T2 PDF

1
2
3
4
5
Facultatea de securitate şi apărare
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE
„CAROL I”
Col.prof.univ.dr.ing. Toma Plesanu

tomaplesanu@yahoo.co.uk
tplesanu@gmail.com
Facultatea de securitate
www.unap.ro şi apărare
Sisteme informatice
de management al cunoştinţelor
- program masterat -
Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu“ - Sibiu
Facultatea de Științe Militare

Departamentul de Științe Militare
Prof.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU
tomaplesanu@yahoo.co.uk
plesanu.toma@armyacademy.ro
www.armyacademy.ro
“Învăţătura este o perlă, o avere
mare, pe care rudele nu o pot împărţi
între ele, nici hoţii fura, şi care nu se
împuţinează prin dăruire. ”
(Bhavabhũti)
Confucius
• ne amintim de 10% din ceea ce citim;
• ne amintim de 20% din ceea ce auzim;
• ne amintim de 30% din ceea ce vedem;
• ne amintim de 50% din ceea ce auzim şi vedem;
• ne amintim de 70% din ceea ce am zis şi făcut;
• ne amintim de 90% din ceea ce am explicat făcând.
NECLASIFICAT
T2 Cadrul conceptual. Date, informaţii,

T0 Precurs cunoştinţe, expertiză şi înţelepciune
T3 Caracteristici şi
T2 Cadrul conceptual. roluri conturate ale
T1 Posibilităţile cunoaşterii Date, informaţii, organizaţiilor bazate pe
ştiinţifice a lumii externe. cunoştinţe, expertiză şi cunoştinţe. Modele de
Introducere în managementul înţelepciune management al
cunoştinţelor
cunoștințelor
Sisteme informatice T4 Procese implicate în

managementul cunoștințelor.
de management al cunoştinţelor Instrumente utilizate în
managementul cunoştinţelor
T6 Strategii de
T7 Sisteme pentru
management al T5 Ciclul managementului
managementul
cunoştinţelor şi cunoştinţelor
cunoştinţelor
evaluarea acestora
https://drive.google.com/drive/u/3/folders/1ASxs
17Ry6oZr-iwzX8CrNMHg9JKKLBpf
tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7
Informații privind disciplina





Knowledge is power
But mere knowledge is not
power; it is only possibility.
Action is power; and its highest
manifestation is when it is
directed by knowledge.”
Francis Bacon
Knowledge is power

Conform Collins Concise Dictionary:
▪ Datele reprezintă "o serie de observaţii,
măsurători sau fapte".
▪ Informaţiile sunt definite ca reprezentând "actul
de informare sau condiţia de a fi informat."
▪ Cunoştinţele sunt "fapte sau experienţe
cunoscute de o persoana sau un grup de
persoane; cunoasterea sau întelegerea acumulate
(câştigate) prin experienţa sau învăţare“.
*** – Collins Concise Dictionary, Australian Edition, 3rd Edition, Harper Collins,
Sydney Australia, 1995

Definitions
▪ “Information Technology is the use of hardware,
software, services, and supporting infrastructure to
manage and deliver information.”
▪ “Informatics is the scientific field that deals with
biomedical information, data and knowledge - their
storage, retrieval and optimal use for problem-solving
and decision-making.”
▪ “Knowledge Management is the collection of
processes that govern the creation, dissemination, and
utilization of knowledge”

Definitions
Webster's dictionary gives the following description:
▪ knowledge: 1. applies to facts or ideas acquired by study, investigation,
observation, or experience 2. rich in the knowledge of human nature 3.
learning applies to knowledge acquired especially through formal, often
advanced, schooling 4. a book that demonstrates vast learning.
The first definition implies that knowledge extends beyond information. It has
something to do with facts and ideas that have been acquired mostly through
experience and includes formal and informal learning. Formal and
informal learning could be through past experience, failures, and
successes both within and outside your own company.
Roget's Thesaurus provides a set of synonyms for knowledge:
 Knowledge.—N. cognizance, cognition, cognoscente; acquaintance,
experience, ken, privity, insight, familiarity; comprehension, apprehension;
recognition; appreciation; judgment; intuition; conscience; consciousness;
perception, precognition.
The synonyms give a better description of Webster's highly constricted

definition above. The inclusion of intuition, recognition, ken, art,
perception, and precognition define knowledge in a more complete
manner. Knowledge is deeper, richer, and more expansive than
information.
Date - Informaţii - Cunoştinţe
Dacă urmărim conexiunile dintre cele

trei, informaţiile ar fi „un ansamblu de
date care au fost organizate într-o Cunoştinţe
anumită structură, au fost încadrate
într-un context şi li s-a dat un anumit
Informaţii
sens sau înţeles”, iar cunoştinţa este „o
informaţie codificată suplimentar”.
Glazer, R. – Marketing in an Information Intensive Date
Environment: Strategic Implications of Knowledge as an
Asset, Journal of Marketing, nr. 55, octombrie, 1991

Raporturile dintre date, informaţii şi cunoştinţe
▪ Data este definita ca un semnal ce poate
fi trimis de la un emițător la un receptor -
fiinţa umană sau alt destinatar.
▪ Informaţia reprezintă o data inteligibila
pentru receptor, căruia ii aduce un plus
de cunoaștere, perceput de acesta.
▪ Cunoștințele sunt definite ca stocuri
cumulative de informații şi abilități
generate de utilizarea informațiilor de
către receptor. Atunci când receptorul
este o ființă umană, cunoștințele reflecta
procesele de percepere si judecata
derulate in creierul sau asupra
materiei prime primite sub forma de
informație.
http://www.scrigroup.com/management/ORGA
NIZATIA-BAZATA-PE-CUNOSTIN34599.php

▪ Cunostintele se deosebesc de informatii si prin aceea ca depind de capacitatile
intelectuale ale receptorului, de competenta cu care percepe, intelege
si utilizeaza informatiile primite.
▪ Aceeasi informatie pentru persoane diferite poate prezenta valori sensibil diferite
datorita diferentelor majore in capacitatea de receptare si utilizare a lor,
generand deci cunostinte partial deosebite.
▪ Capacitatea intelectuala a unei persoane si cunostintele pe care le poseda intr-
un anumit domeniu fac ca anumite date si informatii sa se transforme in
cunostinte deosebit de valoroase sau - in situatii extreme - sa nu genereze
cunostinte.
▪ Din cele prezentate rezulta ca întotdeauna cunoștințele incorporează informații
ce constituie atât imput pentru dezvoltarea cunoștințelor, cat şi forma prin care
acestea circula. Fără a coincide - așa cum se considera in abordările economice
clasice - cunoștințele şi informațiile sunt intens complementare.

▪ La nivelul organizaţiei / firmei cunoștințele se
regăsesc:
 la forța de munca (respectiv capitalul uman);
 in cerințele şi preferințele clienților (capital clienți);
 in produsele, procesele, capabilitățile si sistemele sale
(capitalul structural).
▪ Ca urmare, valoarea activelor de cunoștințe poate să
depășească semnificativ valoarea activelor tangibile.
Date – Informaţii – Cunoştinţe – Înţelepciune
Înţelepciune
Cunoştinţe
Informaţii
Date
Sursa: Mihaela MUNTEAN, ş.a. - Managementul cunostintelor în societatea bazata

pe cunoastere, Revista Informatica Economica, nr. 2 (18)/2001, pag. 13-22

• Datele se afla la baza piramidei. Ele sunt scoase dintr-un anumit
context si nu au sens luate ca atare. Atunci când se pot încadra într-
un anumit context sau li se poate da un anumit sens, datele devin
informatii.
• Informatiile reprezinta sectiunea imediat urmatoare a piramidei,
sectiune care evident este mai redusa decât cea de la baza.
Explicatia consta în faptul ca informatiile sunt date care devin utile,
adica datele pe care le putem folosi într-un mod util.
Înţelepciune
▪ Cunostintele se situeaza la un nivel mai
înalt al piramidei. Informatiile devin cu- Cunoştinţe
nostinte atunci când cel care le foloseste Informaţii

este capabil de a întelege modelele care
exista în informatii pentru a le putea folosi Date
imediat sau de a le aplica în viitor. E vorba de
fapt de a întelege cum lucreaza informatiile si
cum pot fi ele folosite cu succes.

