Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arte-Martiale-nr 26 PDF
Arte-Martiale-nr 26 PDF
Un
folose~ i n
, Rolarlcl Maroteaux
~~ 8 dan aiki jutsu, 7 dan jujutsu, 6 dan aikido
~·· ·if!
ARTE MARTIALE I
Jit ifi BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
ROMAN fA
BUC'U~Tl, STR. VALDEMAR LASCARESCU NR. 4, SECTOR 5,
COD 76634
TEL/FAX- 011780 'ii54
Telefon- 094500680; E-miUI- garell@xne,Lro
DIRECTOR
GABYOANCEA
DIRECTOR EXECUTIV
ELENA OANCEA
REDACTOR!:
MIHAl IONESCU LEONARD
.· CRISTJAN OZON
CLAUD:iu SGANDAR
CONSTA:NTINDIMCiu.•
. ADRIAN DEJANU :•
AU COLABORAT LA ACESTNUMAS:
FLORIAN FRAZZEI
IONGARBEA
MIHAl MIHAILOVICI
LIVIU TILICA
DRAG()~ CHIRJ'C
CRIST:tAN LA1BER
FLORIN MAGERlU
. COSTIN TRIFAN
TUDOR STANCIU
DIFUZARE- RODIPET SA
DIRECTOR DIFUZARE GPH- GHEOJ3.QHE OANCEA
IMPRIMASE
GARELL POLIGRAPHIS srl
SURAS
DE COPIL
••pE CEI NEVINOVATI
, ... ••
Care este tara cea mai democratica din lume? Cine cinat administratia americana din aceasta cauza? Nu uitati
promoveaza conceptul de j ustitie plecand de !a prezumtia ca o delegatie oficiala a unei tari este simbolul, esenta in
de "nevinovatie" §i buna credinta. ace! domeniu al tarii respective. 0 palma pe obrazul unei
Statele Unite ale Americii. delegatii este un afront ad us acelei tari. In plus nu sunt de
Cine ne da note de buna purtare §i ne face parinte§te acord cain numele unui control al emigratiei, sa aiba de
cu degetul cand i se pare ca am gre§it? suferit foarte multa lume de buna credinta. Nu ne puneti
Unchiul Sam. pe umeri o vina colectiva. Prindeti-i pe vinovati "taiati-le
Noi avem copii handicapati de care nu avem grija, capul" §i trimiteti-i mapoi cu interdiqia de mai intra
avern chiar §i mineri care se razvratesc §i mai facem cate- vreodata in tara dumneavostra. Ma intreb ces-ar mtampla
odata §i contrabanda cu petrol. daca peste trei ani ar fi organizatoare a campionatului
Insa doar putin sa se i'ncrunte unchiu', ca §i remediem mondial "X" Romania §i sportivii americani pentru a
situatia. participa la acesta ar avea nevoie de viza romaneasca. ,Si
Pe !a ei, pe acolo ... nu ar primi-o. Probabil c3. ne-am trezi direct in NATO-
Mai nimic. Eh, cate un pic de segregatie rasiala (nu sau mai bine zis ar veni NATO la noi din toate partile.
pe hartie, doamne fere§te, ca doar Ku Klux Klan-ul nu se ,Si apoi, domnilor funqionari de la ambasada, nu
ocupa de birocratie §i apoi ce mai osteneala sa transformi uitati ca eel care v-a construit o echipa de gimnastica,
copacul in hartie, cand pentru spanzurat negri poate fi adevarata, s-a nascut pe aceste meleaguri. Pe el nu-l
folosit §i in natura). Ia §i ni§te mafioti §i diver§i traficanti. trimiteti i'napoi? Ah, am inteles, preferati doar desertul. ..
Mai un portorican 1mpu§cat de un politist nervos sau niscai In incheiere ctoream sa va anunt cu bucurie ca in
copii uci§i cu pistolul de alti copii, mai unsex oralla Casa curand, este anuntata aparitia unei noi reviste de arte
alba... martiale, care se va adauga eel or trei deja existente (Arte
In rest toate bune. Pentru ei . Pleaca unde vor, sunt Martiale, Samurai §i Panoramic Kung Fu).
primiti peste tot, sunt regii lumii. Incercarea mea mi-a actus aminte de surasul unui
Ce se intampla cand un roman vrea sa piece ... nu va copil. .. Sincer §i nevinovat.
mai spun, ca deja §titi. De ce? Pai, in timp ce eu doream sa le spun "bun
Ce ar trebui i'nsa sa se intample cand o delegatie a venit", stimatii domni se ocupau cu racolarea redactorilor
Romaniei vrea sa plece in SUA, pentru a-§i apara cu onoare de la revista noastr3.... Nu de alta, dar se §tie ca sunt cei
§i demnitate un titlu §i sa-§i vada 1ncununata munca de un mai competenti, iar demersul "colegilor" nu a racut decat
an? Suntem tratati ca suboameni. sa-mi i'ntareasca aceasta parere.
Cred ca a venit vremea sane recapatam demnitatea. Domnilor, daca doriti sa apareti sub formatul unui
Nu sunt antiamerican, vreau sa precizez din capul supliment al revistei Arte Marfiale spuneti. Noi va ajutam
locului. Sunt chiar un admirator §i un iubitor al Americii. cu mare placere. Oricum, nu rna a§teptam sa doriti
Dar sa opre§ti echipa de kendo a Romaniei sa participe la desfiintarea unei reviste, pentru av-o face pe-a dumnea-
campionatul mondial pe motiv ca nu pr-ezinta garantii ca voastra. Acest lucru vorbe§te ceva des pre caracter. Aten tie
se va mai i'ntoarce, mi se pare hilar. cititori, la caracterul unora ...
Domnilor, plecati de la prezumtia de nevinovatiei. ,Si totu§i eu va doresc succes.
,Si chiar daca, prin absurd, ar fi ramas cineva, s-ar fi zdrun- La buna citire!
itii ARTE MARTIALE
, JEt )i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
Evenimente nedorite Ia EH
~
~
national de taekwondo£
I
08:00, cand de fapt era planuit sa inceapa
es.. Constantin Dimciu competitia, acesta nu s-a prezentat la cantar, ba mai
mult, pana la intrarea categoriei pe care era
ationalele de juniori ~i seniori, aflate
N
incadrat, a fost rugat sa execute aceasta verificare,
la a III-a editie au debutat in deoarece se putea vedea clar ca sportivul, care de
dimineata zilei de 7 martie in altfel este cunoscut ca un competitor deosebit de
frumosul municipiu Cluj Napoca. tehnic, avand totodata multa experienta
In fapt, debutull-a constituit campionatul competitionala, verificata in decursul multor
juniorilor, care, dupa efectuarea regulamentara a campionate la nivel national ~i international, unde
verificarii categoriei de greutate, 1~i cautau cu s-a clasat pe Iocuri merituoase, avea mult peste
infrigurare numele pe grilele de competitie afi~ate, categoria la care fusese incadrat, neputand fi vorba
pentru a vedea ce adversar le-au atribuit sortii de o cre~tere accidentala a greutatii. De neinteles,
pentru primul meci. Faptul ca una din cerintele organizatorul a incercat sa impiedice anuntarea
participarii la acest campionat a fost ca sportivii sa descalificarii sportivului respectiv, provenit din
detina minimum centura ro~ie, a dus la un nivel propriul club, devenind chiar violent. Sustinatorii
foarte ridicat al tehnicilor de lupta, juniorii clujeni, destul de infierbantati au incercat ~i ei "sa
confirmand ~i de aceasta data ca ~coala romaneasdi dea 0 mana de ajutor" prin "altoirea" ~efului
de taekwondo este intr-o continua ascensiune. De colegiului de arbitri pentru a-1 "Iini~ti".
asemenea, arbitrii au racut fata ritmului alert al In aceste conditii, foarte multe delegatii s-au
desra~urarii campionatului cu toate ca multi dintre speriat, majoritatea loturilor avand in componenta
ace~tia abia ie~isera de pe bancile ~colii in urma copii, au abandonat competitia ~i au parasit Ioculin
unui curs condus de domnul Voicu Valeriu. fierbere in eel mai scurt timp, cu toate incercarile
Data de 8 martie a insemnat demararea arbitrilor de a mai continua eel putin inca dheva
campionatului de seniori, care similar cu juniorii ~i categorii.
conform regulamentului WTF, au efectuat La scurt timp, printr-o convocare a adunarii
"cantarul" la categoriile ce urmau sa lupte in ziua generale, s-a decis suspendarea organizatorului,
respectiva. In mod normal spectacolul a crescut in care indeplinea ~i functia de vicepre~edinte ~i
mod deosebit, viteza ~i tehnicile demonstrate de trimiterea lui in comisia de disciplina cat ~i
sportivi denotand pregatirea asidua, dar ~i dorinta schimbarea din functie a pre~edintelui. Pana la
sportivilor de a ca~tiga. Problemele care au existat alegerile generale a fost ales pre~edinte interimar
au fest de organizare, constand in lipsa buletinelor domnul Cristian Apostol.
de arbitraj, a timpului efectiv de competitie cat ~i a In ce prive~te Campionatul National, s-a
unor materiale promise de organizator. hotarat continuarea lui la Bucure~ti la o data ce
Dar, cu toate acestea, competitia i~i urma urmeaza a se stabili.
cursu! rara ~ exista probleme care sa afecteze buna Fara a trage vreo concluzie ~i Iasand cititorii
desfa~urare. Odata cu ziua de 9 martie, la sa faca aceasta, incheiem sperand ca in cele din
efectuarea verificarii categoriei au aparut probleme: urma totul va fi bine ~i afirmarea taekwondo-ului
un sportiv a "ocolit" cantarul oficial. Pana la ora in Romania va continua in acela~i ritrri alert.
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE-
, -
Campionatului
mondial de
ken do
~Ion Garbea
C
ampionatele mondiale de
ke?do au loc din trei in trei
am.
Anul acesta, in perioada 24-26
martie, in ora~ul Santa Clara - Califor-
nia, s-a desfa~urat a XI-a editie a Campionatului
Mondial de Kendo. in sala de sport a Liceului Unirea, pe parcursul a 7
Din lotul national al Romaniei faceau parte zile - 6 ore pe zi antrenament. Perspectivele erau
subsemnatul (Ion Garbea), loan Craciunel, deosebit de bune.
Octavian Cisma~, Sorin Zahan ~i Remus Nistorel. Surpriza cea mai mare a venit din partea
Eram o echipa mult mai putemica decat lotul care a angajatilor Ambasadei SUA la Bucure~ti, care nu
obtinut medalia de bronz la Campionatul Mondial ne-au acordat viza de intrare in SUA, cu toate di
din Japonia (1997). am prezentat toate documentele necesare.
Pregatirea pentru acest campionat a fost La inceput am crezut ca este o gluma, o
efectuata in ora~ul Bra~ov (nu in Poiana Bra~ov!), neintelegere; am mers la ambasada Japoniei pentru
a ne ajuta intr-un fel. Am
trimis e-mail la International
Kendo Federation (IKF) ~i
Federatia Americana de
Kendo care a ~i rugat
ambasada sane acorde vize.
Dupa toate acestea, am
fost chemati din nou la
interviu; am platit pentru a
doua oara la Banca Agricola
taxa de interviu de 860.000
lei de sportiv (faceti un
calcul ~i vedeti cat costa
doua interviuri de sportiv ~i
inmultiti cu cinci -
8.600.000 lei. Toti ace§ti
bani au fost platiti practic
,-
ARTE MARTIALE I
lit it BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
de Ashihara Karate au fost predate de catre subsemnatul, iar Vineri, Ia orele 18, Ia Sala Sporturilor, a avut loc gala
tehnicile de aikido de catre sensei Nelu Miricii (trebuie sa demonstrativa a tuturor stilurilor: karate (Ashihara, Kyokushin,
precizez aici ca ambele demonstratii au avut o mare priza la Shotokan), kendo, iaido, qwankido, aikido, taekwondo ,
publicul asistent). covodao.
In a doua zi a festivalului, a avut loc Ia sale de festivitati a Acest eveniment a fost mediatizat prin presa §i televiziune
Liceului Hidromecanica o expozitie de fotografii, echipamente ~is-a bucurat de un real succes.
M:M it it! ARTE MARTIALE
, it jj! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
- - ---'--------~
MttM it m ARTE MARTIALE
, it )i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
Campionatul European de
Karate pentru Copii
0 delegatie de karate, din cadrul Federatiei rezultate:
Romane de Arte Martiale (FRAM), condusa de Individual
sensei Aurel Patru - 5 dan §i Aurel Giurgea - 3 • Toth Cornel - loc I kata individual (8-11
dan in calitate de antrenor, a participat la ani);
Campionatul European de Karate pentru Copii • Niculae Cristian - loc I kata individual +
(SKKUN) in data de 01.04.2000 §i la Cupa kumite individual (12-14 ani);
Internationala Vitus pentru seniori in data de 02.04 • Todira§ Radu - loc II kata individual, loc III
2000, in Germania. kumite individual (12-14 ani);
Ca urmare a performantelor deosebite • Burlacu Constantin - loc I kata individual,
obtinute de sportivii romani, delegatia FRAM a loc III kumite individual (15-17 ani);
obtin ut locul I in clasamentul generalla • Enache Marius -loc II kata individual (15-
Campionatul European §i locul II la Cupa 17 ani) .
lnternationala Vitus.
Echipe
• Kata echipe- locI (12-14 ani);
I. Campionatul European de Karate • Kata echipe -locI (15-17 ani);
pentru Copii • Kumite echipe -locI (11-14 ani);
Sportivii romani au obtinut urmatoarele • Kumite echipe - locI (15-17 ani).
In total, delegatia
FRAM a obtinut 11 medalii
de aur, 3 de argint §i 3 de
bronz, lasand o buna
impresie §i facand o buna
0 parte din delegafia FRAM: (de Ia stfinga spre dreapta), sus- Fusaru D., Giurgea A., Piitru A., propaganda karate-ului
Apetre C., Pfrloc I., jos - Enache M, Todiras R., Dinisoe C, Niculae Cr., Toth C, Burlacu C. roman esc.
