Reclamantul s-a adresat instanţei solicitând, în contradictoriu cu pârâtul,
pronunţarea unei sentinţe pentru anularea actului juridic denumit
„Kolcsonszer-zodes", întrucât consimţământul său la încheierea acestui înscris a fost viciat prin doi. De menţionat este faptul că instanţa sesizată a fost Tribunalul Harghita, care a administrat un probatoriu vast şi a pronunţat o sentinţă civilă atacată cu apel. Sesizată cu soluţionarea căii de atac, curtea de apel a verificat legalitatea hotărârii sub aspectul competenţei materiale a soluţionării cauzei, stabilind că acţiunea în anulare a unui act juridic este de competenţa în primă instanţă a judecătoriei în raza căreia domiciliază pârâtul, indiferent de valoarea obiectului cererii. în raport cu cele arătate anterior, întrucât necompetenţa materială a instanţei este o excepţie de ordine publică, care poate fi invocată de oricine şi în orice fază a procesului, în cauză, este incident motivul prevăzut de art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă, situaţie în care instanţa a admis atât apelul reclamantului, cât şi pe cel al pârâtului, a anulat hotărârea pronunţată şi a trimis cauza Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, instanţă competentă material să soluţioneze litigiul. Curtea de Apel Tg. Mureş, decizia civilă nr. 103/2003