▪ Stan Davis si Jim Botkin (Gene Bellinger – Knowledge Management –
Emerging Perspectives (www. outsights.com/system/kmgmt/kmgmt.htm))
spuneau ca de fapt, esenta cunoasterii ar fi „abilitatea de a învata de la cei
învatati”. Dupa unii autori se mai poate adauga înca un concept deasupra
cunostintelor, care ar fi stadiul suprem în evolutia acestor concepte–vârful
piramidei.
▪ Este vorba de conceptul de întelepciune (wisdom). Asemenea apei, fluxul
de date în continua crestere poate fi privit ca o resursa abundenta, vitala si
indispensabila. Cu o suficienta pregatire, ar trebui sa putem canaliza acest
rezervor inepuizabil, prin utilizarea unor cai noi de directionare a datelor
brute spre informatii utile. Aceste informatii, la rândul lor, pot deveni apoi
cunostinte, care conduc spre întelepciune.
Înţelepciune
•*** – Data, Information, Knowledge, & Wisdom, Cunoştinţe
(http://igsrnt1.er.usgs.gov/gils/ pattern.html )
•http://www.outsights.com/systems/kmg mt /kmgmt.htm#alb95
Informaţii
Date

▪ Neil Fleming:
 O colecție de date nu reprezintă informații.
 O colecție de informații nu reprezintă cunoștințe.
 O colecție de cunoștințe nu înseamnă
înțelepciune.
 O colecție de judecați nu reprezintă adevărul.
Înţelepciune
Cunoştinţe
Informaţii
Fleming, Neil – Coping with a Revolution: Will the Internet
Change Learning?, Lincoln University, Canterbury, New Date
Zealand, 1996 (http://www.lincoln. ac.nz/educ/learning.htm)


From Facts to Wisdom
(Haeckel & Nolan, 1993, one example of the hierarchy)
Volume Value
Less is
Completeness More Structure
Objectivity Wisdom Subjectivity
Knowledge
Intelligence
Information
Facts

Concepte
Date:
 setul discret şi obiectiv de factori asupra evenimentelor;
 datele reprezintă materia de bază pentru creearea informaţiei;
 datele conţin, nu judecă sau interpretează;
▪ Informaţia:
 este valoarea adăugată asupra datelor.
cunoaşterea elementelor
colectarea datelor cheie conţinute în baza
de date
metode analiza datelor
metodologic
rezumatul datelor sau statistic
îndepărtarea erorilor
Sursa: Şerban VALECA - Managementul cunoaşterii în domeniul nuclear,

Universitatea Piteşti – aprilie 2005

MANAGEMENTUL DATELOR
▪ Informatica, în concepţia modernă a cuvântului, presupune prelucrarea
automată a datelor. Sistemul informaţional care foloseşte pentru
prelucrarea informaţiilor un sistem de prelucrare automată, de obicei
printr-un calculator electronic sau o reţea de calculatoare (sau
computere) se numeşte „sistem informatic”.
▪ Informatica este ştiinţa prelucrării raţionale a informaţiei, prin maşini
automate, având ca obiect elaborarea de metode, tehnici şi sisteme de
culegere, transmitere, prelucrare şi conservare a informaţiilor, atât în
sistemele naturale cât şi în sistemele create.
▪ Sarcinile informaticii sunt :
 Culegerea sau strângerea datelor
 Prelucrarea datelor
 Difuzarea rezultatelor obţinute
▪ Informaţia trebuie să aibă umătoarele trei calităţi :
 Exactitatea
 Completitudinea
 Promptitudinea
Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice
MANAGEMENTUL DATELOR
▪ În dicţionarul limbii române noţiunea de informaţie este definită ca fiind: o lămurire,
comunicare, ştire care pune pe cineva la curent cu o situaţie.
▪ Conceptul de „informaţie” datează din momentul în care primele fiinţe conştiente au
comunicat între ele.
▪ Informaţia privită restrictiv sub aspectul ei cantitativ, ca expresie a unui mesaj, prin care se
exprimă starea unui fenomen dintr-o anumită activitate, este obiectul asupra căruia lucrează
informatica. Informaţiile, reprezentate printr-un număr, cuvânt sau şir de caractere, trebuie
să fie înscrise pe un suport material (hârtie, suport magnetic, optic, etc.). Astfel informaţia,
în accepţia informaticii, este o expresie abstractă, formală, susceptibilă de a descrie un
element, situaţie, proprietate, valoare, etc., a unui sistem. Ansamblul informaţiilor care
caracterizează un sistem, împreună cu relaţiile lor de interdependenţă, formează ceea ce
se numeşte „sistem informaţional”.
▪ Relaţiile dintre diferitele tipuri de informaţie pot fi exprimate prin: formule matematice,
exacte sau probabilistice, prin valori fizice, valori continui sau discrete, etc.
▪ Prelucrarea informaţiei presupune exploatarea sistematică a relaţiilor informaţionale,
pornind de la valori concrete, în vederea determinării valorilor caracteristice ale sistemului
real sau a evoluţiei lui.
▪ Informaţiile mai pot fi definite ca fiind acele ştiri, mesaje, înştiinţări ce aduc adresantului un
spor de cunoaştere privind starea sau condiţiile unui fenomen, proces sau sistem.

Tipologia informaţiilor
 După destinaţie:
 După modul de exprimare:
• Informaţii orale  Informaţii interne(pentru personalul din
interior)
• Informaţii scrise
• Informaţii audio-vizuale  Informaţii esterne(pentru parteneri)
 După gradul de prelucrare:  După obligatitivitatea acţiunilor:
 Informaţii de bază  Informaţii imperative(obligatorii pentru
obţinere de decizii)
 Informaţii intermediare
 Informaţii nonimperative(informativ)
 Informaţii finale
 După natura proceselor reflectate:
 După direcţia circulaţiei:
 Informaţii de cercetare-dezvoltare
 Informaţii descendente
 Informaţii comerciale
 Informaţii ascendente
 Informaţii de producţie
 Informaţii orizontale
 Informaţii financiar-contabile
 După modul de organizare a
înregistrărilor:  Informaţii de personal/resurse umane
 Informaţii tehnico-operative  După acţiunile la care servesc:
 Informaţii de evidenţă financiar-  Informaţii de prognoză şi planificare
contabilă  Informaţii de comandă
 Informaţii statistice  Informaţii de reglare
 După provenienţă:  Informaţii de cunoaştere
 Informaţii endogene(provin din  După natura lor:
interior)  Informaţii cantitative
 Informaţii exogene(provin din  Informaţii calitative
exterior, din suprasistemele din care  Informaţii de comparaţie
face parte sistemul)
Datele
Putem spune că informaţia este un concept care îmbină cele trei aspecte, iar
din punctul de vedere al prelucrării cu calculatorul, interesează aspectul
sintactic, ca dată. Având în vedere necesităţile de discriminare a datelor în
procesul prelucrării, o dată este considerată ca un triplet de forma:
(Nume, Valori, Atribute), în care:
▪ Nume este un identificator simbolic prin care se poate distinge de alte date;
▪ Valori exprimă nivelele sau mărimile pe care data le poate avea în timp;
▪ Atribute se referă la natura valorilor şi la operaţiile care se pot face cu
acestea.
Valorile unei date pot fi numere (date numerice), valori de adevăr (date logice),
texte (date alfanumerice sau date caracter), etc.
Se poate observa că informatica a preluat din matematică modul în care se
desemnează mărimile numerice şi l-a extins şi pentru alte tipuri de date,
pentru care se definesc operaţii specifice, prin analogie cu operaţiile de
calcul.