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE I it m: •••
Kyokushin
~~ -
Budo Kai
~ Mihai Mihailovici
. 85kg
1- Marius lmurluc- Seishin Dojo
II- Dinu Velicu- Silvestru
Ill- Adi Osiac- Hermina
IV- Dan Bozan- Silvestru
-75kg
1- Constantin Stoian- Chimia Gaie$ti
II -Bogdan Dragan- Silvestru
Ill- Cristian Lepadatu- Bugei Dojo
IV- Andrei Epurescu - Bugei Dojo
·65kg
I - Fanel Panaite- Shin Seishin
II - Paul Pantofaru- Hermina
Ill- Florin Lepadatu -Bugei Dojo
IV- Florin Mana- Seishin Dojo
~ -- ------------------------~
••• iit i!i ARTE MARTIALE I
ift J!i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
lnterviu in exclusivitate cu
oto .anemura
& Cristian Ozon
Sensei Tanemura Ia Academia de Polifie din Milwaukee (SUA) Sake Shoto Tanemura Ia un sragiu fn Belgia,
fmpreunii cu sensei Guy Aerts
Cu animalele (de obicei caini) folosea taisabaki
in momentul in care vroiau sa-l mu~te, pana cand Astfel, ~i-a prezentat demisia ~i a ie~it din politie cu
renuntau pur ~i simplu. gradul de locotenent. Imediat ce a ie~it din politie, a
Sensei Tanemura a absolvit Facultatea de Drept fondat la data de 28 noiembrie 1984 Genbukan World
din cadrul Universitatii Hosei, dar, in loc sa devina Ninpo Bugei Federation, pornind la drum cu "o
jurist, ~i-a dorit o cariera care sa-i permita sa mana" de elevi (printre care ~i sensei Guy Aerts).
foloseasca cuno~tintele de ninpo ~i jujutsu pe strazi, Acum, instructorii sai predau la mii de oameni,
pentru a-i proteja ~i ajuta pe oameni. Cand sensei sensei Tanemura fiind invitat in fiecare an pentru
Tanemura tocmai decidea ce sa faca cu viata sa, a seminarii in toata lumea.
fost implicat intr-un accident teribil. Sensei Shoto Tanemura este
Un camion a intrat in plin in ma~ina pre§edintele Gen bukan World
sa ~i !anile (bucati de geam infipte Ninpo Bugei Federation, director
in fata, de exemplu), aratau atat de executiv al Kokusai Jujutsu
grav , in cat cineva, din gre~eala, a Renmei , pre~edintele executiv al
spus ca este mort. In spital, gan- Japan Jujutsu Federation ~i direc-
dindu-se ca scurta sa viata se va tor pe regiunea Saitama al Japan
termina in curand, a cerut ajutorul Chinese Martial Art Federation.
Cerului ~i a promis ca va schimba
gandurile egoiste ~i ca dore~te sa-~i in continuarea acestui portret
dedice restul vietii p~ntru a-i proteja facut marelui maestru Shoto
pe oameni ~i pentru a-i invata sa se Tanemura, va voi prezenta un
apere. interviu acordat In
La varsta de 22 de ani intra in exclusivitate revistei noastre,
Tokyo Metropolitan Police Depart- pe care i l-am solicitat In data
ment. La inceput a fost agent de de 17 aprilie, anul curent.
circulatie, mai apoi detectiv, munca
Tiiniirul maestru
sa ca ofiter de politie permitandu-i Tanemura Tsunehisa Shoto
sa utilizeze ~i sa testeze ceea ce Cristian Ozon: Sensei, ce ne
l'nvatase in dojo, avand multe ocazii sa-~i foloseasca puteti spune despre traditia martiala a familiei
Tanemura?
abilitatile ~i nedand gre~ niciodata.
Shoto Tanemura: Familia Tanemura se trage din
Observandu-i talentul, superiorii sai i-au permis
familia Takeda (Shingen Takeda este faimos pentru
lui sensei Tanemura sa predea ninpo §i jujutsu la un
Takeda Ryu Gunryaku) ~i familia Sasaki (Shiro
dojo special de arte martiale pentru politi§ti. Takatsuna Sasaki fiind foarte cunoscut pentru
Mai tarziu va deveni oficial profesor la Yoshitsune Ryu Gunryaku Heiho) . Ambele familii sunt
Academia de Politie. pe linie imperiala.
Dupa 15 ani de munca in cadrul politiei, sensei C.O.: Copiii dumneavoastra practidi artele
Tanemura a considerat ca telul sau in viata este de a martiale?
pastra integritatea adevaratelor arte martiale ~i de a S.T.: Toti cei trei copii ai mei practica artele
le transmite nu numai in Japonia, ci in intreaga lume. martiale. Fiul meu, Kotara Tanemura are 2.1 de ani ~i
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE
,
moarte.
C.O.: Ce ~titi despre
artele martiale din Romania.
Care a fost prima legatura cu
aces tea?
_ S.T.: Prima legatura cu
artele maqiale din Romania
s-a realizat prin intermediul
Karyu Dojo, care a fost primul
dojo de Genbukan ~i KJJR din
Romania.
C.O.: Cum va petreceti
timpulliber?
S.T.: Nu prea am timp
liber. In fiecare zi rna antrenez,
pr~dau ~i fac munca de birou.
Tot ceea ce fac este parte din
antrenamentul meu ~i sunt
foarte fericit.
publicullarg !ntampHiri din vremea cand eram ofiter de C.O.: Exista un actor preferat al dumneavoastra
politie. sau un film care v-a impresionat?
• C.O.: Ce parere aveti despre artele martiale S.T.: Filmul care a avut un impact foarte mare
sportive, competitionale? asupra mea a fost filmul japonez "Shinobi No Mono" cu
S.T.: Artele maqiale competitionale sunt sporturi actorul Raizo Ichikawa, care a studiat special (de la
pentru ca au un sistem de punctare ~i reguli. Takamatsu sensei) cateva tehnici de ninpo, pentru acest
Adevaratele arte martiale traditionale sunt diferite ~i ~tii film.
~i tu asta foarte bine. Cel care te ataca cu adevarat nu
tine cont de reguli, iar o lupta reala este pe viata ~i pe
Stagiu International de
BUJINKAN NINPO
KOPPO JUTSU
"&. Cristian Laiber viabil oricand, dincolo de bariere temporale ... De multe
ori soke aduce la antrenament vechi densho -uri ale
~colilor pe care le-a studiat cu Takamatsu ~ i al diror
La inceputullunii aprilie a avut loc la Cercul C. conduditor a devenit in prezent, pentru a explica
Tissier din Paris un stagiu international de Bujinkan subtilitatile ~i chiar capcanele pe care vechile texte de
Ninpo Budo axat pe koppo jutsu, tehnicile specifice arte martiale le includ. Soke insista mereu pe faptul d i
luptatorilor ninja de ruperi ~i dizlocari ale articulatiilor. tehnica este doar un mijloc ~i eli nu trebuie sa ne lasam
Stagiul a fost condus de shihan Arnaud Cousergue, prin~i de numeroasele posibilitati ~i combinatii, punand
Bujinkan shihan, Chuden Menkyo recent intors dupa o pe un plan secund eficienta tehnica ~i spirituala. Pe cei
noua perioada de antrenamente intense cu soke in care cauta cu infocare eficienta tehnica soke ii pune sa
Japonia. "se joace" cu tehnica ... Motivul este eli ei cauta atat de
Tema acestui an stabilita de soke Hatsumi este infocati ~i de disperati !neat nu au cum sa vada ceva ce
chiar koppo jutsu specific ~colilor Koto Ryu, Gikan este chiar langa ei ... Eficienta este mereu ceva simplu
Ryu ~i Gyokushin Ryu. Anual, Bujinkan Budo se ~i banal, "tehnicile secrete" sunt doar rezultatul multor
Ko vine
~ prof. antr. Mihai Ionescu Leonard de Ia kobudo,
insa trebuie
precizat ca
A§a cum probabil ati observat prin kobudo
. .. ~:caas~~ ~~;r~=e~~~~~:t=~~ristei noi nu ne
referim doar
com petitional Korokai, pomind de Ia Ia artele
elementele de regulament §i incheind, martiale
chiar in numarul trecut, cu 0 originare din
retrospectiva a competitiilor ce s-au Okinawa, ci
desfa§urat anul trecut. Ia arte
· Cu toate acestea, se pare ca unii martiale in
. · colegi de-ai no§tri nu au inteles general,
. tocmai exact ce este §i ce obiective i§i indiferent de
propune Korokai-ul. In numele tara de
") Consiliului de Conducere al Korokai, origine.
voi incerca sa prezint §i sa detaliez Totu§i a fast
acele puncte din demersul nostru care aleasa
se pare ca nu au fost foarte clar denumirea
intelese: japoneza
Ce este Korokai? intrucat este mai sonora, avand §i semnificatia de "arte
Korokai este o asociatie martiale vechi ", un concept promovat de asociatia
sportiva de arte martiale care i§i noastra. Un alt motiv a fast acela ca foarte multa lume
desfa§oara activitatea conform legilor asociaza denumirea de kobudo cu practicile de lupta cu
in vigoare, avand hotarare armele traditionale cares-au dezvoltat in Okinawa,
judecatoreasca §i avizul Ministerului insula aflata pe rand atat sub dominatie chineza cat §i
Tineretului §i Sportului. japoneza, lucru care a permis jonqiunea celor doua
Trebuie precizat faptul ca este o culturi, inclusiv a stilurilor de arte martiale.
asociatie independenta, nefiind Ro este silaba care desemneaza tara noastra,
afiliata Ia nici una din cele cinci Romania.
federatii de arte martiale existente in Kai reprezinta denumireajaponeza pentru
acest moment Ia noi in tara. asociatie.
De ce? Au existat doua motive Ce obiective i~i propune Korokai?
determinante pentru care conducerea In cadrul Korokai sunt promovate doua direqii
Korokai a hotarat ca asociatia sa competitionale majore:
ramana independenta: • amatorismul, care vizeaza o masa larga de
• nu promovam un stil anume, practicanti, care doresc participarea Ia activitatile
cum ar fi de exemplu qwankido, (competitiile, stagiile, demonstratiile) organizate de
karate, etc. Korokai;
• ne-am dorit sa nu facem parte • profesionismul, care se adreseaza doar celor cu
din acele structuri care se framanta §i aptitudini deosebite, "varfurilor", celor ce doresc sa-§i
sunt angrenate intr-o lupta nevazuta faca o profesie din practicarea artelor martiale cu
pentru conducerea unei federatii sau caracter sportiv, promovarea sportivilor romani pe
a alteia §i a§a mai departe ... arenele intemationale, in cadrul competitiilor de
Ce reprezinta denumirea renume.
Korokai? Care este ideologia proprie a acestei as0ciatii?
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE I
Imi voi permite ca la aceasta lntrebare sa va unitatile de lnvatamant §i chiar In structurile mili tare;
raspund cu un citat din viitoarea mea carte ce va apare c. crearea unui departament pentru sportivii §i
In cadrul Coleqiei Budo: "Korokai, concept alluptei antrenorii profesioni§ti In domeniul artelor martiale;
integrale" . d. chiar §i pe plan mondial se manifesta din ce In
In artele martiale ce au §i caracter sportiv, lupta ce mai mult aceasta noua tendinta a competitiei care sa
este !imitata de anumite reguli al caror rol este de a cuprinda a~a numita "lupta integrala".
proteja combatantii care sunt direqionati sa lupte A§adar, plecand de la aceste premise, am creat
lntr-un mod sportiv, aqiunile tehnice nefiind finalizate sistemul competitional denumit Korokai. De§i Ia nivel
cain cazul unei lupte de tip militar de exemplu, In care mondial exista mai multe variante, eel mai mediatizat
victoria este reprezentata de eliminarea totala sau fiind UFC, dezvoltat In SUA, sau Free Fight, care a
partiala a inamicului. ajuns §i Ia noi In tara, putem afirma ca sistemul Korokai
Cele doua sisteme, militar §i sportiv, au fost create ofera mult mai mult decat organizarea unor competitii
in urma unei comenzi sociale moderne, pe baza artelor In care au acces sportivi ce au sau nu o anumita valoare,
martiale traditional e. obiectivele Korokai fiind mult mai ample decat acelea
Multitudinea stilurilor existente In artele martiale ale unei afaceri profitabile.
este rezultanta Astfel,
exprimarii conceptul de arte
variatelor tipuri de martiale este
personalitati In structurat pe mai
concordanta cu multe probe, adaptate
diferite conditii pentru toate varstele
geo-psiho-sociale §i promovand conceptul
chiar politice In de "lupta integrala".
care fiinta umana a Acest concept se
trebuit sa se refera la posibilitatea
dezvolte. practicantului de arte
Elaborarea martiale de a nu fi
sistemelor strans in limitele
competitionale a stilului pe care il
fost consecinta In practica, deoarece
egala masura a tat a pregatirea pentru
evolutiei societatii, Una din principala caracteristicii a meciurilor fn sistem Korokai este viata trebuie sa fie
dar §i a necesitatii spectaculozitatea multilaterala,
popularizarii unei situatiile neobi§nuite
astfel de activitati de maxima importanta In domeniul aparand In orice moment.
bio-psiho-social, cre~terea performantei psihice §i Nivelul de rezolvare a acestor probleme depinde
fizice, a disciplinei interioare prin cea mai veche §i mai atat de multilateralitatea educatiei, dar §ide capacitatea
complexa activitate: lupta. individului de a adapta la cerintele practice cuno§tintele
Sistemul competitional Korokai are rolul de a acumulate. Acesta este rolul principal al Korokai,
interveni In dubla relatie sportiv-public. De fapt, fiindca eel ce se integreaza acestui sistem se instruie§te
Korokai reprezinta scena neutra pe care se pot lntalni atat In lupta cu mainile goale cat §i In cea cu anne
toate stilurile din artele martiale, lntr-o singura traditionale, studiind §i anumite concepte filosofice pe
competitie, caci lupta este unica, doar metodele de care Korokai este fundamentat.
abordare pot fi diferite. Crearea acestui sistem A§adar, Korokai nu este un stil ci un sistem
competitional s-a realizat plecandu-se de la urmatoarele competitional, chiar §i un sistem de evaluare, care
premise: masoara CUnO§tintele generale, creand un fel de numitor
a. campionii erau liderii diferitelor sisteme pe care comun pentru toate stilurile de arte martiale .
le practicau, izolati ca lntr-un turn de filde§, fiind, mai Esenta Korokai este unitate prin diversitate, de
mult sau mai putin, corelati cu realitatea cotidiana a aceea competitiile sunt foarte spectaculoase, sportivii
eficientei pure a luptei reale; provenind din diferite stiluri.
b. concretizarea conceptului de arte martiale prin In speranta ca micile nelamuriri au fast clarificate,
crearea sistemului Korokai, care presupune unitate prin lnchei cu speranta ca, daca mai exista unele nelamuriri,
diversitate, rezultand astfel o activitate cu maxima aceste vor fi risipite la aparitia manualului anuntat-
eficienta In domeniul educational, putand fi introdusa In Korokai.
