UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

CURRICULUM
la disciplina
„DREPTPROCESUAL PENAL”
Partea generală
Ciclul I, Licenţă

AUTORI:
Igor DOLEA,
doctor habilitat în drept, profesor universitar
Dumitru ROMAN,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Tatiana VIZDOAGĂ,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Iurie SEDLEŢCHI
doctor în drept, conferenţiar universitar
Elena CROITOR,
doctor în drept, lector superior universitar

CHIŞINĂU 2016
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ 5” septembrie 2016

2
 I. PRELIMINARII

În contextul reformei judiciare şi de drept, legislaţia procesual-penală a înregistrat şi va

înregistra în perioada următoare transformări de esenţă, într-o dinamică cu totul aparte, impusă de
constituirea Republicii Moldova ca stat de drept, în care funcţia jurisdicţională este separată de
celelalte funcţii ale statului, este scoasă din sfera de interese de orice fel şi realizată în baza
principiilor democratice recunoscute.
Cursul Drept Procesual Penal. Parte Generală contribuie la formarea specialistului în
domeniul înfăptuirii justiţiei penale. Obiectul de reglementare juridică a Dreptului procesual penal
îl constituie procesul penal, adică activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor
judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu
prevederile Codului de procedură penală. Cu această ocazie sunt studiate: Principiile procesului
penal; Instanţele judecătoreşti şi competenţa lor, părţile şi alte persoane participante la procesul
penal, atribuţiile şi statutul procesual; Probatoriul, mijloacele de probă şi procedeele probatorii;
Măsurile procesuale de constrîngere; Măsurile de păstrare a confidenţialităţii; Măsurile de
protecţie; Termenele procedurale; Actele procedurale comune şi Chestiunile patrimoniale în
procesul penal.
Remarcabil este şi faptul că disciplina îşi propune ca scop nu numai analiza propriu-zisă a
legii procesual-penale, dar şi, fapt deosebit de important, a jurisprudenţei Curţii Europene a
Drepturilor Omului, ceea ce contribuie la formarea de specialişti cu o largă viziune europeană
asupra problemelor legalităţii respectării drepturilor omului în activitatea jurisdicţională.
Studiul disciplinei Drept procesual penal prezintă un interes deosebit pentru pregătirea
specialistului care va activa în calitate de ofiţer de urmărire penală, procuror, avocat, judecător şi
contribuie în mod hotărîtor la dezvoltarea şi aprofundarea practicii judecătoreşti în materie.
Curriculumul disciplinei în cauză se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad
diferit de complexitate: cunoaştere, aplicare şi integrare. Nivelul cunoaştere presupune
acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul Dreptului procesual
penal partea generală. Aplicarea presupune altoirea abilităţilor tipice disciplinei Drept procesual
penal partea generală, dezvoltarea capacităţilor de a transpune în plan practic cunoştinţele
teoretice. Integrarea îşi propune ca scop formarea capacităţilor de transfer al cunoştinţelor
teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea speţelor, rezolvarea unor sarcini
cu un grad spiorit de complexitate, formularea poziţiei şi argumentarea soluţiilor.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite

Ore total:
Evaluarea

Forma de Codul Responsabil inclusiv

Denumirea Semestr
învăţămân discipline de
disciplinei ul Total
t i disciplină C S L LI

Drept Dolea I., V 150 45 45 60 E 5

cu
F.05.O.0 procesual Roman D.,
frecvenţă
36 penal Vizdoagă T,
la zi
(P.G) Croitor E.

3
 Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Forma de Codul Responsabil inclusiv
Denumirea Semestr
învăţămân discipline de
disciplinei ul Total
t i disciplină C S L LI
Drept V 150 26 10 12 E 5
cu Roman D.,
F.05.O.0 procesual 0
frecvenţă Vizdoagă T,
27 penal
redusă Ursu S.
(P.G)

C- curs
S- seminarii
L-laborator
LI – lucru individual

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr Ore
.
Unităţi de conţinut Lucrul
d/ Curs Seminar
individual
o
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Noţiuni generale privind procesul penal şi dreptul
procesual penal 2 2 2 1 6 10
2. Izvoarele dreptului procesual penal 2 2 2 1 4 6
3. Principiile generale ale procesului penal 6 4 6 1 8 14
4. Subiecţii procesului penal 8 4 8 2 9 18
5. Probele şi mijloacele de probă în procesul penal 14 4 14 2 11 24
6. Măsurile procesuale de constrîngere 8 4 8 2 8 18
7. Măsuri de păstrare a confidenţialităţii, măsuri de protecţie
şi alte măsuri procedurale penale 2 2 2 - 4 12
8. Chestiuni patrimoniale în procesul penal 2 2 2 1 6 12
9. Termenele procedurale şi actele procedurale comune 1 2 1 - 4 8
Total 45 26 45 10 60 120

