ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 2003/2017

Şedinţa publică de la 30 mai 2017

Decizia nr. 2003/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată la data de 10.04.2014 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios
administrativ și fiscal, reclamantul A., reprezentant legal al P.F.A. A., în contradictoriu cu pârâta
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, a formulat contestație împotriva
deciziei nr. 834 din 10.01.2014, emisă de A.P.D.R.P., solicitând să se dispună admiterea cererii
sale, anularea deciziei atacate, a tuturor actelor care au stat la baza acestei decizii, precum și
suspendarea efectelor acesteia până la soluționarea și pronunțarea unei hotărâri irevocabile cu
privire la contestație.

2. Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 358 din 16
octombrie 2014 a admis acțiunea formulată de reclamantul P.F.A. A., în contradictoriu cu pârâta
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, a anulat decizia nr. 834 din 10
ianuarie 2014, emisă de A.P.D.R.P., în prezent A.F.I.R. și procesul-verbal de constatare a
neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 01.11.2013 și a respins cererea
de suspendare.

3. Motivele de casare invocate

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit București (în prezent Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), care invocând
prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și
pe fond respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.

Într-o primă critică, pârâta a arătat că instanța de fond în mod neîntemeiat a apreciat că nu se
confirmă existența neregularităților consemnate în cuprinsul procesului-verbal de constatare
înregistrat la A.P.R.D.P. sub nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013, întocmit în conformitate cu
dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 și ale H.G. nr. 875/2011.

În esență, s-a arătat că reclamantul nu a respectat clauzele din contractul de finanțare privind
producția obținută, cât și cea valorificată care au fost nesemnificative față de prevederile din planul
de afaceri.

Prin planul de afaceri, reclamantul s-a obligat să realizeze la cultura de brad, anual producții de
6.500 fire, de la început până în anul 5 și să comercializeze anual, din primul an, până în anul 4
câte 1.000 de fire, iar în anul 5, câte 2.000 de fire.

Față de aceste prevederi asumate de beneficiar, acesta a realizat conform unui raport de producție
din anul 2012, un număr de 500 de fire de puieți de brad evaluați la 5 lei bucata, adică 2.500 în
total, pe care i-a vândut cu factură și a încasat în numerar 2.500 lei, la data de 07.09.2012. A mai
vândut alte 83 de fire de brad evaluate la 83 lei bucata pe care a încasat 3.320 lei în total, pe care
i-a vândut cu factură.
Așadar, instanța trebuia să evalueze neregula, în ansamblu, respectiv condițiile asumate de
beneficiar prin planul de afaceri și producția efectiv realizată, raportat la care se acordă finanțarea.
Instanța a reținut în mod neîntemeiat că amplasarea culturii de brad nu a constituit un criteriu de
eligibilitate, întrucât eligibilitatea sumei a fost apreciată privitor la planul de afaceri și la producția
realizată.

O a doua critică privește nerespectarea măsurii nr. 112 din Ghidul solicitantului conform căreia:
„Dacă la verificare se constată neîndeplinirea activităților din planul de afaceri, A.P.D.R.P. va
proceda la recuperarea sprijinului acordat.”

Pârâta a dat eficiență clauzelor contractuale, dar și prevederilor din Ghidul solicitantului, având în
vedere verificările pe teren și cele documentare din care rezultă că măsura declarării ca neeligibilă
a finanțării aferente achizițiilor realizate de beneficiar este justificată, iar statuările instanței în
sensul că împrejurările identificate drept neregularități nu pot constitui temei de rambursare sunt
netemeinice și nelegale.

Prin semnarea contractului de finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prvederile

contractuale - în art. 11 alin. (3) din Anexa nr. 1 la contract se prevede că: „în cazul constatării
unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea contractului, autoritatea contractantă poate
înceta contractul, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în
întârziere, fără nicio formalitate și fără intervenția instanței juecătorești. În aceste cazuri,
beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă.”

Această prevedere contractuală constituie un pact comisoriu expres de gradul IV, iar instanța odată
sesizată nu poate face decât să constate că a operat rezilierea contractului.

