Inc Toronto a fost fondata de Sandor Demj?in anul 1991 si a
facut pui in mai multe tari din Europa Centrala si de Est, cativa ani mai tarziu. In Romania, Polus opereaza cu
precadere la Cluj, oras unde Arpad Paszkany a construit un centru comercial urias, dar mai are proiecte in
Bucuresti sau Constanta. Trigranit este o companie fondata in 1997, in urma fuziunii unei firme a lui Demjan si
Trizec Hahn, o firma condusa de un foarte influent om de afaceri canadian, Peter Munk. Din proiectul Trigranit
mai fac parte Nathaniel Rotschild, co-presedinte la Atticus Capital, si Sandor Csanyi, presedinte al OTP, cea mai
importanta banca din Europa Centrala. Trigranit dezvolta cu precadere proiecte imobiliare in Romania, Serbia,
Croatia, Muntenegru, Bulgaria, Rusia si Ucraina. Sandor Demjan este initiatorul reformei economice in Ungaria,
pe vremea cand tara vecina era sub regim comunist si condusa de Janos Kadar. Intre multiplele sale actiuni, si-a
gasit timp si pentru fotbal, fiind presedinte al Ligii de Fotbal din Ungaria (MLL) in perioada 2000-2007. (CanCan)

Una din legaturile dintre George Soros si Sandor Demjan ar fi CEU Business School,una dintre cele mai
importante scoli de afaceri din Europa Centrala si de Est situandu-se pe locul 30 in topul 40 al scolilor de afaceri
din Europa, in aceeasi liga cu institutii de renume international cum ar fi INSEAD din Franta, London Business
School din Marea Britanie sau ESADE din Spania. Ani la rand, programul de Executive MBA al CEU Business
School. CEU Business School a fost infiintata in anul 1988 de un grup de lideri vizionari, printre acestia
numarandu-se filantropul George Soros si antreprenorul Sandor Demjan.

Image Federal Reserve System (Fed) este o corporatie care lucreaza in beneficiul privatilor

Inca de la infiintarea bancii centrale americane, Fed, in 1933, s-a spus ca aceasta serveste interesele unui grup
restrans de privati. S-a facut chiar si un documentar pe aceasta tema, “The Money Masters”.

George Soros a cauzat criza financiara din Malaezia

Fostul premier malaezian Mahathir Muhammad, o figura foarte respectata in tara sa, a acuzat fondul de
investitii Quantum manageriat de Soros ca a facut speculatii pe moneda nationala a tarii, pentru a se razbuna
pe faptul ca tara a sustinut guvernul opresiv din Burma. Soros a demonstrat, cu probe, ca a pariat impotriva
unor monede asiatice, precum bahtul thailandez .

Fort Knox

Fort Knox este locul in care SUA isi tine rezerva de aur, cea mai mare din lume. Din 1953 si pana astazi doar trei
vizite oficiale ale unor delegatii ale Congresului au avut loc acolo. Lingourile au fost inlocuite cu unele lipsite de
valoare, realizate din tungsten.

Familia Rothschild controleaza sistemul bancar global

Familia Rotschild a fost foarte influenta in secolul 19, cand a finantat razboiul britanic impotriva lui Napoleon,
insa astazi activele lor din sistemul bancar sunt foarte mari. La fel si averea familiei, comparativ cu a altora.
Membrii sai se concentreaza de sute de ani pe filantropie.

SUA a inceput razboiul din Irak pentru a pune mana pe petrol

Aici exista, poate, un sambure de adevar. Este posibil ca una din cauzele razboiului sa fi fost asta, insa nu unica,
cu siguranta. Cei mai mari parteneri in tranzactiile petroliere pentru SUA sunt Canada, Arabia Saudita, Mexic,
Venezuela si Nigeria etc. Daca punem la socoteala si costurile uriase ale razboiului, de peste sute de miliarde de
dolari.

George Soros

Image György Schwartz ( 1930 – ) , evreu, nascut in Ungaria , speculator , investitor , activist politic , chairman
al Soros Fund Management si Open Society Institute , membru Board of Directors COUNCIL ON FOREIGN
RELATIONS ( CFR ).

Sprijinitor al Solidaritatii din Polonia , al Cartei 77 in Cehoslovacia , finantator al revolutiilor portocalii .

L-a sprijinit si l-a considerat invingator pe Obama inca de cand Hillarry Clinton era pe cai mari .Soros a donat
suma de milioane de dolari către comitete de acțiune politică (PAC) care îl susținea pe Barack Obama în
campania de realegere a sa la Casa Albă. http://sadhillnews.com/wp-content/uploads/2010/07/soros-
puppet.jpgDevenit cunoscut la nivel naţional în 2004 – când a donat peste 20 de milioane de dolari unor
grupuri care l-au susţinut pe senatorul democrat John Kerry din Massachusetts -, Soros a oferit alte milioane de
dolari “super comitetului de acţiune politică” (super PAC) Priorities USA Action care îl susţinea pe Obama şi
500.000 de dolari către Majority PAC şi House Majority PAC, care se ocupă de publicitatea unor candidaţi
democraţi la Congres. Soros este deținătorul unei averi uriașe, de miliarde de dolari, care i-a permis să finanțeze
campaniile electorale ale democraților Obama și Hillary Clinton, contribuind cu sume enorme pentru sprijinirea
diverselor mișcări sau grupuri politice din lume. Miliardarul american, născut în Ungaria, este considerat un
personaj machiavelic, care dorește să își aservească Partidul Democrat din SUA și să creeze o altă „ordine
mondială”, în care în lume să existe un singur guvern, cu o singură monedă, pe care să le țină sub controlul său
absolut. Pentru atingerea acestui deziderat, Soros a înființat un așa numit grup “caritabil”, Open Society
Institute, în 1993. El vrea puteri sporite pentru Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și susține că
suveranitatea statelor trebuie să se subordoneze legilor internaționale și instituțiilor internaționale.

Sprijina liberalizarea drogurilor si sinuciderea prin asistenta medicala .

Participant Bilderberg Group .

La Forumul Economic de la Davos , Elvetia, 27 Ian. 1995 , spunea :

“ Lumea are nevoie de o noua ordine mondiala si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine în
întreaga lume. “

George Soros are stranse legaturi cu Rockefeller si este bine cunoscut pentru Black Wednesday , 1992, cand a
castiagt 1.1 miliarde de dolari pe spinarea Bank Of England sau pentru fosta criza economica pe care a generat-
o in Asia de sud – est .

In 2007 a fost remunerat , ca director de fonduri speculative , cu suma de 2,9 miliarde dolari .

Human Rights Watch

Human Rights Watch are ca pricipale prioritati ( din punct de vedere al numarului de actiuni si al fondurilor
investite ) avortul prin absortie si homosexualitatea .

La inceputul anilor ’80, George Soros a inceput sa finanteze gruparile de rezistenta, precum si persoanele aflate
in dizgratia regimurilor comuniste din Europa de Est, prin “Open Society” (“Societatea Deschisa”) sustinut
financiar de “Soros Fund Management
In URSS l-a cunoscut si a devenit mentorul lui Mihail Gorbaciov . Numerosi tineri sovietici au luat calea burselor
sale si au ajuns in Occident.

Dupa ce a cheltuit 250 de milioane de dolari pentru “transformarea educatiei si economiei ruse”, a mai investit
100 de milioane de dolari pentru a crea in Rusia “International Science Foundation”.

I-a creat o fundatie lui Gorbaciov, cu sediul in SUA. Ca si lui Dalai Lama, la Presidio (California).

In 1992 a fondat – la Budapesta – “Central European University”, care formeaza cadre selectionate din intreaga
Europa de Est si fosta URSS. Inclusiv din Romania.

In China adeptii sai au fondat “Fund for the Reform and Opening China”, ei fiind si organizatorii mitingului-
maraton din Piata Tien-An Men .

Oficial, a infiintat la Bucuresti , in 1990, fundatia care ii purta numele: “Fundatia Soros”. Ulterior, numele a fost
schimbat: “Fundatia pentru o Societate Deschisa” (FSD). A fost printre primele ONG-uri infiintate in Romania.

In realitate, era vorba de o adevarata retea: “Soros Open Network Romania” (Reteau Deschisa Soros din
Romania). In cadrul acestei retele functioneaza o mare varietate de organizatii, asociatii, institutii, cluburi etc.

Finanteaza masiv activitatile anti ortodoxe , anti patriotice , pro avort , pro homosexualitate . Oamenii sai au
impanzit politicul si „ culturalul „ . Sa vedem cativa dintre ei :

Image Smaranda Enache, membra a GDS si Istvan Haller, actualmente membru al Consiliului National pentru
Combaterea Discriminarii (CNCD), ambii membri militanti ai “Solidaritatii pentru libertatea de constiinta”,
reprezentata si de Remus Cernea . Autodeclarat “liber cugetator”, Cernea este impins pe la spate de Gabriel
Andreescu, Mircea Toma, Smaranda Enache, Daniel Vighi, Emil Moise, William Totok, Liviu Andreescu s.a,
membri fondatori ai asociatiei “seculariste”.

Remus Cernea

Urmarind CV-ul personajului , observam ca este extrem de activ in lupta sa impotriva crestinismului . Iata cateva
repere :

Este născut la 25 iunie 1974

Fondează Societatea Culturală Noesis, în 1998

În 1998, împreună cu trei colegi de la Filosofie şi Drept salvează Universitatea Bucureşti de la confesionalizare,
reuşind să oprească instalarea de icoane ortodoxe în amfiteatre şi construirea unei biserici ortodoxe în curtea
facultăţii

În octombrie 2003 înfiinţează asociaţia umanistă şi secularistă Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă,
alături de personalităţi civice precum Gabriel Andreescu, Mircea Toma, Smaranda Enache, Daniel Vighi, Emil
Moise, William Totok, Liviu Andreescu

Asociaţia obţine finanţări pe proiecte din partea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă

Revoltele din Egipt, încă o regie de film pusă la cale de Illuminati cu sprijinul lui Soros
Revoltele din ultima perioadă din Egipt nu reprezintă altceva decât încă o “revoluţie” născocită de organizaţia
francmasonică ocultă Illuminati. În ultimul deceniu, am observat asemenea “revoluţii spontane” în ţări ca
Serbia, Georgia, Ucraina, Kirgistan şi Mongolia, dând însă greş în Burma, Iran şi Thailanda.

Image “Drepturile omului” şi “democraţia” reprezintă întotdeauna pretextul al acestor mişcări Illuminati, încă
de la revoluţiile franceză şi rusă. Păpuşarii Illuminati profită de nemulţumirile reale ale oamenilor pentru a trage
în sfoară, în final, întreaga populaţie.

De ce afirm că e vorba de o maşinaţiune pusă la cale de Illuminati? Păi, să observăm care este omul ce se vrea
a-l înlocui pe preşedintele actual al Egiptului, Hosni Mubarak. E vorba de Mohammed El Baradei, ce este
membru al “Grupului de Criză Internaţională”, un grup non-profit în spatele cărora se află mari bancheri ce vor
să incite revoluţii, pentru a profita de ele. Bancheri ca George Soros, principalul actor al familiei Illuminati,
Rothschild. Se pare că acelaşi Soros se află şi în spatele “acţiunii Wikileaks”, aşa cum am mai scris şi în acest
articol: http://www.lovendal.ro/wp52/conspiratia-wikileaks-cine-se-afla-in-spatele-sau-cia-mossad-sau-george-
soros/.

