Sunteți pe pagina 1din 23

COLEGIUL ECONOMIC

„VIRGIL MADGEARU”
BUCUREȘTI

LUCRARE PENTRU SUSȚINEREA


EXAMENULUI DE OBȚINERE A
CERTIFICATULUI DE COMPETENȚE
PROFESIONALE
NIVEL 4
SPECIALIZARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI
ECONOMICE

Profesor coordonator: Elev:

Dicu Elena Denissa Bărbieru Andreea-Elena

Clasa: a XII- a F

București

2019
Tema:
Planul de afaceri al S.C. Vel Pitar S.A.
STRUCTURA TEMEI
ARGUMENT

1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE


1.1 Scurt istoric, denumirea, obiectul de ativitate, statutul juridic, amplasament;
1.2 Structura organizatorică SC Vel Pitar S.A.;
1.3 Date de identificare. indicatori economico-financiari;

2. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND PLANUL DE AFACERI

3. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERAȚII


CONTABILE
3.1. Aspectele teoretice;
3.2. Bilanțul inițial;
3.3. Înregistrarea operațiilor economico-financiare/25 de operații contabile/1
lună;

4. STUDIU DE CAZ / ANALIZA CONCURENȚILOR FIRMEI


4.1. Analiza pieței pe care firma își desfășoară activitatea;

4.2. Analiza SWOT a firmei;


 Aspecte teoretice privind analiza SWOT
 Scopul analizei SWOT/obiectivele firmei/diagrama SWOT
 Strategiile firmei

4.3. Analiza primilor 3 concurenți ai societății comerciale;


 Identificarea concurenților
 Obiectivele concurenților
 Analiza SWOT a concurenților
 Identificarea concurenților ce vor fi atacați și a celor care vor fi evitați

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
ARGUMENT

Am ales această temă, deoarece, dacă ar trebui să descriu un plan de afaceri l-aş compara
cu o poveste cu ilustraţii. „Povestea” trebuie să aibă o logică: să ne descrie cât se întâmplă
acţiunea, unde, cine sunt personajele principale şi care este „acţiunea”. Ilustratiile sunt „hărţi ale
afacerii”, adică tabele şi scheme. Cu singura excepţie că povestea se va încheia cu previziuni şi
concluzii, care nu întotdeauna sunt pozitive ca în poveşti, ci pot fi şi negative.

Cu cât povestea este mai reală şi mai bine documentată, cu atât este mai credibilă. Scopul
său este să spună câte ceva despre afacere, produse şi/sau servicii. Şi pentru că este citită şi
sustinută „povestea” trebuie să fie „atractivă”, să se vândă conceptul de afacei şi să convingă că
totul este bine pus la punct. Toate aspectele afacerii trebuie examinate atent cu răspunsurile la
întrebările care se pot ridica.

Pentru că implică timp şi eforturi, multă lume amână sau ignoră necesitatea unui plan de
afaceri. Fie că începi cu o nouă afacere sau aceasta deja funcţionează, sunt întotdeauna treburi
„mai urgente” decât să îţi decizi strategia şi să o ordonezi într-un format.

Referitor la firmele noi, se pune problema că în primii ani de la înfiinţare dau faliment
80% din noile afaceri, primii cinci ani fiind cei mai grei, firmele fiind expuse celui mai mare risc.
În acest timp greu, managerii şi întreprinzătorii firmei se confruntă deseori cu întrebări de genul:
„De ce este atât de greu la început?” sau Oare după această perioadă afacerea va fi prosperă?”,
întrebări care duc la familiarizarea întreprinderii cu concurenţa, cu noii candidaţi care pot apărea
pe piaţă, cu paşii care trebuie urmaţi în viitor pentru ca societatea să devină lider pe piaţă în
domeniu, sau să fie prosperă, fără a se gândi la termenul de faliment.

Un plan de afaceri detaliat ar putea însemna succesul în afaceri. În plan intern, acest plan
va arăta de unde să porneşti, te organizează in administrare şi te forţează să gândeşti, să formulezi
şi să reformulezi o structură. Acest plan trebuie dezvoltat pentru a stabili cursul afacerii,
informaţia din cadrul lui îţi va permite să apreciezi ulterior dacă te axezi pe direcţia bună, dacă ai
creştere aşteptată şi care vor fi următorii paşi.

Planul de afaceri este un concept dinamic, precum orice hartă poate fi schimbat în timp
după o nouă înfăţişare a reliefului, a rutelor, a drumurilor sau structurilor. Documentul trebuie să
fie alături, să-l poţi schimba, practic să evolueze cu întreprinzătorul, afacerea reflectând noile
situaţii.

