PROIECT DE LECTIE

Profesor: Andone Cristinel

Data: 05.04.2019
Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnaziala „Elena Văcărescu”
Clasa: a VII-a B
Disciplina: Religie ortodoxă
Aria curriculară: Om – Societate
Unitatea de învăţare: Exprimarea învăţăturii creştine
Subiectul lecţiei: Sărbatorile Pascale la români
Tipul lecţiei: comunicare-insuşire de noi cunoştinţe
Durata: 50 de minute
Competenţe generale:
C.G.2. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte de comunicare
C.G.3 . Manifestarea valorilor şi a cunoştinţelor religioase în propriile atitudini şi comportamente
Strategia didactică
1. Metode şi procedee: explicaţia, meditaţia religioasă, conversaţia, argumentarea, observarea dirijată, exerciţiul.
2. Mijloace de învăţământ: Video-proiector, fișiere power point
3.Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală.
Resurse
1.Oficiale: Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a VII-a
Planificarea calendaristică orientativă, clasa a VII-a
Caietul special pentruc clasa a VII a, Editura Sf. Mina

2.Temporale: număr de lecţii: 1

Durata: 50 min.

3.Bibliografice: 1. Branişte, Pr.Prof.Dr.Em, Liturgica generală, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R.,Bucureşti 1993
2. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examene de definitivare si grade didactice, Editura „Polirom”, Iaşi,1998
3. Şebu, Pr.Prof.Univ.Dr. Sebastian, Metodica Predării Religiei, Editura „Reîntregirea”, Alba-Iulia, 2001

SCENARIUL DIDACTIC
Nr Etapele Ob. Timp Conţinutul instructiv-educativ Metode şi Mijloace de Forme de Evaluare
crt lecţiei op. (min) procedee Învăţământ organizare

1
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Momentul 1 -Salutul
Organizato- -Rugăciunea
ric -Notarea absenţelor
-Pregătire pentru începerea orei
2. Verificarea 8 -Pentru verificarea cunoştinţelor însuşite în lecţia Explicaţia Activitate Aprecieri
Cunoştinţe- anterioară se cere elevilor să descrie dificultățile frontală verbale
lor însuşite intanlite la evaluare.
3. Pregătirea 1 -Se explică elevilor că odată cu începutul Postului Mare, Explicaţia Activitate
elevilor noi, românii încep și pregătirile pentru cea mai mare frontală
pentru sărbătoare a creștinătății: tradiții și credințe populare.
receptarea
noilor
cunoştinţe

4. Anunţarea 1 -Se anunţa şi se scrie pe tabla data şi titlul lecţiei: Explicatia Activitate
titlului şi a Sarbatorile Pascale la romani frontală
obiectivelor
lecţiei

5. Comunica- 20 Se cere elevilor să-şi deschidă caietele speciale. Meditaţia Caietul Activitate Aprecieri
rea/ Pentru fiecare dintre noi cea mai mare sărbătoare religioasă Special individu- Verbale
însuşirea creştină este Învierea din morţi a mântuitorului Iisus ală
noilor Hristos, adica Paştele. Conversaţia
cunoştinţe Nu întâmplător Sărbatoarea Paştelui, care în traducere
din ebraică a cuvântului “pesah” înseamnă „trecere”, Fișier
este în anotimpul de primăvară. Aceasta face pasul de la Explicaţia Power
hibernare,moarte, la acţiune, la viaţă. Point Activitate
Sărbătoarea aceasta creştină este foarte veche. În frontală
Vechiul Testament, Paştele era o sărbătoare tristă, în
amintirea ieşirii poporului evreu din robia egipteană şi a
trecerii prin Marea Roşie pentru a ajunge în „pământul
unde curge miere şi lapte”.
Creştinii se pregătesc să întâmpine în curăţenie
trupească şi sufletească Sfânta Înviere prin Postul
Paştelui sau Postul mare care ţine şapte săptămâni,
fiind cel mai lung şi mai aspru post din timpul anului.