El Baradei, fost director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, dar şi câştigător al Premiului Nobel
pentru Pace, a fost desemnat de Illuminati pentru a-l înlocui pe Mubarak la conducerea Egiptului. Într-un
discurs ţinut la Harvard, El Baradei a menţionat faptul că el doreşte să fie un agent al schimbării şi un avocat
pentru democraţie al Egiptului. “Democraţia” şi “schimbarea” nu reprezintă altceva decât cuvintele-cheie ale
Noii Ordini Mondiale pe care Illuminati o urmăreşte să o instaleze demult pe Pământ.

El Baradei a mai făcut parte şi dintr-o mişcare non-politică egipteană intitulată “Asociaţia Naţională pentru
Schimbare”, unul din aceşti lideri fiind totodată şi şeful partidului francmasonic “Frăţia musulmană”, ce a fost
interzis de către Mubarak. Din unele informaţii, se pare că “Frăţia musulmană” nu reprezintă altceva decât o
organizaţie-paravan a serviciului secret britanic MI-6. El Baradei s-a întors “victorios” în Egipt, pentru a conduce
demonstraţiile de pe străzile Egiptului. Iată un discurs de-a lui Baradei, parcă tras la indigo din clasicele
discursuri francmasonice despre democraţie: “Noi nu vrem altceva decât schimbarea regimului. Preşedintele
Mubarak trebuie să plece. Trebuie să ne îndreptăm spre un stat democratic, cu un nou guvern şi alegeri libere şi
democratice. Toată lumea trebuie să ştie că egiptenii nu se vor duce acasă până când cererile lor nu vor fi
îndeplinite”.

Egiptul a acuzat că Statele Unite s-ar afla în spatele demonstraţiilor, citând un anumit document secret. Ar fi
prea departe dacă am spune că îndepărtarea lui Mubarak va fi o victorie a Israelului, ce se va extinde de la Nil la
Eufrat? Căci locţiitorii ei se află deja în Iraq (e vorba de Statele Unite). Acest articol nu este unul în favoarea
regimului lui Mubarak, care, în mod sigur are şi el păcatele sale. Ci de a atrage atenţia că umbra Illuminati se va
întinde şi asupra Egiptului. Imaginaţi-vă o bandă mafiotă care de decenii şi secole întregi fac orice pentru a
prelua controlul asupra lumii. Un lucru e sigur: nimănui nu-i pasă de democraţie şi drepturile omului, ci doar de
bani şi de putere.

George Soroş a organizat revoluţia din Georgia

Petrolul poartă în el germenul războiului. Petrolul, un produs minunat, este, din păcate, risipit, iar controlul său
dă naştere cu regularitate loviturilor pe la spate, chiar războaielor făţişe. Imaginaţi-vă un stat, în nordul
Armeniei şi în sudul Rusiei – Georgia. Pe teritoriul său, oleoductele transportă petrolul rusesc. Americanii vor să
construiască un oleoduct între Azerbaidjan şi Turcia. Vor purta aici o politică numită de reflux (rollback) faţă de
ruşi.
Georgia, la conducerea căreia se afla Eduard Şevarnadze, urmând exemplul Ucrainei şi Azerbaidjanului, a decis
să rupă acordurile de apărare cu Rusia pentru a se apropia de NATO: Armenia a rămas în zona de influenţă a
ruşilor – în 1999, prim-ministrul şi preşedintele Parlamentului fuseseră asasinaţi.

Petrolul poartă în el germenul războiului. Petrolul, un produs minunat, este, din păcate, risipit, iar controlul său
dă naştere cu regularitate loviturilor pe la spate, chiar războaielor făţişe. Imaginaţi-vă un stat, în nordul
Armeniei şi în sudul Rusiei – Georgia. Pe teritoriul său, oleoductele transportă petrolul rusesc. Americanii vor să
construiască un oleoduct între Azerbaidjan şi Turcia. Vor purta aici o politică numită de reflux (rollback) faţă de
ruşi.

Georgia, la conducerea căreia se afla Eduard Şevarnadze, urmând exemplul Ucrainei şi Azerbaidjanului, a decis
să rupă acordurile de apărare cu Rusia pentru a se apropia de NATO: Armenia a rămas în zona de influenţă a
ruşilor – în 1999, prim-ministrul şi preşedintele Parlamentului fuseseră asasinaţi.

Image

În cele din urmă, Şevarnadze a bătut în retragere şi s-a întors din nou spre Rusia. Atunci a fost organizată o
revoluţie play-back. Presa a fost inundată cu informaţii trunchiate, vorbind despre fraudele electorale, evocând
neimplicarea populaţiei şi denunţând corupţia. Apoi, grupuri de tineri şi de adulţi au manifestat pe străzi; ei
reprezentau poporul nemulţumit, care voia într-adevăr ca lucrurile „să se schimbe”, pentru că politicienii aflaţi
la putere erau „corupţi” şi „represivi”.

După ce a fost obligat să plece, Şevarnadze a explicat presei ruseşti: „Georges Soros (speculator miliardar) a
creat grupurile de tineri Khamara («Destul»). Atrăgea tineri de cincisprezece ani pe care-i forma în două luni.”
Unul dintre liderii opoziţiei urmase un seminar special la Belgrad, pentru a învăţa tehnicile revoluţiei de catifea…

Image „Primăvara turcească”, pregătită în laboratoarele Soros

Mii (dacă nu zeci de mii) de demonstranţi au ieşit pe stradă, protestând împotriva guvernului turc. Scânteia care
a declanşat revolta din Turcia a fost planul autorităţilor din Istanbul de a demola un parc pentru a se construi în
locul său un mall. Din simple proteste ecologiste paşnice, pe plan local, totul s-a transformat în mari revolte
violente care au cuprins întreaga ţară.

Bine ați venit în Turcia!

Este binecunoscut că Turcia și-a pus la dispoziție teritoriul, serviciilor de informații occidentale, pentru
antrenarea rebelilor sirieni, care vor să dărâme regimul Bashar al-Assad. Doar că, alături de ele au pătruns și
agenții provocatoare sau ONG-uri specializate în lovituri de stat. Cea mai cunoscută este Open Society
Foundations, a magnatului american George Soros, care s-a dovedit vârful de lance în destabilizarea Europei de
Est și a spațiului ex-sovietic, pregătind așa-numitele „revoluții portocalii” în Ucraina și Georgia. Și care acum este
bine înfiptă în Turcia.

Strategiile fundației Soros

Proiectele și programele fundației Soros pentru Turcia au vizat o parte dintre nemulțumirile pe care turcii le
strigă acum în stradă. În plus, Open Society Foundations a pledat pentru extinderea drepturilor femeilor în
Turcia, uitând, probabil, că această țară a fost printre primele care le-a dat drept de vot, încă din 1923. Iar
Guvernul Erdogan nu a încercat nicio secundă să le limiteze drepturile. Singura tentativă de acest gen poate fi
considerată interzicerea pastilei de a doua zi. Fundația a vorbit despre planurile premierului de „islamizare
forțată” în momentul în care Erdogan a decis să limiteze vânzările de alcool.

Erdogan a scăpat țara de tutela FMI

Adepții teoriei conspirațiilor au lansat teza potrivit căreia în spatele demonstrațiilor de la Istanbul se află
interese financiare majore, în contextul în care reformele lui Erdogan realizate în ultimii 11 ani au redus
dependența țării de capitalul străin. Exact cu două săptămâni înainte de izbucnirea protestelor, Turcia, a 17-a
economie a lumii, anunța, prin vocea lui Erdogan, că nu mai are nicio datorie față de FMI. Banca Centrală a
Turciei a plătit ultima parte a datoriei sale către Fondul Monetar, virând instituției financiare internaționale o
tranșă în valoare de 317 milioane de euro. Începând din 1958, Turcia s-a îndatorat în mai multe reprize de la
FMI. În 2008, Turcia a finalizat ultimul său acord stand-by semnat cu FMI în 2005, iar în 2010, după doi ani de
negocieri cu instituţia financiară internaţională, a refuzat ajutorul Fondului. În plus, Turcia nu va mai angaja alte
împrumuturi sau acorduri cu FMI. Ultimul acord cu FMI s-a sfârşit în 2008. Deşi au fost mai multe discuţii şi
presiuni pentru renegocierea unui nou acord cu FMI, acesta nu a mai fost încheiat. Şi Turcia a făcut foarte bine.
Se ştie că FMI de multe ori a dat greş acolo unde a intervenit şi că cerinţele sale sunt absurde. Recep Erdogan, a
declarat că în spatele mişcărilor anti-guvernamentale din ţara sa s-ar afla aceleaşi forţe străine conspiratoare
care au tulburat apele şi în Brazilia în ultima perioadă. De asemenea, pentru protestele din ţara sa, el a dat vina
pe forţe străine nespecificate, pe bancheri, dar şi pe o parte din mass-media turcă şi internaţională… toţi aceştia
urmărind să facă rău intereselor Turciei.

În timp ce se afla în oraşul Samsun, unde s-a adresat zecilor de mii ce susţinători ai săi, prim-ministrul turc a
declarat negru pe alb că Brazilia a fost ţinta aceloraşi conspiratori care încearcă să destabilizeze Turcia: “Acelaşi
joc se joacă şi cu Brazilia, a spus Erdogan. Simbolurile sunt aceleaşi, posterele sunt aceleaşi, declaraţiile de pe
Facebook şi Twitter sunt aceleaşi, mass-media internaţională este aceeaşi. Toate protestele sunt conduse din
acelaşi centru. Ei fac tot ce e posibil pentru a obţine în Brazilia ceea ce n-au reuşit cu Turcia. E acelaşi joc, e
aceeaşi capcană, e acelaşi scop.”

De obicei, eu nu agreez politicienii (de pe orice parte a globului), căci mulţi dintre ei sunt stupizi, ridicoli şi
populişti. Dar, de data aceasta nu pot decât să-i dau dreptate lui Erdogan. Da, precum am presupus, nişte mari
bancheri din SUA (precum George Soroş) care se află în spatele acestor revolte. Desigur, cum am mai spus şi altă
dată, nu neg că situaţia unei bune părţi din populaţia acelor ţări n-ar fi proastă. Exstă sărăcie, injustiţie, corupţie
şi cred că o mare parte din cetăţenii care au ieşit pe străzi în Turcia şi Brazilia sunt de bună credinţă. Dar, ei au
fost incitaţi şi manipulaţi de agenţi străini provocatori. Exact la fel s-a întâmplat şi cu Ceauşescu în decembrie
1989. A fost la un moment dat o revoluţie reală, oamenii au ieşit din convingere şi din nevoie pe străzi, dar
“revoluţia română” din 1989 a fost declanşată şi manipulată de aceleaşi forţe din umbră care conduc lumea.
George Soros îl apără pe preşedintele suspendat al României, Traian Băsescu. Face el un joc dublu?