Datele
▪Datele sunt fapte culese din lumea reală pe bază de observaţii şi măsurători. Informaţia este
rezultatul interpretării datelor de către un anumit subiect şi conferă acestuia capacitatea de a
lua decizii.
▪Datele devin informaţii numai în momentul interacţiunii lor cu un sistem capabil să le
interpreteze şi a cărui evoluţie ulterioară poate fi influenţată de această interacţiune.
▪Aceeaşi dată poate fi interpretată în mod diferit de către subiecţi diferiţi, ceea ce înseamnă că
generează informaţii diferite. Din acest motiv trebuie precizat că sistemele de calcul nu
prelucrează informaţii, ci date. Datele au un caracter obiectiv în timp ce informaţia este
subiectivă.
▪Informaţia are valoare doar dacă influenţează procesul de luare a deciziilor şi determină
luarea unor decizii mai bune. Din acest motiv, informaţia trebuie să fie disponibilă în timp util,
să fie corectă şi necontradictorie, să aibă o formă adecvată necesităţilor factorului de decizie.
Aceste cerinţe sunt realizabile prin existenţa unui volum de date imens care trebuie culese,
memorate, organizate, regăsite şi prelucrate corespunzător. O astfel de activitate este legată
de noţiunea de bază de date.
▪În concepţia şi organizarea oricărei baze de date trebuie să se aibă în vedere independenţa
datelor. Aceasta înseamnă că există o delimitare netă între reprezentarea fizică a datelor şi
imaginea pe care o are utilizatorul asupra acestor date. Modul concret în care este realizată
memorarea şi organizarea datelor este transparent pentru utilizator. Acesta trebuie să fie
preocupat doar de

Datele
▪ Problema independenţei totale a datelor ridică probleme deosebite

de implementare care la ora actuală sunt doar parţial rezolvate.
Problema independenţei datelor prezintă două aspecte:
 Independenţa fizică a datelor
 Independenţa logică a datelor
▪ Independenţa fizică a datelor este o măsură a imunităţii aplicaţiilor
faţă de structura fizică de memorare a datelor. O modificare a
acestei structuri nu va afecta aplicaţia şi reciproc, modificări ale
aplicaţiei vor lăsa structura fizică de date nealterată. Structura fizică
a datelor este determinantă pentru strategiile de acces care pot fi
folosite pentru regăsirea datelor. O aplicaţie care este independentă
faţă de structura fizică de date nu conţine nici o referire la tipul
fişierelor folosite pentru memorarea datelor, la tipul dispozitivului de
memorare folosit sau la strategia de acces la date

Datele
▪ Independenţa logică a datelor se referă la imunitatea modelului propriu al
fiecărui utilizator faţă de modificări în structura logică globală a bazei de
date. Independenţa logică este legată în primul rând de problema adăugării
de noi unităţi logice la structura bazei de date şi/sau de modificarea relaţiilor
existente între ele. În acest mod este posibilă modificarea bazei de date fără
a afecta utilizatorii. Independenţa logică permite şi reorganizarea bazei de
date fără a afecta utilizatorii deja existenţi
▪ Prelucrarea automată a datelor are un rol tot mai important în desfăşurarea
activităţii umane. Sistemele de prelucrare automată a datelor pot avea trei
roluri:
 Informativ
 Directiv
 Activ
▪ Aceste trei roluri sunt îndeplinite prin cei trei factori care atestă avantajele
utilizării calculatoarelor electronice: viteza de calcul deosebit de mare,
capacitatea extrem de bogată de memorare şi capacitatea de a urmări
procese de calcul deosebit de complexe şi laborioase.

Prelucrarea datelor
▪ Sistemele de prelucrare automată a datelor şi în general sistemele informaţionale
cuprind următoarele activităţi:
 Intrarea resurselor, date şi informaţii iniţiale – datele şi informaţiile iniţiale,
despre tranzacţii şi alte activităţi, trebuie colectate, înregistrate, sistematizate
şi
▪ pregătite pentru prelucrările viitoare
 Stocarea datelor şi a informaţiilor iniţiale - datele şi informaţiile iniţiale, dar şi
cele obţinute pe parcurs, trebuie stocate, organizate, păstrate şi protejate într-o
formă şi o organizare corepunzătoare viitoarelor prelucrări. Stocarea datelor se
poate realiza în diverse modalităţi, urmând o ierarhie de tipul : bază de date,
fişier, articol / înregistrare, câmp.
 Prelucrarea datelor şi transformarea lor în informaţii – calculul, compararea,
sortarea, indexarea, clasificarea, sintetizarea, ş.a., sunt activităţi fără de care
nu se poate vorbi de o adevărată prelucrare. Prelucrarea datelor duce la
crearea de informaţii şi noi date de un nivel superior din punctul de vedere al
obţinerii lor. Calitatea datelor stocate trebuie întreţinută prin acţiuni de
actualizare, corectare şi protejare, la fel cum trebuie procedat şi cu noile
informaţii şi mai ales cu informaţiile ce rezultă din conversia datelor şi a
informaţiillor iniţiale prin procedeele de prelucrare automată a datelor.

Prelucrarea datelor
▪ Sistemele de prelucrare automată a datelor şi în general sistemele
informaţionale cuprind următoarele activităţi:
 Obţinerea ieşirilor de date şi informaţii – prelucrările duc la obţinerea de
informaţii care sunt necesare altor prelucrări sau se constituie în situaţii de
suport decizional pentru manageri, generali sau pe domeniu de activitate.
Scopul prelucrării este de a obţine aceste ieşiri ale operaţiilor de prelucrare,
sub o formă sau alta în funcţie de necesităţile utilizatorilor direcţi, pe suport
magnetic, monitor sau pe hârtie, fiind formulare tipizate sau netipizate, liste
sau tabele, grafice sau diagrame, inclusiv sub formă de răspunsuri audio-
video.
 Distribuirea rezultatelor, a ieşirilor de date şi informaţiii – ieşirile sunt realizate
nu pentru scopul de a exista ceva în urma prelucrării, ci pentru că sunt
necesare şi au fost comandate de utilizatori, cel puţin în faza de analiză şi
proiectare a sistemului nou utilizatorii au putut să-şi exprime doleanţele, pe
lângă formele la care legislaţia şi/sau reglementările şi instrucţiunile legale
obligă. Aceste rezultate ale prelucrării, parţiale sau finale, aceste situaţii
parţiale sau finale, trebuie să ajungă la cei desemnaţi de sistemul
informaţional nou proiectat, în forma, conţinutul, momentul şi corectitudinea.

Organizarea datelor
▪ Pentru a putea realiza o organizare a datelor este necesar să cunoaştem
structura datelor de intrare-ieşire. Această structură se bazează pe următoarele
elemente:
▪ câmpul – este o cantitate elementară de informaţie care poate fi luată în
considerare la prelucrarea datelor. Această informaţie poate fi o succesiune de
semne sau caractere. Un câmp poate fi alcătuit dintr-o cantitate numerică, dintr-
o denumire sau din coduri.
▪ Luând ca exemplu o evidenţă a elevilor unei şcoli, pentru fiecare elev fiind
evidenţiată promoţia, numele şi prenumele şi media de absolvire, putem
considera că avem trei câmpuri:
▪ Promoţia Numele şi prenumele Media
▪ articolul(înregistrarea) – este un ansamblu de câmpuri care definesc structura
datelor unei probleme. Macheta sau structura generală a unui articol are
specificată lungimea câmpurilor care compun un articol.
▪ Pentru acelaşi exemplu anterior, fiecare câmp are o anumită lungime, un anumit
număr de caractere, care este evidenţiat de macheta articolului:
▪ 1 9 10 40 41 44
Organizarea datelor
▪ Pentru primul câmp au fost rezervate 9 caractere, pentru cel de al doilea

câmp 31 de caractere iar pentru cel de al treilea câmp 4 caractere.
▪ fişierul – este alcătuit din toate articolele de acelaşi fel organizate pe unul
din tipurile de suporturi de informaţii utilizate.
▪ Fişierele pot fi permanente sau de lucru. Fişierele permanente se utilizează
în vederea furnizării anumitor situaţii, pe când cele de lucru se folosesc la o
prelucrare şi apoi nu mai sunt utilizate. Operaţiile care pot fi realizate cu
ajutorul fişierelor sunt:
 selectarea unor articole;
 ordonarea de articole;
 ştergerea sau adăugarea unor articole.
▪ Fişierul de lucru va fi alcătuit din fiecare nouă promoţie, în timp ce în fişierul
permanent vor fi adăugate, pe rând, datele din fişierele de lucru.

Ierearhizarea datelor
▪ Pentru ca datele să poată fi transformate în informaţie, ele sunt
organizate începând cu informaţia elementară, cea a biţilor şi până la
forma cea mai complexă a lor, cea a bazelor de date.
▪ Datele pot fi:
 caractere – sunt formate din litere, cifre, simboluri cuprinse în codul ASCII;
 câmpuri – alcătuite dintr-un anumit număr de caractere grupate la un loc;
 înregistrări – formate din mai multe câmpuri înrudite;
 fişiere – alcătuite din mai multe înregistrări; fişierele de date mai sunt găsite şi sub
denumirea de tabele (Microsoft Access);
 baze de date – formate din mai multe fişiere sau tabele integrate şi înrudite.
▪ Fişierele pot fi :
 permanente - Fişierele permanente se utilizează în vederea furnizării anumitor situaţii
 de lucru - se folosesc la o prelucrare şi apoi nu mai sunt utilizate
▪ Operaţiile care pot fi realizate cu ajutorul fişierelor sunt:
 selectarea unor articole;
 ordonarea de articole;
 ştergerea
 adăugarea unor articole
 modificarea conţinutului articolelor.