Deja am început să vorbesc despre întreprinzător şi cât de implicat este în realizarea


acestui plan de afaceri. Se poate apela la un consultant care să realizeze un plan de afaceri
profesionist, dar se poate întocmi acest plan de afaceri şi de persoane autorizate din cadrul
întreprinderii în cauză.
Nici un consultant nu poate şti care este drumul întreprinzătorului, ce vrea acesta să facă şi
cât a reuşit, chiar dacă informaţiile de bază sunt oferite pentru a se putea întocmi acest plan de
afacei.

Recomandată este ideea ca întreprinzătorul să întocmească acest plan de afaceri, cu


ajutorul sfaturilor din exterior, prin documentaţie, din alte surse, etc.

Pe măsură ce întreprinzătorul îşi dezvoltă ideea sa de afacei, acesta începe să înţeleagă de


ce anume are nevoie pentru ca fiema sa să fie de succes, inclusiv datele concrete, planificarea
timpului, satisfacţiile şi previziunile financiare, dar şi previziunile pentru cheltuieli, datorii,
venituri, profituri şi să determine prognoza evoluţiei financiare a afacerii în primele luni/ ani de
activitate.

Aceste informaţii sunt foarte importante deoarece se va întelege domeniul în care se


desfăşoară activitatea, marjele de câştig şi viitorul afacerii determinat cu ajutorul sistemului de
marketing, cel contabil şi cel financiar. Un plan de afaceri bine structurat şi dezvoltat, va scoate în
evidenţa plusurile şi minusurile afacerii, astfel încât întreprinzătorul va şti de unde să plece cu
rectificările şi cu modificările, ajungând să facă ca afacerea să fie pe drumul cel bun, asta numai
în cazul când afacerea nu este una profitabilă. În cazul când, afacerea este prosperă,
întreprinzătorul încearcă să adapteze noi strategii pentru a-şi mării profitul şi a fi cunoscută în
domeniul în care îşi desfăsoară activitatea atât pe plan naţional cât şi internaţional.
1. Prezentarea societății comerciale

1.1.Scurt istoric, denumirea firmei, obiectul de ativitate, statutul


juridic, datele de contact

S.C. Vel Pitar S.A. este liderul pieţei româneşti a produselor de panificaţie si morarit şi un
jucător important în domeniul producţiei şi distribuţiei de cozonac, specialităţi de cofetărie şi
produse de patiserie. Produsele sunt realizate cu pasiune și profesionalism, pentru a satisface
nevoile tuturor clienților lor.

Cu angajaţi de elită pregătiţi la nivel european şi printr-un sistem eficient şi profesional de


producţie şi distribuţie oferă clientelei din toată ţara produse de panificaţie şi morărit de calitate
superioară, în acord cu cerinţele legale şi de reglementare naţionale şi europene.

Acest nume, deşi aproape uitat azi, era plin de semnificaţie cu sute de ani în urmă. La
sfârşit de secol XIV este atestat documentar dregătorul Vel Pitar, care era “pus peste pitari şi
îngrijea să se găsească făină şi să se coacă în fiecare zi pâine proaspătă pentru domn, curteni şi
oştire“. Atribuţiile sale le completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu strângerea şi
depozitarea grânelor, dar şi pe cele ale stolnicului care degusta bucatele înainte de a le trimite la
masa domnească. În acele vremuri domnitorii Ţărilor Române erau înconjuraţi de boieri cu roluri
importante în buna desfăşurare a activităţii Curţii Domneşti şi a oştirii, pitarul având grijă ca
pâinea sa fie îndestulătoare şi pe placul familiei domnitoare.

De dimineaţa până seara pitarul aproviziona Palatul Voievodal cu pâine proaspătă, care era
adusă înaintea lui Vodă pe talgere şi farfurii numai de aur şi argint, acoperită cu şervete pentru a
nu se răci. Când se înfăţişa la domnie, pitarul venea îmbrăcat în haine scumpe şi se încingea cu
brâu de mătase, semn al preţuirii de care se bucura.

Compania Vel Pitar preia aceste tradiţii ale pâinii bine făcute, ale satisfacerii gusturilor
celor mai pretenţioase, pentru a aduce bucate alese la mesele românilor.