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE

- Capacitatea de a aplica criterii de cercetare ştiinţifică, în cadrul activităţii de elaborare şi

apreciere a legislaţiei procesual-penale compatibile cu Convenţia europeană a drepturilor
omului;
- Capacitatea de a aplica eficient hotărârile CtEDO în ordinea juridică internă;
- Capacitatea de a se confrunta cu situaţii noi şi de a contribui la crearea de soluţii legale în
cazuri de problemă;
- Capacitatea de a lua motivat deciziile juridice pe baza legislaţiei procesual-penale şi a
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului;
- Capacitatea de exprimare scrisă şi orală, într-un limbaj tehnic jurdic, folosind clar
terminologia de specialitate;

4
 - Capacitatea de a acţiona convins şi hotărât în aplicarea legii procesual-penale la realizarea
procedeelor probatorii şi adoptarea soluţiilor în cauza penală;
- Capacitatea de a elabora proiecte de activitate profesională în domeniul procedurii penale.

IV. OBIECTIVE GENERALE

Cunoaştere şi înţelegere

- să acumuleze cunoştinţe teoretice privind normele şi instituţiile Dreptului procesual penal

- să indice obiectivele Dreptului procesual penal;
- să determine obiectul de reglementare al Dreptului procesual penal;
- să definească instituţile fundamentale ale Dreptului procesual penal (probă, măsură preventivă,
controlul judiciar al procedurii prejudiciare ş.a.);
- să interpreteze normele juridice procesual penale care reglementează procesul penal;
- să stabilească rolul procesului penal în cadrul realizării politicii penale a statului în vederea
combaterii eficiente a fenomenului infracţional;
- să determine corelaţia dintre doctrina procesual penală şi practica judiciară;
- să relateze privind evoluţia dreptului procesual penal la diferite etape istorice de dezvoltare.

Aplicare:
- să identifice particularităţile aplicării legii procesual penale în timp, spaţiu şi asupra persoanelor;
- să argumenteze esenţa unor fenomene sau instituţii de drept procesual penal;
- să clasifice situaţiile cînd datele sunt neadmise ca probe în procesul penal;
- să aplice noile instituţii ale Dreptului procesual penal în contextul apariţiei şi dezvoltării lor
istorice şi în concordanţă cu reformele judiciare;
- să clasifice categoriile de drept procesual penal în dependenţă de criteriiile legale şi doctrinare;
- să aplice cunoştinţele teoretice faţă de situaţiile din practica judiciară;
- să aplice metode eficiente la instruirea juridică a comunităţii;
- să manipuleze adecvat cu actele procedurale penale în vederea complectării lor corecte.
Integrare:
- să stabilească locul dreptului procesual penal în cadrul sistemului de drept;
- să stabilească corelaţia între doctrina şi practica dreptului procesual penal;
- să aprecieze rolul subiecţilor în cadrul procesului penal;
- să elaboreze propuneri de lege ferenda;
- să-şi asume responsabilitatea faţă de consecinţele erorilor determinate de aplicarea incorectă a
legii;
- să-şi perfecţioneze continuu capacitatea de a lua decizii legale în situaţii concrete ale urmăririi
penale şi judecării cauzei penale;

5
- să estimeze perspectivele dezvoltării dreptului procesual penal ca instrument de realizare a
politicii penale;
- să formuleze propuneri de compatibilizare a prevederilor normelor procesual- penale autohtone
cu prevederile legislaţiei europene şi prevederile convenţiilor internaţionale ratificate de
Republica Moldova;

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Subiectul I.
Generalităţi privind procesul penal şi dreptul procesual penal

Obiective Unităţi de conţinut

- să definească noţiunea procesului penal;
- să delimiteze particularităţile procesului 1. Definiţia, trăsăturile şi scopul
penal; procesului penal
- să evalueze scopurile procesului penal;
- să caracterizeze formele istorice ale 2. Formele istorice ale procesului penal
procesului penal;
- să ilustreze evoluţia formei procesuale în 3. Forma procesuală
cadrul formelor istorice ale procesului
penal; 4. Fazele procesului penal
- să estimeze oportunitatea respectării
formei procesuale în cadrul procesului 5. Funcţiile procesuale
penal;
- să definească funcţiile procesual-penale; 6. Garanţiile procesuale
- să divizeze funcţiile procesuale în
dependenţă de fazele procesului penal; 7. Dreptul procesual ca ramură de drept şi ca
- să proiecteze situaţii de încălcare a ştiinţă juridică
funcţiei procesuale în raport cu unele
principii a procesului penal; 8. Dreptul procesual penal şi legătura lui
- să definească garanţiile procesuale în cu alte ramuri de drept
procesul penal;
- să clasifice tipurile de garanţii procesuale;
- să proiecteze situaţie în care sunt afectate
garanţiile procesuale;
- să stabilească legătura dreptului
procesual penal cu alte ramuri de drept.

Subiectul 2.
Izvoarele dreptului procesual penal.