Modele clasice de fişiere
▪ În funcţie de organizarea lor, putem considera următoarea clasificare a
fişierelor:
 fişiere secvenţiale – în care înregistrările sunt stocate una după cealaltă, în ordine
ascendentă sau descendentă, în funcţie de valoarea unui câmp sau a unui grup de
câmpuri care alcătuiesc cheia. Înregistrările stocate secvenţial vor fi regăsite tot
secvenţial. Multe fişiere au o variantă secvenţială pentru păstrare sau copie de
siguranţă
 fişiere indexate – fişiere care stochează înregistrările similar celor secvenţiale dar
care au în plus faţă de fişierele secvenţiale un index, care este el însuşi tot un fişier.
Indexul constă dintr-o listă cu valorile câmpului cheie şi adresele corespunzătoare ale
înregistrărilor ce conţin valorile cheilor. O înregistrare poate fi accesată în mod direct
fără a mai fi nevoie să se parcurgă toate înregistrăle anterioare, sau secvenţial.
Accesul în mod direct înseamnă că articolele pot fi accesate fără a le parcurge pe cele
precedente ci se asigură un acces direct la articolul dorit şi specificat prin intermediul
cheii de acces, adică a indexului. În multe variante ale sale a fost modernizat şi chiar
generalizat la anumite pachete de programe sau aplicaţii de firmă.
 fişiere cu organizare relativă – sunt fişiere care asigură mai rapid accesul la un
anumit articol prin intermediul unei chei specifice de acces; se utilizează ca şi cheie,
valoarea cheie a înregistrării pentru a determina unde este sau va fi stocată
înregistrarea. Deoarece necesită operaţiuni speciale de stocare a cheilor
înregistrărilor şi implicit de căutare după aceste chei, adică stabilirea de adrese da
stocare sau regăsire a înregistrărilor, se apelează la el mai rar.

▪ Prin organizarea utilizării datelor în baze de date se asigură legăturile între grupurile de
date asemănătoare, întreţinerea unitară şi folosirea lor de către mai multe unităţi de
prelucrare, astfel încât nu se mai asociază fiecărui program un fişier sau câteva fişiere,
ci se asociază unei întregi aplicaţii un grup de fişiere organizat într-o bază de date pe
baza unor legături de conexare între fişierele bazei respective. Organizarea datelor şi a
programelor de prelucrare într-un sistem format dintr-un grup de programe şi/sau
aplicaţii şi baza de date a aplicaţiilor sau a sistemului informaţional de ansamblu adus
la realizarea şi utilizarea de sisteme de gestiune a bazelor de date – SGBDuri.
▪ Folosirea sistemelor de baze de date poate fi caracterizată de avantajele :
 Reducerea redundanţei datelor, adică reducerea numărului de variante sau
duplicate între care ar putea fi diferenţe de conţinut a datelor sau diferenţe de
variante actualizate corespunzător unui acelaşi moment
 Asigurarea integrităţii datelor, datele vor avea un coeficient de încredere mult mai
mare decât în sistemul cu fişiere disparate reflectând corespunzător relitatea
faptelor şi datelor.
 Acces îmbunătăţit şi standardizat la date
 Protecţie mult mai bună a datelor
 Viteză sporită de regăsire a datelor şi deci a posibilei actualizări mult mai uşoare şi
complete
 Independenţa datelor faţă de programele de prelucrare
 Facilităţi sporite pentru întrţiberea datelor şi activitate de programere
▪ Folosirea sistemelor de baze de date poate fi caracterizată şi de următoarele
dezavantaje :
 Vulnerabilitate crescută, reprezentată de concentrarea de date într-o bază supusă
eventualelor accidente de hard sau soft
 Costuri de achiziţie şi de operare relativ mai mari, căci un sistem de programe de
întreţinere şi de prelucrare costă mult mai mult decât o reunire de programe de
prelucrare
Baze de date
▪ O bază de date conţine toate informaţiile necesare despre obiectele ce intervin
într-o mulţime de aplicaţii, relaţiile logice între aceste informaţii şi tehnicile de
prelucrare corespunzătoare În bazele de date are loc o integrare a datelor, în
sensul că mai multe fişiere sunt privite în ansamblu, eliminându-se pe cât posibil
informaţiile redondante. În acelaşi timp, se permite accesul simultan, la aceleaşi
date, situate în acelaşi loc sau distribuite spaţial, a mai multor persoane de
pregătiri diferite, fiecare cu stilul personal de lucru.
▪ Sistemul de programe care permite construirea unor baze de date, introducerea
informaţiilor în bazele de date şi dezvoltarea de aplicaţii privind bazele de date se
numeşte Sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD). Un SGBD dă posibilitatea
utilizatorului să aibă acces la date folosind un limbaj de nivel înalt, apropiat de
modul obişnuit de exprimare, pentru a obţine informaţii, utilizatorul făcând
abstracţie de algoritmii aplicaţi pentru selecţionarea datelor implicate şi a modului
de memorare a lor. SGBD-ul este o interfaţă între utilizatori şi sistemul de operare.
Orice SGBD conţine, printre alte componente, un limbaj de descriere a datelor
(LDD) care permite descrierea structurii unei baze de date, a fiecărei componente
a ei, a relaţilor dintre componente, a drepturilor de acces ale utilizatorilor la baza
de date, a restricţiilor în reprezentarea informaţiilor şi alte elemente asemănătoare.
LDD este utilizat atât pentru proiectarea bazelor de date cât şi pentru redefinirea
lor. O altă componentă foarte importantă a unui SGBD este limbajul de cereri (LC)
sau limbajul de prelucrare a datelor (LPD), ce permite operaţii asupra datelor aflate
în baza de date. Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice
Gestionarul bazei de date
▪ Gestionarul bazei de date are anumite sarcini, cum ar fi:
 reducerea redundanţelor prin identificarea informaţiilor comune şi alcătuirea
corespunzătoare a aplicaţiilor;
 eliminarea inconsistenţelor ce rezultă din reducerea redondanţelor;
 utilizarea simultană a datelor de către mai mulţi utilizatori
 standardizarea informaţiilor; asigurarea securităţii bazelor de date, în sensul acordării şi
urmăririi modului de acces al utilizatorilor la diferite părţi componente ale bazelor de
date;
 asigurarea integrităţii bazelor de date, în sensul păstrării corectitudinii informaţiilor
conţinute în baza de date prin teste aplicate datelor;
 asigurarea sincronizării în cazul utilizării bazei de date simultan de către mai mulţi
utilizatori sau a distribuirii informaţiei pe mai multe sisteme.
▪ Activitatea de organizare şi de prelucrare a datelor a avut în ultimul timp o evoluţie
determinată de doi factori esenţiali şi contradictorii: necesitate şi posibilitate.
▪ Necesităţile au fost mereu în creştere iar în manipularea datelor s-a făcut simţită
nevoia de a avea acces tot mai rapid la date, mai operativ şi în volum din ce în ce
mai mare. Pe măsura dezvoltării echipamentelor de calcul şi a dispozitivelor de
memorare, a perfecţionării tehnicilor de organizare şi prelucrare a datelor,
posibilităţile devin din ce în ce mai largi. Concomitent, apariţia de noi posibilităţi
stimulează formularea de noi cerinţe relativ la serviciile pe care le-ar putea oferi o
bază de date.
Modele de baze de date
▪ Modelul reţea, reprezintă o extensie a modelului ierarhicîn sensul
posibilelor legături, pe nivele, între mai multe module, existând astfel
posibilitatăţi sporite de acces la o anumită structură de date sau modul,
dar cu dificultăţi la dorinţa de modificare a relaţiilr mai ales când sunt
afectate ninele multiple.
▪ Modelul relaţional este un model în care baza de date este structurată
astfel încât elementele date sunt plasate în tabele bidimensionale
echivalente, din punct de vedere logic, cu fişierele, în care liniile
tabeluluisunt înregistrările, iar coloanele tabelului sunt câmpurule, fiecare
având valori posibile din domenioul lor de valori aşa cum a fost definit la
proiectare şi realizare. Modelul are avantajul eliminării redundanţelor
datelor, prezinţă uşurinţă în control, este mai intuitiv, deci este mai uşor de
înţeles de către utilizatori, permite definirea de noi relaţii sau redefinirea
celor existente mult mai uşor şi rapid, ş.a.