Denumirea societăţii este Societatea Comercială “Vel Pitar“ S.A. Este o persoană juridică
română, având forma juridică de societate deschisă pe acţiuni şi s-a constituit în baza Hotărârii
Adunării Generale Extraordinare din data de 14 decembrie 2001, prin fuziunea următoarelor
societăţi: S.C.Mopariv S.A. Rm.Vâlcea (societate absorbantă), S.C.Berceni S.A. Bucureşti şi
S.C.Granpan Tecuci S.R.L. (societăţi absorbite). A fost înregistrată în Registrul Comerţului
J38/96/1991 şi işi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi actul constitutiv. In
octombrie 2002 Vel Pitar SA fuzionează prin absorbţie cu compania Spicul Argeş Piteşti,
deţinând la momentul respectiv peste 2000 de angajaţi. În 2003 procesul de extindere a continuat
cu preluarea altor două companii: Pangran Iaşi şi Gorjpan Târgu Jiu, iar în 2004 Vel Pitar a
achiziţionat o unitate de producţie în oraşul Balş. Anul 2005 a marcat mărirea grupului, prin
fuziunea cu societăţile Postăvarul din Braşov şi Panem din Giurgiu.

Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a
divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate panificaţia - S.C. Vel Pitar S.A.,
morăritul - S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activităţi s-au
dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condiţiile necesare pentru a
funcţiona autonom. Prin procesul de divizare, noile companii fructifică mai bine oportunităţile
oferite de piaţă în domeniile lor, gestionează mai bine resursele şi utilizează în mod direct
veniturile obţinute. Fondul de investiţii Broadhurst Investments Ltd., administrat în România de
compania New Century Holdings (NCH), deţine aproximativ 80% din toate cele trei firme
rezultate în urma divizării. La începutul anului 2007, grupul Vel Pitar îşi extinde reţeaua de centre
de producţie şi în judeţul Dâmboviţa, în oraşul Târgovişte.

Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe din
România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa), unităţi de
morarit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România. Astfel, grupul Vel Pitar cuprinde:

• 12 fabrici de panificaţie, specialităţi de panificaţie, patiserie, biscuiţi şi napolitane;

• unităţi de morărit;

• 2.340 de angajaţi;
• peste 2,5 milioane de clienţi zilnic.

Sediul societăţii este în România, judeţul Vâlcea, localitatea Rm.Vâlcea, strada Timiş, nr.
22. Sediul local se poate schimba în orice alt loc din ţară, pe baza Hotărârii Adunării Generale a
Acţionarilor (AGA).

S.C. Vel Pitar S.A. desfăşoară activităţi conform cu obiectul de activitate aprobat de către
acţionari, respectiv:

 Producerea şi comercializarea produselor de morărit;

 Producerea şi comercializarea produselor de panificaţie ;

 Comercializarea en-gross şi en-detaille a mărfurilor;

 Prestarea de servicii.

Având un obiect de activitate bazat în principal pe producţia de pâine, S.C. Vel Pitar S.A.
a înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor de pâine în ultimii 4 ani.
1.2. Structura organizatorică a societății comerciale

Structura funcţională a S.C.Vel Pitar S.A. este prevăzută în organigrama aprobată de Adunarea
Generală a Acționarilor (AGA) şi este reprezentată astfel:
1.3. Date de identificare, indicatori economico-financiari

 Codul de identificare fiscală: 21229091;


 Nr. înreg. Registrul Comerțului: J38/221/2007;
 Domeniul principal de activitate: CAEN: Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a
produselor proaspete de patiserie;
 Cifra de afaceri în anul 2018: 441 947 656 lei
 Număr de angajați în anul 2018: 2.340.
2. Noțiuni teoretice privind planul de afaceri al unei firme
Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piaţa-ţinta, avantajele
pe care afacerea le va avea asupra competitorilor , precum şi resursele şi aptitudinile de care
dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie
produsele/serviciile oferite, competiţia, resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale.

Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a începe şi


derula o afacere, care necesită resurse materiale, financiare şi umane. Prin intermediul său
este valorificată experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai
adecvate metode de estimare şi aproximare. Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune
de operaţiuni. Pentru întocmirea sa e necesară parcurgerea următoarelor 3 etape:

1) culegerea informaţiilor necesare (preţuri, concurenţi, furnizori, date tehnice, juridice, etc.);

2) planificarea efectivă a activităţilor respective – alegerea strategiei potrivite şi găsirea căilor


de atingere a obiectivelor stabilite;

3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a


rezultatului etapei anterioare).

Scopul elaborării unui plan de afaceri diferă în funcţie de tipul planului. În cazul
planurilor destinate informării conducerii întreprinderii se va urmări:

- definirea poziţiei intreprinderii pe piaţa specifică şi în raport cu concurenţa;

- stabilirea unor obiective realiste pentru afaceri;

- identificarea riscurilor şi a dificultăţilor de funcţionare pentru a elabora strategia de


gestionare a acestora;

- dimensionarea şi alocarea de resurse financiare, materiale şi umane pentru a obţine o


eficienţă maximă;

- monitorizarea realizării performanţelor planificate ale întreprinderii;

- intervenţia prin măsuri de corectare în cazul constatării unor abateri semnificative.

