oS ASP. Taylor vitalizarea Cehiei se suprapunea Boemieiistorice. In tot cazal, aceste activititi thovace nu erau destinate sf iba vreun rezultat politic practic; ele qineau de “na- tlonaffomut cultural", un substitu al liberi pe placul multor monarhi absolut dosh promovand ifiianismal gi subventionandi-l pe poetul Gai, cel care P pulariza, Metternich actiona in mod inconstient impotriva provinciilr slbite core avourea reconstructiet nationalist Fra sB ii dea seama ce face, el a pro- pus impartirea Imperiului pe principi nationale. Una dintre reformele sale ratate irfoat © propunere de divizare a Cancelariei centralizate in patra departamente ‘Austiay Hala, Hira si Boe! hale, det fiind c& “Austria” reunea tritorile germanices vex nationala in intente, dat Find cA urma analogia lirica, asoelindu-i pe cei i fe polonezi in categoria "slavlor occidental”. Alituri de cancelarifle maghiars oF Pensilvaneand, numirul de organisme nationale urma si se ridice astfel ta ase, fhecare lucrind in propria sa limba. Cu uniea exceptie a Gali, toate aces- Ee lanur antiipau intengia lui Metternich de a contribui la reconstructia Monar- fidi habsburyice: si, la fel ca gi alte planusi ale lui Metternich, si ele se vor dove- {i nerealste 1 nu Vor ajunge niciodata s8 fie puse in practicd, Destinele Europei centrale, in tmpul lui Metternich si dupa aceea, aveau si fie hotirite de eonflie~ {ele intre clase gi institoi, nu de ide ineligente Diferenta dintre politica facutt pe hartie si cea adevarat, dintre co Vatorismal simulat gi cel real, s-a vazut in Ungaria, unica provincie eu 0 istorie see Francise a privt intotdeauna Ungaria cu o lipst de ineredere traditional habsburgied. Orieat de mult iar fi displacut unchiul sau, losifal t-lea, rezistenta pus Je maghiari lui Tosif ti Ficea ined gi mai putin’ placere; ta randul si, iientiona si puna capit prvilegilor maghiare. Lucrul acesta se dovedise impo- Wir in timpul rdzboaielor cu Franfa, Dieta trebuise convocati, pentru @ acorda sprijn in bani $oameni lar in 1809, Francisc usese nevoit si pozeze in patriot weluhiar pentru a contracara tentativa lui Napocton de a ineuraja 0 reveltd in Un- aria, In 1811, Francisca incercat 38 aduea moneda ungard si pe cea imperial Ia senliate, sc&znd valoarea celei dintdi pind la nivelul Vienei; Dieta a respins seed Gercre, iar el.a dizohato int-un acces de furie, hotirit si nu o mai SGmvoace nigiodati. Clauza constitutionala care prevedea convocarea Dict Ia fovare tre ani era 0 data in plus inedleat dar, spre deosebire de losif al tl-lea, Proncise nua abolit si administrarea autonoma a adunarilor regionale, Pentru a fuverna Unigaria cu ajutorul funefionarilor germani proveniti din elasa mij ayy nvoie de un entuziasm reformator care fi displacea lui Francise. A urmat u Srpas, Comitetele regionale ignorau poruneile primite de la Cancelaria maghiara {de la Viena gi refuzau si mareasca taxcle sau si furizezetrupe fra 0 hotarare a Dieter; ele se opuneau comisarilor imperalitrimisi sporadic s8 se ocupe de eo- Iectrea fondurflor sau de reerutarea de oameni si in 1823 ~ perioada de varf a setenei repiunea Bacs ta concediat pe tof oficial, pent a face imposibila fh regretase infotdeauna conflictul cu elementul “isorie”: si, mandru de cali Somat, Fa asigurat pe Francise c& cae capabil si controleze Dieta maghiard. Aceastaa fost convocaté tn 1825, ca 0 Sictore a separatismului maghiar asupra centralismului habsburgic Monarhia habsbu gicd, 1809-1918 43 Metternich pornise de la premisa 4 