Modele de baze de date
Sistemele de gestiune a bazelor de date pot fi clasificate :
▪ După modelul de date
 Reţea
 Ierarhic
 Relaţional
 Orientat obiect
▪ După numărul de utilizatori

 Monoutilizatori
 Multiutilizatori
▪ După numărul de site-uri
 Centralizate
 Distribuite
 Federaţii
După alte criterii: după cost, după acces, după calea de acces, dacă sunt
specializate sau universale, ş.a.
Modelele cele mai utilizate sunt:
Modelul ierarhic sau arbore sau arborescent, modelul în care relaţiile logice
existente între date să se poată reprezenta sub forma „unul la mai mulţi”, datele
fiind organizate sub forma unui arbore sau, altfel privind, a unei tulpini cu
rădăcini, similar cu ceea ce au putut să constate cei ce au folosit sistemele de
operare tip DOS: Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice
Proiectarea bazelor de date
▪ Prin proiectare se determină un model semantic, astfel :

-Se identifică o mulţime de concepte semantice (entităţi, tipuri
de entităţi, proprietăţi ale entităţilor, etc.) care dau informaţii
despre lumea reală.
 Se asociază obiecte simbolice formale prin care sunt reprezentate
conceptele semantice.
 Se defineşte o mulţime de operatori formali ce pot să transforme
obiectele formale.

Proiectarea bazelor de date
▪ Un model de etapizare a construirii unei baze de date ar putea

fi următorul:
 Studiul de fezabilitate, care constă în cercetarea sistemelor operative deja
existente, stabilirea unor alternative cu evaluarea costurilor, a avantajelor şi
dezavantajelor fiecărei alternative în parte.
 Cercetarea sistemului prin determinarea diferitelor detalii ale sistemului prezent
(tipuri de date, dimensiuni) folosind metode de interogare, chestionare,
exemplificări şi observaţii directe aplicate în sistemul deja existent.
 Analiza sistemului prin determinarea cauzelor diferitelor evenimente şi a
adoptării diferitelor metode.
 Proiectarea sistemului prin determinarea celui mai bun model de reprezentare
şi prelucrare a datelor, de asigurare a securităţii şi integrităţii.
 Dezvoltarea sistemului prin stabilirea detaliilor asociate datelor prevăzute a fi
luate în considerare, a relaţiilor dintre ele şi a modului de reprezentare fizică.
 Implementarea sistemului prin proiectarea, scrierea şi testarea programelor,
antrenarea utilizatorilor, alcătuirea documentaţiei, crearea şi încărcarea fişierelor.
 Revizuire şi întreţinere prin probe de lucru ale noului sistem, efectuarea unor
eventuale modificări, adăugarea de noi componente şi urmărirea procesului de
prelucrare a datelor.
▪ Criteriile de clasificare pentru determinarea
modelului logic de date sunt:
 Validare structurală – reflectarea
consistentă a modului de utilizare a
informaţiilor în lumea reală;
 Simplitate – uşurinţa înţelegerii
structurilor chiar de către utilizatori fără o
pregătire specială;
 Neredondanţă – eliminarea, pe cât ▪ Atribuţiile
posibil, a reprezentării de mai multe ori a administratorului unei baze
aceleiaşi informaţii sau a informaţiilor ce de date pot fi grupate:
se pot deduce logic din altele;  Atribuţii de proiectare.
 Distribuire – un model general aplicabil  Atribuţii administrative
mai multor domenii, fără caracteristici
specifice unor aplicaţii sau tehnologii  Atribuţii operative
particulare;  Atribuţii de coordonare.
 Extensibilitate – posibilitate de a
dezvolta noi componente cu efecte
minnime asupra bazei de date existente;
 Integritate – consistenţa în modul de
utilizare şi întreţinere a valorilor din
informaţii.

CONCEPTE
Cunoştinţe:
informaţia transformată de om;
necesită comparaţii cu alte situaţii
iau în considerare implicaţiile şi consecinţele
introduc evaluări expert şi judecăţi;
cunoştinţele conţin credinţe şi legăminte;
creearea de cunoştinţe este avantajul oamenilor;
când cunoștințele nu mai evoluează, devin opinii sau dogme;
reţelele reprezintă infrastructura creației, schimbului de informații
şi managementului eficient.


Cunoştinţele generează modele
Modele:
Achiziţia;
resurse dedicate (ex. pe proiecte de C+D);

fuziuni (aducerea împreună a oamenilor cu diverse
niveluri de cunoaştere); Nonaka & Takeuci:
“Să nu-ţi fie frică de un mic haos creativ”
adaptarea (originalitatea este mai puţin

importantă decât eficienţa);
reţele de cunoaştere.


TRANSFERUL DE CUNOŞTINŢE
cunoştinţele sunt transferate continuu;
încurajarea transferului spontan: susţinerea teoriei mişcării
Browniene în domeniul schimbului de informaţii;
încurajarea întâlnirilor după orele de muncă între

persoanele cu responsabilităţi din companie;
organizarea de conferinţe în afara companiei;
“existenţa unei presiuni constante între cunoaştere şi

acţiune este cheia succesului companiei”;


Ikujiro Nonaka - Organizational Knowledge Creation
http://www.knowledge-nurture.com/downloads/NONAKA.pdf
DEX online:
Cunoştinţă = cunoaştere; (la plural) totalitatea noţiunilor, ideilor, informaţiilor pe care le are cineva
într-un domeniu oarecare; persoană pe care vorbitorul o cunoaşte.
CUNOÁȘTERE, cunoașteri, s. f. Acțiunea de a cunoaște și rezultatul ei. 1. Reflectare în conștiință a
realității existente independent de subiectul cunoscător. ◊ Teoria cunoașterii = ramură a filosofiei care
studiază posibilitatea, izvoarele, formele și legitățile cunoașterii; gnoseologie. 2. Faptul de a poseda
cunoștințe, informații, date asupra unui subiect, asupra unei probleme;

http://www.knowledge-management-
tools.net/knowledge-sharing.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Managementul_
cunoa%C8%99terii
▪ Lect. dr. Andrei Neştian, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi - CONCEPTE ŞI
MODELE DE MANAGEMENTUL CUNOŞTINŢELOR APLICABILE ÎN
DEZVOLTAREA REGIONALĂ

Explicit - tacit
▪Cunoașterea este formată din

cunoaștere tacită - ceea ce nu se vede, e
în mintea omului, o contopire de Explicit %20
experiență, educație, sentimente,
motivație și personalitate, și cunoașterea
explicită - ceea ce este palpabil:
documente scrise sau sub forma
electronică, manuale, prezentări vizuale
și software-uri.
▪Cunoașterea este ca un iceberg: 20%
este la suprafața apei și corespunde
cunoașterii explicite, iar 80% este sub
apă și reprezintă cunoașterea tacită.
Efortul specialistului în KM este de a
scoate cât mai mult din cunoașterea
tacită la ”suprafață”. (Nonaka, Enabling
Knowledge Creation, 2000)
Tacit %80
Managementul cunoştinţelor
Organizaţional:
 Instruirea angajaţilor (organizat, auto-
instruirea);
 Mediu favorabil pentru diseminarea
cunoştinţelor (discuţii tematice, rapoarte);
 Comunicare activa şi eficienta;
 Motivarea angajaţilor.
Tehnologic:
 Utilizarea activa a tehnologiilor informației;
 Modernizarea continua.
Înţelepciune
Cunoştinţe
Informaţii
Date

Bibliografie
▪ Essentials of Knowledge Management, Bryan Bergeron, ISBN 978-0-471-
28113-9; Wiley, 1st edition (May 2, 2003)
▪ Knowledge Management Toolkit, The: Practical Techniques for Building a
Knowledge Management System, Amrit Tiwana, ISBN 0130128538, ISBN
978-0130128539, Pearson Education (December 7, 1999)
▪ Enabling Knowledge Creation: How to Unlock the Mystery of Tacit
Knowledge and Release the Power of Innovation by Georg von Krogh,
Kazuo Ichijo, and Ikujiro Nonaka, Oxford University Press, USA; ISBN
0195126165; ISBN 978-0195126167; (June 1, 2000)
▪ Managing in the Next Society; Peter F. Drucker; St. Martin's Griffin; ISBN
0312320116; ISBN 978-0312320119; (September 1, 2003)
▪ David Schwartz - Encyclopedia of Knowledge Management.pdf
▪ ISBN 1580534945 2003 Knowledge Management in the Intelligence
Enterprise
▪ Knowledge Management Toolkit, The