Pârâta a mai arătat că în speță sunt incidente și dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011
care definesc neregula, în speță constatându-se nereguli de la utilizarea fondurilor europene
referitoare la încălcarea prevederilor contractuale.

Critica formulată de pârâtă se referă, în raport de argumentele expuse la faptul că instanța de fond
nu a analizat toate prevederile legale și contractuale asumate de beneficiar.

O altă critică vizează statuările instanței privind aplicarea principiului proporționalității, care nu se
impunea în cauză, întrucât reclamantul a acționat cu neglijență în derularea contractului, așa cum
rezultă din constatările echipei de control. S-au invocat și dispozițiile art. 33 pct. 8 „Prevederi
specifice F.E.A.D.R.” din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole care
se referă la obligativitatea recuperării sumelor acordate beneficiarilor culpabili de nerespectarea
clauzelor contractuale.

Instanța de fond nu a analizat și obligația instituției pârâte de a proceda la recuperarea

prejudiciului stabilit în sarcina reclamantului, raportat la P.N.D.R. și F.E.A.D.R., în condițiile impuse
de legislația unională.

A.F.I.R. (fost A.F.D.P.R.) are obligația luării tuturor măsurilor corective necesare pe toată
valabilitatea contractului de finanțare, indiferent de momentul constatării neregulilor.

4. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în
completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 15 martie
2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ.

Prin încheierea de ședință din data de 6 decembrie 2016, completul de filtru a constatat, analizând
conținutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe
cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc.
civ., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 16 mai
2017.

II. Soluția pronunțată de Înalta Curte și analiza motivelor de casare

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările
dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru
considerentele ce urmează să fie expuse.

Criticile reclamantului pot fi subsumate dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând să fie
analizate din această perspectivă.

Cu privire la existența unei nereguli în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011

Problema esențială care se impune a fi dezlegată în cauză este aceea de a stabili dacă a existat sau
nu o neregulă, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în derularea
contractului cadru nr. C112010942000112 din 04 iunie 2010 încheiat între A.P.D.R.P. și PFA A.,
având ca obiectiv „Creșterea și diversificarea producției de flori și plante ornamentale destintă
comercializării, în exploatația agricolă A. din orașul Tismana, jud. Gorj.”

Textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 definește „neregula” ca fiind „orice abatere de
la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum
și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce
rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea
fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele
donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă
plătită necuvenit”.

Se observă astfel, că pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă
în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale și ale contractului de
finanțare, precum și un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că în anul 2009, PFA A. a depus cerere de finanțare,
solicitându-se sprijin financiar pentru instalarea tânărului A. ca fermier în orașul Tismana jud. Gorj,
având ca scop cultivarea și valorificarea plantelor ornamentale și a florilor de câmp, producerea și
comercializarea acestora pe o suprafață de 0,22 ha teren arabil, plantată cu puieți de brad
ornamental. Conform planului de afaceri depus de solicitant, în anul 2 suprafața arendată se va
mări cu 0,08 ha, pe care se vor cultiva trandafiri, realizându-se o exploatație agricolă de 0,30 ha
cultivate cu plante ornamentale și flori de câmp.

În ceea ce privește derularea contractului de finanțare și a planului de afaceri al PFA A. au fost

efectuate două verificări: prima dată s-a emis procesul-verbal nr. 6 din 23 iulie 2013, care nu
semnalează explicit nicio neregulă și a doua verificare, în urma căreia s-a emis procesul-verbal nr.
35.521 din 04 noiembrie 2013 prin care au fost constatate nereguli și s-a stabilit că suma totală
neeligibilă este de 105.907,50 lei, adică 100% din valoarea contractului de finanțare.

Motivele de fapt reținute de organul de control în procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013
constau în aceea că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri atașat cererii de finanțare și că nu
respectă obiectivul specific din fișa măsurii 112, referitor la creșterea veniturilor exploatațiilor
conduse de tinerii fermieri.

Concluziile activității de verificare se referă la cultura de brad instalată în condiții improprii acestei
specii, ceea ce nu asigură producerea cantităților de puieți de brad prevăzute în planul de afaceri și
implicit a veniturilor estimate.

