Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A: prin flacara
B: prin contact cu lichide fierbinti
C: prin explozie
D: contact cu carbuni incinsi
E: contact cu metale incinse
A : intre 80 si 220 Km
B : intre 80 si 240 Km
C : intre 70 si 220 Km
D : mai mica de 80 Km
B
7 Una din urmatoarele variante nu reprezinta o complicatie la nivelul zonelor
donatoare de piele pentru reconstructia precoce a arsurilor: ((pag 249-250))
A: cicatrizare hipertofica
B: cicatrizare atrofica
C: modificarea pigmentarii
D: aparitia veziculelor
E: infectia
A: lichide fierbinti
B: chimice
C: prin explozie
D: contact
E: uleiuri fierbinti
A: Na seric
B: debitul urinar
C: TA
D: DC debit cardiac
E: volumul circulant
13 Care este cauza cea mai frecventa de arsura la copii sub 8 ani: ((pag.228)) C
A: Contact cu metale
B: Arsuri produse de grasimi
C: Contactul cu lichide fierbinti
D: Arsurile produse prin explozie
E: Accidentele rutiere
14 Care este cel mai semnificativ factor in scaderea majora a mortalitatii prin arsuri: C
((pag.229))
A: Avion
B: Ambulanta
C: Elicopter
D: Ambulanta aeriana moderna
E: Nu e necesara transportarea pacientului ars
A: intramuscular
B: subcutanat
C: intravenos
D: orala
E: intraarteriala
A: b.Koch
B: bacterii gram pozitive
C: virusuri
D: candida
E: microorganisme gram negative
A: fluorometria cu floreiscenta
B: examenul LASER-DOPPLER
C: biopsia
D: coloratii vitale
E: tomografia
19 Arsurile de gradul 1: () D
A: permanenta
B: accesibila
C: sa nu determina cicatrici hipertrofice
D: sa fie autolog
E: sa creasca odata cu dezvoltarea copiilor
21 Care nu face parte din evaluarea imunitatii in cursul suportului nutritional al unui E
pacient ars? (pg 254)
A: Ig G
B: teste de hipersensibilitate intarziate
C: C3
D: numarul de limfocite
E: IgM
A: arginina
B: glutamina
C: vit B12
D: Sulfat de zinc
E: vitamina C
A: sepsis
B: temperatura mediului scazuta
C: alimentatia orala
D: deshidratarea
E: hipovolemia
24 Care din urmatoarele este varianta corecta (cifra) referitoare la numarul arsurilor D
cauzate de neglijenta sau ignoranta,ce pot fi complet evitabile: ((pag.263))
A: contact
B: explozie
C: contact cu lichide fierbinti
D: flacara
E: incendiu
A: arsuri chimice
B: arsuri produse de fulger
C: leziunile produse prin inhalare
D: arsuri de gradul I implicând fata, ochii, urechile
E: arsuri de gradul II-III mai mari de 20% din suprafata corporala
A: 2.5%
B: 5%
C: 2%
D: 3%
E: 4%
A: arsurile electrice
B: arsurile prin imersie
C: arsurile la inconstienti
D: arsurile prin contact
E: arsurile prin flacara
A: 3 milisecunde
B: 3 secunde
C: 2 milisecunde
D: 2 secunde
E: 1 secunda
39 Ca frecventa, arsurile prin explozie se clasifica pe locul (pg.228) B
A: II
B: III
C: IV
D: foarte frecvente
E: foarte rare
A: Un soc cardiogen
B: Un soc septic
C: Un soc hipovolemic
D: Un soc celular
E: Un soc hipovolemic si celular
A: arsuri de gradul II-III ,mai mari de 10% din suprafata corporala totala, la
pacienti sub 10 ani sau peste 50 ani
B: arsuri chimice
C: leziuni prin inhalare
D: arsuri de gradul II-III,mai mari de 15% din suprafata corporala,la alte
grupe de varsta
E: arsuri electrice, inclusive cele produse de fulgere