Bibliografie
▪ Ikujiro Nonaka, Ikujiro, Hirotaka Takeuchi, The Knowledge Creating
Company, (Oxford: Oxford University Press,.!995)
▪ Michael Polanyi, The Tacit Dimension, London, Routledge & Kegan
Paul,1997
▪ Tom Davenport, Tom, Larry Prusak, Working Knowledge: How
Organizations Manage What They Know, (Boston: Harvard Business
School Press, 1998).
▪ Peter Drucker, The Coming of the new organization, Harvard Business
Review, 1988
▪ Special issue on Knowledge Management in Journal of the American
Society for Information Science and Technology, 2002
▪ FMFRP 12-42 Professional Knowledge Gained From Operational
Experience In Vietnam, 1968.pdf
▪ FMFRP 12-40 Professional Knowledge Gained from Operational
Experience in Vietnam, 1965-1966.pdf
▪ FMFRP 12-41 Professional Knowledge Gained from Operational
Experience in Vietnam, 1967.pdf

Bibliografie UNAp
▪ *** - Knowledge management international conference (2nd edition), The Knowledge Management - projects,
systems, technologies , “Knowledge is power - KIP 2007” (“Carol I” National Defense University, The
Academy for Economic Studies of Bucharest and The Project Management Association of Romania),
Bucharest, November 01-02, 2007, ISBN 978-973-663-662-2, CD: ISBN 978-973-663-663-0.
▪ *** - Proceedings of the 4th International Conference on Knowledge Management: Projects, Systems and
Technologies, November 6th -7th 2009, “Carol I” National Defense University, Bucharest, ROMANIA, ISBN
volum: 978-973-663-783-4, Index RePEc (Research Papers in Economics),
http://ideas.repec.org/s/rom/confkm.html;
Technologies, November 12 -13, 2010, “Carol I” National Defense University, Bucharest, ROMANIA, ISSN
2069 – 1920, ISSN 2069 – 1769 (CD-ROM), Index RePEc (Research Papers in Economics),
http://ideas.repec.org/s/rom/km2010.html;
Technologies, October 27-28, 2011, “Carol I” National Defense University, Bucharest, ROMANIA, ISSN 2069
– 1920, ISSN 2069 – 1769 (CD-ROM), Index RePEc (Research Papers in Economics),
http://ideas.repec.org/s/rom/km2011.html
Technologies, November 12 -13, 2013, “Carol I” National Defense University, Bucharest, ROMANIA, ISSN
2069 – 1920, ISSN 2069 – 1769 (CD-ROM), Index RePEc (Research Papers in Economics)
Technologies, November 26 – 27, 2015, “Carol I” National Defense University, Bucharest, ROMANIA, ISSN
2069 – 1920, ISSN 2069 – 1769 (CD-ROM), Index RePEc (Research Papers in Economics)

Bibliografie UNAp
▪ Kraft Luiza - Knowledge management - Managementul cunoaşterii. English-Romanian
Glossary - Glosar englez-român de termeni şi expresii specifice, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009
▪ *** - Spaţiul sud-est european în contextul globalizării: Sesiunea anuală de comunicări
ştiinţifice cu participare internaţională ,,STRATEGII XXI” 12-13 aprilie 2007, ISBN 978-
973-663-535-9, Secţiunea 10: Management şi educaţie, ISBN 978-973-663-539-7,
Vol. 2: Managementul cunoaşterii în universităţi- Workshop, ISBN 978-973-663-547-3,
12 – 13 aprilie 2007, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti,
2007, 208 pagini.
▪ Constanţa-Nicoleta BODEA, Ioan I. ANDONE (coord.) - Managementul cunoaşterii în
universitatea modernă, Editura ASE Bucureşti, ISBN (10) 973-594-953-2 ; ISBN (13)
978-973-594-953-2.

Bibliografie WEB
▪ http://www.sferapoliticii.ro/sfera/145/art08-stoenescu.html
▪ www.km-forum.org
▪ *** – Data, Information, Knowledge, & Wisdom, (
http://igsrnt1.er.usgs.gov/gils/pattern.html )
▪ http://www.outsights.com/systems/kmg mt /kmgmt.htm#alb95
▪ Gene Bellinger – Knowledge Management — Emerging Perspectives,
(http://www.outsights.com/systems/kmgmt )
▪ Karl-Erik Sveiby – What is Knowledge Management, lucrare publicata în martie 1996,
actualizata în martie 1999, (http:// www.sveiby.com.au/KnowledgeManagement.html )
▪ http://www.mi.bxb.ro/wp-content/uploads/2012/Articole/Art2-10.pdf
▪ http://www.management.ase.ro/reveconomia/2005-1/11.pdf
▪ www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_g06.doc
▪ ASIS KM Website - http://www.asis.org/SIG/sigkm/index.html
▪ Brint.com Knowledge Portal - http://www.brint.com/ym.html
▪ Knowledge Management Research Center - http://www.cio.com/research/knowledge/
▪ Karl-Erik Sveiby and Knowledge Associates - http://www.sveiby.com.au/
▪ University of Arizona - http://www.cmi.arizona.edu/research/kno_mgmt/
▪ http://www.realoptions.org/papers2004/SudarsanamIntellCap.pdf
▪ http://www.systems-thinking.org/kmgmt/kmgmt.htm
▪ A memorandum on lifelong learning.
http://europa.eu.int/comm/education/policies/III/life/memoen.pdf , 2000

Bibliografie
▪ ASIS KM Website http://www.asis.org/SIG/sigkm/index.html
▪ Brint.com Knowledge Portal http://www.brint.com/ym.html
▪ Knowledge Management Research Center
http://www.cio.com/research/knowledge/
▪ Karl-Erik Sveiby and Knowledge Associates
http://www.sveiby.com.au/
▪ University of Arizona
http://www.cmi.arizona.edu/research/kno_mgmt/
▪ http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/46.pdf
Click
▪ http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/un-
dpadm/unpan044165.pdf Click
▪ http://www.intratest.ro/servicii/curs/4
▪ http://www.weightlesswealth.com/downloads/PaperAndriesse
n5th%20WorldCongressIC.pdf Click
Bibliografie
▪ Essentials of Knowledge Management, Bryan Bergeron, ISBN 978-0-471-28113-
9; Wiley, 1st edition (May 2, 2003)
▪ Knowledge Management Toolkit, The: Practical Techniques for Building a
Knowledge Management System, Amrit Tiwana, ISBN 0130128538, ISBN 978-
0130128539, Pearson Education (December 7, 1999)
▪ Enabling Knowledge Creation: How to Unlock the Mystery of Tacit Knowledge and
Release the Power of Innovation by Georg von Krogh, Kazuo Ichijo, and Ikujiro
Nonaka, Oxford University Press, USA; ISBN 0195126165; ISBN 978-
0195126167; (June 1, 2000)
▪ Managing in the Next Society; Peter F. Drucker; St. Martin's Griffin; ISBN
0312320116; ISBN 978-0312320119; (September 1, 2003)
▪ David Schwartz - Encyclopedia of Knowledge Management.pdf
▪ ISBN 1580534945 2003 Knowledge Management in the Intelligence Enterprise
▪ Managementul cunoasterii in universitatea moderna_2007_ISBN 978-973-594-
953-2.pdf
▪ Knowledge Management Toolkit, The

Managementul cunoştinţelor

KNOWLEDGE
Our knowledge
is a drop.
Our ignorance
is an ocean.

▪ “Processing data can be performed
by machine, but only the human
mind can process knowledge or
even information.”
Jesse Shera in Machlup and Mansfield’s
The Study of Information: Interdisciplinary
Messages. NY: Wiley, 1983.
(Prelucrarea datelor poate fi efectuată de către
mașină, dar numai mintea umană poate procesa
cunoștințe sau chiar informații.)
Din prezentarea McInerney_KM_intro_general_10_02

Claire McInerney, SCILS - An Introduction to Knowledge Management
- Rutgers University, 16:194:610 Seminar in Information Studies
So…what is knowledge management?
“Knowledge management (KM) is an effort to
increase useful knowledge within the organization.
Ways to do this include encouraging communication,
offering opportunities to learn, and promoting the
sharing of appropriate knowledge artifacts.”
McInerney, C. (2002). Knowledge
management and the dynamic nature
of knowledge. JASIST, 53 (2).
(Knowledge Management (KM) este un efort de a crește

cunoștințele utile în cadrul organizației. Modalitățile de a face acest
lucru includ încurajarea comunicării, oferirea de oportunități de a
învăța și promovarea partajării de artefacte de cunoștințe adecvate.)