ARTE MARTIALE
• I
Jl:t if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
I. Ryogen Ryu
Ryogen Ryu este o ~coala
de arte maqiale fondata de
soke Hayashi Sansei (1914-
1995), maestru de bujutsu
(kendo-kenjutsu, iaido-iaijutsu,
yarijutsu, suijutsu,
naginatajutsu, jujutsu, s.a.) ~i
profesorullui soke Ono
Takashi.
Sensei Ono a fost elevul
lui Ryuso (fondatorul ~colii) Demonstra[ie de Ryogen Ryu Iaikenpo fn Fran[a
(soke Ono Takas hi ~i subsemnatul)
Hayashi in tinerete ~i ca ceilalti
elevi mai vechi ai lui soke succesor, deci nelasfmd nici un densho (document)
Hayashi a fost interesat numai al ~colii, totul devenind astfel numai kuden (traditie
de kendo-kenjutsu, singurul orala).
elev allui soke Hayashi care a Elevii vechi ~i apropiati ai lui soke Hayashi,
invatat ~i iaido-iaijutsu fiind un sensei Ono, Tsujita, Ueda, au primit cate o
alt elev vechi pe nume Ueda. scrisoare de la soke Hayashi in care scria ca atunci
In 1995, soke Hayashi cand va muri, sa se intalneasca ~i sa stea de vorba,
moare fara sa numeasca un ace~tia fiind o perioada despartiti, fiecare urman-
du-~i propria cale.
In timpul reuniunii au discutat printre altele ~i
problema succesiunii ~colii. Atunci, fiecare 1-a
numit pe celalalt soke ~i in acest fel nu au ajuns la
nici o concluzie, luand decizia ca ~coala lui soke
Hayashi sa-~i inchida portile, lucru neacceptat de
sensei Ono, care in cele din urma, dupa lungi
discutii cu subsemnatul a acceptat ca ~coala Ryogen
Ryu sa nu moara, devenind Ryogen Ryu Heiho
Bugei, sensei Ono scriind pentru Ryogen Ryu
Heiho Bugei un densho de Ryogen Ryu Iaikenpo §i
doua caligrafii.
:INVATAHINTE
r;:.. E ART£ 11ARJlAlE
twu1 un om a.r ven;, rl lnto.mpin.
Dc.tcO: pl.:ac5. , stl p Ieee .
Sensei Ono executand o tehnici'i articuladi
....
,, .A. >0 ~ ..:.
'.i_'>.,. ,&-... {'
/.1-
'"' ->· . _,t,
/.;
0 -a:. 1'
•
•A
--$:
~' li Pi~ it': !:'1: ~ .;, ill
''"-
i:R ,,,._
-~
t ;t
~- 1:! ~
g 7J 7.J JJ l:
11 JJ }) ?1 J~
A!.
...+.-
~·I
..... .,_
't :t
.\ f. l A'r- ·~ ..~-~ i'&
4'j · ·-~ ~
~
-iJ.,
!
,-~
Nihon no kurasu
Sc:r,i erea
.Jap,o neza"
fraze in cadrul unui text.
~ Mihai Dimofti & Adrian Dejanu (3) Hiragana (Kana cursiva) folosita pentru
elemente functionale ce exprima relatii gramaticale
(particule, conjunqii, etc.) ~i terminatii
Yom incepe acest curs cu o leqie introductiva inflexional e.
In care va fi descris sistemul japonez de scriere. Pe
parcursul leqiei vor fi prezentate ~i semnele de Deci, kanji ~i katakana pot fi grupate ca
baza care vor trebui invatate pana la leqia exprimand unitati cu continut (de multe ori sunt
urmatoare pentru a p_utea continua cu studiul comparate cu caramizile), iar hiragana este folosiUi
deoarece incepand cu leqia urmatoare toate pentru a tine unitatile impreuna (caramizile) in
exercitiile, exemplele ~i textele de studiat vor fi propozitie, ca un liant (mortar) .
scrise folosind doar acest sistem de scriere.
Kono kaisha no chokoreeto ha taihen oishii desu.
1. Un sistem de scriere mixt ~ r.J) ~ U. r.J) ~J- :1 •=z I/ - !--- kl!::. ~ ',. . . . k :¥:: n;; L ' • --;
Ciocolata acestei lirme este toarte gustoasa.
Limba japoneza este scrisa folosindu-se o
combinatie de kanji (caractere chineze~ti sau Aici, substantivul kaisha "firma" ~i radaci na
ideograme) ~i doua seturi de silabe fonetice numite adjectivului oishii "gustos" sunt scrise in kanji.
kana, cunoscute ~i sub numele de hiragana ~i Cuvantul strain chokoreeto "ciocolata" este scris In
katakana . In afara de cateva exceptii cum ar fi katakana iar elementele gramaticale cum ar fi:
cartile de copii (scrise in hiragana), alfabetul determinantul kono "acesta", adverbul taihen
Braille japonez (bazat pe hiragana) sau telegramele "foarte", particula ha ~i verbul desu "a fi" sunt
(traditional scrise in katakana) aceste componente scrise in hiragana.
ale scrierii japoneze sunt rareori folosite indepen- In aceasta prima leqie vor fi expuse cele
dent in text. doua seturi de silabare ~i vor fi date indicatiile
Kanji, hiragana ~i katakana nu sunt deci necesare in legatura cu citirea lor pentru ca
sisteme separate de scriere ci doar trei parti diferite incepand cu leqiile urmatoare, dupa cum am
dar complementare folosite in conjunctie cu amintit mai sus, toate exercitiile vor implica scriere
sistemul de scriere japonez. Folosirea lor poate fi cu caractere japoneze.
definita pe larg dupa cum urmeaza: In tabelele cu silabe anexate veti observa ca
( 1) Kanji. Folosit pentru elemente ce au un sunt dispuse pe coloane marcate cu consoane ~i
inteles de sine statator (sau continut) cum ar fi linii marcate cu vocale. Fiecare semn se cite§te In
substantivele, radacinile verbelor ~i adjectivele. ordinea urmatoare: consoana + vocala.
(2) Katakana (sau kana angular) folosit
similar cu utilizarea caracterelor italice ~i Exemplu: "/]) = K (coloana) +A (linia)
ghilimelelor in scrierea romaneasca ~i anume:
pentru neologisme, pentru anumiti termeni = KA
~tiintifici ~i tehnici (cum ar fi nume de specii), ~i Semnele cu citiri Speciale sunt marcate cu
pentru scoaterea in evidenta anumitor cuvinte sau cenu~iu ~i sunt urmatoarele:
ARTE MARTIALE I
JEt iJ! BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
l =SHI
GI = "GHI"
GE = "GHE"
U = "A" (de fapt mai corect este sa se
B =CHI
formeze buzele pentru A ~i sa se scoata sunetul U,
astfel rezultatul va fi o combinatie intre A ~i U)
Toate aceste semne ~i sunete speciale sunt
comune atat pentru hiragana cat ~i pentru
~ =TSU
katakana.
Tabelele anexate pot fi folosite drept
HIRAGANA
K G S R w '(}
A ~ tr~ iJ) ~
),
~-:> ;b
I ~ ··~ t)
u 'J~_,~~~~~-+~~ fi'
·~
E
;t
oj:)~(_ ~ ~
KAT AKANA
K G S Z D N y R w
-....-
A ~ '7 7 .fJ
"-..
l_j
I --
-....... :-'Y
u :J_ v t;
E
-T
0 9
--------------~---
.·
Sa. · .
~ - /'
·m
.
.
.:g·: ~~.fl
· ··:·. :. ··.·n,-· ··v
.
.· ~· ~U
·:.:-..
_0;%.~v · ;·.•·~ n
··:-:
-_L,
-I
··e · ~2-g
·:if:;_. ·
.T . .
,,.,:---
.
L
·
; -- l:-': :~: _·
.- -,>
~;;.:.-
'
>
Kyokushin
Karate
.stil personal
de lupta
extrem de
tehnic. El a
luat
tehnicile de
baza
invatate in
dojo ~i
printr-un
antrenament
intens le-a
adaptat
aducandu-le
lao forma E-mail: ikohombu@mxl.alpha-web.ne.jp,
de executie iar pentru informatii suplimentare puteti vizita
specifica. ~i Website-ul: http://www.kyokushin.eo .jp/
astazi,
practicantii Scopul propus al I.K.0.1 este dublu, ~i anume
din intreaga de a participa la formarea unor caractere putemice,
lume incearca sa ajunga in antrenamentele proprii la la dezvoltarea fizica ~i mentala a membrilor
esenta stilului de lupta allui Kancho. societatii prin practicarea caii Kyokushin Karate ~i
Rezultatele exceptionale obtinute in cariera de de a contribui la pacea mondiala prin promovarea
luptator, in special pe parcursul celor trei ani relatiilor de prietenie dintre tari.
consecutivi (1985,1986,1987) 1-au racut pe Sosai De aceea, in Kyokushin Karate-Do nu exista
Oyama sa-l numeasca "un campion adevarat". prejudecati ~i nu se practica nici un fel de
Astfel, in 1985, la varsta de 22 de ani, a ca~tigat al discriminari etnice, rasiale, politice, religioase,
12-lea Campionat Open al Japoniei, sexuale sau de varsta ~i se
in 1986 a ca~tigat al 13-lea recunoa~te faptul dl toti oamenii au
Campionat Open al J aponiei, iar in acelea~i drepturi.
1987 a ca~tigat al 4-lea Campionat Spiritul Kyokushin imprimat
Mondial de Karate Open. In plus, de Sosai Masutatsu Oyama este
in 1986 a trecut Testul eel or 100 de urmatorul: Pastreaza-Ji capul
kumite (Hyakunin kumite), plecat (sa fii intotdeauna modest) ,
obtinand eel mai mare numar de privirea ridicata (sa fii ambitios),
victorii prin knock -down. rezervat fn vorbire (folose~te cu
Prin aceste rezultate, Shokei precadere limbajul mintii), ~i inima
Matsui s-a impus ca eel mai bun deschisa (trateaza pe oricine cu
produs al ~colii de Kyokushin respect ~i fii intotdeauna politicos).
Karate ~i prin desemnarea lui de
catre Sosai Oyama ca succesor, Organizatia lnternationaHi de
conduce in prezent cea mai mare Karate are in Japonia:
organizatie de Karate din lume. • Ramuri: 67;
Cartierul general (Honbu) al • Dojo-uri: 363;
I.K.0.1 este situat in Tokyo, • Grupe speciale: 43;
J aponia la urmatoarea adresa: Total membri: 500.000, iar
2-38-1, Nishi-Ikebukuro, in toata lumea:
Toshima-ku, Tokyo 171-0021,
Japan;
· Tari: 12o;
• Ramuri: 114;
Tel: 813-5579-7733
Total membri: 12.000.000.
Fax: 813-5579-9600 I
ARTE MARTIALE I
it if! BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
Budo Internet
'Cs_ Cristian Laiber
m pliicerea sa continui pentru moment excelenta
r~,
de Ia stagii ~i demonstratii piina Ia clipuri multimedia de serii
tehnice.
~
.tllu Am sa prezint acum ~i ciiteva site-uri tot de arte martiale,
realizate ~i in limba romiina, ce cuprind numeroase articole
IWAMA RYU tehnice, istorice, noutati de ultima ora privind stagii nationale ~i
AIKIDO internationale :
http://www .geocities.com/takedaryu - pagina dedicata
T AKEMUSU AIKI- Iwama Ryu Aikido artelor marpale Takeda Ryu(aikijutsu, iaido, jodo, jukenpo, etc.)
http://www .multimania.com/iraf/ http://members.xoom.com/shinken- pagina centrului de
Acesta este considerat de multi ca stilul autentic practicat studii Tengukan Budo Kenkyukai
de 0 Sensei Ueshiba ~i pastrat inca Ia Dojo-ul din lwama de http://bujinkan.xrs.net - pagina oficiala a Bujinkan
catre maestrul Saito sub denumirea utilizata chiar de Ueshiba : Romania, dedicata traditiilor autentice ninpo/ninjutsu.
Takemusu Aiki. Site-ul prezinta in detaliu particulariilitile acestei Ca noutate, am sa anunt ~i prima lista de discutii de arte
~coli de aikido precum ~i link-uri catre alte site-uri similare ce martiale in limba romiina. Aceste liste de discutii sunt un alt
cuprind ~i serii tehnice de Aikido, Aikijo ~i Aikiken. avantaj a! Internet-ului, ~i mai ales a! celor ce nu au acces decat
la e-mail. Pe aceasta lista se discuta diverse subiecte legate de
TUKONG MOOSOL - sistemul trupelor speciale arte marpale, antrenamente, tehnica, istoric, publicatii, stagii,
coreene toate pastriind o eticheta specifica unei slili de arte martiale, unde
http://www.tukong.com respectul este dincolo de spiritul polemic. Abonamente (gratuite)
La adresa aceasta se pot gasi date despre un sistem de se fac trimitand un mail din contul dumneavoastra de e-mail pe
lupta destinat fortelor speciale sud coreeene, numit Tukong adresa crisl@softhome.net cu subiectul Martia!Ro
Moosul. Sistemul a fost creat in anii "70, de 6 experti coreeni in Propuneri §i sugestii despre aceasta rubrica puteti trimite
taekyon , hapkido, kuksool, hoshinsool, tangsoo ~i soobak care mai departe pe adresele: garell@xnet.ro, crisl@softhome.net sau
au pus Ia punct un sistem complet de lupta adaptat unitatilor budo-internet@goplay.com
BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE I
0 c818torie IB
pon1
.cs._ Florian Frazzei
Casajaponeza
Patrundem in casa
japoneza.
Primul pas ne introduce
intr-o camera nejaponeza, cu
scaune §i cu peretele exterior
din sticla, in cat tot interiorul
poate fi vazut din afara, ca
intr-o vitrina.
Admiram cateva articole
de sport care dovedesc o
practica in cadrul amato-
rismului: patine, manu§i de
box, mingi, etc.
De acum incolo, in
fiecare incapere ne incadram
in atmosfera de locuire a
japonezului. In primul rand
facem o baie.