În cazul unui plan de afaceri destinat unor potenţiali parteneri:

- să se obţină dovada capacităţii conducerii întreprinderii de a evalua riscurile şi de a face faţă


şi de a diagnostica cu exactitate mediul economic extern, fixându-se obiectivele pentru
dezvoltarea acestuia (întreprinderea în acest mediu);

- punerea în evidenţă a principalilor parametrii ce determină dezvoltarea viitoare şi


rentabilitatea.
Destinaţia planului de afaceri se poate adresa conducerii întreprinderii sau băncilor (de la
care întreprinderea solicită credite), investitorilor (care vor să cumpere întreprinderea),
partenerilor de afaceri (în cazul asocierii în societăţi mixte), acţionarii firmei, mass -media,
clienţilor, furnizorilor etc.

Datorita acestei diversităţi a destinatarilor, planul de afaceri poate avea mai multe versiuni:
o versiune confidenţială pentru conducerea intreprinderii, una parţială cu accentul pus pe
indicatorii economico - financiari destinat potenţialilor investitori sau finanţatori, sau o versiune
de uz public.

Obiectivele planului de afaceri reprezintă ţinte care trebuie atinse de întreprindere într-un
an, orizont de timp; pentru a fi util planurile de afaceri trebuie să îndeplinească unele condiţii:

- să fie cuantificabile;

- să fie realiste, fundamentate, compatibile între ele;

-consecvente (să nu se modifice tot timpul).

Informatiile necesare întocmirii unui plan de afaceri în funcţie de sursă obţinerilor pot fi
interne sau externe intreprinderilor, care la rândul lor pot fi tipice sau atipice.

Informaţiile interne tipice sunt situaţii financiare, situaţii privind consumurile,


aprovizionarea, resursele umane, vânzările etc.

Informaţiile interne atipice pot fi cele despre noutăţi tehnologice, riscuri, oportunităţi
deosebite etc.

Informaţiile externe tipice sunt cele referitoare la nivelul preţurilor, ratele dobânzii,
impozite, taxe etc.

Informaţiile externe atipice sunt cele despre tehnologiile concurente, riscurile economico -
sociale, miscări sociale etc.

Deoarece planul de afaceri are rolul de a prezenta afacerea în faţa destinatarului, stilul de
prezentare a planului trebuie urmărit cu atenţie. O scriere confuză sugerează o gândire confuză.
Rezultatele bune ale unei planificări valoroase vor fi compromise printr-o prezentare
necorespunzătoare. Limbajul folosit trebuie să fie clar, direct, evitând stilul pasiv şi detaliile
excesive.

Efectele pozitive generale de întocmirea planului de afaceri:

 Se va avea prilejul de a identifica unele aspecte ale afacerii care nu sunt sub control şi se
va acţiona asupra lor cu unele măsuri speciale ;

 Se vor oferi atât angajaţilor firmei cât şi terţilor în cadrul operativ şi direcţii noi de
acţiune;

 Cu ocazia aceasta se conştientizează şi se analizează în detaliu strategia firmei;


 Cu acest prilej se vor apleca mai mult asupra sistemului informaţional al firmei;

 Se vor identifica domeniile în care compania nu are suficiente cunoştinţe de specialitate;

 Se vor crea condiţii şi facilităţi reluându-se procesul de planificare şi cu alte ocazii.

Sintetizând, elaborarea şi redactarea planului se vor conferi avantaje competitive în cel puţin trei
domenii:

 Marketing – vor fi identificaţi clienţii, nevoile şi aşteptările lor, politica de preţuri,


tehnicile utilizate pentru cucerirea segmentului de piaţă dorit;

 Personal – se vor defini drepturile şi atribuţiile managerului şi angajaţilor, politicile de


angajare şi concediere, procesul operaţional zilnic, etc.

 Financiar – învăţarea pregătirii şi folosirii proiecţiilor cash-flow-ului, bilanţului,


analizelor de punct critic, etc.

În concluzie, conceperea unui plan de afaceri este un excelent mod de a obţine credibilitate
şi arăta că a avea succes este foarte important pentru dezvoltarea firmei.

1.3. Etapele elaborării planului de afaceri

Planul de afaceri este un instrument esenţial în activitatea de planificare/conducere a unei afaceri.