From Facts to Wisdom
(Haeckel & Nolan, 1993)
one example of the hierarchy
Volume Less is Value
Completeness More Structure
Objectivity Wisdom Subjectivity
Knowledge
Intelligence
Information
Facts

Knowledge Management Models
▪ Documentalist
http://chapters.scarecrowpress.com/08/108/0
810851091ch1.pdf sau click
▪ Technologist
▪ Learner & Communicator

Documentalists and Special Librarians
▪ Suzanne Briet, sometimes called “Madame
Documentation” drew the comparison between American
special librarians and European documentalists after a visit
to America in 1954.
▪ “In Qu'est-ce que la documentation? Briet brilliantly defined
documents in terms of indexical signs. In this, she was
adopting an
argument that previous documentalists of her time had
suggested and which was present in the cultural air, as she
states, through
‘linguists and philosophers,’ surely in the form of structural
linguistics and semiotics.”
Professor Ron Day in the Preface to Qu’est-ce que la documentation?

http://www.lisp.wayne.edu/~ai2398/briet.htm
Definitions
▪ “Information Technology is the use of hardware,
software, services, and supporting infrastructure
to manage and deliver information.”
▪ “Informatics is the scientific field that deals with
biomedical information, data and knowledge -
their storage, retrieval and optimal use for
problem-solving and decision-making.”
▪ “Knowledge Management is the collection of
processes that govern the creation,
dissemination, and utilization of knowledge”

Definitions
Webster's dictionary gives the following description:

▪ knowledge: 1. applies to facts or ideas acquired by study, investigation,
observation, or experience 2. rich in the knowledge of human nature 3.
learning applies to knowledge acquired especially through formal, often
advanced, schooling 4. a book that demonstrates vast learning.
The first definition implies that knowledge extends beyond information. It has
something to do with facts and ideas that have been acquired mostly through
experience and includes formal and informal learning. Formal and
informal learning could be through past experience, failures, and
successes both within and outside your own company.
Roget's Thesaurus provides a set of synonyms for knowledge:
 Knowledge.—N. cognizance, cognition, cognoscence; acquaintance,
experience, ken, privity, insight, familiarity; comprehension, apprehension;
recognition; appreciation; judgment; intuition; conscience; consciousness;
perception, precognition.
The synonyms give a better description of Webster's highly constricted

definition above. The inclusion of intuition, recognition, ken, art,
perception, and precognition define knowledge in a more complete
manner. Knowledge is deeper, richer, and more expansive than
information.
▪ http://www.knowledge-management-
tools.net/IM_vs_KM.html

https://www.facebook.com/AKO.DKO
https://www.facebook.com/AKO.DKO

Developing a strategic knowledge community
▪ Emphasis on communal sharing of knowledge and

the building of better practices through community
interaction.
▪ Aim: Integrate everyone into the knowledge
community, not just the favored few.
▪ Knowledge diffusion should be encouraged.
▪ Bottom Line: Add value through knowledge
management.

http://aad.archives.gov/aad/

Bibliografie generală (T1…T7)
▪ Giurgiu L., Sisteme informatice pentru managementul cunoştinţelor, Editura
Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2011, Cota Biblioteca AFT: C499
▪ Giurgiu, Luminita, Programarea Web, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu,
2004, Cota Biblioteca AFT: 32140
▪ Giurgiu, Luminita, Tehnici avansate de programare Web, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2004, Cota Biblioteca AFT: C474
▪ Giurgiu, Luminita, Php Programming Concepts and Database Driven Web Application,
Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2014, Cota Biblioteca AFT: 34389
▪ Giurgiu, Luminita, Retele neuronale, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2006,
Cota Biblioteca AFT: 32139
▪ Giurgiu, Luminita, Informatica aplicata. Elemente avansate de Excel, Editura
▪ Oancea. Romana, Introducere de prelucrari de imagine. Imbunatatirea imaginilor
digitale, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2018, Cota Biblioteca AFT: 36538
▪ Oancea, Romana; Vasile, Vlad; Irimia, Laurentiu, Retele de calculatoare, Editura
▪ Oancea. Romana, Matlab. Vol.1 Calcul numeric, reprezentari grafice si programare,
▪ Oancea. Romana, Detectarea fetelor umane in imaginile digitale, Editura Academiei
Forţelor Terestre, Sibiu, 2018, Cota Biblioteca AFT: 36527
▪ Oancea. Romana, Studiu privind metode de recunoastere faciala bazate pe aspect,

▪ Oancea. Romana, Informatica aplicata. Programare WEB cu CD, Editura Academiei
Forţelor Terestre, Sibiu, 2010, Cota Biblioteca AFT: C481
▪ Oancea. Romana, Proiectare asistata de calculator: initiere in AutoCAD, Editura
▪ Niculescu, Cristina, Sisteme de management de cunoştinţe – Concepte, studii de caz,
Editura Matrix, Bucureşti, 2008
▪ Patriciu, Victor Valeriu; Paraschiv, Titi. Managementul cunoasterii in organizatiile
autogeneratoare. In: Managementul proiectelor si integrarea europeana. Workshop
international, 13 iunie 2006, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare
'Carol I', 2006. p. 182-192
▪ Plesanu, Toma; Cosereanu, Mihail Liviu. Mediu educational virtual, compatibil
N.A.T.O. pentru instruire in managementul proiectelor de achizitii din Sistemul
National de Aparare. In: Securitatea si apararea spatiului sud-est european, in
contextul transformarilor de la inceputul mileniului III. Sesiunea anuala de comunicari
stiintifice cu participare internationala: STRATEGII XXI/2006 - 13-14 aprilie 2006,
Bucuresti. Sectiunea 10: Management si educatie. Volumul I - Management
educational. [Si in format electronic la cota MED S45] . Bucuresti, Editura Universitatii
Nationale de Aparare 'Carol I', 2006. p. 172-181
▪ Sturz, Petronela; Plesanu, Toma. Informatia - sursa de dezvoltare a administratiei
publice locale. In: Managementul cunoasterii: proiecte, sisteme, tehnologii. Editia a II-
a. Conferinta internationala KIP 2007 - 1-2 noiembrie 2007, Bucuresti, Editura
Universitatii Nationale de Aparare 'Carol I', 2007. p. 87-102