Cada este sub nivelul
solului, iar conform obice-
iului lor, prosopul care ni se
ofera este ud, deci nu uscat ca
la noi. Ne imbracam intr-un
kimono de casa denumit
yukata.
Mancam intr-o camera
fara nici o mobila, astfel cain
incaperile japoneze este foarte
mult spatiu liber.
Ni se aduce o mas a mica
(inaltimea este decca. 20-30
I
em) cu picioarele pliabile,
I astfel in cat sa se poata strange Gazda japonezii
I
ARTE MARTIALE
, Jit if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
§i depozita lipita de un perete. Japonezii nu folosesc In schimb japonezii, cand au lucrat pentru
scaune, ramanand Ill pozitia pe genunchi. Imi metroul din Tokyo, au aldituit un fel de pod,
marturisise un gimnast de-al nostru ca, de§i era compus din placi defier, de marimea unui tatami,
antrenat, nu a putut rezista 1n aceasta pozitie mai legate 1ntre ele la colturi prin ni§te inele. Astfel, se
mult de 10 minvte. Noua ni s-au dat ni§te spatare putea circula pe deasupra privind printre despicaturi
de sprijin, iar picioarele nile 1ntindeam pe sub masa. pe muncitorii care sapau dedesubt.
Toata camera era acoperita cu tatami, termen Ma pregatisem inca de acasa sa dorm pe jos,
intraductibil deoarece nu i se poate spune nici 1nsa la noi era curent ("trage pe sub u§i"). In Japonia
rogojina §i nici saltea. Este o bucata de 1mpletituri este placut de dormit pe tatami, peste care se a§eaza
din paie de orez de dimensiunea aproximativa de o mica saltea, deci nu ca la noi pe pat.
2xl m 2 . Astfel, mi-am dat seama mai bine de ce 1n
Daca 111ntrebi pe un japonez ce suprafata are competitiile de judo se folosesc aceste elemente de
camera sa, el va indica o cifra care reprezinta origine japoneza. Bine1nteles ca astazi, pentru sport,
numarul de tatami §i nu este exprimata 1n metri au fost introd use tatami mai mod erne (din material
patrati. plastic) care sunt §i lavabile.
Atat de mult s-a raspandit aceasta notiune !neat 0 problema ne-a creat-o perna- makura, care
a aparut §i o aplicatie practica. Sa ne gandim ca la are 1n sectiune forma unei aripi de avion §i a§ezand
noi pe bulevard, cand s-a construit metroul, s-a sapat capul pe ea aluneca precum un sambure de pruna
o groapa a§ a de mare !neat i s-a spus 1n glum a "Sant, strans 1ntre doua degete. Practic nu am putut dormi
Elisee". cu capul pe perna a§a ca 1mi spuneam: "asta ai vrut,
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 itm ARTE MARTIALE
,
asta ai avut". Ion Timu§ ne relata despre femeile Curtea casei japoneze
japoneze care i§i a§eaza capul pe un fel de jug din
Curtea este deosebit de interesanta. Pamantul,
lemn §i dorm pe spate pentru a nu-§i strica coafura.
la ei, este foarte scump. Pentru a mari suprafata
Apoi ele se intreaba mirate cum or fi dormind
teritoriului, japonezii folosesc o draga care ridica
europencele pe o perna din fulgi, intrucat li se
mal din ocean §i-1 arunca pe tarm. Cu toate aces tea.
infunda capul §i-§i indoaie gatul.
spatiul curtiijaponeze este bogat §i divers in forme.
Casa japoneza se sprijina pe ni§te stalpi de
in primul rand trebuie sa reproduca elemente din
lemn din esenta tare, iar peretii sunt din materiale
natura tarii, arbori §i animale (exista conifere pitice
U§Oare. Remarcabil este faptul ca ei gliseaza (nu §i statuete reprezentand animale).
exista clante) §i se pot scoate complet, incat din
Drumul spre closet trece peste un podet (vezi
incaperi mai mici se formeaza una mai mare (sau
jato 1) sub care exista un mic lac in care inoata
invers). Peretii exteriori sunt din mai multe placi,
pe§ti (un fel de crapi colorati, denumiti koi).
principalul fiind unul din lemn care sa apere
Closetul propriu-zis se aseamana cu eel "turcesc"
impotriva ploii §i vantului.
de la noi, dar are forma cifrei "8". Pe pereti sunt
De obicei, peretele casei japoneze - mado -
atarnate deodorante asemanatoare unor flori ca
este format dintr-un schelet de lemn (mici
forma §i culoare. Acolo exista §i trei robinete cu
dreptunghiuri) pe care se aplica o hartie tip
apa, la diferite nivele: sus, jos §i la mijloc.
pergament, translucid.
Nu lipsqte in gradina nici ikebana,
Din curiozitate am apasat cu degetul o astfel
aranjamentul floral specific japonez, cu ramuri
de fereastra §i hartia s-a rupt, dar japonezii m-au
indreptate in trei direqii: spre cer, spre pamant §i
asigurat ca nu este nici o paguba; au lipit-o imediat
calea de mijloc, cea a omului, intr-un unghi de 45 °.
cu un fel de pap.
(va urma)
DOMffRU GARLEANU
Pregatirea
atletica a
Leot//!Jetttra.
PREGATIREA
' f
sportivilor
ATLETICA A de
SPORTIVILOR
D. Garleanu
1~ ,
Un manual de pregatire
fizica, absolut necesar
tuturor sportivilor care
doresc obtinerea
performantei,
Unexceptional roman despre 30 000 lei
Japonia medievaHi, al carui
tiraj s-a epuizat intr-o Car~i care se gasesc in stoc
singura saptamana. Kyokushin Kala - Claudiu Sgandar- 35 000 lei
Takeda Ryu - Roland Maroteaux - 35 000 lei
Tehnici Secrete (voU)- Liviu Tilica - 20 000 lei
Tehnici Secrete (voUI)- Liviu Tilica- 28 000 lei
laido- Roland Maroteaux - 20 000 lei
Daca doriti un exemplar din Sanda- Sanshou - Mihai Ionescu Leonard - 35 000 lei
Xing Yi- Liviu Tilica --25 000 lei
noul tiraj, grabiti-va! JuJutsu Antic Japonez - Roland Maroteaux - 30 000 lei
Nanquan - Gabriela Libiu - 25 000 lei
Karate- Aspecte metodice ale antrenamentului pentru
competitia de kata - 30 000 lei
Manual Complet de Lupta cu Cu[itul - William Cassidy - 35 000 lei
Doua volume - 1000 pagini Judo - De Ia centura alba Ia centura
neagra - Florian Frazzei - 30 000 lei
160.000 lei Manualul Uciga,ului Profesionist- Jefferson & Harris - 25 000 lei
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE
,
Scrisoare de
multumire I
'Vii rugiim sii primifi din pariea noastrii ~i a copiilor
uriirile noastre de bine, siiniitate ?i tot ce vii dorifi cu ocazia
sfintelor siirbiitori de 'Ya?te.
Ciitre IJJudo IJJest, 'Yentru a vii aduce aminte mereu de binele Jiicut
domnului Eaby Oancea unor copii ?i de Jericirea imensii pe care le-afi adus-o lor ~i
instrudorilor lor, vii trimitem ciiteva Jotografii de-ale lor
Secfia -Ylibrom 9Lachiai a judetului 9Lunedoara, echipati cu echipamentele '13udo 'Best.
din cadrul 3ederafiei :Romiine de -Ylibdo dore#e sii vii 'Vii mulfumim,
mulfumeascii ?i pe aceastii cale pentru cadourile minunate Secfia 9Lachiai,
pe care le-a# oferit elevilor no#ri in cadrul emisiunii :Jnstructori: -Ylurel Eugen Chi~ & :Ruxandra Chi?
"Surprize, Surprize" din 08.04.2000 de la W:J<..I. 25.04 2000
Wushu
~
A.
lmbunititirea
, ~~
tehnicilor de picior~ Liviu Tilidi intindeti un picior in fata, Ia orizontala, §i ghemuiti-va
pe celalalt picior pana ce atingeti solul cu piciorulintins
in fata, apoi ridicati-va in pozitia de plecare.
Efectuati 3-5 serii a cate 5-10 repetari pe fiecare
Cum trebuie executate loviturile de picior altemativ.
picior pentru a avea eficien~a.
2. Genuflexiuni cu fngreuieri
Mai intai trebuie sa practicati bine metodele
Rugati un coleg de antrenament sa urce calare pe
elementare care dezvolta viteza §i forta picioarelor, apoi
umerii dumeavoastra §i mentineti bustul in pozitie
sa stapaniti fiecare tehnica de lovire cu picioarele,
verticala, ghemuiti-va §i ridicati-va de 3-10 ori. Efectuati
dezvoltandu-va totodata capacitatea de mentinere a
2-3 serii.
efortului. Abia dupa aceea invatati sa aplicati in lupta
fiecare mi§care in parte sau combinat brat-picior, picior-
3. Sarituri ca broasca
ptctor.
Departati-va U§Or picioarele, ghemuiti-va genunchii
Dupa ce depa§iti nivelul de exersare conventionala
§i odata cu balansarea bratelor spre lnainte, lmpingeti
cu partener, puteti sa treceti §i Ia lupta libera, cautati
putemic In sol cu picioarele pentru a sari cat mai mult In
ocazia pentru a lovi rapid, cu forta, dar mai ales la
sus §i In fata.
momentul potrivit. Cautati golurile sau locurile slab
Imediat dupa aterizarea pe sol in pozitia ghemuita .
aparate, unde puteti intra cu atacul de picior, executat pe
sariti din nou. Efectuati 2-5 serii a cate 10-20 de sarituri.
nea§teptate. Este foarte important sa fiti deci§i in
efectuarea tehnicilor §i mai ales sa retrageti rapid
4. Sarituri din semighemuit
picioarele dupa fiecare mi§care pentru a nu-i da timp
Sariturile se efectueaza cu genunchii U§Or lndoiti ,
adversarului sa va apuce de picior.
iar la aterizare, genunchii nu se indoaie mult. Balansarea
Un alt aspect in efectuarea mi§carilor ofensive de
bratelor este la fel ca la saritura broa§tei. Efectuati 2-4
picior este apararea simultana cu loviturile pentru a evita
serii a cate 20-30 de sarituri.
o contra devastatoare. Cand loviti cu piciorul trebuie sa
fiti foarte atenti la mentinerea pozitiei stabile a piciorului
5. Sarituri fn lateral
de sprijin, revenind cat mai rapid in pozitie de garda.
Stati pe piciorul stang §i lansati piciorul drept in
Daca nu tineti cont de aceste sfaturi elementare §i
lateral. Imediat lmpingeti cu piciorul stang in sol §i
loviti lent sau nu va retrageti rapid, atunci riscati sa fiti
aterizati lateral pe piciorul drept lntr-o pozitie echilibrata.
prin§i pe picior §i sa primiti 0 riposta dura.
Dupa aceea balansati piciorul stang In lateral §i sariti cu
dreptul. Efectuati 3-6 serii a cate 10-20 de sarituri .
Cateva exerci~ii pentru dezvoltarea
Dupa ce ati lncheiat exercitiile de sarituri, trebuie
for~ei picioarelor
sa va relaxati mu sculatura scuturand picioarele.
In antrenamentele specifice artelor martiale Exercitiile de mai sus au fost combinate dupa principiul
chineze§ti exista foarte multe tipuri de exercitii ce au ca lmbinarii fortei brute (primele doua exercitii), cu forta
scop marirea fortei picioarelor. In continuare va voi exploziva (ultimele trei exercitii). Prin efectuarea acestor
prezenta cateva dintre acestea: exercitii in felulin care au fost prezentate va veti dezvolta
1. Genuflexiuni fntr-un picior foqa §i viteza picioarelor, putand executa cat mai eficient
Sprijiniti-va cu o mana de un perete sau de un copac, loviturile de picioare §i deplasarile din wushu.
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE
,
sau
•
mag1a
Penchak Silat
~ Cristian
Laiber
Dupa ultimele
antrenamente de
Penchak Silat, cu
maestrul Tuan
Raban 7 dan, am
avut ocazia
deosebita sa
urmaresc un docu-
ment rar film at in
Malaiezia in urma cu
peste 40 de ani cu
practicanti de Silat
care, intr-un ritm
hipnotic, i~i spalau
tot trupul cu ulei
incins ~i cu acid .
L-------------------------------------------------~~-=-=~
ARTE MARTIALE
, Jit if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
care invaluie intr-o estetica deosebita tehnici de o perioade de post ~i meditatii departe de lume. Apoi
eficienta mortala. Ritmu~ este de obicei dirijat de are loc initierea propriu zisa care consta printre
elevi avansati sau chiar de maestru ~i, treptat, altele in transmiterea puterii spirituale de la
viteza cre~te pastrandu-~i armonia ~i naturaletea. maestru la elev, iar elevul trebuie sa fie perfect
Incordarea musculara, tensiunea psihica sunt mari pregatit pentru asta. Daca nu este pregatit este ca ~i
du~mani ai unei practici reu~ite mai ales prin cum ai pune la priza un bee de lanterna -
incetinirea mi~carilor. filamentul sau va ceda ... Elevului insuficient
In Penchak Silat-ul practicat in Malaiezia, pregatit, Calea ii ofera ~i caderi ~i cu cat ajungi mai
aceasta forma de antrenament in ritm de muzica se sus caderea e mai dura ... Astfel de caderi pot fi de
nume~te Pulut ~i Contine atat mi~cari rara partener la simple probleme de circulatie energetica dar se
cat ~i seturi executate cu partener, pana ce se pot extinde pana la devieri de personalitate,
ajunge la nivele mari ca tehnicile sa se execute cu exacerbari ale ego-ului etc.
viteza foarte mare ~i mai ales ~ocant de exploziv. Elevul ce prime~te corect cunoa~terea acestui
De multe ori Pulut a reprezentat o metoda de Ilmu, intelege cum sa practice Ilmu ~i sa transmita
practica oarecum de masa, exoterica, deschisa, ce a mai departe ~i cum sa i~i faca trupul 0 arma
permis trierea viitorilor luptatori de valoare sau a invincibila. Este mai mult ceea ce asiaticii numesc
viitorilor experti. Aceasta in opozitie cu Buah sau "energie" (ki, qi, prana, etc.), este o stare de spirit
· cu practica luptei propriu-zise care era rezervata in care exista capacitatea de a simJi ~i de a
unei minoritati de discipoli ce aspirau sa fie initiati contra/a .. ..