Planul de afaceri este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun proprietarii
acesteia, piaţa, activităţile care urmează să fie întreprinse, rezultatele vizate. Planurile de afaceri
se deosebesc prin formă şi conţinut. Elaborarea planului de afaceri poate avea în vedere: afaceri
noi (instrument de lucru pentru iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri) sau afaceri existente, în
derulare (instrument de management al unei firme). În structura planului de afaceri sunt incluse
elemente şi informaţii subordonate obiectivelor vizate.

Etape ale elaborării planului de afaceri:

- documentarea, culegerea informaţiilor;

- planificarea efectivă a activităţii firmei;

- redactarea propriu-zisă a planului.

Tipuri de planuri de afaceri în funcţie de scopul lor:

- Plan de afaceri iniţial (elaborat pentru iniţierea unei afaceri).

- Plan de afaceri strategic (elaborat pentru dezvoltarea afacerii pe termen mediu sau lung).

- Plan de afaceri pentru obţinerea unui împrumut bancar, unor finanţări.


În măsura în care vizează dezvoltarea unei afaceri existente, obţinerea unei finanţări,
planul de afaceri are un rol esenţial în realizarea efectivă a dezvoltării vizate, a obiectivelor
propuse şi planul va include şi date semnificative despre rezultatele anterioare obţinute de firmă.

Structura unui plan de afaceri nu are o formă unică, ci cuprinde o serie de elemente
structurale principale .

Prezentarea firmei ocupă un loc important în elaborarea planului de afaceri, deoarece


exprimă calitatea ofertei firmei prin includerea unor aspecte principale referitoare la firmă în
ansamblul ei (date de identificare a firmei). Descrierea afacerii presupune prezentarea activităţii
care urmează să fie desfăşurată.

Planul managerial include informaţii cu privire la: organigrama firmei (care prezintă
compartimentele şi relaţiile de subordonare dintre acestea, distribuţia posturilor); echipa
managerială, responsabilităţi şi atribuţii ale acesteia; structura de personal (personalul angajat,
program de lucru). Managerul/echipa managerială au un rol esenţial în iniţierea, dezvoltarea şi
derularea afacerii.

Managementul firmei se bazează pe o strategie elaborată de întreprinzător, care răspunde


în acest fel la întrebări definitorii pentru iniţierea, existenţa şi evoluţia firmei; managementul
bazat pe strategie se numeşte management strategic reprezintă un ansamblu de decizii şi acţiuni,
concretizate în elaborarea şi aplicarea de planuri proiectate pentru realizarea obiectivelor firmei.
Strategia fundamentează politica firmei, concretizată în planul anual al firmei şi/sau în planuri pe
anumite domenii (operaţional, marketing, financiar)

Planul de marketing presupune, includerea de informaţii referitoare la: produsul oferit,


piaţa vizată, clienţii potenţiali; mediul concurenţial; strategia de promovare şi vânzare a
produsului. Elaborarea planului de marketing este precedată de cercetarea de marketing;
informaţiile rezultate fundamentează deciziile de marketing.

Planul financiar, este elaborat în funcţie de scopul afacerii; reflectă cheltuielile prevăzute
pentru iniţierea şi derularea afacerii şi sursele financiare pentru acoperirea acestora. Cel mai
simplu plan financiar include două capitole de cheltuieli: cheltuieli pentru începerea afacerii;
cheltuieli operaţionale (pentru susţinerea afacerii până în momentul în care devine profitabilă).
3. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A
PRINCIPALELOR OPERAȚII CONTABILE
3.1. Aspectele teoretice

Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la
poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale
acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții,
instituțiile publice și alți utilizatori" (Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1).

Contabilitatea s-a născut odată cu economia de subsistență a comunei primitive, desenele


din peșterile rupestre nefiind altceva decât forme incipiente ale „socotelilor”: câte animale au fost,
vânate și mâncate, câte piei s-au jupuit și câte haine au rezultat, etc.

Împreună cu economia în dezvoltare s-a perfecționat și „arta ținerii socotelilor”, punctul de


cotitură reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Pacioli di Borgo acum mai bine de
500 de ani, după care contabilitatea a devenit de neînlocuit, fără alternative, deopotrivă o știință și
o artă în urmărirea existenței și mișcării capitalurilor și utilităților, al stabilirii rezultatelor
activității și plasării lor, și totul de maniera ca afacerile să beneficieze permanent de suportul
bănesc necesar.

Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, științifice și practice sunt fără sfârșit atât
în ceea ce privește cuprinderea fenomenelor economice cât și al modului în care ele sunt
sistematizate, prelucrate și prezentate, astfel că despre ea niciodată nu poți să pretinzi că știi totul.
Companiile, întreprinderile, instituțiile, societățile de orice fel și mărime, persoanele juridice din
întreaga lume întocmesc „conturi” și situații financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de
informații, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie
unică - iar aceasta este contabilitatea.