Cel mai interesant îl reprezintă, însă, jocul dublu al lui Soros în ceea ce-l priveşte pe premierul Ponta. Precum se
ştie, în iulie 2012, Victor Ponta a iniţiat suspendarea preşedintelui Băsescu. Fundaţia lui Soros pentru o
Societate Deschisă, în acea perioadă (pe 2 iulie 2012) a emis un comunicat de presă prin care a dezavuat
acţiunile lui Ponta pentru demiterea preşedintelui Băsescu. Aşadar, urmăriţi cu atenţie desfăşurarea
evenimentelor: pe 2 iulie 2012, Soros îl critică pe premierul Ponta, iar câteva zile mai târziu, pe 7 iulie, un
apropiat al lui Soros devine consilierul lui Ponta. Ce să înţelegem de aici? Trageţi voi concluziile care se impun.

Image Soroș, 1/5 proprietar din aurul de la Roșia Montană… finanțează mișcări ecologiste contra proiectului!
Dar, aceeaşi fundaţie a lui George Soroş a finanţat toate organizaţiile non-guvernamentale ecologiste care se
opun proiectului minier de la Roşia Montană, propus de Gabriel Resources, o companie minieră canadiană.
Însă, ca să vedeţi cum lucrează acest “geniul al răului”, o companie minieră deţinută parţial de Soros, Newmont
Mining, cumpără în 2008 încă 1,5% din Gabriel Resources, aducând procentul deţinut de Soros în Gabriel
Resources la 19,9%. Interesant e faptul că acelaşi Soros i-a scris preşedintelui lui Newmont Mining o scrisoare
prin care cere ca această corporaţie să nu se implice în proiectul aurului românesc de la Roşia Montană!

Voi mai înţelegeţi ceva? Soros deţine 1/5 din Gabriel Resources, compania care vrea să exploateze aurul
românesc de la Roşia Montană, dar, în acelaşi timp, prin fundaţia sa, finanţează mişcările ecologiste justificate
care se opun acestui proiect! (ATENŢIE! Am îngroşat cuvântul “justificate” pentru a sublinia faptul că nu susţin
exploatarea aurului de la Roşia Montană, dar, în acelaşi timp, nu pot să fac jocul la două capete al acestui
finanţist malefic Soros).

Însă, eu am început să înţeleg jocul lui Soros. El nu-şi dă singur cu bâta (cum ar părea la prima vedere), ci pur şi
simplu nu doreşte decât să câştige cât mai mulţi bani. Cum? Prin manipulări bursiere, la care Soros se pricepe
de minune. Prin anunţuri succesive că proiectul de la Roşia Montană nu se va mai realiza, acţiunile lui Gabriel
Resources au scăzut extrem de mult. Ce urmăreşte, de fapt, Soros, prin aceste maşinaţiuni?

Oricare ar fi motivaţia, să ştiţi că Soros face aceste maşinaţiuni din umbră pentru a obţine şi mai mulţi bani şi
mai multă putere. Iar noi, românii, proştii, am căzut la mijlocul unor jocuri de putere financiară mondială,
creându-se o adevărată falie în societatea noastră. Mă repet, aşa cum am mai spus-o pe la mijlocul articolului:
nimeni mai zdravăn la cap nu ar putea fi de acord cu poluarea unei zone doar pentru a exploata un anumit
zăcământ, oricât de valoros ar fi el. Dar, e păcat că ne lăsăm antrenaţi în asemenea manipulări, fără să
cunoaştem exact ce se află în spatele unor evenimente. Şi să fim conştienţi de faptul că, atunci când protestăm
împotriva exploatării de aur de la Roşia Montană, îi facem şi jocul evreului miliardar Soros. Dar, adevărul ne va
elibera, nu-i aşa?

Image Afacerea Rosia Montana, un razboi intre miliardari evrei din America, Israel si Ungaria

Militanta anticrestina pentru o “Romanie murdara“, Tatiana Alina Mungiu Pipidi, contestatoare vehementa a
proiectului Rosia Montana, a primit numai dintr-un singur fond de “premiere” administrat si de fundatia
miliardarului George Soros, suma de 345.000 USD (dovezi aici, aici, aici si aici). Terra Millenium III, un alt ONG
pasionat de salvarea Rosiei Montane, a primit 280.000 USD (aici, aici si aici). Mircea Toma si ai lui au primit doar
vreo 120.000 USD din acest fond (aici, aici si aici). Cristian Pirvulescu cu Pro Democratia si APADOR CH,
organizatii si anticrestine si “ecologiste”, au primit mai multe sute de mii de dolari pentru diverse proiecte
fanteziste (aici, aici, aici, aici, aici, aici si aici). Centrul pentru Jurnalism “Independent”, ONG care militeaza
pentru eliminarea religiei din scoli si pentru o “Romanie curata”, a primit si ea, prin manutele Ioanei Avadani,
cateva sute de mii de dolari (aici, aici si aici). Un alt ONG de mucava, “CeRe“, dar prezent prin doi postaci in
Piata Universitatii, pentru “salvarea Rosiei Montane”, a primit pentru “participare publica” vreo 125.000 USD.
Macar au fost corecti: au cerut bani pentru “participare publica”, participa la demonstratii (aici si aici)! Militia
Spirituala, organizatie extremista de stanga, declarat anticrestina, agitatoare in Piata Universitatii si infiltrata in
organul guvernamental “post-anticomunist” IICCMER al lui Marius Oprea si Vladimir Tismaneanu, a primit, si ea,
105.000 USD de la “Soros Fund” (aici si aici). Mai exista si o lista de burse, cu dedicatie pentru minoritari “secui”
si “romi”, mai putin consistenta. Adunarile le puteti face singuri aici, la CEETrust.org – Grant-uri Romania.
Evident, aceasta este numai una dintre surse. Cei numiti mai sus au zeci de alte surse similare de finantare,
dintre care majoritatea firelor duc tot la miliardarul George Soros. Cand o afacere ca Rosia Montana promite un
castig de peste 10 miliarde de euro, ce mai conteaza cateva milioane aruncate in ograda de oratanii “civile”?
Mai ales cand acestea contribuie si la distrugerea unei natiuni, din temelii.

Dar cine este George Soros si pentru cine lucreaza el, de fapt? Ne putem intreba cum un fost colaborator al SS-
ului si Gestapo-ului in Ungaria horthysta – evreu pe deasupra -, cel mai probabil preluat apoi de NKVD dupa
modelul Dionis Patapievici, a ajuns miliardar in “lumea capitalului”? Desigur. Tot asa cum nu putem sa nu
observam ca toate operatiunile lui in zona “societatii civile” au servit si s-au cuplat pe interesele Rusiei,
continuatoarea directiilor geopolitice ale URSS dar si ale lui Petru cel Mare, cat si, evident, a metodelor
distructive “ex-sovietice”, pentru intarirea propriului imperiu. In acest spatiu, si nu numai.

John Paulson, un alt mogul mondial al aurului aflat intr-o oarecare cadere pe lista miliardarilor Forbes (de la
locul 61 la 91, cu 11,2 miliarde doalri), conform Wikipedia provine prin mama sa dintr-o familie de imigranti
evrei originari din Lituania si Romania.

Thomas Kaplan, un miliardar evreu american de 51 de ani, se autodescrie drept un “evanghelist al aurului“. El
este cel care i-a convins pe John Paulson si George Soros, impreuna cu un alt “coleg de breasla”, Stevan Cohen,
sa cumpere actiuni la NovaGold, o companie miniera cu sediul in Vancouver, Canada, care exploreaza aur si
cupru in Alaska.

Despre Beny Steinmetz – afaceristul cu diamante israelian – si razboiul lui cu George Soros – care la randul lui a
investit in Rosia Montana Gold Corporation, prin Newmont Mining Corporation . Si sa nu uitam ca toata agitatia
lui Ponta si Basescu pentru Rosia Montana are ca punct de referinta ultima vizita a mogulului George Soros in
Romania, cand, pentru cateva ore bune, a disparut complet din peisaj, cu ajutorul firmei sale de securitate.

Image Organe aflate in trenaSoros:

Asociatia Pro-Democratia

Alianta Civica

Agentia de Monitorizare a Presei

Academia Catavencu, etc.

Asociatia ” Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa “

Anii 1990 – 1991

Directori executivi

George Soros – Presedinte

Sandra Pralong – reprezentant personal al lui GS, Co-presedinte

Patricia Klecanda – Director Executiv – New York

Reprezentanti internationali

Annette Laborey – Fundatia Soros – Paris

Jessica Douglas Home – Mihai Eminescu Trust – Londra


Alin Teodorescu – Presedinte

Anca Harasim – Director regional

Irina Munteanu – Director filiala Bucuresti

Levente Salat – Director filiala Cluj

Ilona Mihaies – Director filiala Timisoara

Alexandru Lazescu – Director filiala Iasi

Consiliile din Bucuresti si Cluj

Biroul din Bucuresti

Zorel Filipescu

Andor Horvath

Thomas Kleininger

Andrei Pippidi

Catrinel Plesu

Mihai Sora

Radu Valentin Vladea

Lazar Vlasceanu

Alexandru Zub (Iasi)

Filiala Cluj

Ion Aluas

Sandu Bologa

Zoltan Gabos

Eva Gyimesi

Dezso Jenei

Adrian Marino

Paul Philippi (Sibiu)

Victor Pop

Andras Visky (Tg.Mures)