~i ale caror antrenamente se desfa~urau in trecut A simti adversarul ~i a controla timpul ~i
mai ales noaptea. Dupa Pulut, in cadrul Buah se spatiul din jurul sau nu sunt ideal uri de neatins, ci
studiau toate aplicatiile mi~carilor deja cunoscute, sunt chiar foarte tangibile prin practica asidua ~i
se rafinau interpretarile tehnice, se perfectionau deta~ata (un alt concept important asupra caruia voi
atacurile direqionate pe puncte vitale, se invata reveni). Expertul de Silat poate eschiva atacurile
lupta cu mai multi adversari ~i toate acestea faceau adverse ca intr-un dans plin de gratie iar riposta
ca apoi practica Ilmu sa fie deja naturala pentru apoi este pe cat de nea~teptata pe atat de rapida ~i
practicant. Starea de spirit era mereu vigilenta, nu orientata catre anihilarea totala ~i imediata a
exista modele de arme de lemn in Silat, toate adversarului care este deja dominat psihologic.
armele sunt reale ~i evident ca accidente grave sunt Dupa un timp de practica se poate intra brusc intr-o
oricand posibile. stare de transa in timp'lllluptei ce face ca loviturile
Inceputul in Ilmu il constituie chiar aceasta adverse sa nu mai conteze sau chiar sa se intoarca
stare de vigilenta prelungita ~i dincolo de impotriva agresorului ajungandu-se astfella acea·
antrenament, realizata de unele ~coli de Silat prin victorie fara de lupta .. .
ARTE MARTIALE I
it it! BUDO- KUNG FU.MAGAZIN Nr. 26
Sabia japoneza
Nihon-t
C§._ Tudor Stanciu
ARTE MARTIALE
, it if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
acesteia.
Etapa a patra este strans legata de reu§ita celel
de-a treia, pentru ca ea consta in realizarea luciullll
conturului modelului ondulat. Obtinerea stralucirii
ornamentelor ondulate este, de asemenea, extrem de
migaloasa. Orice mi§care grqita poate duce la
distrugerea desenului §i reluarea 'intregului proces de
§lefuire. Cu atat mai migaloasa este munca de §lefuire
Aplicarea lutului pe lama a lamelor ce au imprimate ondulatii duble.
Continuand in acela§i regim, munca efectuata
lut special, care apoi se prelucra la cald. in cea de a cincea etapa este infinit mai pretentioasa.
Astfel, la tih§ sabia avea o duritate maxima, in Tai§ul sabiei este mai subtire decat firul de par, ceea
timp ce partea opusa era din otel moale. In urma ce face ca, uneori, §lefuirea acestuia sa se execute cu
acestui proces apareau acele "valuri" de pe tai§. respiratia oprita.
Apoi, lama forjata de me§terii faurari, trecea in
mana me§terilor §lefuitori.
Procesul de §lefuire, in sine, era §i este §i astazi
extrem de pretentios §i migalos.
Un §lefuitor expert realiza pana la trei sabii pe
an. Realizarea vt'irfului
Maestrul §lefuitor prelua lama §i o supunea unei
atente examinari pentru a recunoa§te tipurile de Ultima etapa, a §asea, da forma varfului sabiei .
materiale folosite de catre me§terul faurar; apoi, urma §i armonizeaza estetic 'intreaga lucrare.
o a doua examinare sub aspect estetic, dupa care Iata de ce se poate spune fara team a ca, faurirea
stabilea tehnologia §lefuirii ei. · unei sabii japoneze, este o arta §i totodata o lupta.
Slefuirea propriu-zisa contine §ase etape: Arta faurarului de a uni otelul cu focul §i cu apa. Arta
1. Shitaji-tsuya - prepararea lamei pentru §lefuitorului de a modela lama bruta- otelul devenind
§lefuire; o arma plina de armonie §i frumusete.
2. Ageji-tsuya - alegerea metodei de lustruire; Lupta data de cei doi mae§tri "impotriva"
3. Nugui- modelarea ornamentelor; fierului. Lupta in care "armele" lor sunt pasiunea §i
4. Hadori- ondularea; §tiinta de a manui fierul, apa, focul §i pamantul.
5. Migaki- lustruirea tai§ului; Acest proces creativ se incheie odata cu trecerea
6. Narume - lustruirea varfului sabiei. sabiei §lefuite prin mainile me§terului care, atent §i
In primele doua etape, lama bruta este lustruita grijuliu realizeaza garda, manerul §i teaca. Elemente
cu un anumit tip de piatra (un fel de gresie), sectionata la fel de importante in crearea ansamblului nihon-to.
atat de subtire !neat devine transparenta. Lustruirea
muchiei §i a partii superioare a lamei se face prin Ill. Sabia japoneza intre tradi~ii
'i
frecare U§oara, cu bucati mici de pietre umezite §i
apasate cu degetul. lumea moderna
Urmeaza etapa a treia, foarte dificila, pentru ca A§a cum am vazut, sabiajaponeza este cu totul
trebuie realizate modelele ornamentale de la punctul deosebita, fiecare exemplar in parte avand propria
de 'intalnire a tai§ului lamei cu partea de mijloc a sa expres1e.
Originalitatea formei exterioare, expresivitatea
unica a formei interioare, sunt elemente care o fac
inconfundabila §i care 'ii confera totodata un sens spi-
ritual §i filosofic .
Dincolo de procesele, etapele §i mijloacele fizice
de realizare a unei sabii japoneze, me§terii pun in ea
o parte din sufletullor.
Tocmai aceasta 'incarcatura spirituala ii leaga pe
Realizarea modele/or pe lama
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE
,
Lama ci'iliti:i
fauritori §i §lefuitori, uneori la distante in timp, de japoneza §i-a pierdut din interes pentru ca, bineinteles
secole, unindu-i in aceea§i dorinta de pastrare a cu anumite exceptii, japonezii nu mai sunt interesati
traditiei, a frumusetii sabieijaponeze §i a perfectiunii sa se ingrijeasca de sabie pentru a-i pastra stralucirea.
acesteia. Astazi, barbatii japonezi, preluand standardele
Studiata din mai multe unghiuri de vedere, §i metodele occidentale, §i-au creat alte sisteme §i
structura interna a nihon-to capata multe sensuri sub mijloace de perfeqionare a propriei imagini .
aspect religios §i filosofic. Ca rezultat firesc al schimburilor inter-culturale
Astfel, sabia japoneza capata sensuri spirituale dintre Japonia §i alte tari occidentale, dupa eel de-al
din mai multe motive. doilea razboi mondial, nihon-to, alaturi de multe alte
Primul tine de sufletul me§terului fauritor/§lefu- simboluri emblematice nipone, patrund in societatea
itor, de spiritualitatea acestora transferata in interiorul occidentala.
sabiei. La inceput timid, indirect, prin intermediul
In acela§i timp, spiritualitatea sabiei japoneze practicantilor de kendo, cu timpul sabiajaponeza i§i
este conferita de religia traditionalista - shinto. Sabia regase§te semnificatia de simbol al unei culturi, al
face parte din simbolurile sacre ale tezaurului impe- unui mod de viata, a§ezata de acum pe panopliile a
rial, insa semnificatiile din acest unghi, sunt mai tot mai multor colectionari de arta asiatica.
multe. Ace§ti colectionari au reu§it sa achizitioneze o
De asemenea, samuraiul conferea o anumita parte infima din sabiile koto sau shin-to, un lucru
spiritualitate sabiei . Un prim aspect se refera la pozitiv pana la un anumit punct, pentru ca cei mai
stralucirea sabiei. Cu cat stralucirea lamei era mai multi dintre colectionarii occidentali, odata ce au
mare, cu atat se remarca mai buna calitate a otelului achizitionat o astfel de capodopera nu se mai gandesc
din care era faurita, insa mult mai importanta era la intretinerea ei - §i nu ne referim aici lao intretinere
semnificatia stralucirii, atunci· cand era apreciat empirica, ci la o lustruire §i reconditionare executata
caracterul posesorului ei. de un me§ter §lefuitor expert.
Despre nihon-to se poate spune ca a avut un sens In plus, sabiajaponeza a devenit astazi, datorita
§i o ratiune proprie de existenta, fiind perceputa diferit cererii mari, un simplu articol comercial.
in fiecare epoca. Multe companii, japoneze sau nu, produc nihon-
Candva, sabia era folosita exclusiv pentru lupta, to industrial, tocmai pentru a acoperi cererea cat §i
singura ratiune de a fi a unui samurai fiind aceea de a pentru a d.§tiga piata de desfacere prin intermediul
se pregati permanent pentru momentul in care trebuia preturilor mici.
sa scoata sabia din teaca §i sa o foloseasca, iar acest Insa, ceea ce este important in privinta sabiilor
lucru insemna "a trai" sau "a muri". Samuraiul i§i japoneze este initiativa guvernului japonez de a con-
traia viata sub semnul filosofiei mortii. serva §i proteja un numar de peste 20.000 de exem-
Epoca moderna a adus schimbarea sensului plare, prin declararea acestora "tezaur national".
sabiei japoneze, ceea ce de altfel a dus §i la Intre aceste exemplare protejate de lege se afla
schimbarea culturii in general. sabii faurite acum 1000 de ani, acum 800 de ani, acum
In societatea gentilica, samuraii §i chiar familiile 500 sau 300 de ani.
lor mureau din cauza sabiei. Mai mult, guvernul japonez a acordat statutul
Astazi, ea nu mai provoaca moartea nimanui, de "tezaur national viu" unui numar de mae§tri faurari
insa exprima un sens estetic propriu §i amintirea unei §i/sau §lefuitori (din cei aproximativ 180 cati mai sunt
estetici a mortii. in viata), de asemenea ca o incercare de a conserva
In zilele noastre, simbolul reprezentat de sabia traditia §i semnificatiile sabiei japoneze - nihon-to.
ARTE MARTIALE
, JEt if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
realitate aceasta practica, inca In vigoare in extrem de putine De foarte scurt timp, sensei Maroteaux a adau gat
dojo traditionale din Japonia, ~i cu atat mai putin in Europa. acestui dojo, o mica incapere, transformata de ingenioasa sa
Am avut ocazia deosebita ~i onoarea totodata de a fi sotie Myriam Desveaud, lntr-o camera cu o extrem de placuta
invitat de catre sensei Maroteaux, Takeda Ryu Shihan, 8 ambiantajaponeza destinata primirii elevilor uchi deshi. Este
dan aikijutsu, 5 dan iaido, 5 dan jodo pentru a studia ~i camera pe care am avut din nou onoarea de a o inaugura
aprofunda disciplinele Takeda Ryu in dojo-ul sau personal pentru ca am fost primul uchi deshi ce a studiat aici timp de
timp de o saptamlna. Ocazie deosebita pentru ca sensei o saptamana.
Maroteaux este un om foarte ocupat, conduce stagii de Antrenamentele erau in general de doua ori pe zi, dar
perfeqionare In aproape fiecare weekend in Franta ~i In multe practic traiam permanent In spiritul artelor martiale prin
alte tari; onoare deosebita pentru ca odata ce cineva devine discutiile permanente pe care le aveam cu sensei Maroteaux
elev serios (centura neagra - yudansha) doar maestrul este ~i prin unele antrenamente spontane, la care nu rna a~teptam .
eel ce poate lua initiativa unei aqi uni sau invitatii , iar elevul Seara am avut ocazia sa parcurg o parte din biblioteca aflata
in posesia lui sensei Maroteaux, lucrari rare
----~----~~=c--------~----~~----~
de arte martiale, unicate in Europa, iar
altele cu siguranta rare ~i in Japonia: carti
de Aikijutsu Takeda Ryu, Daito Ryu ,
Onoha Itto Ryu Iaido, carti despre istoria
clanului Takeda ~i despre faimosul general
Takeda Shingen (ce a inspirat ~i celebrul
film "Kagemusha") . La antrenam en te,
sensei Maroteaux a pus accentul mai ales
pe numeroasele detalii, atat de importante
pentru o tehnica cu adevarat japoneza,
estetica, economica ~i nu In ultimul rand
extrem de eficace. Am aprofundat In spe-
cial iaido, mai ales ca trecusem deja testul
Shodan Iaido Takeda Ryu Maroto Ha la
stagiul de la Cagnes-sur-Mer (Coasta de
Azur) . L-am lnsotit pe sensei Maroteaux
la acest stagiu de weekend ~i am avut
'
WING CHUN-
A ~ ~
Sendo Ryu K a r a t e - - - - - - - - - - - - - - - - - -
~
lnteleger-e a
artelor martiale
'&. Emeric Arus etc. Cand vorbim in general despre artele martiale, noi
-'--------------------------- trebuie sa lntelegem ca partea disciplinara este evidenta
prin practicarea lor, formand t.in caracter puternic al
Cand oamenii de rand vorbesc despre artele practicantului; practicand sporadic, nu vom reu§i sa
martiale, de obicei se gandesc la stiluri ~i metode de dobandim a~a cum spun mae§trii artelor martiale, o
lupta, dar putini se gandesc ca fiecare stil sau metoda de necesitate, sau mai bine zis un drum al vietii.
lupta are doua laturi foarte importante: primul, planul Multe sisteme socio-culturale au avut in trecut, dar
fizic sau tehnic ~i al doilea disciplinar (incluzand partea ~i In prezent sisteme de educatie fizica; spre exemplu,
spirituala ~i morala). Grecia a avut un sistem numit ,pankration". Acesta a
Partea fizica inseamna pregatirea corpului uman fost preluat mai tarziu de romani ~i imbunatatit. Intre
pentru lupta, invatand cum sa fo1osim diferite parti ale 800 - 1200, era cavalerilor In Europa, existau sisteme
corpului ~i diferite tehnici specifice ale artei martiale de lupta ~i pregatire cum ar fi: scrima, folosirea buzdu-
practicate. Unele arte folosesc cu precadere proiectarile ganului ~i a altor arme utilizate de cavaleri. In India exista
adversarului, altele folosesc mai mult loviturile cu ~i acum sisteme yoga, iar in Japonia budo.
mainile ~i cu picioarele, iar altele folosesc imobilizari Toate aceste metode se bazau pe teorie ~i practica,
ale incheieturilor articulare ~i presiuni asupra punctelor dar ~i pe ideologii, orientari sociale §i erau invatate dupa
nervoase specifice. o anumita metodologie.