Din punct de vedere istoric, câteva repere merită a fi reținute. În lucrarea "Contabilitate
generală" din 1947, ediția a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu definește contabilitatea pe
trei coordonate:

 a) obiectul - contabilitatea este o ramură a științelor sociale care asigură înregistrarea


metodică și ordonată a tuturor operațiilor privind mișcările de valori, de drepturi și
obligații, precum și modificările determinate de rezultatele activității desfășurate;

 b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situației economice și juridice a


întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control;

 c) mijloacele - contabilitatea se folosește de mijloace proprii: conturi, balanțe de


verificare, jurnale.
Conform Legii contabilității nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializată în
măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea presoanelor fizice și juridice […] trebuie
să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea
informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât
pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali,
creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori.

Funcțiile contabilității

 Funcția de înregistrare și prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor


principii și reguli proprii, a proceselor și fenomenelor economice ce apar în cadrul
unităților patrimoniale și se pot exprima valoric.

 Funcția de informare constă în furnizarea de informații privind structura și dinamica


patrimoniului, a situației financiare și rezultatelor obținute în scopul fundamentării
deciziilor. Contabilitatea are o funcție de informare internă (pentru conducerea
unității) și o funcție de informare externă (a terților).

 Funcția de control gestionar constă în verificarea cu ajutorul informațiilor contabile a


modului de păstrare și utilizare a valorilor materiale și bănești, de gospodărire a
resurselor, controlul respectării disciplinei financiare etc.

 Funcția juridică - datele furnizate de contabilitate și documentele de evidență servesc


ca mijloc de probă în justiție, pentru a dovedi realitatea unor operații economice și a
stabili răspunderea patrimonială pentru pagubele produse.

 Funcția previzională - informațiile contabile aferente unei perioade deja încheiate pot
fi folosite pentru determinarea tendințelor de evoluție a fenomenelor și proceselor
economice viitoare.

3.1. Bilanțul inițial


4. STUDIU DE CAZ / ANALIZA CONCURENȚILOR FIRMEI
4.1. Analiza pieței pe care firma își desfășoară activitatea

Din pesrpectiva micromediului, S.C. Vel Pitar S.A. acționează, în desfășurarea activității
lor, concomitent pe două piețe: piața intrărilor și piața ieșirilor. Pe primul tip de piață firma apare
în calitate de cumpărător și stabilește legături în special cu furnizorii de mărfuri, forța de muncă și
prestatorii de servicii. Pe piața ieșirilor, Vel Pitar are calitatea de vânzător și valorifică produsele
și serviciile realizate, stabilind legături, în principal, cu clienții.
Datorită faptului că panificația face parte din alimentaţia zilnică a oamenilor, piaţa acesteia
este în continuă creştere. Majoritatea consumatorilor preferă să cumpere pâine de la un anumit
nume de marcă impus pe piaţă, deoarece aceştia asociază în mintea lor produsul cu brand-ul sau
cu marca. Există şi cumpărători care nu aleg produsul în funcţie de marcă sau de brand, însă
numărul acestora este mai mic. Sunt câteva mărci care polarizează vânzările, printre care
Boromir, DobrogeaGroup, Titan sau Pambac acest lucru determinând ca ei să reprezinte
concurenţa Vel Pitar pe piaţă.
În ceea ce priveşte cererea de panificație, trebuie punctaţi câţiva factori de succes, şi
anume: calitatea, prețul, gustul şi ambalajul. Lucrul pe care piaţa va pune întotdeauna accent este
calitatea produsului.

Clienții Vel Pitar

Piețele de desfacere ale prduselor Vel Pitar sunt: județul Vâlcea, cu o pondere de 80% din
totalul vânzărilor societății. Vânzările se realizează atât pe rețeaua proprie a societății (19 magazine)
cât și prin vânzările realizate câtre clienți. Sucursala București deține 27 de magazine proprii, județul
Cluj deține o rețea de 11 magazine, Pitești și Târgoviște dețin fiecare câte 14 magazine Vel Pitar.
Locațiile Giurgiu și Iași reprezintă fiecare o oportnitate pentru extinderea societății, în preent existând
doar 6, respectiv 7 magazine Vel Pitar în aceste orașe. Orașul Tecuci pune la dispoziție clienților un
număr de 12 puncte de desfacere Vel Pitar.