43 Cea mai frecventa cauza de SIRS la pacientul ars este : (pg 236) B
A: socul termic
B: infectia
C: hipoglicemia
D: insuficienta renala acuta
E: hipoxia
A: 2 sec;
B: 0,5sec;
C: 0,1 sec;
D: 3 sec;
E: 9sec
A: 3 sec;
B: 8 sec;
C: 2 sec;
D: 1 sec;
E: 1 min
46 Procentul dintre toate arsurile care pot fi evitate prin folosirea simturilor C
obisnuite si luarea de precautii minime este: (pag 228)
A: 79%;
B: 80%;
C: mai mult de 90%;
D: 90%;
E: 95%
A: hormonii tiroidieni
B: prostaglandinele
C: catecolaminele
D: neutrofilele
E: macrofagele
A: 75%
B: 80%
C: 100%
D: 90%
E: 85%
A: vitamina A
B: vitamina B
C: acid ascorbic
D: vitamina D
E: vitamina E
A: între 80 si 220 km
B: între 80 si 240 km
C: între 70 si 220 km
D: mai mare de 240 km
E: mai mica de 80 km
A: 20 mmHg
B: 30 mmHg
C: 35 mmHg
D: 40 mmHg
E: 45 mmHg
A: Numai dermul
B: Epidermul si straturile superioare ale dermului
C: Nu se produc vezicule
D: Apar vezicule superficiale
E: Veziculele pot aparea dupa citeva ore
57 Privind suportul nutritional la pacienti arsi sunt adevarate cu exceptia: (Pag 251- C
252)
60 Transportul cu ambulanta este suficient pentru distante mai mici de: (pag.230) D
A: 10km
B: 40km
C: 60km
D: 80km
E: 100km
A: 200-300
B: 400-500
C: 500-600
D: 300-400
E: 100-200
A: Pneumococul
B: Pseudomonas aeruginosa
C: Candida albicans
D: Stafilococul auriu
E: Bacteroides fragilis
63 Cel mai bun reper pentru o echilibrare volemica eficienta a unui ars o constituie: E
(pag 243)
A: masurarea PVC
B: Masurarea diurezei
C: Masurarea greutatii
D: concentratia de uree serica si urinara
E: E concentratia serica a ionului de sodiu
64 Care este cauza cea mai obisnuita a arsurilor? (pag 228) A
A: TNF-alfa
B: IL-10
C: EGF
D: PGE2
E: PGF2alfa
A: 1000 ml/24h
B: 100 ml/h
C: 150 ml/h
D: 1500-2000 ml/24h
E: 50 ml/h
A: Condroitin 6 sulfatul
B: Poliacrilamida
C: Actinina
D: Colsgen tip II
E: Glucozamina sulfat
70 Cea mai comuna localizare a infectiilor letale la pacientii arsi sunt la nivelul: B
(pag.255)
A: Tegumentului lezat
B: Tractului respirator
C: Tractului digestiv
D: Endocardului
E: Tractului urinar
A: 20-50ml/h la adulti
B: 30-60ml/h la adulti
C: 20-25ml/h la adulti
D: 30-50ml/h la adulti
E: 30-40ml/h la adulti
A: arsuri de grad II – III mai mari de 10% din suprafata corporala totala la
pacienti sub 10 ani si peste 50 ani
B: arsuri electrice
C: arsuri de grad II – III mai mari de 10% din suprafata corporala totala la
alte grupe de varsta
D: arsuri chimice
E: leziuni produse prin inhalare
A: arsurile minore sunt arsuri superficiale pe mai putin de 15% din suprafata
corporala
B: arsurile moderate sunt arsuri superficiale pe 15-25 % din suprafata
corporala
C: arsurile fetei, mainilor, picioarelor si perineului se trateaza de catre
specialist
D: arsurile majore se trateaza ambulator
E: arsurile majore sunt cele ce intereseaza toata grosimea
A: 45 grade C
B: 60 grade C
C: 79 grade C
D: 69 grade C
E: 50 grade C
80 Arsurile produse prin contact cu obiecte fierbinti sunt adesea de gradul (228) D
A: I
B: II
C: III
D: IV
E: superficiale
A: 2 – 4 secunde;
B: 2- 4 ore;
C: 2- 3 minute;
D: ½ ora;
E: Instantaneu.