Obiective Unităţi de conţinut

- să descrie izvoarele dreptului procesual
penal;
- să clasifice izvoarele dreptului procesual 1. Noţiunea şi sistemul izvoarelor
penal; dreptului procesual penal
- să determine particularităţile formelor de
interpretare a normelor procesuale; 2. Normele juridice procesual penale
6
- să argumenteze particularităţile acţiunii legii
procesual penale;
- să definească tipurile şi sistemul izvoarelor 3. Interpretarea normelor procesual
interne şi internaţionale ale procesului penal; penale
- să clasifice şi să explice formele de
interpretare a normelor juridice procesual- 4. Acţiunea legii procesuale penale în
penale; timp, în spaţiu şi asupra persoanelor
- să proiecteze situaţii în care să demonstreze
modul de funcţionare al excepţiei de
neconstituţionalitate în procesul penal.
-

Subiectul 3.
Principiile procesului penal.

Obiective Unităţi de conţininut

- să definească noţiunea şi sistemul principiilor
procesului penal;
- să descrie principiile generale şi speciale ale 1. Noţiunea, particularităţile şi
procesului penal; clasificarea principiilor procesului
- să stabilească importanţa principiilor penal
procesului penal;
- să determine legătura între diferite principii 2. Sistemul şi interconexiunea
ale procesului penal; principiilor procesului penal
- să distingă situaţiile în care jurisprudenţa este
o parte componentă a sistemului de drept; 3. Caracteristica principiilor procesului
- să stabilească esenţa principiului prezumţiei penal
nevinovăţiei în cadrul procesului penal;
- să justifice existenţa cazurilor de excepţie de
la principiul egalităţii;
- să definească conceptul de tortură şi
tratament cu cruzime, inuman ori degradant;
- să definească conceptul de limitare a libertăţii
indicînd condiţiile în care limitarea libertăţii
în cadrul procesului penal este considerată
legală;
- să definească inviolabilitatea domiciliului ca
principiu procesual;
- să explice esenţa şi importanţa principiului
secretului corespondenţei;
- să definească conceptele de viaţă privată,
viaţă intimă, viaţă familială;
- să definească conceptul aplicării principiului
utilizării limbii în care se desfăşoareă
procesul penal;
- să indice mecanismele procesuale de
asigurare a dreptului la apărare;
- să definească principiul accesului liber la
justiţie în cadrul procesului penal;
- să estimeze legislaţia Republicii Moldova în
asigurarea respectării termenelor rezonabile;
- să explice esenţa princpiului libertăţii de
7
 mărturisire împotriva sa;
- să evalueze legislaţia naţională în ce priveşte
dreptul de a nu fi urmărit, judecat sau
pedepsit de mai multe ori;
- să explice modalităţile de asigurare a
drepturilor victimei infracţiunilor, abuzurilor
de serviciu şi erorilor judiciare;
- să distingă „contradictorialitatea” de
„egalitatea armelor” în lumina jurisprudenţei
CtEDO;
- să relateze mecanismul liberii aprecieri a
probelor;
- să indice trăsăturile definitorii ale principiului
oficialităţii procesului penal;
- să redacteze cereri la CtEDO constatînd
încălcarea drepturilor si a libertatilor protejate
de CoEDO.

Subiectul 4.
Subiecţii procesului penal.

Obiective Unităţi de conţinut

4.1.
- să definească statutul subiectului în procesul
penal;
- să clasifice subiecţii procesului penal;
- să caracterizeze formele de competenţă ale
instanţelor judecătoreşti în procesul penal;
- să determine particularităţile conflictelor de
competenţă şi strămutării cauzei;
- să distingă diferenţele specifice dintre
competenţa materială şi competenţa
teritorială;
- să proiecteze situaţii în care să fie necesară
strămutarea judecării cauzei penale;
- să definească noţiunea de incompatibilitate;
- să distingă cazurile de incompatibilitate a
diferitor subiecţi ai procesului penal;
- să evalueze esenţa incompatibilităţii în
funcţie de standardele CEDO;
4.1 Instantele judecatoresti si competenta
lor
Organizarea instanţelor de judecată şi
compunerea completelor de judecată
Competenţa instanţelor judecătoreşti,
formele de competenţă şi caracteristica lor.
Indivizibilitatea şi conexitatea cauzelor
penale
Probleme legate de competenţa judiciară
Incompatibilitatea judecătorului, abţinerea
şi recuzarea. Procedura de soluţionare.
Strămutarea cauzelor penale.

4.2 4.2 Partea acuzării

- să caracterizeze partea acuzării;
- să distingă poziţia procesuală a diferitor
subiecţi ai părţii acuzării;
- să identifice atribuţiile procurorului la
diferite faze ale procesului penal;
- să delimiteze atribuţiile procurorului de
Procurorul şi atribuţiile lui în procesul penal
Organul de urmărire penală.Conducătorul
organului de urmărtire penală. Ofiţerul de
urmărire penală şi atribuţiile lui
Victima şi partea vătămată. Ordinea
procesuală de constituire. Drepturile şi
8
 atribuţiile ofiţerului de urmărire penală în obligaţiile
vederea desfăşurării actiunilor procesuale şi a Partea civilă. Noţiunea. Drepturile şi
aplicării măsurilor procesuale de obligaţiile
constrângere;
- să distingă calitatea procesuală de victimă,
parte vătămată şi parte civilă în procesul
penal;
- să indice temeiurile de recunoaştere a părţii
civile;
- să redacteze ordonanţe de recunoaştere a
persoanei în calitate de parte vătămată, parte
civilă;