Pe lângă rețeaua de vânzare proprie a companiei a cărei țintă este consumatorul în calitate de
persoană fizică, Vel Pitar are în vedere și piața clienților în calitate de persoane jurudice, compusă
atât din micii comercianți, cât și din marii retail-eri.

Furnizorii

Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale, conducerea managerială a Vel Pitar


recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare de cea
mai bună calitate, prin investiţie tehnologică modernă îşi poate consolida şi extinde piaţa de
desfacere.Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime se
face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de
producţie.

În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, firma Vel Pitar analizează o serie de

aspecte legate de:

 calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obţinute se

 regăseşte calitatea materiilor prime şi a materialelor folosite ;


 respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare şi facilitarea unor servicii;

 nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare

 dat fiind faptul că preţul materiilor prime şi materialelor contribuie în mod direct la
formarea costurilor produselor obţinute;
 discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;

 Principalii furnizori ai societăţii sunt în general firme cu care S.C. Vel Pitar S.A. are relaţii
tradiţionale şi care nu au creat probleme.

Materialele
comercializate Furnizori Vel Pitar

COMCEREAL Teleorman
COMCEREAL Giurgiu
Grâu COMCEREAL Galați
Producători agricoli individuali

Ouă AVICOLA IMPEX S.R.L.


Ambalaje MEGAROLL S.A.
Oțet VINALCOOL Argeș
Drojdie ROMATA București
Zahăr AGRANA București
Margarină ORKLA FOODS Iași
Ulei Solaris S.A. CONSTANȚA
Glucoză ȚĂNDĂREI, CALAFAT
Esențe TERPENA S.A. Baia mare, ROMATA București
Cacao EXIM PAN București

Principalii furnizori de ambalajele sunt: SC Malvina Com, Impex SRL Pantelimon, SC


Electron SRL Brăila, SC Living Plastic Industry SA Buzău, SC Barleta SRL Bacău, SC Bavost
SRL Buzau. Megaroll S.A., Intermeridian S.R.L, Egerom etc.
4.2. Analiza SWOT a frmei

Aspecte teoretice privind analiza SWOT

Metoda de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei este analiza SWOT.

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti Strengthts (Forţe, Puncte forte),
Weaknesses (Slăbiciuni, Puncte slabe), Opportunities (Oportunităţi, Şanse) şi Threats
(Ameninţări). Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar urmatoarele două privesc
mediul şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei.

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le
posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un
anumit avantaj în faţa lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezintă activităţi pe care firma le
realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe
cele ale altor firme.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de
performanţe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care
firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie
dar nu le posedă.

Oportunităţile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus şanse
oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouş strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă
în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor aparute. Oportunitătile există pentru fiecare
firmă şi trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau pot fi
create, îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activităţilor de cercetare-dezvoltare,
adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiţionale pentru
producţia şi comercializarea de bunuri şi servicii.

Ameninţările sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte situaţii
sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în masură semnificatiăa, capacitatea firmei de a-şi
realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei economico-
financiare. Ca şi în cazul oportunităţilor, ameninţări de diverse naturi şi cauze pândesc permanent
firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permiţând firmei să-şi reconsidere planurile strategice
astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o ameninţare
iminentă este sesizată la timp, prin măsuri adecvate ea poate fi transformată în oportunitate.
DIAGRAMA SWOT - S.C. Vel Pitar S.A.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Vel Pitar este lider pe piața produselor de  Prețurile peste medie practicate pentru anumite
panificație din România; segmente de piață;
 Modul de organizare bazat pe 3 direcții:  Diversificare redusă a segmentului făinuri ,în
producție, retail și distribuție; comparație cu principalii concurenți: Boromir,
 Existența unui site foarte complex care cuprinde Dobrogea, Băneasa;
toateinformațiile necesare consumatorilor;
 Rețeaua de magazine proprii nu acoperă toată
 Oferirea fertelor și reducerilor de preț și alte
țara. Zonele deficitare în acest sens sunt
avantaje promoționale pentru clienți;
Dobrogea, partea de nord și cea de vest a țării;
 Vel Pitar a introdus primul tehbologia Keine
Touch pe piața din România;
 Infrastructura de distribuție este slab dezvoltată;
 Investiții permanente și substanțiake în  În urma divizării, acțiunile firmei au fost retrase
tehnologi de ultimă generație; de la BVB București;
 Potențial în diversificarea gamei de produse;  Materiile prime ale firmei provin atât din țară,
 Imagine bună asigurată prin intermediul unei cât și din import.
publicități constant;
 Dispune de o rețea de magazine proprii foarte
bune dezvoltată, extinsă la nivel național ce
cuprinde 190 de magazine specializate;
 Comercializarea produselor sub brandul
omonim.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Creșterea cererii penru produse de panificație  Modificări în preferințele consumatorilor;