▪ Mihai Drăgănescu – De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Editura
Tehnică, Bucureşti, 2004 , ISBN 973-31-2198-3, cota UNAp. 73161.
http://www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_a01a.doc
▪ APETROAE, Marin - Capitalul intelectual si economiile epistemice. Bucuresti, Editura
Focus Opinfo, 2004. 149 p., ISBN 973-86099-7-6, , cota UNAp. 72944; Literatura
enciclopedica-MFN: 16534
▪ Constanţa-Nicoleta BODEA, Ioan I. ANDONE (coord.) - Managementul cunoaşterii în
universitatea modernă, Editura ASE Bucureşti, ISBN (10) 973-594-953-2 ; cota UNAp.
75605; Literatura enciclopedica-MFN: 19181
▪ Kraft Luiza - Knowledge management - Managementul cunoaşterii. English-Romanian
Glossary - Glosar englez-român de termeni şi expresii specifice, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009
▪ Roceanu, Ion; _Lungu, Ciprian. Managementul cunostintelor in organizatiile mari.
Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare 'Carol I', 2013. 126 p., cota UNAp.
77542; Literatura enciclopedica-MFN: 21126
▪ Roceanu, Ion; Dragomir, Anne Maria, Retele sociale si provocari la adresa securitatii
nationale, Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2019, Cota Biblioteca AFT: 36983
▪ Roceanu, Ion (Coordonator), Ghid utilizare ILIAS platforma pentru managementul
cursurilor on-line, Editura Universitatii Nationale de Aparare 'Carol I', Bucuresti, 2007,
Cota Biblioteca AFT: 33228
▪ Elayne Coakes, Steve Clarke - Encyclopedia of Communities of Practice in Information
and Knowledge Management, Idea Group Reference , 2006, 701 E. Chocolate Avenue,
Suite 200, Hershey PA 17033, http://www.idea-group-ref.com
▪ *** - Proceedings of the 4th International Conference on Knowledge Management:
Projects, Systems and Technologies, November 6th -7th 2009, “Carol I” National Defense
University, Bucharest, ROMANIA, ISBN volum: 978-973-663-783-4, Index RePEc
(Research Papers in Economics), http://ideas.repec.org/s/rom/confkm.html;
Projects, Systems and Technologies, November 12 -13, 2010, “Carol I” National Defense
University, Bucharest, ROMANIA, ISSN 2069 – 1920, ISSN 2069 – 1769 (CD-ROM),
Index RePEc (Research Papers in Economics),
http://ideas.repec.org/s/rom/km2010.html;
Projects, Systems and Technologies, October 27-28, 2011, “Carol I” National Defense
University, Bucharest, ROMANIA, ISSN 2069 – 1920, ISSN 2069 – 1769 (CD-ROM),
Index RePEc (Research Papers in Economics),
http://ideas.repec.org/s/rom/km2011.html.
▪ *** - Organizaţii bazate pe cunoaştere. Studiu tematic al Academiei Române. elaborat în
cadrul proiectului prioritar “Societatea informaţională – societatea cunoaşterii” Bucureşti,
10 noiembrie 2001 http://www.academiaromana.ro/pro_pri/pag_com01socinf_tem.htm,
2001
▪ *** - Spaţiul sud-est european în contextul globalizării: Sesiunea anuală de comunicări
ştiinţifice cu participare internaţională ,,STRATEGII XXI” 12-13 aprilie 2007, ISBN 978-
973-663-535-9, Secţiunea 10: Management şi educaţie, ISBN 978-973-663-539-7, Vol. 2:
Managementul cunoaşterii în universităţi - Workshop, ISBN 978-973-663-547-3, 12 – 13
aprilie 2007, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2007, 208p
Bibliografie WEB
What is MindManager?
▪ https://www.mindjet.com/wp-
content/uploads/2015/04/MindManager_2016_User_Guide_EN.pdf
▪ https://www.mindjet.com/webinar/flowcharts-concept-maps-mindmanager-2016-
windows/
▪ http://emea.mindjet.eu/en/events/webinars/2015_11_19_Flowcharts%20and%20C
oncept%20maps%20with%20MM2016/Flowcharts%20and%20conceptmaps%20wit
h%20MM2016/Flowcharts%20and%20conceptmaps%20with%20MM2016.html
▪ https://www.mindjet.com/webinar/expert-mindmanager-project-management-tips/
▪ http://emea.mindjet.eu/_media2016/en/events/webinar/2016_11_01_Expert_MindM
anager_Project_Management_Tips/2016_11_01_Expert_MindManager_Project_Ma
nagement_Tips.html
▪ https://www.mindjet.com/webinar/whats-new-mindmanager-2017-windows/
▪ https://youtu.be/KKKGAU5GAvs
▪ Video
▪ Getting Started with MindManager
▪ https://youtu.be/SSqxjYn3L8o
▪ What is MindManager?
▪ https://youtu.be/PYPBoRW4EiE
▪ Introduction to MindManager
▪ https://youtu.be/Z9HudNpr7Fc
Locaţia prezentării
0040-0762.976.189
tomaplesanu@yahoo.co.uk,
tplesanu@gmail.com
https://drive.google.com/drive/u/3/folders/1ASxs
17Ry6oZr-iwzX8CrNMHg9JKKLBpf

Copyright © 2019 Pleşanu Toma
Termeni şi condiţii de utilizare
▪ simpla accesare a materialelor din prezentare, protejate prin Legea dreptului

de autor şi a drepturilor conexe, constituie cunoaşterea şi acordul
dumneavoastră implicit cu privire la Termenii şi condiţiile lor de utilizare;
▪ toate materialele puse la dispoziţie sunt protejate prin intermediul Legii
drepturilor de autor si conexe. Este permisă orice utilizare în masură în care
aceasta nu produce utilizatorului, direct sau indirect, orice fel de avantaj
economic, comercial sau de imagine în context economic sau comercial, cu
obligaţia citării sursei şi a autorului, şi/sau care se încadrează în limitele
scopului şi circumstanţele limitărilor şi excepţiilor prevăzute expres de Legea
drepturilor de autor şi îndeplineşte condiţiile testului celor trei paşi din
Convenţia de la Berna;
▪ orice utilizări care ar putea genera direct sau indirect, orice fel de avantaj
economic, comercial sau de imagine sunt supuse autorizării prealabile în
condiţiile legii;
▪ prezentarea are scop educativ/informativ şi orice utilizări, în orice situaţii şi
circumstanţe, care ar putea genera orice fel de pierderi utilizatorului nu
angajează în nici un fel răspunderea titularului drepturilor de autor. 83
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT Prezentat
Prezentat dede Toma
Toma PLEȘANU/
PLEȘANU www.unap.ro
/ www.unap.ro
Sfârșit!
Aștept întrebările dvs.!
NECLASIFICAT
Prezentat dede Toma
Toma PLEȘANU/
/ www.unap.ro
Sisteme informatice de management
al cunoştinţelor
Nu poţi tu să uiţi câte

pot eu să te învăţ!
NECLASIFICAT
Prezentat dede Toma
Toma PLEȘANU/
/ www.unap.ro
"It is not the strongest of the species
that survives nor the most intelligent,
but those most adaptive to change."

Army Enterprise Knowledge Management Competency Model
Suggested Topics
• Defining Knowledge and Knowledge Management
• KM from a Historical Perspective
Suggested Topics • The Value of Knowledge
• KM in the Army, DOD, and Beyond
• Balancing Need to Know vs. Need to Share
• The Knowledge Development Process
• KM & Classifications
Suggested Topics • KM to Mission Accomplishment
• KM & Data Privacy
• AKO/DKO • KM in Action
• KM & Information Mgt Policy Suggested Topics
• Social Networking • KM Governance
• Web 2.0 • Knowledge-Enabled Work
• Sensemaking • KM Awareness
• Virtual Worlds Information KM Principles • Change Management
• Emerging Technologies • Learning Culture
Assurance & Foundations
Technology & • Rewards & Recognition
KM Culture
Tools
Suggested Topics Suggested Topics
•Identification of Requirements KM Leaders, • CKO Role & Responsibilities
• Imbedded KM Practices in Business Process • KMO Role & Responsibilities
Managers &
Processes Improvements • KA Role & Responsibilities
• KM in Lean Six Sigma
Champions • COP Leaders & Facilitators
• Knowledge Management Planning Communities of
Metrics Practice &
Content Knowledge Transfer
Management Venues
Suggested Topics
• Measuring Impact
• Measuring Effectiveness
Suggested Topics
• Facilitation
• Measuring Performance
• Communities of Practice/Interest
• Qualitative/Quantitative Measures
Suggested Topics • Project Teams
• Metrics as a KM Promoter • Content Management Life-cycle • Expertise Transfer
• Creating Actionable Metrics • Managing Content for Discovery • Knowledge Continuity
• Enterprise Search
Source: US Army War College Center for Strategic Leadership

T2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Col.prof.univ.dr.ing. Toma Plesanu

Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu“ - Sibiu

Facultatea de Științe Militare

T2 Cadrul conceptual. Date, informaţii,

Sisteme informatice T4 Procese implicate în

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

The synonyms give a better description of Webster's highly constricted

Dacă urmărim conexiunile dintre cele

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

Sursa: Mihaela MUNTEAN, ş.a. - Managementul cunostintelor în societatea bazata

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

nostinte atunci când cel care le foloseste Informaţii

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

Sursa: Mihaela MUNTEAN, ş.a. - Managementul cunostintelor în societatea bazata

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

Sursa: Şerban VALECA - Managementul cunoaşterii în domeniul nuclear,

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

▪ Problema independenţei totale a datelor ridică probleme deosebite

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

▪ Pentru primul câmp au fost rezervate 9 caractere, pentru cel de al doilea

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

▪ După numărul de utilizatori

▪ Prin proiectare se determină un model semantic, astfel :

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

▪ Un model de etapizare a construirii unei baze de date ar putea

Sursa: dr. Alexandru-Ioan Olteanu - Managementul proiectelor informatice

Sursa: Şerban VALECA - Managementul cunoaşterii în domeniul nuclear,

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

resurse dedicate (ex. pe proiecte de C+D);

adaptarea (originalitatea este mai puţin

Sursa: Şerban VALECA - Managementul cunoaşterii în domeniul nuclear,

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

încurajarea întâlnirilor după orele de muncă între

organizarea de conferinţe în afara companiei;

“existenţa unei presiuni constante între cunoaştere şi

Sursa: Şerban VALECA - Managementul cunoaşterii în domeniul nuclear,

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7

▪Cunoașterea este formată din

tomaplesanu@yahoo.co.uk, tplesanu@gmail.com - NECLASIFICAT - 0 1 2 3 4 5 6 7