Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Management ID
Anul III
Ianuarie 2017
Aflată într-un spaţiu binecuvântat de Dumnezeu, comuna Prejmer reprezintă una dintre cele mai
puternice localităţi rurale din Judeţul Braşov.
Forţa acesteia este dată de mândria celor care trăiesc aici, buni gospodari, care am certitudinea
că sunt preocupaţi de dezvoltarea durabilă a comunei. În acest sens, administraţia publică locală
doreşte a fi un coechipier viabil în proiectele care pot aduce schimbări pozitive în societatea
prejmereană.
Comuna Prejmer, mai demult Prajmar, Preșmer (în dialectul săsesc Torteln, în
germană Tartlau, Tartlen, Tortalen, în maghiară Prázsmár) este o comună situată în partea de est a
judeţului Braşov, Transilvania, România.
Data fondării și originea așezării nu sunt cunoscute. Originea slavă a numelui românesc și
maghiar al localității permite ipoteza că localitatea actuală a fost precedată de o așezare mai veche de
origine slavă. În documentele cele mai vechi alternează două nume sub care este desemnată aşezarea:
Prejmer şi Tartlau. Din 1240 (anul primei atestări documentare certe) şi până la sfârşitul
feudalismului, alternanţa numelor în documente este echilibrată.
Prima atestare documentară a localității datează din anul 1240, atunci când regele Béla al IV-lea
al Ungariei (1235-1270), cedează biserica din Prejmer cu „toate veniturile și drepturile” sale,
capitulului Mănăstirii Citeaux în Burgundia, abația-mamă a Ordinului cistercian, pentru folosul obștesc
al întregului ordin.
Pe la 1211, Regele Ungariei, Andrei al II-lea, pomenește într-un document
adresat teutonilor numele râului Tărlung, pe lângă care va crește localitatea Prejmer. Cavalerii
teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica, până la un anumit nivel,
biserica din Tartlau (denumirea săsească a localității).
Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică realizată într-un stil gotic timpuriu, de teutoni şi
colonişti saşi, fiind influenţatlă arhitectonic de şantierul cistercian de la Kerz. Înrudirea cu spiritul și
formele utilizate pe șantierul bisericii mănăstirii cisterciene Cârța, iar pe de altă parte, cu cele prezente
la biserica evanghelică din Bartolomeu-Brașov, ambele ridicate după mijlocul secolului al XIII-lea,
permite datarea bisericii evanghelice din Prejmer în a doua treime a secolului al XIII-lea și încadrarea
sa în aceeași ambianță stilistică.
Dedicată hramului “Sfânta Cruce”, biserica evanghelică a fost ridicată pe un plan central,
în cruce greacă, modificat prin intervenţiile din secolul al XVI-lea. Inițial, clădirea era compusă din
patru brațe egale dispuse în jurul unei careu centrat de un turn octogonal. Fiecare braț era compus din
câte două travee, una pătrată și alta poligonală, corul bisericii fiind flancat pe ambele laturi de câte
două perechi de capele rectangulare.
Fiindcă Prejmerul era prima localitate care primea loviturile turcilor veniți prin pasul Buzău,
după ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor sisteme de apărare în Țara Bârsei, a
început fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte înalte și puternice înconjurată de un șant lat de
apă. Astfel, în jurul bisericii a fost construită, între secolele XIII-XV, o masivă cetate ţărănească de
refugiu, preluată pe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO. Cetatea, cladită în formă de cerc,
avea ziduri groase de 3-4 metri și înalte de 12 metri, căptuşite la interior cu camere de refugiu şi de
provizii, bastioane, porţi de fier şi poduri care se ridicau. Un drum de strajă folosea pentru
aprovizionarea luptătorilor de la crenele. Pe lângă gurile de foc fixate în ziduri, în cetate se afla un
dispozitiv de luptă neobişnuit: vestita „Orga a morţii” – dispozitiv unic în Europa, dacă nu chiar în
lume la acea vreme. Pe „Orga morţii” erau fixate mai multe archebuze care trăgeau toate deodată,
provocând o panică teribilă în rândul asediatorilor. La intrarea bisericii încă se mai păstrează
îngrozitoarea piatră cu inel de fier de care erau legate de picior muierile necredincioase sau făcătorii de
rele.
Ca și alte monumente din Transilvania, biserica fortificată de la Prejmer a suferit numeroase
intervenții, dar în urma restaurării dintre 1960 și 1970, ea și-a căpătat forma inițială. Acest monument
constituie cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul
Europei.
Cetatea Țărănească Prejmer
Scopul final al politicii manageriale este oferirea de servicii de calitate care să asigure obţinerea
satisfacţiei şi încrederii cetăţenilor, în condiţii de eficienţă şi eficacitate. Atingerea obiectivelor
generale referitoare la calitate va însemna respectarea angajamentului în domeniul calităţii şi va
constitui baza încrederii cetăţenilor în administraţie.
