Sunteți pe pagina 1din 5

Impozitele indirecte- prezentare generală

Impozitele indirecte, impozite pe consum sau impozite pe cheltuieli au


trăsături specifice care le diferențiază de impozitele directe.

Impozitele indirecte

◘ se percep cu ocazia vânzării unor bunuri şi al

prestării unor servicii,

◘ sunt vărsate la bugetul public de către

♦ producători,

♦ comercianţi sau

♦ prestatori de servicii

◘ sunt suportate de către consumatorii bunurilor şi serviciilor


impozabile.
Rolul impozitelor indirecte

În ţările dezvoltate, aportul impozitelor indirecte este mai mic decât


cel al impozitelor directe, iar ponderea impozitelor indirecte în totalul
încasărilor fiscale cunoaşte diferenţe de la o ţara la alta;

În ţările în curs de dezvoltare, de regulă, ponderea impozitelor


indirecte o devansează pe cea a impozitelor directe, datorită nivelului mediu
scăzut al veniturilor şi averii realizate şi deţinute de majoritatea populaţiei în
aceste ţări.

Taxa pe valoarea adăugată în România are, pe lângă funcția fiscală,

începând din anul 2001, și o funcție socială, în sensul că aprox. 35-50 % din

încasările de TVA reprezintă sume defalcate care se transmit bugetelor

locale sume destinate, în principal, finanțării cheltuielilor de personal

învățământului preuniversitar de stat dar și altor acțiuni economice și

sociale. ( ATENȚIE!!!!!!!! CURS PREDAT ÎN NOIEMBRIE 2017)


Impozitele indirecte – caracteristici

Impozitele indirecte prezintă următoarele caracteristici (13):

 se stabilesc în cote proporţionale asupra preţului mărfurilor


supuse vânzării şi serviciilor sau în sumă fixă pe unitatea de măsură a acestora;

 se percep la vânzarea mărfurilor şi serviciilor prin adăugarea


unor cote de impunere la preţurile şi tarifele acestora;

 se încasează de la toate persoanele care cumpără mărfurile şi


serviciile, supuse impunerii indirecte, indiferent de veniturile, averea sau
situaţia personală a acestora;

 se virează la bugetul public de către producători, comercianţi,


însă sunt suportate de către consumatori, fiind incluse în preţurile mărfurilor
sau tarifele serviciilor; în acest sens există o neconcordanţă între plătitorul
acestora la buget şi suportatorul lor real;

 mărimea acestora este necunoscută de consumatori, fiind


inclusă în prețuri sau tarife;

 fiind cuprinse în preţul de vânzare al produselor sau în tarifele


prestărilor de servicii, sunt mai ascunse, iar nemulţumirea
cumpărătorilor(beneficiarilor) se îndreaptă împotrivă agenţilor economici
care practică preţuri (tarife) majorate, şi nu a statului, care de fapt a dispus
creşterea impozitelor ce a dus la scumpirea produselor şi serviciilor.
Cumpărătorul, consumatorul final, nu ştie cât din preţul plătit pentru produs
(serviciu) revine agentului economic şi cât ajunge la dispoziţia statului.

 au un pronunţat caracter regresiv, datorită discrepanţei dintre


mărimea veniturilor diferitelor categorii sociale (la impozitele directe
contribuabilii cu venituri situate sub minimul neimpozabil sunt scutiţi de
impozit, dar la impozitele indirecte nu se acordă nici un fel de reducere).

 au un caracter inechitabil, deoarece nu prevăd venit minim


neimpozabil, nu cuprind anumite facilităţi în cazul celor care au copii sau
persoane în întreţinere;

 utilizarea lor, ca şi în cazul impozitelor directe, conduce la


scăderea nivelului de trai al populaţiei, deoarece, prin reducerea veniturilor
reale, se diminuează puterea de cumpărare a populaţiei;

 manifestă o sensibilitate sporită faţă de conjunctura


economică. În perioadele când o economie înregistrează un curs ascendent
impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat; în schimb, în
perioadele de criză şi depresiune, când producţia şi consumul înregistrează un
regres, încasările din impozitele indirecte urmează aceeaşi evoluţie, periclitând
realizarea echilibrului bugetar sau conducând la adâncirea deficitului bugetar.
 necesită o perioadă scurtă de timp din momentul luării deciziei
de instituire a impozitelor printr-un act normativ şi până devin operaţionale;

 reclamă cheltuieli modice de aşezare, percepere şi încasare;

 perceperea lor este comodă şi reclamă un cost relativ redus.

S-ar putea să vă placă și