4.3
- să caracterizeze partea apărării;
- să distingă poziţia procesuală a diferitor 4.3 Partea apărării
subiecţi ai părţii apărării; Bănuitul, noţiunea şi statutul procesual
- să identifice actele procedurale prin care Învinuitul, inculpatul, condamnatul
persoana poate fi recunoscută în calitate de (achitatul) şi poziţia procesuală
bănuit, învinuit, inculpat, condamnat, achitat; Apărătorul în procesul penal
- să distingă statutul procesual al învinuitului Partea civilmente responsabilă. Noţiunea.
de cel al inculpatului; Drepturle şi obligaţiile
- să distingă statutul părţii civilmente
responsabile de cel al învinuitului;
- să estimeze prevederile legale privind
termenele de menţinere a persoanei în calitate
de bănuit inclusiv în materia principiului non
bis în idem;
- să identifice statutul apărătorului la diferite
faze ale procesului penal;
- să stabilească procedura de admitere şi
înlocuire a apărătorului;
- să delimiteze procedura de renunţare la
apărător de procedura de înlăturare a
apărătorului din procesul penal.

4.4
- să clasifice alte persoane participante la
procesul penal;
- să compare statutul altor persoane
participante cu părţile în procesul penal;
- să indice temeiurile pentru intervenţia
reprezentantului legal şi a succesorului;
- să distingă statutul reprezentantului legal de
statutul reprezentantului;
Reprezentanţii şi succesorii în
4.4
- să definească noţiunile de expert şi procesul penal. Alte persoane
specialist; participante la procesul penal
- să distingă statutul expertului de statutul Reprezentanţii în procesul penal.
specialistului; Succesorii în procesul penal
9
- să indice persoanele care pot fi antrenate în Asistentul procedural
calitate de asistent procedural şi să enumere Grefierul
cazurile în care acestea participă în procesul Interpretul, traducătorul
penal; Specialistul
- să distingă statutul asistentului procedural de Expertul
statutul martorului; Martorul
- să definească noţiunea de martor;
- să estimeze prevederile legale privind
imunităţile şi privilegiile martorilor în
procesul penal în raport cu standardele
internaţionale.

Subiectul 5.
Probele şi mijloacele de probă în procesul penal.

Obiective Unităţi de conţinut

- să relateze despre teoria probelor;
- să determine categoriile de adevăr ca
scop al cunoaşterii în probatoriul penal; 5.1.Teoria generală a probelor în
5.2. procesul penal (2 ore)
- să definească noţiunea de probă în
procesul penal; 5.2. Probele (2 ore)
- să clasifice probele; Noţiunea de probă în procesul penal
- să caracterizeze circumstanţele care Clasificarea probelor
împiedică folosirea datelor ca probe; Admisibilitatea, pertinenţa, concludenţa şi
- să definească admisibilitatea probelor şi utilitatea probelor
a criteriilor de apreciere a admisiilităţii Datele neadmise ca probă în procesul penal
probelor; Obiectul probatoriului şi limitele probatoriului
- să distingă elementele componente ale
obiectului probatoriului; 5.3. Probatoriul (2 ore)
- să stabilească legătura dintre obiectul Noţiuni generale
probatoriului şi limitele probatoriului; Administrarea probelor
5.3. Aprecierea probelor
- să definească noţiunea de probatoriu;
- să analizeze atribuţiile subiecţilor 5.4.Mijloacele de probă şi procedeele
procesuali în cadrul probatoriului; probatorii (8 ore)
- să redacteze cereri la CtEDO în situaţia Declariţiile. Noţiune. Modalităţi
cînd un subiect procesual a încălcat Declaraţiile bănuitului, învinuitului, inculpatului
prevederile CEDO datorită depăşirii şi modalităţi de obţinere a lor
atribuţiilor sale în cadrul probatoriului; Declaraţiile martorului şi condiţiile de audiere
Declaraţiile vărţii vătămate, părţii civile, părţii
civilmente responsabile
5.4. Alte procedee de obţinere a declaraţiilor
- să caracterizeze mijloacele de probă; Constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale
- să clasifice procedeele probatorii; Expertizele
- să definească declaraţiile persoanei Activitatea specială de investigaţii
acuzate; Alte procedee de descoperire şi ridicare a
- să argumenteze necesitatea confirmării probelor
recunoaşterii vinovăţiei cu alte probe în Mijloacele materiale de probă
10
 cauza penală;
- să estimeze mecanismele procesuale de
asigurare a drepturilor învinuitului în
cadrul audierii;
- să definească noţiunea de declaraţii ale
martorului;
- să evidenţieze erorile care pot influenţa
asupra declaraţiilor martorului fidel;
- să definească declaraţiile părţii vătămate
ca mijloc de probă;
- să distingă declaraţiile părţii vătămate de
cele ale martorului;
- să demonstreze deosebirea între
verificarea declaraţiilor la faţa locului, de
audiere şi reconstituirea faptei;
- să stabilească procedura de prezentare
spre recunoaştere;
- să evidenţieze atribuţiile organului de
urmărire penală în cadrul cercetării la
faţa locului;
- să compare instituţia confruntării cu
instituţia audierii şi prezentării spre
recunoastere;
- să deosebească reconstituirea faptei de
experiment;
- să evidenţieze cercul de subiecţi care pot
participa la reconstruirea faptei în funcţie
de fazele procesului penal;
- să indice temeiurile pentru efectuarea
percheziţiei;
- să analizeze normele procedurale cu
referinţă la percheziţie;
- să stabilească procedura de ridicare a
obiectelor şi documentelor;
- să relateze despre procedura de ridicare a
trimiterilor poştale;
- să compare procedura de reţinere,
cercetare şi predare a trimiterilor poştale;
- să descrie condiţiile şi procedura de
interceptare a comunicărilor;
- să descrie condiţiile şi procedura
înregistrarii de imagini;
- să distingă înregistrarea de imagini – de
interceptări;
- să definească noţiunea de constatare
tehnico-ştiinţifică şi medico-legală;
- să distingă constatările tehnico-ştiinţifice
şi medico-legale de raportul de expertiză;
- să indice temeiurile pentru dispunerea şi
efectuarea expertizei;
- să determine subiecţii procesuali
competenţi de dispunere a expertizei;
11
- să indice formele de expertiză în procesul
penal;
- să descrie mijloacele materiale de probă;
- să estimeze măsura în care legislaţia
naţională corespunde standardelor CEDO
în materie de procedee probatorii.