Aceste tehnici au fost dezvoltate ~i folosite de lup- Toate sistemele de lupta (chiar ~i cele practicate
tatori (samurai) pe campul de lupta ~i pastrate pana in doar ca sisteme de educatie fizica) au in comun cateva
zilele noastre fiind adaptate la cerintele vietii modeme. aspecte:
Partea disciplinara include mai mult mintea A) . Aspectele fizice:
luptatorului pentru a-1 face sa fie disciplinat, pentru a .L. artele martiale ca exercitii fizice: In practica
intelege mai bine tehnicile ~i procedurile de lupta pe artelor martiale, toate partile corpului sunt folosite;
parcursul procesului de invatare. Cand discutam despre exercitiile la care sunt folosite pot fi dinamice (izotonice),
disciplina in artele martiale, nu trebuie sa intelegem statice (izometrice) . Practicarea continua a artelor
numai aspectul de a fi disciplinat catre sensei (profesor), martiale duce la bune rezultate fizice dar ~i lao mai buna
ci ~ i catre obiectivele ~i tehnicile pe care practicantul respiratie sau circulatie a sangelui, un bun control al
dore~te sale invete §i sale perfeqioneze la un nivel mai sistemului nervos. Iar toate acestea pe langa rezultatele
avansat. Practicantul trebuie sa se disciplineze peel insu~i fizice ajuta ~i la formarea unei personalitati puternice.
prin concentrare. Concentrarea asupra tehnicii va fi £. artele martiale ca autoaparare: toate formele
invatata pe parcursul practicarii artei martiale. de arte martiale sunt excelente metode de autoaparare,
Oamenii ar trebui sa cunoasca diferenta dintre artele prin insa~i definitia lor. Practicarea acestora constant ~i
martiale ~i calea/metoda artelor martiale. In timpurile timp indelungat dezvolta reflexe ce sunt o baza solida
noastre se practica mai mult metoda/calea artelor budo . In situatiile reale de lupta .
Bu =martial ~i do= calea, metoda care include mai mult .1. artele martiale ca sport: abordarea acestora
aspectele naturii umane, unitatea intelectului, corpului ca sport a starnit vii controverse, dar In ciuda aces tor a in
~i spiritului In antrenamentele riguroase ~i continue. Do ultimii ani multe discipline au devenit sporturi cum ar fi
totodata inseamna autocontrol, dedicatie, loialitate, o judo, karate, mai recent au inceput sa se organizeze
morala corecta ~i ata~ament fata de profesor, de club, concursuri de aikido (promotorul acestora fiind Kenji
Continuare fn pag. 52
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE
,
Tomiki), dar eel mai mare succes 1-a avut taekwondo- dezvoltarii "autodisciplinei" §i se poate spune ca este
ul , fiind admis ca sport olimpic. motorul practicii artelor martiale.
In ceea ce prive§te transformarea artelor martiale • kata - exercitii de forme, este considerat de
in sporturi, unul din argumentele budo este: nu este im- aproape toti expertii ca fiind sufletul artelor martiale.
portant sa di§tigi cu orice pret ci mai degraba sa gande§ti . Kata dezvolta autodisciplina, increderea, dar §i dezvol-
sa nu pierzi niciodata. Ce inseamna aceasta de fapt, este tarea unor calitati motrice deosebite (precizie, viteza,
sa nu pierzi niciodata loialitatea fata de artele martiale indemanare, etc.).
practicate (faptul ca pierzi un meci, inseamna de fapt ca • kumite - lupta, ce poate fi stabilita dupa ni§te
nu pierzi nimic, deoarece e§ti sanatos §i fericit). Conti- reguli sau poate fi libera, rara restriqii, va dezvolta spiritul
nuand sa practici artele martiale in viitor vei reu§i sa de lupta, simtul distantei, curajul, dar §i increderea in
descoperi §i sa-ti imbunatate§ti EUL. sme.
B) Aspectele mentale §i spirituale: impreuna sau C) Artele martiale ca "drum al vietii".
separat, artele martiale ca exercitii fizice sau ca sport au In esenta, orice arta martiala este un set larg de
o mare valoare mentala de nedescris. tehnici §i atitudini mentale, sistematizate §i codificate,
Orice antrenament al unei arte martiale are trei parti care prin antrenamente dure §i continue dezvolta min tea
importante: §i corpul uman pentru a culege cuno§tinte despre sine §i
• kihon- antrenamentul de baza, acesta fiind cheia univers.
BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE
,
Scoala romaneasca de
I
Goju Kensha
Finalita~i educa~ionale (idee, scop) in Goju Kensha
"13- Prof. dr. Florin Gheorghe Mageriu
ordinul intai, a unei funqii speciale exprimand pe
(7 dan Goju Kensha)
dao (calea).
Era in mai 1991, ~i rna aflam de trei In acel moment mi-am dat seama ca de fapt
saptamani in Tokyo, unde pe toata aceasta prin de (toku in limba japoneza) se exprima tocmai
perioada adoptasem un program epuizant (cu 2-3 vocatia abaterii de la echilibrul specific al unei
ore in medie, de odihna zilnica) din dorinta de a individualit~ti (universal quasi-inchise) in cadrul
acumula cat mai multe informatii, atat din procesualitatii de realizare intema a identitatii
domeniul artelor maqiale, cat ~i din eel al vietii acesteia (dao in limba chineza, do in limba
cotidiene japoneze, aceasta din urma mai ales, japoneza).
constituind o continua ~i insolita provocare pentru Si imediat, intrebarea lui Tadahiko Ohtsuka
formatia mea de sociolog. sensei mi-a izbucnit in minte, relevandu-mi-se ~i
0 consecinta directa a acestui program, a fost raspunsul: scopul educational-esential al Scolii
faptul ca slabisem vizibil, ceea ce nu a ramas Goju Kensha este tocmai acela de a forma la
neobservat de catre Tadahiko Ohtsuka sensei. La fiecare dintre elevii sai un simt special ~i anume
un moment dat, dupa un antrenament de patru ore, simtul abaterii de la echilibrul specific, in procesul
acesta rna intreba: "Furourin-san, tu intelegi vietii proprii, adica tocmai acel "simt allui de, care
importanta echilibrului in Goju Kensha?" Am a ajuns la un anumit nivel de perfeqionare, face
ezitat putin cu raspunsul, ruland in minte filmul posibila actiunea concordanta a individului uman,
antrenamentului (studiasem Supairunpai Kata), cu situatia concreta data, in orice domeniu al
incercand sa imi dau seama ce nu mersese cum interaqiunilor acestuia cu mediul sau natural sau
trebuie. special.
Apoi, mi-am dat drumul "turuind" despre Corespunzator acestui scop educational,
importanta echilibrului in tehnica (waza), finalitatea cu gradul eel mai mare de generalitate
inlantuirile de tehnici (renzoku waza), respiratie - idealul educational - specifica ~colii Goju
(ibuki), spirit (kokoro - tsuki no kokoro, mizu no Kensha, apare ca fiind definita prin conceptul de
kokoro), etc. "om capabil de un control optim asupra realizarii
Tadahiko Ohtsuka sensei rn-a ascultat cu identitatii sale in conditiile unor interaqiuni diverse
rabdare un timp, apoi rn-a intrerupt, spunand: "Nu, ~i probabilist-variabile, cu mediul".
nu la asta m-am referit, asta merge; este vorba de Astfel, in cadrul procesului educational spe-
echilibrul tau specific, de individ uman. Incearca sa cific ~colii Goju Kensha, exercitiile psiho-fizico-
meditezi la asta!" motrice din domeniile wu shu (qi gong, taijiquan ,
Vorbele maestrului mi s-au infipt in minte, dar etc.) ~i budo (Goju Ryu Karate Do, Tai Jutsu,
rostullor l-am inteles abia peste cateva luni, cand, Goshin Jutsu, etc.) sunt doar mijloace prin care,
acasa (in Romania) fiind, imi reluasem studiul de treptat, in etape ~i trepte educationale riguros
elaborare a unei teorii interpretative asupra planificate, se realizeaza scopul educational
metafizicii chineze antice (la care lucram din mentionat mai sus.
1982). Desigur cain acest fel educatia realizata in
Eram in momentul in care tocmai terminasem cadrul ~colii Goju Kensha, influenteaza direct
o demonstratie logico-matematica prin care in formarea unei capacitati de aqiune psiho-fizico-
raport cu ipotezele interpretative luate in motrica a elevului, in conformitate cu finalitatile
considerare, de (virtute) aparea ca derivata de educationale (ideal, scop) definite mai sus ~i doa·r
ARTE MARTIALE I
it ifi BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
indirect, prin interconditionarile interne ale chineze antice - "Teoria campului structural-
personalitatii elevului, tendinta Ia "actiune functional" - teorie pe care in liniile sale esentiale
adecvata" in orice alt gen de activitate a acestuia. o definitivasem in 1991.
Dar, cadrul formarii ~i dezvoltarii personalitatii In februarie 1992, in cadrul Colectivului de
elevului traitor in Europa, respectiv in Romania, admitere la doctorat, la Facultatea de Sociologie,
este constituit de modelul cultural occidental, Psihologie, Pedagogie a Universitatii (de stat) din
diferit esentialmente de modelul cultural extrem- Bucure~ti, am fost acceptat ca doctorand cu tema
oriental (chino-japonez, mai precis). propusa de mine - "Fundamentele procesului
Prin urmare, pentru ca realizarea finalitatilor educational in artele martiale. Scoala romaneasca
educationale specifice ~colii Goju Kensha, intr-un de Goju Kensha".
proces educational des!a~urat in Romania, pentru Acum, dupa ~ase ani de lucru, pot spune ca
romani, sa nu ramana 0 dorinta utopica, 0 faptul eel mai important nu este titlul de doctor fn
promis'iune neonorata (sau mai rau, o simpla pedagogie obtinut in urma sustinerii publice a tezei
reel am a comerciala in~elatoare) era in mod evident de referinta (~i confirmat de catre M.E.N. in
necesar ca procesul educational al ~colii japon~ze octombrie 1999), ci faptul ca aceasta lucrare se
de referinta sa fie reconceptualizat interpretativ in constituie ca un real indrumar teoretic pentru
cadrullimbajului european al teoriei educatiei. activitatea mea practica de instructor de arte
Din aceste, sale zicem "revelatii", a incoltit martiale ~i de asemenea pentru cea a celorlalti
ideea de a elabora o lucrare de doctorat asupra instructori ai Asociatiei Goju Romania Karate pe
procesului educational propriu unei reale ~coli care o conduc ~i probabil ~i a altor instructori
romane~ti de Goju Kensha, particularizand Ia tema indiferent de stilul practicat, atunci cand ace~tia din
respectiva intreaga teorie interpretativa (in limbajul urma sunt interesati de a intelege fundamentele
modelului cultural occidental) asupra metafizicii educatiei in artele martiale.
BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE I
SERVICIUL PRIVAT DE v
PAZA S PROTECTIE I I
& Claudiu Sgandar • mirosuri profesionale de la locul de munca;
• mirosuri de tutun;
In numarul trecut al revistei de arte martiale am • mirosuri de alcool;
prezentat cateva elemente de identificare urmand ca • mirosuri de parfum;
acum sa va prezentam alte elemente de identificare • mirosuri de sapun;
utile activitatii de paza §i protectie, cum ar fi: • mirosuri de alimente consumate.
In general, urmele de miros nu pot fi
ilnpiedicate sa apara; secretia unor substante chiar
ldentificarea dupa fotografie: cre§te in perioada premergatoare sau in cursu! unei
Finalitatile acestui tip de identificare sunt aqiuni periculoase cand starea psihica deosebita
diferite. Fixarea in memorie a caracteristicilor (emotie, spaima, incordare nervoasa) §i fizica (efort)
persoanei pentru a fi identificata intr-o anumita duce la ridicarea temperaturii corpului.
misiune presupune: Stabilirea mirosului persoanei poate fi realizata
• stabilirea daca pe calea simtului
persoana dintr-o fotografie ~tiililllfiiiii.~::=:U::~ olfactiv, cu ajutorul
este cea presupusa; cainilor special dresati a
• determinarea daca caror acuitate este de
doua fotografii reprezinta 10.000 de ori mai mare
aceea§i persoana. dedit a omului (de aceea
De mentionat ca sunt sunt folositi la deteqia
dificultati in identificarea stupefiantelor sau a
dupa fotografie deoarece explozibililor), sau prin
proportiile sunt miC§orate, expertiza odorologica
persoana este prezentata (analize de laborator).
static, exista jocuri de
lumina §i umbra ce pot
denatura realitatea astfel ldentificarea
incat persoane vazute numai o data §i fugar, sunt greu persoanei dupa voce 'i vorbire:
de recunoscut. Identificarea poate fi asociata cu Prin limbaj, oamenii se disting net intre ei.
masuratori §i proiectii. Este util sa verificam in Anatomo-fiziologia vorbirii, cu alte cuvinte vocea, se
acela§i timp daca nu s-a operat un trucaj fotografic.
mentine relativ constanta de la preadolescenta pana la
sfar§itul vietii daca nu intervin boli deformante ale
ldentificarea dupa miros: aparatului fonator.
fiecarui individ ii este caracteristic un miros Caracteristicile acustice esentiale utile
rezultat dintr-un amestec ce poate proveni din: identificarii sunt:
transpiratia diverselor zone ale corpului (palme, • viteza producerii sunetelor §i cuvintelor;
picioare, zone piloase); • intensitatea vocii; timbrul vocii.
• mirosuri produse de imbolnaviri (aparatul In atentia limbajului se mai iau in considerare:
bucal §i dentar); • stilul exprimarii;
• mirosul medicamentelor sau drogurilor • pronuntia;
ingerate; • particularitatile lexicale, gramaticale §i
ARTE MARTIALE
, Jit if!. BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
fonetica a limbajului.
Particularitatile scrisului sunt date de:
• temperament;
• influente culturale; .
• influente tehnice;
- • influente familiale.
Acestea se materializeaza in modalitati grafice
extrem de diverse care ii confera un caracter indi-
vidual §i se reflecta in caracteristicile de ansamblu
(dominate grafice) §i in cele de detaliu (morfologia
semnelor grafice).
Scriptorul poate fi identificat dupa combinatia
literelor, chiar cand se procedeaza intentionat la
deghizarea (scrierea CU mana Stanga, utilizarea
majusculelor de tipar, etc).
verbalizarea acestora pot interveni anumite si a eventualelor urmari indue de regula distorsiuni in
denaturari . In principal acestea sunt: percepere si in redare.