Comisia pentru burse de calatorie, Bucuresti


Doina Lecca

Dana Nistor

Gheorghe Peltecu

Dumitru Sandu

Florian Tomescu

Stafful birourilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi

Biroul din Bucuresti

Sandra Pralong

Alin Teodorescu

Anca Harasim

Irina Munteanu

Manuela Brusalis

Lolita Constantinescu

Mihai Farcas

Octavian Giurca

Cristina Guseth

Eugenia Hila

Daniela Mares

Theresa Molina

Valentin Noanea

Ileana Ranetti

Nicolai Sandu

Alina Stan

Ancuta Vamesu

Biroul din Cluj

Levente Salat

Liviu Burlacu

Mirela Cotroaza
Zsolt Deak-Sala

Mihaela Irimie

Josefina Komporaly

Elisabeta Koto

Claudia Macaria

Adam Muller

Dan Pic

Biroul din Timisoara

Radu Valentin Vladea

Ilona Mihaies

Eugen Babau

Geta Deaconescu

Vasile Deaconescu

Ligia Groza

Liana Popa

Nicoleta Popovici

Ramona Rosenberg

Biroul din Iasi

Alexandru Zub

Alexandru Lazescu

Gheorghe Arhip

Silvia Georgescu

Victor Gradinaru

George Rotaru

Anul 1992

la fel ca in anii 1990 – 1991

Anul 1993

Alin Teodorescu – Presedinte


Anca Harasim – Director Executiv

directorii de filiala – aceiasi

Directori executivi

George Soros – Presedinte

Patricia Klecanda – Director Executiv – New York

Reprezentanti internationali

Jessica Douglas Home – Mihai Eminescu Trust – Londra

Annette Laborey – Fundatia Soros – Paris

Consiliile din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi

Open Request Board, Bucuresti

Zorel Filipescu

Andor Horvath

Thomas Kleininger

Andrei Pippidi

Catrinel Plesu

Mihai Sora

Alin Teodorescu

Lazar Vlasceanu

Open Request Board, Cluj

Sandu Bologa

Zsolt Kozma

Andrei Marga

Ioachim Nica

Janos Pentek

Paul Philippi

Sandor N. Szilagzi

Open Request & Travel Board, Timisoara

Virgil Feier
Hortensia Parlog

Ileana Pintilie

Vasile Popovici

Nicolae Taranu

Marcel Tolcea

Radu Vladea

Open Request & Travel Board, Iasi

Liviu Antonesei

Vasile Astarastoae

Irinel Botez Casian

Emil Coseru

Mihai Gramaticu

Alexandru Lazescu

Nicolae Scarlat

Alexandru Zub

Ana-Maria Zup

Comisia pentru burse de calatorie, Bucuresti

Doina Lecca

Dana Nistor

Gheorghe Peltecu

Dumitru Sandu

Florian Tomescu

Comisia pentru burse de calatorie, Cluj

Constantin Ciuce

Zoltan Gabos

Victor Pop

Traian Rotariu

Anton Tauf
East – East Board, Cluj

Ion Aluas

Eva Cs. Gyimesi

Adrian Marino

Liviu Matei

Andras Visky

Stafful birourilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi

Biroul din Bucuresti

Alin Teodorescu

Anca Harasim

Irina Munteanu

Mihai Farcas

Cristina Guseth

Daniela Mares

Ancuta Vamesu

Stephanie Barton

Manuela Brusalis

Lolita Constantinescu

Ionel David

Octavian Giurca

Gabriela Manta

Dragos Munteanu

Catalin Petrisor

Aurelia Petroianu

Nicolai Sandu

Ileana Ranetti

Leon Dinu

Carmen Nitu
Oana Arseni

Alina Stan

Gabriel Lica

Adrian Neacsu

Valentin Noanea

Biroul din Cluj

Levente Salat

Zsolt Deak-Sala

Dan Baciu

Lucinia Bal

Janos Bendea

Luminita Diaconu

Mihaela Erimie

Agnes Fulop

Josefina Komporaly

Elisabeta Koto

Claudia Macaria

Romeo Macaria

Adam Muller

Tudor Simionescu

Ana Toderean

Mirela Cotroaza

Judit Pakai

Biroul din Timisoara

Ilona Mihaies

Eugen Babau

Nicoleta Popovici

Corina Timis
Cornelia Deaconescu

Ligia Groza

Ovidiu Timis

Biroul din Iasi

Alexandru Lazescu

Victor Gradinaru

George Rotaru

Maria Scripa

Gheorghe Arhip

Cristina Puiu

Anii 1994 – 1995

Alin Teodorescu – Presedinte

Anca Harasim – Director Executiv

Directorii de filiala – aceiasi cu exceptia Iasiului unde e Maria Scripa

Consiliu

Calin Anastasiu

Andor Horvath

Daniel Ioan

Mircea Mihaies

Irina Munteanu

Andrei Pippidi

Catrinel Plesu

Victor Rebengiuc

Lazar Vlasceanu

Mihail Voicu

In perioada asta au luat fiinta primii pui Soros si anume

Fundatia Cartii – Director Daniel Serbanescu

Computer Publishing Center – Director Mihai Cojocea


Soros Advising and Placement Center – Director Manuela Brusalis

Soros Center for Contemporary Art – Director Irina Cios

Visual Arts Foundation (FAV) – Vivi Dragan

Biblioteca Soros – Cluj – Ana Toderean

Soros Educational Advising Center – Cluj, Lucinia Bal

English Language School – Iasi – Anca Colibaba, Timisoara, Liana Popa

Anul 1996

Adunarea Generala

Calin Anastasiu

Vasile Astarastoaie

Stefan Balint

Radu Sorin Barbos

Anton Carpinschi

Dinu C. Giurescu

Andor-Imre Horvath

Daniel Constantiu Ioan

Ludovic Cantor

Thomas Kleininger

Andrei Marga

Mircea Mihaies

Irina Munteanu

Ioachim Nica

Dumitru Oprea

Adriana Mihaela Nistor

Gheorghe Peltecu

Andrei Pippidi

Catrinel Plesu

Victor-George Rebengiuc
Traian-Ioan Rotariu

Wielfried Eckart Schreiber

Mihai Spielmann

Mihai Sora

Alin Teodorescu

Marcel Tolcea

Sorin Vieru

Lazar Vlasceanu

Mihail Voicu

Consiliul national

Lazar Vlasceanu – Presedinte al Fundatiei Soros si al Consiliului

Membri

Calin Anastasiu

Andor-Imre Horvath

Andrei Marga

Mircea Mihaies

Irina Munteanu

Gheorghe Peltecu

Andrei Pippidi

Catrinel Plesu

Victor Rebengiuc

Mihai Spielmann

Mihail Voicu

Comisia de audit

Radu Sorin Barbos

Gheorghe Jugaru

Thomas Kleininger

Anca-Maria Harasim – Director Executiv


Alan Johnson – Director Financiar

Anca Ciobanu – Director filiala Bucuresti

Levente Salat – Director filiala Cluj

Ilona Mihaies – Director filiala Timisoara

Maria Scripa – Director filiala Iasi

Directori programe Bucuresti

Dana Mares

Doina Stefanescu

Liviu Matei

Dan Oprescu

Nicolae Sandu

Marina Ghitoc

1996 – august 1997

Lazar Vlasceanu – Presedinte

Anca Harasim – Director Executiv

Membrii Board

Calin Anastasiu

Andor Horvath

Andrei Marga

Mircea Mihaies

Irina Munteanu

Gheorghe Peltecu

Andrei Pippidi

Catrinel Pleau

Victor Rebengiuc

Mihail Spielmann (membru supleant)

Mihai Voicu

Directorii de filiala Iasi – Narcis Barbarii


Din august 97 – o noua entitate juridica: Fundatia pentru o Societate Deschisa (inregistrata ca fundatie, cu unic
membru fondator George Soros)

August 1997-octombrie 1997

Consiliul National

Lazar Vlasceanu – presedinte

Mircea Mihaies

Andor Horvath

Octombrie 1997

Ianuarie 1998

Consiliul National

Lazar Vlasceanu -presedinte

Valentin Constantin

Andrei Hoisie

Andor Horvath

Mircea Mihaies

H-R Patapievici

Iolanda Staniloiu

Renate Weber

Gabriel Petrescu – Director Executiv

Directori de filiale

Anca Ciobanu – Bucuresti

IM – Timisoara

LS – Cluj

Narcis Barbarii – Iasi

1998

Consiliul National

Renate Weber – presedinte

Lazar Vlasceanu
Valentin Constangin

Mircea Mihaies

Horia Roman Patapievici

Andrei Hoisie

Andor Horvath

Iolanda Staniloiu

1999

Renate Weber – presedinte

Letitia Mark

Valentin Constantin

Dakmara Georgescu

Horia Patapievici

Andrei Hoisie

Gabor Kolumban

Dumitru Sandu

Elek Szokoly

Iolanda Staniloiu

Virginia Gheorghiu

2000

Renate Weber – presedinte

Letitia Mark

Mariana Celac

Dakmara Georgescu

Ionut Popescu

Silviu Lupescu

Anton Niculescu

Gabor Kolumban

Dumitru Sandu
Elek Szokoly

Iolanda Staniloiu

Virginia Gheorghiu

2001

Renate Weber -presedinte

Letitia Mark

Mariana Celac

Dakmara Georgescu

Ionut Popescu

Silviu Lupescu

Anton Niculescu

Gabor Kolumban

Dumitru Sandu

Elek Szokoly

Virginia Gheorghiu

2002

Renate Weber – presedinte

Letitia Mark

Mariana Celac

Ionut Popescu

Silviu Lupescu

Pana in martie

Dakmara Georgescu

Gabor Kolumban

Dumitru Sandu

Elek Szokoly

Virginia Gheorghiu

Din martie
Smaranda Enache

Maria Ionescu

Elisaveta Stanciulescu

Cristian Parvulescu

2003

Renate Weber – presedinte

Mariana Celac

Smaranda Enache Virginia

Gheorghiu Maria Ionescu

Elisaveta Stanciulescu

Silviu Lupescu

Cristian Parvulescu

Ionut Popescu

2004

Renate Weber – presedinte

Smaranda Enache

Virginia Gheorghiu

Maria Ionescu

Elisaveta Stanciulescu

Andrei Oisteanu

Marius Oprea

Cristian Parvulescu

Levente Salat

2005 – martie 2006

Levente Salat – presedinte

Andrei Oisteanu

Marius Oprea

Sabina Fati
Horatiu Pepine

Miklos Bakk

Dezideriu Gergely

Smaranda Enache

Maria Ionescu

Elisaveta Stanciulescu

Cristian Parvulescu

Virginia Gheorghiu

(din 1998 procesul de rotatie al membrilor are un algoritm diferit, mandatul membrilor Consiliului National
incheindu-se la date diferite, ceea ce explica de ce pe parcursul unui an apar, uneori, mai multe persoane – e
vorba de ultimele luni de mandat ale unora si primele luni de mandat ale celor nou veniti)

Din martie 2006

Renate Weber – presedinte

Levente Salat

Dezideriu Ghergely

Sabina Fati

Andrei Oisteanu

Horatiu Pepine

Miklos Bakk.