Subiectul 6.
Măsurile procesuale de constrîngere.

Obiective Unităţi de conţinut

- să definească măsurile procesuale de
constrîngere;
- să clasifice măsurile procesuale de
constrîngere; 1. Dispoziţii generale privind
- să caracterizeze condiţiile şi procedura măsurile procesuale de
reţinerii; constrîngere
- să clasifice măsurile preventive; Noţiunea şi scopul măsurilor procesuale de
- să definească noţiunea de reţinere; constrîngere
- să analuzeze esenţa categoriei „bănuială Sistemul şi clasificarea măsurilor procesuale
rezonabilă”; de constrîngere
- să stabilească condiţiile, temeiurile şi Actele procedurale prin care se dispun
circumstanţele care se iau în consideraţie la măsurile procesuale de constrîngere
aplicarea măsurilor preventive;
- să indice particularităţile aplicării măsurilor
preventive faţă de minori;
- să stabilească condiţiile aplicării garanţiei 2. Reţinerea în procesul penal
personale şi garanţiei unei organizaţii; Noţiunea, felurile, scopurile şi durata
- să indice condiţiile liberării provizorii pe Condiţiile şi temeiurile
cauţiune; Procedura aplicării
- să indice condiţiile şi temeiurile arestării Drepturile persoanei reţinute
preventive; Eliberarea persoanei reţinute
- să redacteze cereri ale apărării privind
înlocuirea arestării preventive cu o măsură
alternativă arestării; 3. Măsurile preventive
- să reproducă procedura arestării bănuitului şi Noţiunea, scopul şi particularităţile
învinuitului; Condiţiile şi temeiurile de aplicare
- să redacteze demersuri ale procurorului Organele care pot aplica măsurile
privind prelungirea arestării învinuitului; preventive, actele prin care se aplică
- să indice condiţiile aplicării arestării la Înlocuirea, revocarea şi încetarea de drept
domiciliu; Atacarea hotărîrilor privind măsurile
- să analizeze prevederile legale privind preventive
restricţiile puse în faţa persoanei arestate la Sistemul măsurilor preventive şi
domiciliu; caracteristica lor
- să indice condiţiile şi temeiurile aplicării
sechestrului;
- să deducă particularităţile amenzii judiciare 4. Alte măsuri procesuale de
în raport cu amenda contravenţională; constrîngere
- să proiecteze situaţii de revocare a măsurii Obligarea de a se prezenta la organul de
sechestrului; urmărire penală sau la instanţă
- să determine particularităţile aplicării, Aducerea silită
revocării şi încetării de drept a măsurilor Suspendarea provizorie din funcţie
12
 procesual-penale de constrîngere; Amenda judiciară
- să estimeze garanţiile procesuale la aplicarea Punerea sub sechestru a bunurilor
măsurilor procesual-penale de constrîngere.
Subiectul 7.
Măsuri de păstrare a confidenţialităţii, măsuri de protecţie şi alte măsuri procedurale.

