Apafi Mihai

Management ID
Anul III
Iunie 2018

Proiect la Management Comparat

Paralela intre Ferma Animalelor a lui George

Orwell si tranzitia din tara noastra
“Ferma animalelor” prezintã o criticã acerbã a istoriei revoluţiei bolşevice. Opera expune
in forma unei fabule povestea instaurãrii şi dezvoltãrii comunismului, alegorizând
ascensiunea la putere a dictatorului Iosif Stalin.

Cartea reprezintă o adevărată satiră politică ce ironizează diverse stereotipuri umane

pe care le putem observa zi de zi în comportamentul politicienilor din întreaga lume. Chiar
dacă a fost scrisă în 1945, fabula politică a lui George Orwell are un caracter universal dat de
naturalețea și ușurința cu care poți identifica și compara acțiunile animalelor cu cele ale
guvernelor din întreaga lume din ziua de astăzi.
Citind pagină după pagina începi să îți dai seama că animalele trec destul de lejer prin
niște evenimente de cotitură specifice oamenilor și anume: revoluție, democrație, revoltă,
subminarea ideii de egalitate între semeni, dictatură etc. Toate acestea sunt rezultate ale
minciunilor (lapte și mere pentru porci), legi interpretate și schimbate după cum bate vântul,
răstălmăcirea cuvintelor, iar personificarea animalelor și atribuirea de însușiri omenești, ba
chiar înzestrarea lor cu rațiune și un mod de a gândi asemenea oamenilor mi se pare că face
din “Ferma animalelor” o capodoperă literară care n-ar trebui ratată.
Ușor, ușor se face apel la manipulare și se profită de faptul că uitarea e un fenomen
natural ce nu poate fi combătut. La fel și oamenii din ziua de astăzi, uită de promisiuni și legi,
tolerând cât mai multe nedreptăți în speranța că vor trăi mai bine. Ba chiar sunt dispuși să
facă o mulțime de sacrificii și să renunțe la anumite privilegii în fața promisiunii că viața lor
se va îmbunătăți.
“Ferma animalelor” e o radiografie minuțioasă a clasei politice specifici vremii când a
fost scrisă, însă acțiunile și personajele descrise atunci se pot aplica chiar și contemporanilor
noștri de pe tot mapamondul. Se poate observa că în momentele când ceva nu merge bine se
aruncă vina pe un outsider, pe un personaj mistificat doar cu scopul de a manipula masele. Se
creează o imagine negativă – dușman al poporului – în lipsa dovezilor concrete, imaginea
aceasta fiind susținută și dezvoltată prin repetarea unor minciuni care până la urmă ajung să
se întipărească în mintea personajelor. Pentru mine cartea asta e un fel lecție de manipulare,
un manual după care poți manipula un popor întreg.
Anumite pasaje mi-au amintit de torturile pe care comuniștii, cu sprijinul securității, le
aplicau oamenilor pentru a mărturisi că o minciună e de fapt adevărată. Am putut observa cu
legile pot fi rescrise cu o lejeritate greu de imaginat spre a servi interesele de moment ale
conducătorilor. Chiar dacă la început principiile și formularea acestora erau bune și nealterate
de interese ascunse, acestea s-au denaturat în timp căci nu mai erau în concordanță cu
necesitățile stăpânirii. “Ferma animalelor” descrie, fără a da dureri de cap, cum un sistem
prost poate fi înlocuit de unul și mai prost în care plebeii suferă, iar băieții deștepți se gudură
și prosperă fără a munci și fără a ridica măcar un deget.
Nu m-aș aventura să aduc în review-ul unei cărți politica din România zilelor noastre,
dar contextul actual necesită o comparație mică între cartea lui Orwell și situația în care ne
aflăm. Uneori, în timp ce citeam, mi se părea că fix așa se li se întâmplă românilor astăzi, legi
modificate pentru favorizarea unor categorii de oameni, minciuna fiind arma principală,
Dragnea & co. etc. Enumerarea nu se oprește aici, ci poate continua la nesfârșit, fabula
politică de nici 200 de pagini servindu-ne din belșug cu exemple asemănătoare celor
anterioare.
Cartea trezește tot felul de sentimente contradictorii. Am trecut de la exaltare la ură și
de la bucurie la scârbă, m-a făcut să deschid ochii și să simt că trăiesc tot ceea ce e scris pe
fiecare pagină, m-a făcut să analizez dintr-o altă perspectivă starea societății noastre. Până la
urmă porcii sunt oameni și oamenii porci.
 In operã, rãsturnarea opresorului uman Mr. Jones de cãtre coaliţia democraticã a
animalelor este însotitã de o consolidare a puterii porcilor. Asemenea intelighentiei ruseşti, ei
devin clasa dominantã în noul regim. Lupta pentru supremaţie între Lev Trotki şi Stalin este
reiteratã sub masca luptei dintre Snowball şi Napoleon. Atât in ficţiunea lui Orwell, cât şi în
realitatea istoricã, idealistul, dar în acelasi timp politicianul mai slab, Snowball, respectiv
Troţki, este deposedat de puterea din statul revoluţionar de cãtre un personaj mai maliţios, dar
foarte abil, care devine uzurpatorul puterii, anume Napoleon, respectiv Stalin.
Felul in care Stalin işi elimina gradual adversarii şi consolideazã baza politicã işi