Image Familia Rothschild, Sörös şi Rusia

O dată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov în primăvara lui 1985, ca secretar general al PCUS (Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice), o serie de influenţe subtile aveau să îl împingă pe acesta la declanşarea unei serii
de reforme ce aveau să se sfîrşească prin dărîmarea imperiului comunist. Încurajat din străinătate, Gorbaciov a
adus un val al schimbărilor prin celebrele sale „perestroika” şi „glasnost”. SUA şi o serie de organizaţii
mondialiste semi-oculte s-au grăbit să adîncească ceea ce apărea din punctul lor de vedere ca o breşă în
sistemul sovietic, ademenindu-l şi încurajîndu-l pe Gorbaciov. Metoda principală utilizată de preşedintele
american George Bush (tatăl) pentru a-l manipula pe Mihail Gorbaciov au fost promisiunile încheierii între SUA
şi Uniunea Sovietică a unor acorduri comerciale fără precedent, care să aducă economiei sovietice uriaşe
capitaluri, care n-au mai venit însă. Dar totul avea să se sfîrşească prin favorizarea tocmai a duşmanilor de pînă
atunci ai statului, adică a celor care acumulează capitalul negru, iar acum avea posibilitatea să acţioneze pe faţă.
Ca nişte vulturi, ei vor devora rapid proprietatea de stat, ucigînd socialismul rus. Dintre aceştia, marea
majoritate evrei, aveau să se nască peste cîţiva ani „oligarhii ruşi”, noii stăpîni ai economiei ruse, care sînt de
fapt evrei, cum o arată şi mai recenta lor cetăţenie israeliană (Israelul nu acordă cetăţenie decît evreilor). Ca să
surprindem esenţa evenimentelor ce s-au abătut asupra Rusiei sovietice şi post-sovietice trebuie să începem cu
descinderea miliardarului evreu George Sörös la Moscova, în 1987. Cum am mai zis, conform biografului său,
William Engdahl, George Sörös a fost identificat ca fiind „omul de paie” al concernelor bancare anglo-franceze
ale Rothschildzilor. („Relaţiile lui Sörös cu cercurile internaţionale ultrasecrete ale Rothschildzilor nu sînt relaţii
bancare întîmplătoare sau obişnuite, iar succesul extraodinar al lui Sörös ca speculant pe nisipurile mişcătoare
ale pieţelor financiare sînt greu de explicat doar prin simplul său «talent de jucător». Sörös are acces la
informaţiile interne ale unuia dintre cele mai importante canale de informaţii private din lume”. Între rolurile lui
Sörös, rezervat lui de Rothschildzi ca reprezentanţi ai unei oculte mondiale, este acela de agent de influenţă la
nivel planetar pentru promovarea „economiei de piaţă” cînd doresc să disperseze proprietatea unor state, de
regulă, sau prin centralism, atunci cînd vor să acumuleze pentru ei. Legăturile dintre Rothschildzi şi Sörös se ţin
prin oameni cheie. Astfel, evreul R. Katz face parte atît din comitetul director al concernului lui Sörös (Quantum
Fund), dar, în acelaşi timp, este director al Rothschild Italia SPA din Milano şi în N.M. Rothschild & Sons). George
Sörös şi-a axat activitatea asupra Uniunii Sovietice din perioada Gorbaciov, adică din anii ‘80 (după ce invadase
cu agenţii săi Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia), avînd timp să creeze o întreagă reţea „rusă” de organizaţii şi să
susţină un mare grup de colaboratori care călătoreau în afara Rusiei sovietice. Cînd a ajuns la Moscova, în 1987,
şi l-a îmbrăţişat pe dizidentul Saharov, Sörös a fost aplaudat de către intelighenţia rusă. Se vorbea despre el ca
despre un democrat, un susţinător şi un învăţător, un investitor strategic, totodată un geniu financiar al
capitalismului. A fost imediat introdus la Raisa Gorbaciova, soţia boss-ului URSS, şi a înfiinţat o fundaţie
americano-sovietică, numită Cultural Initiative. Relaţia lui Sörös cu Raisa Gorbaciova, care avea o imensă
influenţă asupra lui Mihail Gorbaciov, avea să devină una permanentă, deşi ascunsă de ochii lumii şi menţinută
în maximă discreţie. În scurt timp, Sörös a reuşit să ocupe poziţii cheie la Moscova, bazele activităţii sale în
Uniunea Sovietică fiind create de însuşi Mihail Gorbaciov, care ştia bine că intra în combinaţie cu un proeminent
ideolog al anti-comunismului. Trebuie să amintim că în acei ani ‘80 Gorbaciov avea un sprijinitor secret chiar la
vîrful CIA. Sub conducerea lui Gorbaciov, republicile sovietice au primit independenţa faţă de Moscova cînd, la 7
februarie 1990, Comitetul Central al Partidului Comunist, prezidat de Gorbaciov, a fost de acord să renunţe la
controlul acestora, acordînd republicilor constituite ale URSS-ului „suveranitatea naţională”. Această libertate a
dezorganizat economia pînă atunci centralizată, fluxurile de aprovizionare fiind rupte şi instaurîndu-se un declin
economic general. Au apărut în schimb noi lideri, preşedinţi ai noilor republici semi-independente, precum cel
al Rusiei, Boris Elţîn, ales la 29 mai 1990 ca „preşedinte al Sovietului Suprem al RSFSR”. Elţîn fusese adus la
Moscova chiar de către Gorbaciov, care l-a numit secretar general al organizaţiei partidului comunist (PCUS) a
oraşului. Totuşi, îmbătat de succesul facil al populismului, în 1987 Elţîn a atacat partidul comunist, devenind un
renegat politic. Acest lucru a atras însă atenţia organizaţiilor occidentale asupra sa, iar la alegerile curînd iniţiate
pentru Parlamentul rus („Congresul Deputaţilor”), prima structură ne-comunistă după 70 de ani, el devine
deputat pentru oraşul Moscova. Imediat i s-a cultivat imaginea mondială, universitatea americană Johns
Hopkins (din plin angajată în programele Sörös) organizîndu-i „congressman-ului Elţîn” un turneu în SUA, unde a
fost foarte bine primit de oficialităţile americane care trebuiau să îi asigure sprijinul politic.

În total, Comitetul Central al grupărilor regionale ale partidului au creat cîteva sute de societăţi pe acţiuni”, iar la
18 septembrie 1990, telegrama numărul 16.383 semnată de Leopold Rothschild confirma acordul trustului
bancar britanic „pentru crearea unui sindicat bancar privind acordarea de împrumuturi contra garanţiei în aur”.
După puciul din august 1991 se va constata că rezerva de aur a URSS dispăruse fără urmă, ceea c e înseamnă că
acesta ajunsese la Rothschildzi, dar în scurt timp Partidul Comunist al URSS avea să fie scos în afara legii de către
Boris Elţîn, ceea ce înseamnă că nu a mai avut cine să încasese banii pentru aurul trimis. Chiar dacă Iacob
Rothschild este cel ce se va ocupa preponderent de preluarea resurselor spaţiului ex-sovietic, observăm că
firma de la Londra a familiei l-a implicat la început şi pe Leopold Rothschild. Născut în 1927, Leopold David de
Rothschild este cel de-al doilea fiu al „britanicului” Lionel Nathan de Rothschild (1882-1942). Leopold
Rothschild a lucrat mai întîi la băncile evreieşti americane Kuhn, Loeb & Co şi Morgan Stanley (ceea ce vădeşte
încă o dată conexiunile familiei Rothschild cu sistemul bancar american, în ciuda unor opinii sceptice în acest
sens) înainte de a deveni partener în trustul familiei, N.M. Rothschild & Sons, în 1956, poziţie din care trata în
1990 cu oficialii sovietici. Cînd în 18 august 1991 partidul comunist al URSS a încercat să se descotorosească de
Gorbaciov (Pe 20 august 1991, republicile semi-autonome deja trebuiau să semneze un nou tratat unional, care
le-ar fi făcut ţări independente într-o federaţie cu preşedinte, politică externă şi armată comune. Pe 18 august
1991, însă, vicepreşedintele Ghenadi Ianaiev, primul-ministru, ministrul apărării, şeful KGB şi alţi lideri comunişti
au acţionat pentru a preveni semnarea tratatului unional, formînd „Consiliul de Stat pentru Starea de Urgenţă”,
care l-a pus pe Gorbaciov sub arest la domiciliu, încercînd să restaureze statul unional.), un fel de „revoluţie” de
tipul celor finanţate de Sörös, şi în care avea să se afirme ca lider Boris Elţîn, preşedintele Sovietului Suprem al
Rusiei la acea vreme, imaginea sa cocoţat pe un tanc făcînd înconjurul lumii, avea să ducă la prăbuşirea URSS, ca
imperiu sovietic. Elţîn poza în luptător împotriva „loviturii de stat” a comuniştilor. Prezenţa lui şi a „maselor
populare”, cîteva mii de moscoviţi care au asaltat sediul liderilor oficiali, a fost pretextul armatei de a se retrage,
liderii comunişti unionali fiind arestaţi. În cursul toamnei lui 1991, guvernul rus condus de Elţîn a preluat unul
cîte unul toate ministerele unionale, iar în noiembrie 1991, în calitate de preşedinte al Rusiei, Elţîn a dat un
decret interzicînd Partidul Comunist din Uniunea Sovietică pe teritoriul Republicii Ruse. Pe 24 decembrie 1991,
Rusia (Federaţia Rusă) avea să preia locul URSS în cadrul ONU (rodul unor aranjamente oculte, legate de
susţinerea lui Elţîn), iar a doua zi Gorbaciov demisiona, Uniunea Sovietică încetînd să mai existe. Noul locatar de
la Kremlin era de acum Boris Elţîn, ca preşedinte al Rusiei. „După un fals start sub Mihail Gorbaciov în 1988-
1991, Sörös s-a transformat în noul cerc al lui Elţîn şi l-a adus în Rusia pe Jeffery Sachs, odată cu terapia de şoc,
la finele lui 1991. Sörös descrie astfel eforturile sale: «Din iulie 1990 am început să mobilizez un grup de
economişti să preia Uniunea Sovietică. Profesorul Jeffery Sachs, cu care am lucrat în Polonia, era gata şi înfocat
de dorinţa să participe. El a sugerat un număr de alţi participanţi: Romano Prodi, din Italia, David Finch, un ex-
oficial de la Fondul Monetar Internaţional. Eu i-am mai inclus pe Stanleu Fischer şi Iacob Frenkel, capii cercetării
de la Banca Mondială şi FMI, pe Larry Summers de la Harvard şi Michael Bruno de la Central Bank of Israel”.
(William Engdahl, The Secret Financial Network Behind „Wizard” George Sörös, în Executive Intelligence Review
(EIR) din 1 noiembrie 1996.). Aşa că mega-afacerea „Rusia Comp” a demarat atunci cînd evreul polonez Jeffrey
Sachs, care face parte la rîndul său din organigrama fondurilor de investiţii ale lui George Sörös, ca principal
consilier economic, a fost plasat în Rusia în funcţia de consilier prezidenţial pe lîngă Boris Elţîn, pentru a
îndruma administraţia acestuia, împreună cu echipa sa finanţată de Sörös, în aplicarea „terapiei de şoc” asupra
economiei ruse. Rezultatul a fost că această „terapie” Sörös-Sachs a dezlănţuit în Rusia haosul economic şi
superinflaţia. De situaţie au profitat acoliţii lui Sörös din afara Rusiei, precum comerciantul evreu Marc Rich,
care a cumpărat practic pe nimic întreaga producţie de aluminiu a Rusiei pe cîţiva ani, Marc Rich fiind la rîndul
lui un membru al ocultei Sörös-Rothschild (A. Craig Copetas, Metal Men: Marc Rich and the 10-Billion-Dollar
Scam. New York, 1986; EIR Special Report, The true story of Sörös the Golem: A profile of megaspeculator
George Sörös, 1997), şi totodată agent israelian Mossad. Cercul lui Sörös include familia lui Jacob Rothschild, pe
Marc Rich, ca şi pe traficantul de arme israelian Shaul Eisenberg şi pe „Dirty Rafi” Eytan, ambii conexaţi laturii
financiare a Mossad-ului. (După ce a fost introdus Sörös în spaţiul ex-sovietic, Shaul Eisenberg a fost acuzat în
Uzbekistan de o uriaşă fraudă şi corupţie, trebuind să dispară). În lucrarea Naşul Kremlinului, Paul Klebnikov
(editor al revistei Forbes) dezvăluia că, pînă la căderea URSS-ului, Rich a fost asociat cu persoane importante din
partidul comunist şi din KGB, făcînd afaceri cu directorii companiilor de stat, celor care îl ajutau livrîndu-le
comisioanele în conturi din Elveţia. Majoritatea firmelor anonime ale acestor „magnaţi ruşi” au fost înfiinţate în
cantonul elveţian Zug, unde îşi are Marc Rich reşedinţa. (Tot în Zug sînt înregistrate şi companiile paravan prin
care „oligarhii ruşi” controlaţi de Ric h şi îndrumaţi de familia lui Iacob Rothschild preluau în prezent o felie din
economia României. Liberalizarea preţurilor şi inflaţia cu o rată de ordinul zecilor de procente pe lună a sărăcit
bătrînii şi pe celelalte persoane care depindeau de venituri fixe, economiile de viaţă ale altora topindu-se
fulgerător. Guvernul a ridicat ratele dobînzilor la niveluri record, a impus noi taxe şi impozite mari, făcînd
totodată reduceri masive în domeniul cheltuielilor sociale. Economia Rusiei s-a prăbuşit într-o criză profundă,
fiind apoi lovită de crahul economic şi „criza bancară” din 1998. Finanţîndu-l pe Boris Elţîn în scopul desăvîrşirii
distrugerii economiei sovietice, Sörös şi magnaţii afacerilor negre aveau să aibă profituri de ordinul
fantasticului. Petrolul rusesc şi aproape toată industria au intrat în numai cîţiva ani, după căderea regimului
comunist în 1991, în posesia cîtorva oligarhi, care s-au dovedit a fi, mai mult sau mai puţin, marionetele şi
partenerii mai no i ai grupului ocult evreiesc mondial reprezentat de „finanţişti“ ca George Sörös, Sachs şi clanul
Rothschild, la care se adaugă şi alţii, precum internaţionalul Marc Rich, alt agent Rothschild, care foloseşte în
operaţiunile sale economice interpuşi aleşi din „mafia rusă“ de etnie tot evreiască. Concomitent cu acţiunile lui
Sörös, şi în coordonare cu acţiunile oamenilor acestuia, grupul viitorilor oligarhi evrei ruşi, circa 7 indivizi la
început, l-au cooptat obligîndu-şi-l pe „ţarul Boris“, susţinîndu-i financiar activitatea politică. Mentorul acestora
şi primul creditat de administraţia lui Elţîn a fost Vladimir Potanin, un „copil al elitei sovietice“, dar care se
asociase direct în afaceri cu Sörös. Potanin a fost ajutat de regimul lui Elţîn să controleze cea mai mare bancă
privată din Rusia de pînă în 1998, UneximBank, pentru ca apoi, cu ajutorul acestei bănci, să devină primul
„oligarh rus“, cum vom vedea mai jos, preluînd de la stat grupul petrolier Sidanco şi gigantul metalifer Norilsk
Nickel (cel mai mare producător mondial de platină şi paladiu). Potanin este, cum vom vedea, unul din cei care
ce au creat „Familia“ lui Elţîn, realizînd controversatul sistem „împrumuturi contra acţiunii“, care a dus la
crearea oligarhilor din Rusia în 1995. În 1996, o dată cu realegerea lui Elţîn ca preşedinte al Rusiei cu ajutorul
unor consultanţi evrei din SUA, plătiţi de noii oligarhi, Potanin a fost numit prim-ministru adjunct. Astfel au fost
transformaţi „magnaţii ruşi“ în „oligarhi“. În afară de primul dintre aceştia, Vladimir Potanin (asociat direct în
afaceri cu Sörös), majoritatea celor „apăruţi la vedere peste noapte“, erau de fapt etnici evrei, precum Boris
Abramovici Berezovski (principalul adversar mondial de astăzi al preşedintelui rus Putin), Roman Abramovici,
Mihail Fridman, Mihail Hodorkovski, Vladimir Gusinski, Leonid Nevzlin, Victor Vexelberg, Oleg Deripaska, Arkadi
Gaidamak, Vitali Malkin, Evghenii Swidler (Eugene Shvidler) şi mulţi alţii. Lîngă aceşti evrei au apărut şi afacerişti
de aparentă naţionalitate rusă sau locală, colaboratorii necesari ai celor dintîi. „Ca speculator, Sörös este de
asemenea activ pe piaţa rusească – mai scria dr. Vera Butler. Ţintele de aici sînt principalele sectoare strategice
ale economiei. Sörös deţine pachetul de control, în valoare de 1 miliard de dolari din acţiunile corporaţiei
Svyazizvest, ce controleză toate comunicaţiile telefonice din Rusia. După această achiziţie, Sörös spunea într-un
interviu că fondurile sale sînt participante active în cumpărarea tuturor companiilor ruseşti de petrol şi gaze
naturale. Trebuie înţeles că un control asupra acestor sectoare nu este în principal o operaţiune economică, ci
este în primul rînd (sau în egală măsură) o subjugare politică a ţării“. În 1987, cu patru ani înainte de căderea
Rusiei sovietice (URSS), komsomolistul (adică şef al Uniunii Tineretului Comunist) de origine evreiască Mihail
Hodorkovski punea bazele Băncii Menatep, unde are şi astăzi cea mai mare participare. Primele milioane de
dolari le-a cîştigat imediat după 1990, cînd a preluat mai multe firme de stat la preţuri de nimic. Oficial, a
cumpărat compania petrolieră Yukos, un gigant în domeniu, la o licitaţie în 1995, cu 350 milioane de dolari.
Actiunile lor nu s-au limitat la o uriasa acumulare de capital din industria petroliera si banci . Nu exista domeniu
de activitate fundamental de natura sa strice valorile reale ale umanitatii in care sa nu fie implicati
( homosexualitate , eugenie , avorturi ) si nu au ratat , incepand din secolul 19 , nici una din etapele edificarii
NOII ORDINI MONDIALE la ca sa nu-si aduca contributia in mod major si uneori determinant ( Liga Natiunilor ,
finantarea industriei naziste , ONU , Banca Mondiala , FMI , UE ) . Au fondat si/sau finantat organisme financiare
si politice interne si internationale aflate in varful piramidei decizionale ce sforaresc conducatorii natiunilor si
sistemul economic mondial ( Federal Reserve , Council on Foreign Relations ,Asia Society , Bilderberg ,
Population Council , Comisia Trilaterala , North American Free Trade Agreement – NAFTA , Group of Thirty) . Au
fondat universitati si au finantat centre de invatamant , adevarate fabrici de pregatit marionete ascultatoare
fidele sistemului .