Obiective Unităţi de conţinut

- să definească secretul urmăririi penale,
secretul de stat şi secretul ocrotit de lege; 1. Măsuri de păstrare a
- să aprecieze importanţa măsurilor de păstrare confidenţialităţii urmăririi penale şi
a confidenţialităţii în pocesul penal; modalităţile asigurării acesteia
- să definească scopul şi limitele Păstarea dosarelor penale şi a materialelor
confidenţialităţii urmării penale; de urmărire penală
- să distingă măsurile de păstrare a Confidenţialitatea urmăririi penale
confidenţialităţii urmăririi penale de măsurile Apărarea secretuuli de stat, comercial şi a
păstrării secretului de stat, comercial şi altui altui secret ocrotit de lege
secret orcrotit de lege;
- să redacteze o plîngere către judecătorul de 2. Măsurile de protecţie a persoanei
instrucţie determinată de încălcarea secretului în legătură cu desfăşurarea
comercial; procesului penal
- să definească noţiunea măsuri de protecţie; Cadrul de reglementare
- să clasifice măsurile de protecţie; Temeiurile şi procedura
- să caracterizeze procedura aplicării măsurilor Persoana protejată
de protecţie; Sistemul măsurilor de protecţie şi
- să proiecteze o situaţie cînd persoana poate fi caracteristica lor
inclusă în programul de protecţie;
- să estimeze importanţa stabilirii cauzelor şi
condiţiilor ce au contribuit la săvîrşirea Măsurile de înlăturare a
1.
infracţiunii. cauzelor şi condiţiilor ce au
contribuit la săvîrşirea
infracţiunii sau la alte
încălcări a legislaţiei
Sesizarea organului de urmărire penală
Încheierea interlocutorie a instanţei de
judecată

Subiectul 8.
Chestiuni patrimoniale în procesul penal.

Obiective Unităţi de conţinut

- să definească elementele acţiunii civile în 1. Noţiunea şi scopul acţiunii civile în
procesul penal; procesul penal
- să identifice condiţiile de înaintare a acţiunii 2. Elementele şi condiţiile acţinii civile
civile în procesul penal; în procesul penal
- să distingă subiecţii acţiunii civile în procesul 3. Examinarea acţiunii civile în procesul
penal; penal
- să caracterizeze modul de examinare a 4. Cheltuielile judiciare. Compensarea şi
acţiunii civile în procesul penal; plata cheltuielilor judiciare
- să evalueze diferite soluţii legale privitoare la
acţiunea civilă în procesul penal;
- să proiecte o acţiune civilă în procesul penal;
- să definească cheltuielile judiciare în
13
 procesul penal;
- să descrie repartizarea cheltuielilor judiciare.

Subiectul 9.
Termenele procedurale şi actele procedurale comune.

Obiective Unităţi de conţinut

- să definească termenele procedurale; 1. Noţiunea şi importanţa termenelor
- să clasifice termenele procedurale; procedurale
- să calculeze termenele procedurale; 2. Calcularea termenelor procedurale şi
- să caracterizeze actele procedurale comune; termenelor materiale
- să întocmească cereri şi demersuri; 3. Noţiunea actelor procedurale comune
- să stabilească modul de corectare a erorilor 4. Citarea şi comunicarea altor acte
sau omisiunilor vădite; procedurale;
- să definească noţiunea de citare; 5. Cereri şi demersuri în procesul penal;
- să evalueze modalităţile actuale de citare în 6. Erorile şi omisiunile în actele
procedura penală naţională, propunînd soluţii procedurale.
de îmbunătăţire; 7. Nulitatea actelor procedurale.
- să definescă şi să caracterizeze diferite
categorii de nulităţi;
- să distingă criteriile de delimitare a
încălcărilor procesuale ce atrag nulitatea
actelor procedurale de înclălcare ce nu atrage
nulitatea acestora;
- să modeleze o situaţie ce atrage nulitatea
actului procedural în faza urmăririi penale;
- să estimeze importanţa nulităţii actelor
procedurale.

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

realizare
Recenzia Hotărîrii
Plenului Curţii
Supreme de Justiţie
- Gradul de integrare
din 15.04.2013
a cunoştinţelor
„despre aplicarea de - Lecturarea Hotărîrii
anterioare
către instanţele - Reflecţii asupra structurii şi
- Interconexiunea cu Cu 10 zile
judecătoreşti a unor gradului de comprehensiune
publicaţiile recente înainte de
1. prevederi ale - Analiza impactului asupra
de profil finalizarea
legislaţiei de procesului de studiu şi
- Nivelul academic semestrului
procedură penală practicii judiciare
de redactare
privind arestarea - Elaborarea recenziei.
- Caracter analitic
preventivă şi
- Volum 7-8 pagini.
arestarea la
domiciliu”.