• adaugarea a ceva la realitate (spontan si In incheierea articolului, amintim sportivilor si
involuntar); sportivelor ce vor sa practice meseria de agent de
• omiterea unor elemente importante prin uitare; paza si proteqie, adresa sponsorului acestei rubrici:
• substituirea unor persoane altora,
transformarea in plan mental a persoanei de S.C. SSP GUARD SERV S.R.L.
identificat.
Str.Blajel nr.2, Bl. V4, Sc.l, Ap.l, Sector 3,
Aceste distorsionari apar datorita faptului ca
BUCURE~TI
situatiile primejdioase, constienta pericolului imediat
TELEFON: 321.48.77
;;e~~~
de Kosshi Jutsu
Arta secreta de lovire
a punctelor vitale
Sake Shoto Tanemura in
jumonji no kamae
~ Cristian Ozon
I. lstoric
Gyokko Ryu Ninpo era cunoscuta in Japonia ca fiind cea mai veche ~coala
de shitojutsu sau kosshijutsu (arta secreta de lovire a punctelor vitale), aceasta
~coala (ryu-ha) avandu-~i originea in faimoasa §Coala Hakuun Ryu Ninpo, §Coala
mama a altar §Coli de ninjutsu ca Togakure Ryu, Kumogakure Ryu, Gikan
Ryu, Kasumi Ryu.
Tot ceea ce se cunoa§te in
K prezent despre Gyokko Ryu i se
datoreaza kuden-u!ui (traditia
y orala) lui soke Toshitsugu
Takamatsu. Tehnicile au fost aduse
0 in Japonia de Ikai, un general
K chinez exilat §i Cho Gyokko.
Ikai a predat arta sa mai
departe lui Gamon Doshi, care a
transmis-o lui Garyu Doshi, pro-
fesorullui Hachiryu Nyudo.
Hachiryu N yudo este eel care
a inventat o arma secreta a ninpo-
ului - kyoketsu-shoge (in tra-
ducere "a alerga peste munti §i
vai"). Kyoketsu-shoge este o
combinatie de yari (sulita) cu kama
(secera), aceasta fiind legata cu o
sfoara de 2,5-3 m facuta din par
de femeie sau de cal, la capat avand
un inel de fier. Cu timpul, inelul
de fier a fost inlocuit cu o bila de
metal, iar sfoara cu un !ant, deve-
nind ceea ce cunoa§tem astazi ca
fiind kusari gama (secera cu !ant).
BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE
,
Hachiryu Nyudo a transmis ~coala mai departe lui Geryaku no Maki are In componen ta 8 kata:
Tozawa Hakuunsai, mare maestru genjutsu (tehnici de 1) Shun U
iluzionism , magie), celebru pentru inki, doki, fuki ~i kaki 2) Shun Soku
waza (tehnici demonice). 3) Ichi Geki
Gyokko Ryu a trecut din generatie In generatie, pana 4) Kai Soku
la Sakagami Taro Kunishige care a organizat ~coala ~i a 5) _Ko Ryaku
fost soke din 1532 pana In 1555. 6) Iai Fuji (lai Tsui)
Sakagami a fondat In 1542 ~coala de Koppo Jutsu 7) Chingan
Koto Ryu ~i a transmis ~coala Gyokko Ryu familiei 8) Fu U (Furno)
Momochi, faimosului ninja Sandayu Momochi, du~manul De asemenea mai exista In structura ~colii Gyokko
lui Oda Nobunaga In timpul rebeliunii Tensho (1572). Ryu ~i Shoshin Gokei Gogyo no Kata cu 5 kata Chi, Sui,
De la familia Momochi, Gyokko Ryu a fost transmisa Ka, Fu, Ku precum ~i Jumonji no Kata, Hicho no Kata.
clanului Toda. Bazele taijutsu-lui sunt lchimonji, Hicho ~i Jumonji . Sunt
In era Meiji, marele maestru Toda Shinryuken prezente ~i nenumarate tehnici articulare ca omote kote
Masamitsu li lasa conducerea ~colii lui soke Toshitsugu gyaku, ura kote gyaku, goja (musha) dori, ganseki nage,
Takamatsu. jigoku dori, o gyaku, ~ . a .
Actualmente Gyokko Ryu Ninpo Kosshi Jutsu a Datorita faptului ca In Gyokko Ryu deplasarea
ajuns Ia a! 28-lea soke - Shoto Tanemura sensei . picioarelor este foarte dificil de lnvatat ~i aplicat in Iupta,
se folosesc inainte ~i in timpul luptei lovituri asupra
centrilor nervo~i.
II. Structura 'i concepte Dintre tehnicile speciale de lovire a centrilor nervo ~ i
Gyokko Ryu se lmparte In trei sectiuni principale putem remarca boshi-ken sau shito-ken (lovitura prezenta
(Koppo Saryaku Hiden): tehnici de lupta cu mana goala in kata, spre exemplu, Jumonji no Kata §i nu numai) .
lmpotriva atacului fara arme, lmpotriva atacului cu cutit In Gyokko Ryu exista ~i diverse moduri de intarire
~i cu sabie.
a degetelor (prin lovirea degetelor de copaci, stanci,
Joryaku no Maki se nume~te primul nivel de 12 kata makiwara), astfel un pr'acticant specializat in Gyokko Ryu
lmpotriva atacului cu mana goala, acestea fiind poate sparge cu boshi-ken, lovitura cu degetul mare, chiar
urmatoarele: ~i 0 piatra foarte dura ca cea de rau.
5) Saka Nagare (Gyaku Nagare) atentiei adversarului in situatii extreme. Strategia §Colii
6) Keoh
7) Hanebi
8) Keto
9) Yubi Kudaki
10) Ketsu Miyaku
11) Taiken
12) Sakketsu (Satei)
Al doilea set, de lupta lmpotriva atacului cu cutitul
(tanto) sau sabia scurta (kodachi) are In componenta 8
kata ~i poarta numele Churyaku no Maki :
.1) U Jaku
2) Seito
3) Da Shin
4) Ko Rai (Koraku)
5) Ko (Hanetsurube)
6) Shien
7) Hosen
8) Horaku
Ultimul nivel se nume~te Geryaku no Maki ~i este
m elul cu tehnicile cele mai dificile ~i mai avansate din
Gyokko Ryu , deoarece sun! tehnici de aparare cu mainile
goale lmpotriva atacului cu sabie (katana) sau lance (yari).
,...--
ARTE MARTIALE I
Jit if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
urmare a diferite kanji, voi arata o alta varianta: Gyo (~1" ), Ko (;;_.
Jutsu Ryu (~fu) . In acest context, G yo inseamna austeritate
(religioasa) sau practica adevarata, corecta. Caracterul Gyo
(11) poate fi gasit ~i in Gyoja (preotii sectei buddhisre
Tendai). Interesant de remarcat este faptul ca soke
Tos~itsugu Takamatsu a fost Gyoja. Ko C;m inseamna a
merita, onoare sau in extenso intelepciunea varstei. Astfel.
in a! doilea caz, Gyokko Ryu poate fi tractus ca fiind ~coala
prin care cineva atinge prin austeritate intelepciunea .
merite sau onoare.
0 alta forma prin care se poate scrie Gyokko Ryu
este Gyo (~1), Ko (jfu) ~i Ryu (~)· Gyo de la Gyoja ~i Ko
- tigru au fost explicate mai sus. Ryu este scris in acest
caz cu un alt kanji, care inseamna dragon (~). in taoism
dragonul fiind considerat simbol yang. Deci poate fi tractus
ca practica adevarata, corecta a tigrului ~i dragonului .
Pentru un taoist inseamna aplicarea corecta a teoriei yin
(tigru) ~i yang (dragon) .
In Gyokko Ryu se folose~te, de asemenea Ten
Ryaku Uchu Gassho (Ruga catre Cer ~i Univers). Cerul
se afla intr-o continua schimbare, ceea ce este natural.
Dragonul da mana cu tigrul. Intr-o lupta reala, strategia
Tenchijin (Cer-Pamant-Om) este des folosita. Exista ~i
Gassho Kuji-Kiri, Kongo (metal), Suirin (apa) ~i Kafu
Gyokko spune caIn prezenta unui du~man trebuie sa fi in Gassho (foe ~i vant). Acestea sunt cele trei comori sau
armonie cu el ~i niciodata nu trebuie provocat sau intam- Sanpo Gassho.
pinat cu o expresie incruntata a fetei ci cu un zambet foarte Kosshi Taihen Jutsu are tot trei forme : Ryuhen (sau
larg . Daca lupta este inevitabila, atunci trebuie folosita transformarile dragonului), Kohen (transformarile tigrului)
cea mai eficienta tehnica pentru a-1 anihila. ~i Hyohen (transformarile leopardului) .
Cu un an inainte sa moara (1971) sensei Toshitsugu
Takamatsu i-a spus lui sensei Shoto Tanemura urmatorul
kuden:
IV. Amatsu Tatara
" In Gyokko Ryu exista 9 reguli ~ i acestea sunt: Soke Shoto Tanemura spune ca in opinia dansului,
1) Nin inseamn a sa-ti a peri tara cu pretul vietii. ninpo-ninjuts u este strans legat de traditia Amatsu Tatara.
2) Intotdeauna sa fi calm , sa nu-ti fie frica de moarte. Textele secrete ale milenarei traditii Amats u Tatara
3) Cand e~ti in pericol trebuie sa nu spui nimic, sa contin cele mai importante invataminte despre Bumon
nu arati nimic. (poarta m artiala) ~i Shuman (poarta spirituala).
4 ) lndiferent de cat de puternic este du~manul , Bumon reprezinta cele 36 de cai martiale esentiale
pastreaza intotdeaun a un spirit de neclintit. pentru Ninpo Sanjurokkei formate din Bugei Juhappan
5) Sa-ti serve ~ ti ~ i sa-ti protejezi maestrul ~ i parintii. ( cele 18 arte martiale principale practicate de samurai) ~i
6) Viciile iti pot dis truge eficienta. Ninj a Juhakkei (cele 18 tehnici secrete, speciale , practicate
7) Bautura Jti poate afecta gandirea. de ninja).
8) Distruge puterea du~manului , dar lasa-1 in viata. Shuman se refera Ia toate as pectele spirituale prin
9) Sa nu ·i i inveti pe altii rara permisiunea maestrului. care practicantul invata sa inteleaga ~i sa fie tolerant cu
diferitele religii ale lumii.
Dens ho-urile (documentele) Amatsu Tatara au
Ill. Semantica apartinut familiilor Nakatomi, Otomo, Monobe ~i Abe.
Termenul Gyokko Ryu poate avea mai multe Cl anu l A be num ea aceste documente secrete Abe
intelesuri atunci cand este tractus . Forma cea mai folosita (Ohhikonaga) Am ats u Tatara Rinpo Hiden No Maki .
este Gyokko Ryu (;Eft ;f.u) unde Gyoku (;£) inseamna Famili ile Nakatomi , Otomo ~i Monobe le numeau Kuki
j ad, Ko sau Tora (jfu) tigru ~i Ryu (~fu) §Coala, adica Amatsu Tatara Nakatomi Hibumi, Otomo Amatsu Tatara
"Scoala Tigrului de Jad". Kishin No Hibumi ~ i Monobe Amatsu Tatara Hissin
In vechea China, tigrul ca simbol taoist este simbol Mokuroku.
yin. Sensei Shoto Tanemura este al 58-lea soke Amatsu
Cum in limba j aponeza un cuvant poate fi scris cu Tatara Bumon & Shuman.
BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE
,
6. B, atacii din nou cu shikan ken, A face 7. ...~i love~te cu boshi-ken tsuki, la coaste 8. Dupii a rae, A fntinde mana spre fa{ a lui B, astfel
sabaki, blocheazii cu jodan uke ... (butsumetsu). fncat degetele sii vizeze ochii lui B.
in final se revine fn pozi[iile ini[iale de plecare.
ARTE MARTIALE I
Jit if{ BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
KYOKUSHIN KARATE
Cornbinatie de lupta (sen no sen)
~ Claudiu Sgandar Executa: Nicoleta Cheoseaua & Marian Rf~noveanu
1. Tori ~i Uke J.nju kamae. 2. Tori ataca gedan mawashi geri; Uke blocheaza
cu sune uke.
AIKIJUTSU TAKEDARYU
Tanto Tori
a_ Cristian Laiber Executa: Pascal Lagouche & Cristian Laiber
-(-
at ace
potrivitc. 3. Se apasa putemic pe bratul adversarului determinand
Cel care se apara este intr-o dezechilibrarea acestuia (kuzushi). Se observa ca uke este
garda relaxata, zanshin. inca in picioare ~ i se folose~te de o m i ~care din bazin - hara ,
2.Atacul este de tip chudan Ia controlul adversarulu i .
rsuki ~i es te deviar folo sind o eschiva 4. Se a~eaza un genunchi pe sol pentru a putea con trol a
ex teri oara circulara tenkan irimi tai. mai bine advesarulla sol (osae jime waza) presi unea extrem-E-
Este momentul cand deja incepe de durer::;asii detenninand atat controlul adversarului ~i
aqi unea de control (osae) prin presiun e pennitand .. .
5 ... . preluarea armei (tanto) adversaru lui in conditii
de deplina siguran[a. Bratul se ridica in semn ca adversarul
este total controlat, atitudine specifica ~c oli i Takeda Ryu.
Zanshin.
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr.26 ARTE MARTIALE
,
#300/ #3002 #3003 #301/ L #301 21- #30/3L #3021 #3022 #3023 #3033 #3032 #3031 #3043 #3042 #3041 #3052L #3052L #305 1L
#3 151 #31 52 #3153 #3/ 6 /L #3/62L #31631. #317/C #3/72C #3173C #3/2/L #3/22L #3/23L #3/3/L #31 32L #3/ 33L #3 /41 #3142 #3 143
#20561 12; #205611/ .. # 20561 1 #2054412; #2054411 ; # 20544 #20575 1 #2052912; #2052911; # 20529 #20566 1#2052412; #2052411; # 20524 1#2050312; #20503/1; # 20503
0lO mm o70 mm 070 mm 070 mm 060 mm 050 mm ~0 mm 050 mm 000 mm 050 mm 050 mm MO mm 050 mm 070 mm 050 mm o50 mm 040 mm 040 mm
&e~
IIKIL
\YI5 mm
I K2L
045 mm
t SJL
050 mm
Trofee compuse
1- #51 84 h-37 em I
2- #5185 h-53 em
3- #5187 h-1 JO em
ARTE MARTIALE
, it itt BUDO - KUNG J?U MAGAZIN Nr. 26
10 II 12 13
prilejuie§te, in general, inlantuiri §i competitii intercluburi
§i intemationale.