La Compagnie Financiere Edmond de Rothschild Banque a preluat prin intermediul unui fond de investitii, 60%
dintr-o firma de dezvoltare imobiliara din Romania, detinuta, in parte, de doi oameni de afaceri israelieni, care
sunt implicati in constructia proiectului Planorama din Bucuresti. Firma din Romania are printre actionari
oamenii de afaceri israelieni Eitan Eldar si Roy Gil. La Compagnie Financiere Edmond de Rothschild Banque
administreaza active in valoare de peste 30 mld. euro si este divizia franceza a grupului La Compagnie
Financiere Rothschild (LCF Rothschild), detinuta de familia Rothschild. LCF Rothschild administreaza 250 de
fonduri de peste 100 mld. euro. Soros a creat o serie de ONG-uri care au ajutat la propulsarea Aliantei DA la
guvernare * Soros a fost “creierul” “revolutiilor colorate” din Georgia si Ucraina * El este cel care a gasit metoda
de “schimbare a unui regim nedemocratic”pe cale pasnica, fiind un artizan al prabusirii comunismului * A fost
mentorul lui Mihail Gorbaciov si Vaclav Havel * “Revolutia de catifea” de la Praga ilustreaza din plin mecanismul
lui Soros.

Soros si-a castigat, prin rolul jucat de-a lungul anilor ’80 – iar prin finantarea si organizarea “revolutiilor
colorate” din Georgia (2003) si Ucraina (2004) – reputatia unui super-lider al “Noii Ordini Modiale”. Soros a
militat, a finantat si a organizat, prin fundatiile sale, “schimbarile unor regiuni autoritare sau nedemocratice”
din Est, pe cale pasnica, “fara violenta”. Este metoda miscarilor din ’89 – cu exceptia Romaniei – precum si a
“revolutiilor portocalii” . “Revolutiile portocalii” au adus in sfera de influenta a “Noii Ordini Mondiale”, tari ca
Georgia sau Ucraina, fara sa se traga un singur glont! De partea cealalta, avem tragedia din Irak. Metodele lui
Soros de “destabilizare pasnica” a unor societati putin democratice pot fi comentate mai ales ca magnatul
finanteaza si in Romania o vasta retea de organizatii “open society”. La inceputul anilor ’80, George Soros a
inceput sa finanteze gruparile de rezistenta, precum si persoanele aflate in dizgratia regimurilor comuniste din
Europa de Est, prin “Open Society” (“Societatea Deschisa”). Un concept formulat de filosoful britanic Sir Karl
Popper, profesorul si mentorul sau. Innobilat in 1965, filosofia lui Popper a capatat consistenta prin crearea de
catre George Soros a lui “Open Society Institute”, sustinut financiar de “Soros Fund Management”. Din 1979,
“Open Society” patrunde in Europa Centrala si de Est (statele comuniste), dar si in multe alte state din Africa,
Asia si America Latina. In 1992, Soros a fondat – la Budapesta – “Central European University”, care formeaza
cadre selectionate din intreaga Europa de Est si fosta URSS. Inclusiv din Romania.

Metoda preferata a lui Soros: atragerea establishmentului comunist prin burse. “In fiecare tara identificam un
grup de oameni – unii dintre ei chiar din aparatul de conducere, altii mai putin cunoscuti – care impartaseau
ideile mele”, afirma Soros despre metoda sa de a castiga increderea “establishmentului” comunist de atunci.
Metoda lui Soros de a atrage, in primul rand, oameni nemultumiti ai sistemului – pe cei din interiorul grupului
de conducere comunist mai ales – care cunosteau foarte bine atat sistemul, cat si punctele sale slabe, a facut
ca, in curand, “Open Society” sa numere in randurile sale oameni politici, sefi ai armatei si serviciilor secrete,
economisti, finantisti si juristi, oameni din media, penetrand astfel “coloana vertebrala” a sistemului comunist.
Metodele lui Soros sunt dezvaluite in 22 septembrie 1991 (vezi “The New World of Apyless Corps”), precum si
in “East and Central Europe Program” (www.newschool. edu/centers). O lucrare interesanta este si Dan
Seligman: “The Life and Times of a Messianic Billionaire”, sau Theodore Spencer: Investors of the Century”
(Fortune,decembrie1999).

Penetrarea prin burse si manuale

Image Prima tara comunista tintita a fost, cum era de asteptat, Ungaria natala. Soros a oferit mai intai, burse
“establishmentului” comunist maghiar si a castigat astfel incredere si influenta politica la Budapesta. A
promovat apoi celebrele sale manuale. Studenti, cercetatori, scriitori, artisti, tineri activisti de partid maghiari
au devenit astfel sensibili la ideile si la proiectele “societatii deschise”.