2. Referat : 1. Studiul bibliografic: - Diversitatea După a doua

 „Problema - Studierea întregului suport surselor testare
asigurării echităţii bibliografic doctrinar - Criterii de
14
 în procedura
penală.”
 „Aspecte
procesuale privind
participarea
apărătorului în
probatoriul penal.”
sistematizare a
 „Imunităţile şi pertinent
surselor
privilegiile - Identificarea şi analiza
- Profunzimea
martorului în suportului convenţional
studiilor
procesul penal”. 2. Studiul experimental:
- Volumul 20-25
 “Perspectiva - Identificarea dispoziţiilor
pagini
utilizării legale pertinente
- Studiul
precedentului - Analiza jurisprudenţei
jurisprudenţei va
judiciar ca izvor pertinente (a judecătorului
cuprinde cercetarea a
de drept în de instrucţie, instanţelor de
cinci speţe cu
procedura penală a judecată naţionale şi
reflectarea
Republicii CtEDO)
concluziilor în 7-10
Moldova”. 3. Formularea concluziilor.
pagini.
 “Datele neadmise
ca probe în
procesul penal
(art. 94 CPP) prin
prisma
jurisprudenţei
naţionale”.
3. Joc de rol: 1. Determinarea - Concordanţa La
 Audierea cadrului juridic al dintre obiective şi seminarele
bănuitului problemei conţinut; de la temele
2. Partajarea rolurilor şi - Corectitudinea respective
 Audierea
stabilirea actelor întocmite şi a
învinuitului
însărcinărilor soluţiilor adoptate
 Audierea concrete reieşind din din punct de vedere a
martorului statutul procesual legii aplicabile;
 Confruntarea stabilit;
3. Analiza speţei - Capacitatea de
 Percheziţia propuse sau argumentare a
selectate; hotărârilor şi
4. Identificarea promovare a poziţiei
direcţiilor de lucru procesuale;
reieşind din calitatea
procesuală oferită şi - Respectarea
specificul speţei; rigorilor de tactică
5. Pregătirea la desfăşurarea
materialelor activităţii
relevante; procesual-penale;
6. Desfăşurarea acţiunii
procesuale/susţinerea - Capacitate de
poziţiei procesuale. combatere a poziţiei
7. Prezentarea oponentului
rezultatelor procesual;

15
 - Modalitatea de
reacţionare la
încălcările de lege
admise în cadrul
acţiunii;

- Forma de
prezentare;

- Corectitudinea
poziţiei formulate în
cauză;

- Relevanţa
concluziilor.
1. Elaborarea
conţinutului
portofoliului:

- Dispoziţiile generale
- Condiţiile de dispunere
- Plenitudinea
- Măsurile speciale de
surselor
investigaţii efectuate cu:
- Credibilitatea
 Autorizarea
surselor
judecătorului de
- Corespunderea
instrucţie
Portofoliu tezelor elaborate cu
 Autorizarea Înainte de a
4. „Activitatea specială de conţinutul
procurorului doua testare
investigaţii” materialelor
- Temeiurile şi procedura de
acumulate
dispunere
- Originalitatea
- Consemnarea măsurilor
prezentării
speciale de investigaţii
- Volum 30 min de
2. Acumularea informaţiei
prezentare
tematice pentru fiecare
element din conţinutul
portofoliului.
3. Elaborarea tezelor pentru
prezentare.
4. Prezentarea rezultatelor.
1.Elaborarea etapelor
cercetării: - Actualitatea
Proiect de
- Reglementările legale suportului utilizat
cercetare
- Opinii şi concepţii - Profunzimea
 „Indiviziblitatea
doctrinare. cercetăţilor
şi conexitatea
2. Documentarea practică a - Convingerea
cauzelor
5. argumentelor avansate în argumentării
penale.” Pînă la
cadrul fiecărei etape. - Coerenţa
 “Libertatea de prima
3. Degajarea conţinutului concluziilor
mărturisire testare
reflecţiilor pentru fiecare - Nivelul academic
împotriva sa în
etapă de prezentare
procedura
4. Susţinerea rezultatelor şi - Volum 30 min de
penală”
concluziilor proprii prezentare.
16
 1.Elaborarea planului
conţinutului articolului
2. Identificarea noilor - Actualitatea
dimensiuni ale protecţiei suportului utilizat
Elaborarea unui articol oferite drepturilor şi - Profunzimea
ştiinţific la tema libertăţilor persoanei în cercetăţilor
Cu 10 zile
„ Impactul jurisprudenţei CEDO şi jurisprudenţa - Convingerea
înainte de
6. CtEDO asupra evoluţiei CtEDO argumentării
finalizarea
cadrului normativ 3. Reflectarea - Coerenţa
semestruluiu
procesual-penal din reglementărilor concluziilor
Republica Moldova” convenţionale - Nivelul academic
4. Studiul legislaţiei de prezentare
naţionale - Volum 1 col. autor.
5. Studiul jurisprudenţei
CtEDO.
6. Formularea concluziilor
- Actualitatea şi
noutatea
jurisprudenţei
analizate.
- Profunzimea
Analiza jurisprudenţei
1. Studiul legislaţiei cercetăţilor
Curţii Supreme de Justiţie Cu 10 zile
naţionale şi doctrinei privind - Convingerea
la tema „ Datele nedmise înainte de
7. nedmiterea probelor în argumentării
ca probe în procesul finalizarea
procesul penal - Coerenţa
penal,art.94 CPP” semestruluiu
2. Studiul jurisprudenţei CSJ concluziilor
5-10 cauze penale
în materie penală. - Răspunsul la
3. Formularea concluziilor întrebările de
concretizare în
timpul prezentării
- Volum 5-15 pagini
Notă.Lucrul individual( Produsul preconizat ) este repartizat după grupe academice/serii sau la
alegerea studentului din temele indicate.