A: GCSF
B: IgA
C: IgM
D: IgG
E: GM-CSF
A: 2 mm
B: 5 mm
C: 1 mm
D: 3 mm
E: 4 mm
A: coloratia vitala
B: examenul laser- Doppler
C: termografia
D: ecografia
E: biopsia si examenul histopatologic
A: glicemia si glicozuira
B: masurarea intrarilor si iesirilor lichidiene
C: greutatea corporala
D: masurarea c% serice a Na
E: scaderea edemului
89 Reechilibrarea este considerata un succes cand: C
A: edem
B: eritem
C: hemoragie
D: weezing si sete de aer
E: constienta scazuta
A: nu apare in arsuri
B: indica in mod obligatoriu sepsisul
C: indica in mod frecvent sepsisul
D: se intalneste la contaminarea cu microorganisme gram +
E: precede hipertermia din infectiee
A: pneumonia hematogena
B: pneumonia franc lobara
C: pneumonia interstitiala
D: Bronhopneumonia
E: TBC
A: chirurgical
B: antibioterapie sistemica min 4 saptamani
C: lipsa lui duce la moartea pacientului in 48-72 H
D: antibioterapie sistemica cel mult 4 saptamani
E: antibioterapie dupa efectuarea antibiogramei
A: hipermetabolismmul
B: pierderi de Ca
C: cicatricile atrofice
D: ulcerul Marjolin
E: fracturi in os patologic
99 Vindecarea in arsurile dermice partiale(p. 262) C
100 Forma de tratament cea mai comuna a cicatricelor hipertrofice ale arsurilor: D
A: radioterapia
B: crioterapia
C: reexcizare urmata de o noua inchidere a plagii
D: terapia initiala prin presiune
E: excizare si reconstructie plastica
A: zone de coagulare
B: zone necrotice
C: limitarea profunzimii arsuri
D: tromboflebitele septice -daca sunt la nivelul memnrelui inferior
E: arusra cirumferentiala
105 Acroleina : B
A: numai epidermul
B: straturile superioare ale dermului
C: stratul reticular al dermului
D: toate straturile dermului
E: tesutul adipos subcutanat
108 Cea mai comuna localizare a infectiei letale, responsabila de sepsisul dezvoltat D
de pacientii cu arsuri pe suprafete cutanate mari este:
A: renala
B: cerebrala
C: cutanata
D: pulmoara
E: intradermica
Cicatrizarea secundară are trei etape evolutide exprimate corect doar in una din
109 B
formularile de mai jos :
A : detersia, infecţia şi burjonarea
B: detersia, burjonarea şi epidermizarea
C: detersia, burjonarea şi inflamaţia
D: infectia, detersia si fagocitoza
E: detersia , burjonarea si fagocitoza
110 C
Cea mai dureroasă leziune de arsură este :
a) arsura de gradul IV
b) arsura de gradul III
c) arsura de gradul II
d) arsura de gradul I
e) toate au prag egal de durere
111
In care dintre leziunile de arsura membrana bazala este alterata :
a) gradu I
b) gradul II
c) gradul III a, III b
d) gradul I, II
e) in nici un grad de profunzime
112 C
Excizia grefare precoce a arsurilor de gradul IV (III-B) nu trebuie să depăşească:
a. 5 % s.c.
b. 10 % s.c
c. 15 % s.c.
d. 20 % s.c.
e. 35% s.c.
113 C
Izogrefele sunt recoltate de la:
a. pacient
b. rude
c. alţi oameni sanatosi
d. porc
e. macacus rhesus
119 Acuratetea cea mai mare in determinarea profunzimii arsurilor o are tehnica: C
A: fluorometria cu floreiscenta
B: examenul LASER-DOPPLER
C: biopsia
D: coloratii vitale
E: tomografia
A : lichidelor fierbinti
B : bazelor
C : exploziilor
D : contactului cu obiecte fierbinti
E : uleiurilor fierbinti