Organigrama Primăriei Comunei Prejmer
Organizare
Primarul este autoritatea executivă a administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia
locală în municipiu. Conform organigramei, întreaga activitate desfăşurată de serviciile publice
(direcţii, servicii, birouri) se subordonează primarului, inclusiv activitatea viceprimarilor şi a
secretarului.
Primarul are şi calitatea de ordonator principal de credite. Statutul juridic al primarului cuprinde şi
calitatea de reprezentant al statului în localitate. Atribuţiile ce revin primarului sunt stabilite de lege
sau încredinţate de către Consiliul Local Municipal.
procese principale- PP
Desfăşurare D
procese auxiliare- PA
S-a stabilit ciclul P-D-C-A pentru fiecare proces inclus în SMC, astfel din descrierea de proces
rezultă etapele de Planificare-Desfăşurare-Verificare-Îmbunătăţire.
PROCESELE EXTERNE
În cadrul SMC al Primariei comunei Prejmer s-au identificat toate procesele externe, respectiv
procesele care se desfăşoară de către firme terţe care presupun furnizarea unui produs sau serviciu şi
care pot influenţa conformitatea serviciului prestat cu cerinţele specificate, stabilindu-se metodologia
de control a unor astfel de procese.
CONTROLUL DOCUMENTELOR
Fiecare document controlat are o identificare unică prin titlu, cod, revizie şi pentru fiecare este
menţinută o înregistrare a distribuţiei copiilor prin care se asigură că:
- ediţiile în vigoare ale documentelor sunt disponibile în locurile unde se execută activităţi
esenţiale pentru funcţionarea SMC;
- documentele perimate/anulate sunt retrase din toate punctele de difuzare şi sunt păstrate în
mod corespunzător.
Codificare documente
Elaborare documente
Verificare documente
Aprobare documente
Difuzare documente Desfășurare
Evidenţă documente
Utilizare documente
Arhivare documente
Verificare şi
Verificare si
îmbunatațire
- Revizie şi modificare documente îmbunătăţire
Orientarea către cetăţean, pentru a-l înţelege cât mai bine şi a-i satisface cerinţele, constituie
principiul de bază al Primăriei comunei Prejmer, în relaţia cu cetăţeanul.
Pentru a defini nevoile şi aşteptările cetăţeanului, primăria desfăşoară următoarele activităţi:
- determină, cât mai exact posibil, caracteristicile serviciil or solicitate de cetăţean;
- se asigură că are capabilitatea de a presta şi a furniza serviciul solicitat de cetăţean;
monitorizează permanent aşteptările şi satisfacţia cetăţenilor;rezolvă, cu promptitudine,
reclamaţiile primite de la cetăţeni.
Primăria Prejmer gestionează un site care are rolul de a fi locul unde cetăţenii pot comunica,
se pot informa şi pot obţine informaţii din cele mai diverse, pot face sugestii sau pot pune la
dispoziţia administraţiei diverse informaţii legate de evenimentele comunităţii.
CETĂȚEAN ADMINISTRATIE
COMUNICAREA INTERNĂ
Verticale:
- informaţii ascendente, se stabilesc între subordonaţi şi conducere, fiind caracterizate de
fluxuri de informaţii orientate „de jos în sus” în cadrul unei organiz aţii, pe verticala
sistemului de management.
Orizontale:
- informaţii care circulă între posturi (funcţii) amplasate pe acelaşi nivel ierarhic în sistemul
de management, între care există relaţii organizatorice de cooperare şi conţin date
referitoare la asigurarea îndeplinirii unor sarcini complexe sau derularea unor acţiuni
comune.
Oblice:
- informaţiile circulă între posturi (funcţii) aflate pe niveluri ierarhice diferite, între care nu
există relaţii de subordonare în scopul derulării unor activităţi comune.
Responsabilităţile privind utilizarea uneia din formele de comunicare, orală sau scrisă, revin atât
conducerii primăriei cât şi personalului executant.
Comunicarea scrisă este utilizată pentru:
COMUNICAREA EXTERNĂ
Primarul analizează cel puţin o dată pe an, sau ori de câte ori este nevoie, sistemul de
management al calităţii, pentru a se asigura că este corespunzător, adecvat şi eficace şi pentru a
stabili oportunităţile de îmbunătăţire continuă a acestuia.
Analizele efectuate de managementul instituţiei au ca principal obiectiv de a verifica dacă
SMC:Este conform cu cerinţele SR EN ISO 9001:2008;Continuă să satisfacă nevoile şi
aşteptările cetăţeanului;Funcţionează conform prevederilor procedurilor şi instrucţiunilor
existente în instituţie;Este capabil să prevină şi să identifice neconformităţile referitoare la
serviciu, proces şi sistem.