Vertical: 1. Masa de tesut nou format, care se
dezvolta intr-un organism prin inmultirea exagerata a
unor celulre (pl.)- " ... Guruma". "Marea roata exterioara"
(judo) . 2. Gre§iti- "Sabie la dreapta"; mi§care din Omori
Ryu (iaido) . 3. Distantat- Maestru de la Tenjin-shin-yo-
ryu, care 1-a avut, pentru un timp ca elev §i pe Uyeshiba
Morihei (Tokusaburo)- Akashi Kiyama. 4. " ... -Taoshi ".
Tehnica de presiune din fata, asupra pieptului
adversarului, bratele lui tori inconjurand umerii lui uke
(sumo) - "Proiectarea opusa" (judo). 5. Rau afluent al
fluviului Zambezi - printul de§ertului (pl.) - Incete! 6.
Una din cele 12 mi§cari de baza din Omori Ryu (iaido)-
" ... -Gaeshi". Invingator al unei lupte, prin superioritate
tehnica (judo). 7. Metoda de "lupta dura" §ide exercitii
intensive, bazate pe forta pura, creata de Ichikawa
Mondaiyu - Diminutiv feminin. 8. Kami feminin al
soarelui ce detine un loc important in religia shinto.
Orizontal: 1. Intemeietorul §Colii de ju jutsu Electrocardiograma (abr.). 9. "A rupe", in limbajaponeza
Jikishin Ryu, un bushi de rang inferior, fmmat la §coala - Bluza rustica. 10. In beton!- " ... Uke". Evitarea oblica
Kito Ryu (2 cuv.). 2. Samurai care a aplicat conceptul a unei lovituri, spre exterior (karate). 11. Numele (in
de ken-no-shinzui §i a preconizat un spirit calm, nepasator dialectul cantonez) al manechinului de lemn, folosit
(fudoshin) in lupta (1489-1571; Tsukahara Bokuden). foarte mult in antrenamentul de Wing Chun (Yan Jing
3. Maestru care a creat disciplina ne-militara kyudo, Fat). 12. Maestru de kendo (8 dan), iaido (8 dan) §ijodo
divizand studiul ei in §ase parti (2 cuv.). 4. In cont"- Cu (1893-1984; 2 cuv.). 13. "Jodan ... Uke". Blocaj diago-
multa sare- Diminutiv feminin. 5. Plati e§alonate- Marne nal amplu, executat cu nunchaku (kobudo)- " .. .Zuki".
(in v.) " ... Xa". Procedeu tehnic efectuat cu "sabia mainii ", Lovitura de pumn asemanatoare unui upercut (karate) .
orizontal, pe o parte a capului (qwankido). 6. Dictionar: IMIR, DEKA, NOKI.
Intemeietorul stilului de kenjutsu Itto Ryu (Ittosai Costin V. Trifan, clubul "Kumade", Campina
Kagehisa) - A trage in fire - In hamei! 7. Fondatorul
§Colii traditionale de so-jutsu, Shinden Fudo Ryu (no
Kanja Yoshiteru) - "Culoare", in limba japoneza. 8.
"Shobu- ... "Comanda a arbitrului pentru oprirea luptei
(kendo)- Alene- Respect, morala. 9. " ... -waza". Tehnici
de studiere a mi§carilor, executate din pozitia "in
genunchi" (judo)- Spada cu lama flexibila, (kalaripayat).
10. Expert in arta sabiei de la Jikishin Kage Ryu (1789-
1844); Shimosa no Kami Seiichiro) -In gluma! - " ... -
Jiao" . Lovitura de picior spre inapoi, foarte sus (wushu).
11. "China", dupa numele japonez al dinastiei Tang -
"Furi -Undo " . Exercitiu de m1adiere, constand in
efectuarea cu intreg corpul a unui gen de rasucire pe loc,
bratele intinse ajungand la echilibrarea mi§carii /aikido)
- Miri .. . incurcati! 12. Lovitura de pumn, ascendenta, N V Z 0 ~ V M V ~
RONIN
POVESTIRI DIN LUMEA ARTELOR MARJIALE
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
---- ~~ ~ ~ - L-ai vazut pe eel care face antrenament dupa
' - - ' _L~ _.__ ~ noi, eel de la Tsu Tsu Maki Ryu. Are doua pnetene ...
- Nu zau. Poti sa iube~ti doua femei deodata?
© Un practicant de Tsu Tsu Maki Ryu este dus - Sigur. Pan a afla una -despre cealalta ...
de sotie la doctor, dupa ce fusese "zdrobit" intr-un
meci de full contact. © - Mai baiatule, aceasta este cea mai fericita
Doctorul cu privirea pierduta spune: zi din viata ta, e~ti campion de Tsu Tsu Maki Ryu, ii
- Domnule, trebuie sa vorbesc cu sotia dumnea- spune tatal, cu lacrimi in ochi, fiului sau Dionisie.
voastra ... - Dar tata, maine rna insor. ..
lese luptfuorul, abia tarandu-se pe holul spitalului, - Da fiule, tocmai de aceea, aceasta este cea mai
~i ii spune sotiei: fericita zi din viata ta.
- Draaa
O'
cred ca am fost lovit foarte grav. Docto-
rul nu a vrut sa discute cu mine, dar vrea sa vorbeasca © In satul Cucuieti din Deal, pentru ca Ion se
cu tine. intorcea tot timpul de la antrenamentul de Tsu Tsu
Nevasta, distrusa ~i ea, intra in cabinet. Maki Ryu pe inserat ~i satul nu era electrificat, Maria
- Stimata doamna, sotul dumneavoastra este grav i~i trimite barbatul sa cumpere 0 sticla de lampa, sa
bolnav, aproape pe moarte, ii spune doctorul. Dar poata a~eza ~i ea masa cumsecade.
exista ~i unele sperante ... Trebuie sa-i faceti masaj din ~i a a~teptat, o ora ~i a a~teptat doua ~i .. .in cele
ora in ora, nu trebuie sa piarda nici un meci de fotbal din unna se intoarce Ion, cam "afumat" ~i rara sticla
care 11 intereseaza. Mancarea este ~i ea foarte impor- de lampa.
tanta. Doar cotlete ~i mu~chi de caprioara are voie. Iar - Bine rna Ioane, unde-i sticla?
prietenii nu trebuie sa ii lipseasca din preajma ... -No, tu Marie, nu te supara, da' la birt o spus ca
Cu o fata schimbata, nevasta llintreabl'i pe doc- nu tin sticle de lampa, ci doar de palinca ... ~i daca
tor: n-o avut, am luat ~i io ce mi-or dat.
-Dar de baut nu are voie sa bea alcool, nu-i a~a?
- Ba are, cum sa nu. Doar sa nu exagereze foarte © La cei 180 de ani ai sl'ii, fondatorul stilului
tare. ~i sa fie baturi fine, a~a cum ar fi trebuit sa-mi Tsu Tsu Maki Ryu statea pe o banca intr-un pare ~i se
aduceti mie ... uita dupa femeile frumoase ce se perindau prin fata
Nevasta iese ~i bietul om intreabl'i: lui. Langa el se a~eaza un tanar care llintreba: .
- Ce-a zis doctorul. .. - Bine domnule, dar la varsta dumneavoastra va
-A zis c-o sa mori! mai preocupa femeile?
- Da, de preocupat rna preocupa, chestia este ca
© Doi luptatori discutau intre ei: nu mai tin minte de ce ...
Daimyo-ul a hotarat ca daca In sala de antrenament sudoarea curgea pe fruntile celor doi
samuraiul nu ar fi fost destul de bun, prieteni In mod egal.
seniorul 1-ar fi alungat de la inceput. Din Erau aproape ca doi frati. Se pregateau pentru campionat inca
moment ce 1-a acceptat timp de zece ani in din prima zi cand pa~isera in dojo.
serviciul sau, acum era momentul sa-l ~i totu~i acest ultim meci era eel mai greu.
Asociatia Romana
Agenda cu adrese Ashihara Karate
IMPORTANT!....,
RECLAlVIA
Orice club sau instructor de arte
• Doriti sa practicati adevaratul
NINPO-NINJUTSU?
martiale i~i pot face reclama in
paginile revistei noastre.
Sabaki Dojo
• Sunteti interesati de ~colile
traditionale japoneze de Incepand cu nr. 25, pentru
JUJUTSU? aparitia intr-un numar al revistei Practicand Asijiha,ra Karate veti
• Doriti seriozitate ~i trebuie sa cumparati 10 reviste cunoa§te cel1pai c~mpJex sistem
profesionalism? (plata se face anticipat), ce vii vor fi de aparar~ cu m&na goala.
KARvu DoJO vine in expediate la publicarea reclamei.
lntampinarea Antrenaqtentele au loc in:
Textul publicat este in limita a 25 de
dorintelor cuvinte. ~:Bucure~ti,
dumneavoastra Pentru spatii mai mari se platesc • Sc. Gen. nr. 197 (D~pmul Taberei
prin dojo-cho 35) str. ObcinaMare nr. 2
tarife suplimentare (1 USD/~m 2 ).
CRISTIAN OzoN,
Introducerea de imagini este taxata • Sc. Gen . 155 Sfanta Fecioara
sub directa
separat (5 USD o fotogratie). Maria
coordonare a lui soke
SHOTO T ANEMURA.
Pentru informatii ne puteti contacta la Bra~ov
telefon (01) 780 71 54. • Lie. LSN, str. Armoniei nr. 6,
Relatii Ia telefon Grupa de initiere ~i performanta in
092 368176 sistemul competitional KOROKAI.
It I 1111111111111111 111111111 ! 1111111111111111 Ploi~~i
Ryogen Ryu TAKEDARYU • Sc. Gen hr. 6
• S~. Gen nr. 20
Heiho Bugei MAROTO-HA Bu~be~tiJiu
Descoperiti frurnusetea bujutsu-lui
japonez apartinand ~colii Ryogen Ryu • Clubulcopiilor §1. elevilor
cu prornotorul acesteia
~fi{lnch cl}ief
CRIS'I'IAN OZON Adr~afi'l::>ejanu - 1 dan
Pentru stag}i,·'~!ii~ri §i ll,JSCrieri ne puteti
· "l:ontacta la: ·
Tel. u9~23 p,769, sau
E-mail: acl.ic:lejanu@botmail.com
7'
Iai ~enpo
Fonna de luptl(cu sabia japoneza,
ce imbina clemente de i~ido-iaijutsu, kendo-kcnjutsu.
~i in diScip'Uncle anexe:
JOHO (metoda de lupta cu bastonul mijlociu ~i scurt);
KARATE JU KEMPO (lllpta fara anne); SHIN OBI
BUJUTSU.
SHODO (caligrafie, c~~i ~i executare caligrafii). TAKEDA-RYU
KARYUKAI
TeL 4204639; 6438776;
TeL 09~368 176
e-mail: d3c@usa.net 048646428;041679215,
BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 it m ARTE MARTIALE
I
, Pentru informatii, ~
''· o~&anizare stagii f's, ~
Telefon: 093 306 653 v.>
TAEKWONDO WTF
Arte martiale coreene
,
KOROKAI~
~
l ..
• Lupta in
sis tern
~~
Rl~
full contact ~r
• Lupt~ cu arme
• Forme pe t~h
muzidi I"
KYOKUSHIN KARATE
Sa/a de sport a $colii nr. 123, comuna Jilava, $oseaua Giurgiului nr. 266 (luni,
miercuri, vineri- orele 19-22).
Antrenor: FLORIAN TOADER- 2 Dan Kyokushin
YAMATOKAI
Instructor Popescu Adrian - 3 dan jujutsu. lnitiere, performan{a, competifii
copii $i adulti Sa/a Flaros (Timpuri noi) tel. 330 5037
KYOKUSHIN KARATE
SALA vESPORTLux- Calea Victoriei nr. 52, sector I. Program: mar{i, joi - ore/e 19'0 -21°0
Samb{Jffj - Orefe 1;!3°- 1430
Antrenor Mircea Marin - 1 dan Kyokushin Tel. 780 40 00
C:L.UB
•
MAta1SIA UNIVERSITAT~~
..
Stagiu de initiere cu RABAN, 7 Dan ! ECOLOGICA ~ CURS URI
Luni , Vineri - 18:00 . 19:30
detalii, antrenamente : tel. 092-349704
BUCURESTI
Kosho Shorei Ryu
KENPO FACULTATEA DE EDUC: TIE ~ sc. Gen. nr. 100 - B-dul nneretului
Bdu/:~:~:.:::~~"~"2· ~ KARATE
Karate & Kobudo
• vechile KATA din Okinawa cu aplicatii
- eficadta.te prin rafinament tehnic
- tehnici de amle - KOOUOO
E~~:;: ~e ~
~stagii, formari instructori 1 afiHeri
C . Laiber, 2 Dan 9
A.S. ELECTRICA
admitere Organizeaza cursuri de
Kyokushin Karate ~i
(verificarea apti- Kyokushin Budo Kai ,
initiere ~i performanta Ia:
tudinilor motrice) C.S.S. Nr. 2
In perioada 15-17 B-dul Ferdinand nr. 128.
Program:
. vechilc traditH martlaln ale unoi
scoli autentice
- o intoarcere Ia sursa AIKIDO-ului
iulie 2000, 1uni, miercuri, vineri
si JUJUTSU-lui orele 19:00-21:00
-fonnari instructor[. $\agli. afilleri inclusiv Ia Instructor:
pl ROMANIA :
lnstr. $ef
Sensei Cristian Laiber
disciplina Daniel Constantinescu
4 Dan Aikijutsu, 1 Dan !aida
arte marJiale Telefon: 094 23.0 818
TAKEDARYU
-~~-
! . .
Garell PoliGraphis'-
---- . . •. :.::_ -,_. ·... -- •.. _: - --.-"="·· ... ~- - ___. ' - • - . :::. -- . --- . ·. - ---· -. . __ . - . -
MARTIAL ARTS EQUIPMENT
Str. Valdemar Lascarescu nr. 4
Sector 5, Bucure,ti,
Cod 76634
ROMANIA
Tel/fax- (01) 780 71 54; Tel. 094 500 680
Meda i
diverse s,
tro ,