Genetica = știința care studiază ereditatea, adică modul în care caracterele (trăsăturile/

caracteristicile) se transmit de la o generație la alta.

Acidul dezoxiribonucleic (ADN) = substratul molecular al eredității.
Gena = Unitatea fundamentală de informație, segment specific al moleculei de ADN care
determină sinteza unui lanț polipeptidic specific și determină expresia fenotipică a unui
caracter (trăsătură/caracteristică).
Cromozomi = reprezintă substratul morfologic la eredității, adică forma de organizare a
materialului genetic; ei sunt organite permanente ale nucleului, dar sunt vizibile numai în
timpul procesului de diviziune.
= formă condensată de ADN, combinată cu proteine histone (proteine care
se asociază cu acizii nucleici).
Gameți, heterozomi sau gonozomi = celule sexuale.
Autozomul (somatic) = un cromozom ce conține informații genetice despre forma și
structura corpului; autozomii sunt aceiași pentru organismele ambelor sexe, deci nu pot
determina sexul unui organism.
Genomul = este ansamblul materialului genetic al unei specii codificat în acidul
dezoxiribonucleic; altfel spus, totalitatea genelor dintr-o celulă cu un număr haploid de
cromozomi.
Zigotul = celulă inițială rezultată prin fecundarea gameților haploizi: nucleul
spermatozoidului se unește cu cel al ovulului și formează nucleul zigotului.
Gene alele = o pereche de gene ce ocupă aceeași poziție (locus) în cromozomii omologi.
O alelă a unei gene este o variantă a secvenţei ADN a acestei gene.
Genotipul = Constituția ereditară a unui organism reprezentată de totalitatea fondului de
gene prezent în genomul său. Nu toate organismele cu același genotip vor avea aceeași
înfățișare sau același comportament, deoarece atât aspectul fizic, cât și comportamentul
stau sub influența factorilor de mediu.

Fenotipul = Ansamblu de însușiri, trăsături și caracteristici (morfologice, fiziologice,

celulare și comportamentale) care se manifestă în mod vizibil la un individ, determinate
de genotip și mediu.

Ecogenetica = studiză variațiile individuale determinate genetic de acțiunea factorilor

externi.
Farmacogenetica = studiază diferențele genetice individuale în răspunsul organismelor
la acțiunea medicamentelor.
Hibridare = orice încrucişare dintre două organisme care se deosebesc printr-una
(monohibridare), două (dihibridare) sau mai multe perechi de caractere (polihibridare).
Hibridul = rezultatul unei hibridări, acesta având o constituţie genetică impură sau
heterozigotă, la care au contribuit cei doi genitori diferiţi din punct de vedere al structurii
genetice şi a aspectului exterior.
Homozigot = două gene de pe cei doi cromozomi omologi sunt identice (SS, ss).
Heterozigot = Când alelele sunt diferite (Ss).
Dominantă = O genă se poate manifesta fenotipic în formă heterozigotă şi/sau
homozigotă. Gena care se exprimă fenotipic şi în stare heterozigotă şi în stare homozigotă
(Ss, SS).
Recesivă = Gena care se manifestă numai în formă homozigotă.
Legea 1 a lui Mendel = legea segregării sau principiul uniformităţii hibrizilor din prima
generaţie.
Legea 2 a lui Mendel = legea segregării independente a perechilor de factori ereditari.
Linkage = Dacă moştenirea unei anumite perechi de gene încalcă legea a II-a mendeleană
înseamnă că ele au tendinţa să se transmită împreună şi astfel se află pe acelaşi cromozom.
Crossing over = procesul prin care genele de pe acelaşi cromozom care ocupă loci
îndepărtaţi se vor recombina
= recombinare între cromozomi omologi
Centimorgan (cM) unitate de crossing over = distanţa între doi loci în linkage.
Legea 3 a lui Mendel = Legea se aplică doar dacă genele responsabile pentru cele două
caractere sunt situate pe cromozomi diferiți sau se află departe una de cealaltă pe același
cromozom.
Dihibridarea = încrucişarea între două organisme care diferă între ele prin două
caractere ereditare.
Mutația = o schimbare în cadrul structurii ADN-ului sau ARN-ului, produse fie în cadrul
meiozei, fie din cauza unui agent extern, precum iradierea sau virusurile.
Asortare independentă cromozomială = recombinare între cromozomi neomologi
Mosaicism = implică prezența a două sau mai multe populații de celule cu genotipuri
diferite la un individ care s-a dezvoltat dintr-un singur ovul fertilizat
Nucleotida = bază azotat + radical fosfat si un zahar (pentoză)
Bazele azotat:
 Purinice: Adenină (A) și Guanină (G)
 Purimidinice: Citoză (C), Uracil (U) și Timină (T)
ADN = macromoleculă din DOUĂ catene polinucleotide (bicatenară).
ARN = macromoleculă cu o singură catenă polinucleotidă
Tipuri de ARN:
  Mesager: copiază informația din ADN și o duce la locul sintezei proteinelor
(transcripție)
 De transfer: tranferă aminoacizii la locul sintezei proteinelor în celulă (intervine
în translație).
 Ribozomal: are rol în sinteza proteinelor (translație)

Codonul = o succesiune de trei nucleotide (baze azotate) aflate pe ARN mesager

Codul genetic = succesiunea tripletelor de nucleotide (codoni) de pe ARN mesager care
formează un lanț de aminoacizi, aceste combinații transmițând mai departe informația
genetică, activând sinteza proteinelor.
Caracteristicile codului genetic
 este universal
 este degenerat
 este nesuprapus
 nu are virgule
 este lipsit de ambiguitate
 citirea mesajului genetic in codul genetic se face întotdeauna într-un singur sens

Clasificarea cromozomilor
 După dimensiunea: mari, mijlocii, mici
 După indicele centromeric (= raportul dintre lungimea brațului scurt și lungimea
totală a cromozomului): metacentrici, submetacentrici, acrocentrici
Cariotip = reprezentarea cromozomilor unei specii
Diviziunea celulară = procesul de scindare a celulei mamă eucariote în două celule-fiice.