Miscarea urmatoare a lui Soros in Europa de Est, a fost Polonia unde miliardarul american a subventionat
“Solidaritatea”. Cea care a preluat, prin alegeri, puterea in 1988. Trebuie insa sa mentionam ca, printre prietenii
lui George Soros s-a numarat si generalul Wojciech Jaruzelski, cel care, la inceputul anilor ’80, decretase in
Polonia “legea martiala”, evitand astfel o ocupatie sovietica, declansata de greva la scara nationala a
“Solidaritatii” poloneze.

In URSS, Soros l-a cunoscut si a devenit mentorul lui Mihail Gorbaciov(foto). O dovada in acest sens este ca, sub
influenta lui Soros, Gorbaciov (venit la putere in ’85) a inceput sa se refere in discursurile sale, tot mai des, la
“casa noastra europeana” la “societatea deschisa”, si sa promoveze concepte reformiste ca “glaznosti” ori
“perestroika”. Numerosi tineri sovietici au luat calea burselor lui Soros, si au ajuns in Occident. La inceputul
anilor ’90, Soros si-a lansat in Rusia celebrele “manuale” (vezi Irma Dezhina: “US Non-Profit Foundation in
Russia, Impact on Research and Education”). Dar foarte repede au aparut criticii. Acestia sustineau ca, in
realitate, Soros urmareste “dezmembrarea Rusiei ca stat, care avea potentialul de a redeveni superputere
mondiala”. Unul dintre adversarii lui Soros – miliardarul Boris Berezovski – declara despre Soros: “Aproape am
lesinat cand am auzit, cu ani in urma, ca Soros este agent al CIA.”

Dupa ce a cheltuit 250 de milioane de dolari pentru “transformarea educatiei si economiei ruse”, Soros a mai
investit 100 de milioane de dolari pentru a crea in Rusia “International Science Foundation”. In China, adeptii lui
Soros au fondat “Fund for the Reform and Opening China“, au fost organizatorii mitingului-maraton din Piata
Tien-An Men, miting inecat in sange de autoritatile de la Beijing, dupa o indelungata ezitare. (In Romania,
pentru spargerea mitingului-maraton din Piata Universitatii si anihilarea opozitiei au fost preferati “minerii”.)
Ulterior, chinezii l-au acuzat pe Soros de legaturi cu CIA (vezi august 1989, Mariane Yen: “Fund’s representative
arrested in China”).“Societatea deschisa” in Romania

Oficial, Soros a infiintat la Bucuresti, in 1990, fundatia care ii purta numele: “Fundatia Soros”. Ulterior, numele a
fost schimbat: “Fundatia pentru o Societate Deschisa” (FSD). A fost printre primele ONG-uri infiintate in
Romania.

In realitate, era vorba de o adevarata retea: “Soros Open Network Romania” (Reteau Deschisa Soros din
Romania). In cadrul acestei retele functioneaza o mare varietate de organizatii, asociatii, institutii, cluburi etc.

Image Personalitatile de varf ale retelei “Soros Open Network Romania”: Renate Weber, Alina Mungiu, Monica
Macovei, Cristian Parvulescu,Razvan Ungureanu(foto), Adrian Cioroianu etc. In cadrul retelei “Soros Open
Network Romania” sunt grupate ONG-uri cunoscute, si unele mai putin cunoscute.

Dintre cele mai putin afisate (pana acum) in public, remarcam: “Uniunea pentru Reconstructia Romaniei”,
“Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, “Centrul pentru Dezvoltare Economica”, Fundatia “Concept” etc. Cele
mai importante sunt: “Fundatia pentru o societate deschisa” (FSD), fosta pana in 1997, “Asociatia Fundatiei
Soros pentru o Societate Deschisa”, care reprezinta punctul central al “piramidei” celorlalte “ONG”-uri. Care se
mai autodefinesc si drept “societatea civila”. FSD asigura finantarea celorlalte ONG-uri, care insa – intre timp –
si-au creat si surse proprii de subventionare. Mai ales dupa 2000. Apartenenta la FSD a creat membrilor sai
multiple oportunitati. Razvan Ungureanu este un bun exemplu in acest sens. Pana in 1997, actualul ministru de
Externe – Razvan Ungureanu – a lucrat pentru FSD. Aceasta i-a permis sa beneficieze de burse si stagii de
pregatire. Astfel, in ’90-’91, Ungureanu a primit o bursa pentru masterat la “St. Cross College” al lui “University
of Oxford”, masterat luat in 1993. Acest lucru i-a ingaduit ulterior lui Ungureanu sa devina membru al
prestigioasei “European Association for Jewish Studies” de la Oxford. In 1998, Ungureanu a devenit “Senior
Fellow” la “Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies” din cadrul lui “St. Cross College” (Oxford), cel mai
cunoscut centru cu acest profil din lume. Primind “Premiul Posen”, Ungureanu a beneficiat si de o bursa de doi
ani (1996/1997 si 1997/1998), la cunoscuta “Universitate Ebrica” din Ierusalim. In 2000, Ungureanu a sustinut
cursuri ca “Senior Reader” la “NATO School” din Oberammergau (Germania), iar in 2003 Ungureanu este
“senior Reader” la “George C. Marshall Center for Security Studies” de la Garmisch-Partenkirchen (Germania).
Din martie 2005, Mihai Ungureanu este profesor asociat si la “Universitatea Nationala de Aparare”. La 2 mai
2005, intampinandu-l la Ierusalim pe Mihai Ungureanu, Silvan Shalom (ministrul de Externe al Israelului)
spunea: “Bine ai venit, prietene Ungureanu, expert in iudaism si prieten al Israelului!”

Mihai Razvan Ungureanu este doar un exemplu pentru oportunitatile oferite de FSD si George Soros tinerilor
romani. Acelasi lucru se poate spune despre multi altii dintre cei citati mai sus. Cele mai cunoscute ONG-uri din
cadrul lui “Soros Open Network Romania” (SON) sunt:

ASOCIATIA PRO DEMOCRATIA” (APD). Infiintata in august 1990, de Adrian Moruzi, la Brasov. A fost finantata,
mai intai, de “National Democratic Institute”, dupa care a intrat in piramida SON. Are 30 de filiale in intreaga
tara si peste 1000 de membri. Specializare: supravegherea alegerilor, numaratoarea paralela a voturilor etc.
Organizeaza in fiecare an “Universitatea de vara de la Balvanyos” (Covasna), alaturi de “Liga Pro-Europa”, si
“Uniunea Tineretului Maghiar” precum si de FIDESZ. “Pro-Democratia” este finantata pe langa SON (mai exact
de FSD) si de: “National Democratic Institute”, “Freedom House”, “USAID” (United States Agency for
International Development) si “Westminster Foudation for Democracy”. Din 1999, “Pro-Democratia” il are in
frunte pe Cristian Parvulescu, care a analizat finantarea partidelor in ultima campanie electorala. Rezultatul: nici
un partid nu a respectat legea la acest capitol! Cu o exceptie: Partidul Democrat!

“SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA” (SAR). Societate recent infiintata, condusa de Alina Mungiu. La ultimele
alegeri a venit cu ideea aliantei “DA” – dintre Partidul Democrat si Partidul National Liberal – care le-a si
castigat.

Finantarea vine de la “Open Society Institute”, precum si de la “Banca Mondiala”, “Freedom House” (James
Woolsey), si “Marshall Fund”.

“ASOCIATIA PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI IN ROMANIA-COMITETUL HELSINKI” (APADOR-CH).


Condusa la inceput de Renate Weber, apoi din 1996 de Monica Macovei. Trebuie precizat ca “APADOR-CH” este,
probabil singurul ONG apolitic din Romania, care corespunde criteriilor pretinse acestor oranizatii non-
guvernamentale.

GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL” (GDS). Infiintat cu mult zgomot in 1990, in prezenta lui Ion Iliescu, la “Hotelul
Intercontinental”, GDS-ul s-a dovedit ulterior a fi principala pepiniera a FSD. Condus actualmente de Radu
Filipescu, GDS-ul numara intelectuali importanti ai Romaniei de azi: Gabriela Adamesteanu, Mariana Celac,
Andrei Cornea, Andrei Oisteanu, Adrian Cioroianu etc.

Din lipsa de spatiu tipografic, ne oprim aici cu enumerarea ONG-urilor din cadrul retelei SON. Nu inainte de a
aminti “AGENTIA DE MONITORIZARE A PRESEI ACADEMIA CATAVENCU” (Mircea Toma), precum si “ALIANTA
CIVICA”.

Rothschild, Soros si Paulson pariaza pe colaps financiar

In timp ce miliardarul Goldman Sachs paria pe euro pentru ca si-a mutat operatiunile in Europa, alti miliardari
mizeaza pe colaps economic.
Jacob Rothschild 300x256 Rothschild, Soros si Paulson pariaza pe colaps financiar

Miliardarii Rothschild (foto), Soros si Paulson n-au cum sa piarda

Jacob Rothschild a pariat recent 200 de milioane de dolari pe caderea euro.

soros 1 300x198 Rothschild, Soros si Paulson pariaza pe colaps financiar

Soros

John Paulson, administratorul unui fond urias de investitii, care la ultima criza a facut vreo 20 de miliarde de
dolari pariind impotriva pietei imobiliare americane, pariaza acum ca euro o ia in jos, iar pretul aurului in sus.

Drept pentru care deja a bagat cateva miliarde in actiuni la SPDR Gold Trust, cea mai mare piata de desfacere a
aurului fizic. George Soros a investit peste 130 de millioane de dolari in aur, ceea ce inseamna ca mizeaza pe
colapsul financiar. „Pariurile” sau speculatiile elitei financiare sunt interpretate de analistii financiari ca ultime
incercari de a da niste tunuri inainte de colapsul sistemului financiar.Cititi si

SOROS-Washington a decis soarta Romaniei in decembrie 1989 si o face si in prezent, priviti asasinii nostri si
jefuitorii Romaniei

ImageHillary Clinton vrea să fie prima femeie preşedinte a SUA cu sprijinul celui mai malefic om de pe planetă,
George Soroş. Contracandidatul ei, “războinicul” Jeb Bush! Trist pentru americani… Foxnews.comne anunţă că
“cel mai malefic om de pe planetă”, George Soroş va finanţa campania lui Hillary Clinton (soţia fostului
preşedinte Bill Clinton) pentru candidatura la preşedinţia SUA din 2016. Citez din ştire:

“Investitorul miliardar George Soroş face un efort pentru a o ademeni pe Hillary Clinton către Casa Albă în 2016.
Soroş este co-fondatorul petiţiei “Ready for Hillary”, adică “Pregătiţi pentru Hillary”, pentru a o sprijini pe
doamna Clinton la alegerile prezidenţiale. Pe tweet-ul petiţiei se poate citi: “Îi urăm bun venit lui George Soroş,
unul din co-fondatorii Consiliului de Finanţare Naţională “Ready for Hillary”. Directorul politic al lui Soroş,
Michael Vachon, a spus într-o declaraţie că investitorul în vârstă de 83 de ani este încântat să se alăture celor
mai mult de 1 milion de americani care o sprijină pe Hillary”.