gãseşte expresia in mãrturiile false şi execuţiile unor animale pe care Napoleon le
suspecteazã, ca urmare a distrugerii morii. Guvernarea tiranicã stalinistã şi abdicarea de la
principiile iniţiale ale revoluţiei bolşevice se reflectã în transformarea regimului porcinelor
într-unul violent şi aderarea la atitudini si caracteristici umane împotriva cãrora ele luptau
iniţial.
Deşi autorul credea în valorile socialiste, el subliniazã pe parcursul romanului ideea cã
aceste valori au fost puse în practicã într-un mod terifiant şi aberant. Acesta este şi scopul
ironiei robuste prin care Orwell aratã pervertirea idealurilor animaliere de cãtre puterea
orbitoare a politicului. “Ferma animalelor” nu are drept scop principal condamnarea
despotismului şi tiraniei, ci mai degrabã denunţã ipocrizia delirantã a tiraniilor care s-au bazat
iniţial pe doctrine care promovau libertatea şi egalitatea. Dezintegrarea treptatã şi pervertirea
celor “şapte porunci” evidenţiazã ipocrizia fãţişã, ca şi argumentele elaborate ale lui Squealer
pentru acţiunile neprincipiale ale porcilor. Romanul atrage atenţia asupra unei duble violenţe
a stalinismului:împotriva supuşilor regimului, dar şi împotriva componentelor ideatice,
lingvistice şi logice ale gândirii umane.
“Ferma animalelor” comenteazã asupra dezvoltãrii tiraniei în cadrul clasei unice
create şi tendinţei de a restabili structurile de clasã chiar şi în societãţi care le-au abolit. Este
ilustratã ideea cã odatã ce inamicul impotriva cãruia clasele sociale fac front comun, aşa cum
este omul pentru animale, este eliminat, se poate produce din nou o diviziune internã în
cadrul acestora. Expulzarea lui Mr. Jones creeazã un vid de putere şi este numai o chestiune
de timp pânã ca acesta sã fie umplut de un nou opresor care impune un regim totalitar.
Divizarea naturalã între munca intelectualã şi fizicã ajunge sa se exprime ca un nou
set de divizãri sociale, în care porcii, pretinzându-se a fi cei ce “lucreazã cu creierul” se
folosesc de inteligenţa lor pentru a manipula societatea în propriul beneficiu. Nu se lãmureşte
însã dacã aceasta situaţie negativã reprezintã un aspect inerent al societãţii sau doar un
rezultat condiţionat de integritatea intelighentiei din societate. Oricum ar fi, se puncteazã însã
forţa acestei tendinţe în direcţionarea stratificãrii sociale şi ameninţãrii libertãţii şi
democraţiei.
O realizare importantã a lucrãrii este portretizarea atât a personajelor aflate în posesia
puterii, cât şi a celor oprimate de ea. Povestea este naratã din perspectiva comunitãţii
animalelor ca întreg. Credulitatea, loialitatea şi hãrnicia acestora îi oferã lui Orwell prilejul de
a ilustra cum cazurile de oprimare işi au originea nu numai în tactica oprimanţilor, ci şi in
naivitatea oprimaţilor, care nu se bucurã de o educaţie adecvatã. De exemplu, aflat în faţa
unei dileme, Boxer preferã sã nu disece el consecinţele unor posibile acţiuni, ci sã se
mulţumeascã cu gândul cã Napoleon are mereu dreptate. Romanul aratã cum incapacitatea de
a pune autoritatea sub semnul îndoielii condamnã clasa muncitoare sã sufere oprimarea la
modul absolut.
Un alt aspect de care s-a preocupat autorul este modul în care limba poate fi
manipulatã astfel încât sã serveascã drept instrument de control. Porcinele denatureazã şi
distorsioneazã o retoricã a revoluţiei socialiste pentru a da o justificare acţiunilor şi a
manipula masele. Animalele se aratã foarte receptive la discursul idealist-socialist al lui
Major (Lenin), dar dupa moartea acestuia, porcii îi modificã treptat mesajul. In consecinţã,
animalele se vãd în imposibilitatea de a se opune porcilor fãrã a nega idealurile revoluţiei.
Pânã la sfârşitul romanului, dupã reconfigurarea reiteratã a celor “şapte porunci” de
cãtre Squealer, cu scopul de a autoriza înşelãtoriile porcilor, fundamentul fermei poate fi
sintetizat cu afirmaţia:“ toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele”.
Abuzul faţã de conceptul şi idealul egalitãţii este caracteristic pentru metodele îndrãzneţe ale
porcinelor. Expoziţia sofisticatã a abuzului lingvistic rãmâne o trãsãturã esenţialã a operei lui
Orwell.

In concluzie, Orwell utilizeazã contextul istoric al instaurãrii comunismului pentru a realiza

o paralelã distopicã ce criticã subordonarea acţiunii colective unei minoritãţi care o dominã
şi îi anuleazã posibilitãţile de exprimare a libertãţii. Revoluţia bolşevicã, ascensiunea lui
Lenin, lupta pentru putere dintre Stalin si Troţki, jocurile de culise ale primului, procesele
regizate şi eliminarea sistematicã a adversarilor, instaurarea regimului de teroare constituie
câteva dintre evenimentele punctate alegoric de cãtre autor. “Ferma animalelor” este
aşadar un atac la adresa puterii politice, retorice sau militare care ţinteşte abolirea libertãţii
individuale sub pretextul promovãrii un climat egalitarist, care în cele din urma degenereazã
in totalitarism.