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

LEGISLAŢIA INTERNAŢIONALĂ:
1. Declaraţia universală a drepturilor omului (10.12.1948).
2. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (4.11.1950).
3. Regulile standardelor minimale de tratare a deţinuţilor (1955).
4. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966).
5. Convenţia împotriva torturilor şi a altor forme de comportament şi pedepse antiumane, crude
sau care înjosesc demnitatea omului (1984).
6. Principiile generale, privitor la independenţa organelor judecătoreşti (1985).
7. Declaraţia principiilor generale ale justiţiei pentru victimele infracţiunilor şi abuzurilor de
putere (1985).
8. Regulile standardelor minimale al ONU privitor la efectuarea justiţiei în privinţa infractorilor
minori (1985).
9. Convenţia privind drepturile copilului (1989).
17
10. Cumulul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor reţinute sau arestate în orice formă ar
fi fost aceasta efectuată (1988).
11. Convenţia europeană despre colaborarea reciprocă privind asistenţa juridică internaţională în
materie penală şi protocolul ei (1959).
12. Convenţia europeană despre valabilitatea internaţională a sentinţelor pe cauzele penale (1970).
13. Convenţia ţărilor CSI privind asistenţa juridică şi raporturile de drept în procesele civile,
familiale şi penale ( 22.01.1993 ).

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ:
1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994.
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, din 14 martie 2003.
3. Legea cu privire la Procuratură, nr.118-XV din 14 martie 2008.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională, nr.317-XIII din 13.12.1994.
5. Codul jurisdicţiei constituţionale, nr.502-XIII din 16.06.1995.
6. Legea Republicii Moldova privind organizarea judecătorească,
nr.514-XIII din 06.07.1995.
7. Legea Republicii Moldova cu privire la statutul judecătorului, nr.544-XIII din 20.07.1995.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr.789-XIII din
26.03.1996.
9. Legea Republicii Moldova cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare, nr.836-XIII
din 17.05.1996.
10. Legea Republicii Moldova cu privire la reorganizarea sistemului instanţelor judecătoreşti,
nr.853-XIII din 29.051996.
11. Legea Republicii Moldova cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, nr.947-XIII din
19.07.1996.
12. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr.1260-XV din 19.07.2002.
13. Hotărârea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor
alin.(6) art.63 din Codul de procedură penală, nr. 26 din 23.11.2010.

PRACTICA JUDICIARĂ:

1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova despre aplicarea de către
instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea
preventivă şi arestarea la domiciliu, Nr. 01 din 15 aprilie 2013;
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la unele
chestiuni ce vizează participarea procurorului la judecarea cauzei penale, Nr. 12 din
24.12.2012;
3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la examinarea
litigiilor privind repararea prejudiciului moral şi material cauzat persoanelor deţinute prin
violarea art. 3, 5, 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a
Libertăţilor Fundamentale, Nr. 8 din 24 decembrie 2012;
4. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova Pentru ajustarea Hotărârii
Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.7 din 04.07.2005 “cu privire la practica asigurării
controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale” la
jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Nr. 12 din 24 decembrie 2010;
5. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la aplicarea de
către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral, Nr.9
din 09.10.2006;
6. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica
asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi
penale, Nr.7 din 04.07.2005;

18
7. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie „cu privire la practica aplicării legislaţiei
pentru asigurarea dreptului la apărare a bănuitului, învinuitului, inculpatului şi
condamnatului în procedura penală”, din 24.12.2010
8. Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penală(2008-2010)Culegere,Chişinău,2012
9. Jurisprudenţa CtEDO în cauzele Popovici vs Moldova; Corsacov vs Moldova; Stepuleac vs
Moldova; Guţu ş.a vs Moldova; Cebotari vs Moldova; Ostrovar. vs Moldova; Iordache ş.a vs
Moldova; Castraveţ vs Moldova; Ciorap vs Moldova; Valeiu şi Nicolae Roşca vs Moldova;
Şarban vs Moldova; Becciev vs. Moldova; Muşuc vs. Moldova; Ţurcan vs. Moldova; Paladi
vs. Moldova; Ziliberberg vs Moldova ş.a.

MANUALE ŞI MONOGRAFII:

10. Dolea I., Dm. Roman, I. Sedleţchi, T. Vizdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, Drept procesual
penal, - Chişinău, Cartea Juridică, 2009.
11. Dolea I., Dm. Roman, T. Vîzdoagă, V. Rotaru, A. Cerbu, S. Ursu, R. Botezatu, V. Şterbeţ, E.
Erjiu. Codul de procedură penală. Comentariu. - Chişinău, ed.Cartier juridic. 2005
12. Dolea I., Drepturile persoanei în probatoriul penal.- Chişinău: Cartea Juridică, 2009..
13. Volonciu N., Tratat de procedură penală, Vol. I. - Bucureşti, 1997.
14. Roman D., Vîzdoagă T.,ş.a. , Drept procesual penal, Suport de curs - Chişinău, 2008

19