Echipa de verificare a constatat că suspiciunea de neregulă se confirmă și că proiectul nr.

C112010942000112 din 04 iunie 2010, având ca obiectiv: „Creșterea și diversificarea producției de
flori și plante ornamentale destintă comercializării, în exploatația agricolă A. din orașul Tismana,
jud. Gorj” a devenit neeligibil.

Instanța de fond a constatat o neconcordanță între probele depuse la dosar, respectiv procesul-
verbal nr. 6 din 23 iulie 2013 și procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013. Astfel, procesul-
verbal nr. 6/2013, întocmit ca urmare a unei inspecții la fața locului nu semnalează nicio neregulă,
iar cel de-al doilea, deși nu a existat o cercetare locală, reține o situație de fapt contrară primei
verificări.

În mod corect Curtea de Apel Craiova a statuat că procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie
2013 a reținut săvârșirea unor nereguli ca urmare a unei situații de fapt ce nu poate fi subsumată
unor criterii de eligibilitate și deci a unor încălcări ale contractului de finanțare. S-a reținut că o
cultură de brad instalată în condiții improprii acestei specii nu constituie criteriu de eligibilitate și, în
consecință, nu poate constitui o neregulă în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.
66/2011.

Așa fiind, dacă nu se constată existența unei nereguli, nu devin incidente dispozițiile din contractul
de finanțare privind executarea pactului comisoriu de gradul patru și nici dispozițiile de drept
unional privind recuperarea prejudiciului.

Cu privire la aplicarea principiului proporționalității

Este nefondată susținerea pârâtei că instanța nu trebuia să facă aplicarea principiului

proporționalității, întrucât reclamantul a acționat cu neglijență în derularea contractului de
finanțare.

Înalta Curte reține că principiului proporționalității este consacrat de dispozițiile art. 17 din O.U.G.
nr. 66/2011 potrivit cărora:

„Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare
rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de
natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale
acesteia”.

Așa cum s-a reținut în mod constant și în jurisprudența C.J.U.E., ținând cont de tradițiile
constituționale comune statelor membre, măsurile și restricțiile impuse de autoritățile publice
trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate și să nu
afecteze în mod disproporționat drepturile și interesele legitime ale destinatarului (de pildă, cauzele
C-44/79, hotărârea din 13 decembrie 1979, L. Hauer c. Land Rheinland - Pfalz; C-181/84, The
Queen, ex parte E.D.&F. M. (S.) Ltd c. Intervention Board for Agricultural Produce, hotărârea din
24 septembrie 1985).

Prin urmare acest principiu pretinde ca orice măsură luată de o autoritate publică cu atribuții de
control trebuie sa fie corespunzătoare atingerii unui scop legitim, necesară în vederea atingerii
acelui scop și în același timp cea mai rezonabilă.

În speță, fundamentarea neregulilor constatate pe o situație de fapt ce nu poate fi subsumată unui

criteriu de eligibilitate în derularea contractului-cadru nr. C112010942000112 din 04 iunie 2010
încheiat între A.P.D.R.P. și PFA A., nu justifică retragerea sprijinului financiar nerambursabil, care
ar reprezenta o măsură disproporționată, de natură să deturneze scopul finanțării și să creeze
consecințe negative excesiv de împovărătoare pentru reclamant.

Curtea de Apel Craiova a reținut în mod corect că stabilirea creanței bugetare în cuantum egal cu
întreaga sumă decontată din valoarea proiectului finanțat nu este suficient de fundamentată din
punctul de vedere al amplorii și implicațiilor financiare ale neregulilor.

Așa fiind, actele administrative contestate, respectiv decizia nr. 834 din 10 ianuarie 2014 și
procesul-verbal nr. 35.521 din 04 noiembrie 2013 emise de A.P.D.R.P sunt afectate de nelegalitate,
iar criticile aduse hotărârii recurate apar ca fiind nefondate.

Temeiul legal al soluției adoptate de Înalta Curte

Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art.
488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea recursului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva
deciziei nr. 358 din 16 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2017.