Conform site-ului DiscoverTheNetworks.org, George Soroş este unul dintre cei mai puternici indivizi de pe
planetă. Începând cu mijlocul anilor 80, el şi-a folosit imensa putere pentru a reconfigura peisajul politic al
câtorva ţări din lume, în unele cazuri jucând un rol cheie în răsturnarea regimurilor care durau de decenii
întregi. În ceea ce priveşte Statele Unite, Soroş afectează politica şi cultura americană mult mai profund decât o
poate face orice altă persoană. O mare parte din influenţa lui Soroş îşi are originea în averea personală de 13
miliarde de dolari, la care se adaugă încă alte 25 de miliarde de dolari deţinute în active de către firma sa, Soros
Fund Management. Totuşi, o sursă la fel de mare în puterea lui Soroş îl constituie zelul său mesianic; Soroş se
vede ca un misionar, având un fel de mandat divin pentru a transforma lumea şi instituţiile. Într-un articol destul
de recent de pe site,Adevărata conspiraţie a aurului de la Roşia Montană: noi, românii, suntem victimele
manipulărilor din umbră ale miliardarului maghiaro-evreu, George Soros! arătam că în spatele scandalului de la
Roşia Montană nu se află decât acelaşi manipulator malefic, George Soroş. Pe de altă parte, toată lumea ştie că
actualul preşedinte Obama nu este altceva decât păpuşa aceluiaşi Soroş. Că s-a hotărât acum s-o sprijine pe
Hillary Clinton nu e de mirare; vrea în continuare să manipuleze sforile înalte ale puterii din umbră. Dar, pe de
altă parte, contracandidatul lui Hillary se pare că nu va fi altcineva decât fratele lui George Bush, Jeb Bush şi
acesta având mari şanse de a câştiga preşedinţia Americii (citiţi mai multe în acest articol: E clar: din ianuarie
2017 vom avea ca preşedinte al SUA pe Jeb Bush, un războinic din familia Bush, un “neocons” ce va aduce
catastrofe mondiale pe Pământ). Soarta americanilor la alegerile prezidenţiale din SUA anului 2016 iarăşi va fi
una de plâns: au de ales între două rele – Hillary Clinton sau Jeff Bush. Dar o persoană decentă nu poate
apărea? De ce numai ticăloşi? Pentru că ăştia sunt impuşi în umbră de forţele oculte…
https://searchnewsglobal.files.wordpress.com/2013/12/1fe27-rothschild-family.jpg

Nu apar niciodată în topurile oficiale ale celor mai bogaţi oameni din lume, dar sunt consideraţi cei mai
puternici oameni de pe planetă, influenţând istoria ultimelor două secole.

Este puţin probabil ca vreo altă familie să fi influenţat atât de puternic istoria ultimelor două secole. Influenţa
membrilor familiei Rothschild a fost atât de mare încât ei sunt creatori ai istoriei.

Cu banii lor, Ducele de Wellington l-a învins pe Napoleon la Waterloo, schimbând cursul istoriei. Ei au finanţat
războiul de secesiune din SUA, consolidând democraţia modernă. L-au sprijinit pe aventurierul Cecil Rhodes, cel
care a schimbat faţa Africii, au finanţat armata britanică în timpul cuceririlor coloniale, au făcut afaceri cu îm
păraţii Prusiei şi cu ţarii Rusiei.

La începutul secolului trecut, au pus bazele statului Israel, finanţând achiziţia de terenuri în Palestina. Intuind
perfect „vremurile”, au construit primele căi ferate din Europa şi au finanţat inovaţia. Referinţele asupra
afacerilor şi averii sunt rarisime, nu apar în topurile miliardarilor şi se feresc de publicitate.

Amschel Mayer Rothschild iubea literalmente banii, începându-şi cariera ca negustor de monede vechi la
Frankfurt. El este cel care a pus bazele dinastiei, aplicând, în secolul XVIII, un model de business necunoscut la
acea dată.

A început să speculeze moneda, profitând din plin de vremurile turbulente, când o valută sau alta se aprecia sau
îşi pierdea din valoare în funcţie de războaie. Şi-a dat seama rapid că aurul este singura valută universală şi a
pus la punct un sistem de transmitere a informaţiilor, genial în epocă.

Pentru a putea profita din plin de inovaţii şi pentru a fi sigur de controlul asupra afacerilor, Amschel Mayer şi-a
împărţit cei cinci fii în principalele zone de influenţă ale Europei. Pe Amschel l-a ţinut lângă el la Frankfurt,
Nathan a fost trimis la Londra, James la Paris, Salomon la Viena şi Karl la Napoli. Doar Nathan şi James au avut
urmaşi, ei fiind „rădăcinile” actualei familii, ajunsă la a şaptea generaţie.

Printr-un sistem de agenţi şi curieri, folosind porumbei călători pentru a comunica rapid, Rothschild ştia înaintea
tuturor ce se întâmplă în lume. La moartea fondatorului, în 1818, familia era deja una extrem de influentă şi
avea la dispoziţie un set de reguli despre care se spune că sunt respectate şi astăzi.

Rothschild în epoca modernă

http://img.youtube.com/vi/PGhl7ysL_1U/0.jpg Nathaniel “Nat” Rothschild a fost președinte al fondului de


investiții Atticus Capital din 1996 până în 2009. Acum locuiește în Elveția, de unde conduce JNR Limited, o firmă
de consultanță specializată pe tranzacții din domeniul resurselor naturale pe piețe emergente. Este, de
asemenea, șef la Bumi Plc, o companie minieră din Indonezia, listată la Bursa de la Londra. Nu are decât 39 de
ani, însă are un simț al banilor ieșit din comun. Se află pe locul 67 în topul celor mai bogați britanici, cu o avere
care s-a triplat în 2010, estimată la un miliard de lire sterline.

Este cel mai tânăr copil și singurul fiu al lui Jacob Rothschild, cel de-al patrulea baron Rothschild și al Serenei
Mary Dunn.
David Mayer de Rothschild este un activit pentru mediu și aventurier. Conduce grupul Adventure Ecology, care
militează împotriva factorilor care duc la fenomentul de încălzire globală. În prezent, trăiește în California.

Este fiul lui Evelyn de Rothschild.

Lynn Forester de Rothschild este CEO al E.L. Rothschild, un holding cu investiții în media, printre care se află și
grupul care deține The Economist. A fost un finanțator major pentru Hillary Clinton în 2008. Își petrece timpul
între New York și Londra.

Este căsătorită cu Evelyn de Rothschild.

Serena, baroneasă de Rothschild, (născută Serena Mary Dunn), căsătorită cu Jacob Rothschild. Locuiește în
Anglia.

Nadine de Rothschild, scriitoare franceză și actriță. Este văduva lui Edmond Adolphe de Rothschild.

Leopold David de Rothschild activează în domeniul financiar. Este un cunoscut filantrop și un atât de mare este
un iubitor de muzică încât a învățat să cânte la pian și la vioară în diverse organizații de profil. Este fostul șef al
Bănciui Angliei, iar acum activează în banca familiei.

Este cel mai tânăr fiu al lui Lionel Nathan de Rothschild.

Emma Georgina Rothschild predă istorie economică la Harvard și este profesor de onoare la Cambridge. Este
căsătorită cu laureatul premiului Nobel, ecomistul indian Amartya Sen.

Este fiica celei de-a doua soții a lui Victor Rothschild.

Édouard Etienne Alphonse de Rothschild este membru al aripii franceze a familiei, deține acțiuni la compania
Lafite, care activează în industria vinurilor. În 2005, a investit 28 de milioane de dolari în publicația pariziană de
stânga Liberation.

Este fiul lui Guy de Rothschild.

Baronul David René James de Rothschild este președinte al Rothschild Continuation Holdings, cu sediul în
Elveția, și fost președinte al De Beers. Trăiește în regiunea Normandiei, lângă fratele său Edouard.

Este fiul lui Guy de Rothschild.

Charlotte Henriette de Rothschild este soprană britanică care cântă prin toată lumea, dar este foarte cunoscută
îndeosebi în Japonia.

Este fiica lui Edmund Leopold de Rothschild și geamăna lui David Lionel de Rothschild.

Anthony James de Rothschild, șefă la A7, companie cu sediul la Brighton care activează în industria muzicii.

Este fiica cea mare a lui Evelyn Robert de Rothschild. Gerald Cavendish Grosvenor, al şaselea duce de
Westminster şi cel mai bogat proprietar birtanic, Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA, Benjamin de Rothschild,
preşedintele băncii Edmond de Rothschild Group şi descendent al ramurii franceze a familiei Rothschild, David
Rockefeller, capul familiei Rockefeller, şi Nathaniel Rothschild, descendent şi moştenitor al ramurii britanice a
familie Rothschild. Majoritatea proiectelor în care sunt implicaţiîn afaceri murdare in Romania. Eyal Ofer (62 de
ani). Alături de fratele său, a moştenit imperiul creat de tatăl lor, Sammy Ofer – care a deţinut titlul de cel mai
bogat israelian. Eyal Ofer deţine la nivel local 10.000 ha de teren localizate în Bucureşti, Constanţa, Braşov şi
Timişoara. El a investit în România peste 500 milioane euro în clădirile de birouri Cathedral Plaza, Platinum
Business Center, ansamblul rezidenţial de lux Oxford Gadens şi hotelul Teleferic din Poiana Braşov. Sándor
Demján (69 de ani), cel mai bogat ungur, şi Nathaniel Rothschild (41 de ani) în România prin intermediul
TriGranit are în proprietate circa 382 ha de teren la nivel de ţară în oraşe precum Bucureşti, Cluj, Constanţa şi
Braşov. TriGranit a intrat pe piaţa românească prin intermediul lui Arpad Paszkany, patronul CFR Cluj, care le-a
pus la dispoziţie o parte din terenurile pe care le au acum în portofoliu. Compania a dezvoltat mallurile Polus
Center Cluj şi Maritimo Shopping Center Constanţa, ambele intrate ulterior în portofoliul austriecilor de la
Immofinanz, şi ei acţionari în TriGranit. Samih Sawiris (55 de ani) a cumpărat în Constanţa circa 200 ha de teren.
Lev Leviev (56 de ani) este miliardarul AFI Europe, societate pe care acesta o controlează.
http://bindiribli.ro/wp-content/uploads/2012/09/Virginii.jpg

Ingvar Kamprad (86 de ani), proprietarul retailerului de mobilă IKEA, a cumpărat până acum două terenuri în
România, prin intermediul Interprime Properties. În 2010 a cumpărat platforma Timpuri Noi pentru 34,6
milioane euro. Beny Steinmetz (56 de ani), cu activităţi în industria diamantelor, este prezent pe piaţa imobiliară
locală prin firma Seven Hills, divizie a grupului BSG. Compania a cumpărat în 2006, pentru 14 milioane euro,
proiectul rezidenţial West Park din Militari, început de Rom Canada. Astăzi, câteva dintre principalele active ale
familiei, cele la vedere, sunt băncile de investiţii NM Rothschild & Sons din Londra, Group Edmond de
Rothschild din Elveţia sau grupul francez Compagnie Financiere. Royal Dutch Shell, Rio Tinto, De Beers, Standard
Oil şi multe alte etc.

S-ar putea să vă placă și