Comportamenul Colectiv

Comportamenul Colectiv (Robert Park și Ernest Burgess) - „este un tip de

comportament spontan, ghidat de norme adesea divergente față de cele
general acceptate, create de participanți în situația dată”; „comportamentul
indivizilor sub influența impulsului colectiv”.

Caracteristici: - nu este planificat;

- toți membrii participanți se subordonează normei create ad-hoc, aici și
acum;
- poate implica apariția unui lider, fie el formal sau informal;
- anonimat;
- deindividualizare;

Experimente: Philip Zimbardo (mașină, șocuri electrice), Edward Diener

(Halloween), E. Mathes și T. Guest („Masturbation is fun”).

Cauzele C.C.: tensiunile sociale, deprivarea relativă, nemulțumirile.

 Dimensiunile Comportamentului Colectiv

- Scopul – C.C. Expresiv – atunci când se dorește a se elibera o tensiune emoțională

pozitivă sau negativă;
- C.C. Instrumental – atunci când indivizii doresc obținerea anumitor
drepturi sau când doresc o schimbare;

*În fiecare C.C. Instrumental putem întâlni elemente de expresivitate și exteriorizare

a trăirilor emoționale.

- Gradul de organizare – poate implica apariția unui lider, fie el formal sau informal;
-
- Durata – mare: manifestările protestatarilor;
- mică: trecerea unei coloane oficiale;
 Gustave Le Bon – Psihologia Mulțimilor
„Legea unității mintale a mulțimilor”

-
-
-
-
-
-
- C.C. se caracterizează prin unanimitate (presupune o emotivitate crescută,
intoleranță, dar și un sentiment de putere nelimitată); toți participanții fac același
lucru, au aceleași gânduri și sentimente. Comportamentul oamenilor în mulțime se
degradează din cauza anonimatului, a credinței lor că nu pot fi identificați.
- Anonimatul – „scade responsabilitatea oamenilor pentru acțiunile lor, astfel că, în
mulțime, comit adesea acte antisociale”.
 Deindividualizarea

Fenomenul deindividualizării reduce sau chiar blochează „conștiința de sine” a

indivizilor, fapt ce dezinhibă comportamentele și conduce uneori la acțiuni
agresive.

EXPERIMENTE: Philip Zimbardo – automobil vechi abandonat în centrul New

Yorkului, dar și într-un oraș mai mic – p. 84;
Philip Zimbardo – aplicarea de șocuri electrice de către niște
studente de la Universitatea New York mai întâi purtând halate lungi și glugi pe
cap, iar mai apoi purtând în piept ecusoane cu numele lor - p. 85;
Edward Diener – Halloween, copii, bomboane, costume,
individual, în grup etc – p. 85;
E. Mathes și T. Guest – pancartă cu inscripția „Masturbation is
fun” deghizați/nedeghizați, singuri/în grup – p. 85;
Aflați în mulțime, oamenii tind să gândească la fel, și să-și exprime gândurile în
același mod, folosind expresii identice, verbalizate în același ton. Cu cât grupul
este mai mare, cu atât impactul social este mai mare, iar presiunea socială pentru
conformare este mai puternică .

„convergența opiniilor” – conduce la exprimarea opiniei populare;

Confruntați cu situații inedite, neprevăzute, surprinzătoare, oamenii aflați în mulțime

nu se mai pot ghida după vechile norme.
 Psihologia mulțimilor

Mulțimea – forma de C.C. cel mai ușor observabilă;

- număr mare de persoane reunite spontan într-un spațiu delimitat, pentru
o perioadă temporară relativ redusă;
- apropierea fizică dintre indivizi, dar și organizarea sunt slabe;

H. Blumer – 5 tipuri de mulțimi:

- Întâmplătoare (adunare temporară formată dintr-un număr mare de indivizi,
provocată de un eveniment neobișnuit – ex: accident auto);
- Convenționale (mulțimi formate cu un scop);
- Expresive (se formează atunci când există evenimente cu o mare încărcătură
emoțională);
- Active (se manifestă emoțional foarte puternic; urmăresc sancționarea violentă);
- Protestatare (au caracteristicile mulțimilor convenționale, dar și a celor active).
 Teorii despre dinamica mulțimilor

1.
1. Teoriile contagiunii – centrarea pe emoționalitatea mulțimilor;

2. Teoriile convergenței – centrarea pe caracteristicile comune ale celor care

formează mulțimea: indivizii au aceeași stare de spirit

3. Teoria normei emergente – C.C. = un răspuns colectiv la situațiile noi, foarte

periculoase, pentru care nu prea există expectații și norme sociale.