nobilimea ungard avea s8 se am meas cu 0 Dieta ata la vel estorate Dist alicia, lars istrict Care el jue rlulprineipal Promotori eauzei imperial in Ungavia ert german targoveli adusi pentru prima oara de catre Monarhie, cu un scop precis. Fi fi putut fi céstigati de partea lui Metternich cu ajutorul unui program de reform fiscald si economica, un program care si puna capit scutrii nobililor de taxe si care sf crease nivelul de reprezentare al orayelor. Dar aceasta ar fi fost 0 dowadis de “liberalism” si, in acelasi timp, o asociere cu nationalismul german: Metter- nich prefera sa poata privi de sus Ungaria istorica, la fel cum privea de sus Boc~ mia istorica. Marea aristocrajie maghiara percepea la randul ei ameningarea libe ralismului gi a nationalismului; dar, in loc si ceara protectin Habsburgilor, ea sia gasit siguranta asezindu-se in fruntea miscarii nationale, cdstigind in felul cesta si sprijinul micii nobitimi si pe cel al targovetilor germani, Pionierul aces- tei schimbari a fost Széchényi, un mare proprietar de pam taina suecesului partidului Whig din Anglia; int-un gest care elie a Ungariei moderne, ela oferit veniturile provenite de pe 1 tru infiinjarea unei Academii maghiare. Marea aristocratie a triotice; si, in acelasi timp, patriotismul a devenit nafional. in 1825 s-au auzit primele voci care cereau folosirea limbii “nationale”, maghiara, in locul latinei ele s-au auzit mai insistent in Dietd, in 1830. Pani acum, Ungaria se deosebise de restul Imperiului numai prin vechile ei privilegi; de acum incolo, imaginea ei ‘este aceea a unui stat national distinct ° in 1825 si 1830, Dieta maghiara a contracarat jocul inteligent al lui Metternich, ficdnd ca influenta lui pe lings impirat si scada, Pozitia lui Metter- nich a slabit ined si mai mult 0 data eu starea de confuzie cresedinda a finantelor austriece, Sarcina lui fusese accea de a promova pacea. In schimb, in 1829 el se afla in fafa unui rzboi cu Rusia, obligat si cear’ mobilizarea in 1830, in perioa- dda de ingrijorare care a urmat revolutiei din julie din Prana; erau pasi costisitor Succesul in domeniul finantelor a fost acela care I-a consacrat pe Kolowrat,riva- {ul lui Metternich, un aristocrat din Boemia, intrat in slujba yuvernului central in 1826. Kolowrat nu avea nimie din conserva-torismul extrem al lui Metternich; el cra un birocrat in traditia lui losif al I-lea, dominat de invidia fata de provincii gi de disprotul fata de traditie. Motivatia Tui principata era de naturd personal ~ antipatia fata de “strainul” Metternich si de felul in care acesta risipea energiile austriece in planurie sale de amploare european. In opazitie cu Metternich, et ppoza uneori in liberal, alteori in patriot boemian. Cu o avere personal uriaga, Sa folosit adesea de arma amenin{arii cu demisia pentru a obtine ceea ce dorea, iar Metternich, cu mainile legate de nevoia de bani, era neputincios in fata tui. in 1831, Kolowrat a reusit sa echilibreze finantele Austriei, eveniment unic in de- curs domniei Francis: in conseciis potas la eurtea imparatulu conolidat, Francise nu il iubea prea mult pe Kolovrat, in vimp ee eu Metternich avea o relatie bun’: dar Kolowrat i-a oferit posibilitatea si ignore eriticile lui Metternich cu privite la sistemul de guvernare. Afacerile interne, si in special modul de numire a oficialilor, au devenit domeniul lui Koloweat; Metternich a ‘rebuit si se multumease’ cu politica externa, : lu nt, care pitrunsese pus piatra de te: osiile sale pen- tat prineipii pa~