2
 Profesorul trece in revistă cateva informații cu
privire la Duminica Floriilor.
Cu o saptamana inainte de Patimile Sale, Domnul nostru Explicaţia Caietul
Iisus Hristos a intrat in Ierusalim, pe un asin inconjurat Observarea Special
de cei 12 Apostoli. Multimea, recunoscandu-L ca fiind dirijată
adevaratul Mantuitor, L-a intampinat cu ramuri de finic
si cantari de bucurie. Aprecieri
În Duminica de Florii, credincioşii merg la biserică cu Fișier Activitate verbale
ramuri de salcie înflorită pentru a fi sfinţite şi puse apoi Power frontală
la icoane. Point
Profesorul amintește și de legenda salciei și de ce se
aduc crengi de salcii in biserică, iar acestea se
sfințesc.
Se spune că Irod, regele iudeilor, voia să-l găsească pe
Mântuitorul nou născut şi să-l ucidă. Fecioara Maria, Explicaţia
împreună cu Iosif au fugit de primejdie în Egipt, prin Observarea
arşiţa soarelui dogoritor. dirijată
În cale au găsit un plop şi s-au aşezat la umbra lui. Dar
plopul îşi clătina frunza şi umbră nu ţinea.
Atunci, Maica Domnului i-a spus copacului cu mâhnire:
Umbră să nu ai în vecii vecilor! Explicaţia
Profesorul explică pe scrut și cât mai ușor de înteles Observarea
ce slujbe au loc și cine se pomenește in Săptămâna dirijată
Patimilor:
• Luni, in Saptamana Patimilor, se face Caietul
pomenirea patriarhului Iosif, vandut de fratii Special
sai cu treizeci de arginti. El este o preinchipuire Activitate
a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. frontală
• Marti se face pomenirea celor zece
fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne Fișier
tine treaza datoria de a trai permanent in Power
Hristos. Point
• In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se
face pomenirea femeii pacatoase care a spalat
cu lacrimi si a uns cu mir picioarele
Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol
al pocaintei si indreptarii omului pacatos.
• Joia Patimilor este inchinata amintirii a
patru evenimente deosebite din viata
Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor,

3
 ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care
Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii,
rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor
prin vinderea Domnului.
• In Vinerea Mare se face pomenirea de Argumenta
sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele rea Activitate
Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea frontală
talharului celui recunoscator care a
dobandit raiul. Patimirile Domnului sunt
numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare.
Sfinte pentru ca Cel ce sufera este Fiul lui Caietul
Dumnezeu, mantuitoare pentru ca Cel ce Special
patimeste nu este un simplu om si
infricosatoare caci toata faptura s-a schimbat la
rastignirea lui Hristos: " Soarele s-a intunecat,
pamantul s-a cutremurat si multi din morminte Fișier
au inviat". Power
• In Sfanta si Marea Sambata praznuim Point
ingroparea lui Hristos cu trupul si
pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a
ridica din stricaciune la viata vesnica pe cei
din veac adormiti.
• Explicaţia
Observarea
Profesorul evidențiază simbolurile sarbatoarei dirijată Caietul
Învierii și anume: Crucea, Oualele și Pasca. Special Activitate Aprecieri
Crucea este simbolul crucificării, al jertfei lui Iisus frontală verbale
Hristos pentru salvarea omenirii.
Se trec în revistă și cateva obiceiuri/ tradiții:
• În dimineaţa de Paşti există obiceiul spălatului
pe faţă cu apa dintr-un vas în care s-au pus un
ou roşu şi monede pentru a fi sănătoşi şi bogaţi
tot anul.
• În ziua de Paşti se spune că nu trebuie să arunci
cojile ouălor sparte afară, căci arunci norocul şi
rodul. Acestea se păstrează, se folosesc la
împodobirea păpuşilor de lut (Caloianul sau
Scaloianul)sau se aruncă sub brazdă, la arat sau
la semănat în grădină.
• Lumânarea aprinsă în noaptea Învierii se

4
 aprinde şi la începutul mesei festive, dar şi
peste an, de câte ori avem o bucurie sau un
necaz.

6. Fixarea şi 10 Elevii împreună cu profesorul parcurg rebusul. Conversaţia Caietul Activitate Aprecieri
sistemati- Argumen- Special individu- verbale
zarea tarea ală
cunoştinţe-
lor Exerciţiul
7 Aprecierea 1 Se fac aprecieri generale, privind implicarea elevilor în Activita-
activităţii predarea noilor cunoştinţe. te
elevilor frontală
8. Precizarea 1 Se anunţă şi se explică tema pentru acasă: Explicaţia Activita-
şi Creează o compunere despre cum si unde ai vrea sa te
explicarea iti petreci Paștele! frontală
temei
pentru
acasă
9 Incheierea 1 -Rugăciunea
activităţii -Salutul