mai sănătoase;  Scăderea consumului de pâine în România;
 Extinderea pe piețele internaționale;  Scăderea puterii de cumpărare a populației;
 Creșterea continuă a concurenței;
 Posibilitatea de a obține finanțări europee pentru
 Riscurile operaționale ale proiectelor de
creșterea capacității de producție sau pentru
devoltare a societății.
îmbunătățirea tehnologică a firmei;
 Participarea la târguri și expoziții de profil;
 Licitațiile pentru programe guvernamentale
precm “Conul și laptele”;
 Listarea la Bursa de Valori București;
 Potențiala scădere a TVA-ului pentru produsele
de panificație.
Obiectivele și strategiile firmei

Misiunea firmei S.C. VEL PITAR S.A.

Grupul Vel Pitar a schimbat modul în care, în România, se fac afacerile în industria de
morărit şi panificaţie, societatea investind masiv în tehnologii moderne, inovatoare, ce ofer
clienţilor produse de cea mai bună calitate. Grupul Vel Pitar este, lider absolut din toate punctele
de vedere: dimensiune, acoperire geografică, cifră de afaceri, nivel de profit, număr de clienţi,
nivelul de implementare a tehnologiilor moderne şi respectarea normelor legislaţiei europene.

Misiunea companiei Vel Pitar este de a oferi consumatorilor produse de panificaţie de


cea mai bună calitate prin intermediul unei sistem eficient de producţie şi distribuţie, precum şi
prin contribuţia specialiştilor firmei.

Obiectivele politicii de distribuţie în cadrul companiei sunt următoarele:

• acoperirea cât mai largă a pieţei;

• maximizarea vânzărilor din punct de vedere al volumului;

• asigurarea disponibilităţii produselor Vel Pitar pentru un număr cât mai mare de
consumatori;

• recunoaşterea mărcii Vel Pitar de un număr cât mai mare de consumatori;

• sprijinirea intermediarilor;

• un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura că produsele ajung la
consumatorul final păstrându-şi standardele de calitate.

În ceea ce priveşte strategiile de distribuţie utilizate de Vel Pitar, compania a optat


pentru utilizarea canalelor directe (producător - consumator) şi a celor indirecte (producător -
distribuitor - consumator). Din punct de vedere al prezenţei pe piaţă, se poate afirma că Vel Pitar
a adoptat strategia distribuţiei intensive deoarece produsele realizate şi comercializate de Vel Pitar
intră în categoria bunurilor de larg consum, având o bază largă de desfacere şi beneficiind de o
largă prezenţă pe piaţă.

Pentru a atinge obiectivele politicii de preţ, compania dezvoltă următoarele strategii:

• preţuri mai ridicate pentru produse nou pe piaţă;

• preţuri joase pentru atragerea clienţilor este cea mai utilizată de către compania Vel
Pitar, în special pentru pâine şi produsele de panificaţie. Opţiunea companiei pentru
această strategie se justifică datorită elasticităţii cererii în raport cu preţul şi datorită
faptului că ajută la atingerea unuia dintre obiectivelor politicii de preţ menţionate
anterior, şi anume, consolidarea poziţiei pe piaţă.

• preţuri promoţionale pentru clienţii en detail şi en gross. Clienţii en detail sunt


reprezentaţi de supermarketuri, hypermarketuri, restaurante, iar clienţii en gross sunt
clienţii care, la rândul lor fac distribuţia fie prin agenţi de vânzări, fie prin vânzare la un
punct fix. Acestei ultime categorii de clienţi, en gross, li se acordă discounturi variabile,
cuprinse între 5% şi 8% preţ. În plus, compania practică preţuri preferenţiale pentru
clienţii care cumpără de la sediul firmei, cu plata pe loc, aceştia beneficiind de un
discount de 5 % din preţ.

Firma promovează valori fundamentale, cum sunt: integritate, loialitate, responsabilitate,


eficienţa, performanţa, etica, iar esenţa dezvoltării companiei se bazează pe utilizarea eficientă a
resurselor sale cu scopul de a obţine produse sănătoase. Totodată, Vel Pitar este o companie
transparentă şi responsabilă, care se implică activ în viaţa comuniăţii. Angajaţii firmei acţionează
întotdeauna cu integritate şi corectitudine, iar iniţiativa personală, creativitatea şi respectarea
standardelor etice sunt la mare preţ în Vel Pitar.

4.3. Analiza primilor trei concurenți ai S.C. Vel Pitar S.A.