Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe parcursul carierei sale Deming şi-a reorientat accentul pus iniţial pe mijloacele
tehnice, instrumentele şi pregătirea personalului către managementul activităţii de producţie de
bunuri sau prestări de servicii. Era convins că demersul calităţii trebuie să stea la baza oricărei
companii. El a formulat 14 principii de management şi 7 greşeli (boli) „fatale” legate de
îmbunătăţirea calităţii. O mare parte din cele 14 principii sunt valabile şi astăzi, deşi au fost
formulate cu mai mult de 50 de ani în urmă:
3. Eliminaţi dependenţa de controlul final (de masă) – calitatea nu poate fi ceva gândit la
sfârşitul procesului sau adăugat ulterior. Ea trebuie să fie temelia pe care s
construieşte întreaga organizaţie. Inspecţia finală a produselor presupune că se poate
atinge un anumit nivel al calităţii doar identificând erorile şi corectându-le, dar
aceasta s-a dovedit a fi fals.
2
trebuie să fie principala şi unica preocupare. El spunea că interesul, preocuparea şi
hotărârea omului de afaceri ar trebui să fie satisfacerea tuturor clienţilor, până la
ultimul; pe acest aspect trebuie să-şi focalizeze atenţia.
6. Realizaţi o pregătire eficientă – deşi iniţial E. Deming a fost preocupat mai ales de
pregătirea muncitorilor în ceea ce priveşte controlul statistic al calităţii, mai târziu el a
completat această preocupare cu afirmaţia că angajaţii trebuie să fie bine pregătiţi pe
specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, trebuie să li se dezvolte
spiritul de responsabilitate.
3
10. Eliminaţi sloganurile – E. Deming avea o atitudine foarte critică faţă de aceia care
credeau că atingerea unui nivel ridicat al calităţii este produsul motivaţiei sau
inspiraţiei. El adăuga faptul că adoptarea unei tactici motivaţionale poate eroda
calitatea deoarece focalizează atenţia pe „doresc să” şi nu pe „cum să fac”. Edward
Deming a spus că sloganurile inteligente furnizează muncitorilor o idee generală
despre unde trebuie să ajungă, dar nu le indică drumul pe care trebuie să-l urmeze.
14. Luaţi măsuri pentru realizarea unei transformări complete – pentru implementarea
unei noi filosofii a calităţii este necesară implicarea tuturor membrilor organizaţiei;
muncitorii singuri sau managerii singuri nu vor putea pune în mişcare lucrurile în
sensul dorit, acela de îmbunătăţire a calităţii.
În acest context, el a formulat un adevăr care îşi păstrează valabilitatea până în zilele noastre:
„Eforturile făcute fără tragere de inimă în ceea ce priveşte creşterea calităţii, nu vor conduce la
rezultate de durată”.
4
2. Evidențiați contribuția la managementul calității a profesorului Kaoru
Ishikawa.
Japonia a fost ţara cea mai deschisă spre înţelegerea şi implementarea noilor concepte
referitoare la calitate, ţara în care ideile noi au fost materializate şi aplicate în practică. Profesorul
Kaoru Ishikawa a preluat ştafeta de la predecesorii lui americani şi a dezvoltat noi concepte ale
asigurării calităţii. De altfel, el este considerat “părintele calităţii” în Japonia.
Diagrama Ishikawa ajută la focalizarea atenţiei asupra celor mai frecvente cauze care
conduc la non-calitate.
5
În sinteză, putem considera că punctele-cheie ale filozofiei lui Kaoru Ishikawa în domeniul
calităţii sunt următoarele:
Philip Crosby şi-a pronunţat cu succes ideile prin cartea “Quality is free”, fiind şi
fondatorul “Quality College in Winter Florida”. El susţine că o calitate necorespunzătoare costă
aproximativ 20% din veniturile unei firme medii, costuri care pot fi evitate în cea mai mare
măsură prin îmbunătăţirea calităţii.
Ph. Crosby pune accentul mai mult pe motivare şi programare şi mai puţin pe controlul
statistic şi tehnicile de asigurare a calităţii promovate de Deming şi Juran.
6
“Zero defecte” este contribuţia majoră a lui Crosby, care a influenţat conceptele despre
calitate. Este un angajament de realizare a succesului şi de eliminare a eşecului. Implică
organizarea sistemelor astfel încât lucrurile să se facă corect de prima dată şi de fiecare dată.
Crosby argumentează că scopul conceptului “zero defecte”, într-un context de afaceri, este acela
al creşterii profiturilor prin economii de costuri. Crosby nu crede în nivele statistice acceptabile
ale calităţii, pentru el există un singur standard, iar acela este perfecţiunea. Modelul lui este de
prevenire, el crede că este posibilă realizarea unei munci fără erori. Alţi teoreticieni ca Deming şi
Juran nu cred că este posibil acest lucru, ei cred că este foarte greu să elimini erorile, care sunt
multe, pentru a obţine “zero defecte”. Acest concept, în sfera serviciilor este foarte dificil de
aplicat, întrucât este foarte greu să se garanteze servicii fără erori, când există atâtea elemente
care determină eroarea umană.
„Zero defecte” şi îmbunătăţire continuă -„totul trebuie făcut bine de prima dată şi
de fiecare dată”.
Premisa pentru realizarea unor servicii de calitate, este desfăşurarea „fără erori” a
proceselor şi activităţilor din unitate (toate compartimentele şi toţi angajaţii trebuie să lucreze
preventiv, să excludă apariția erorilor).
7
caracteristici prezintă o mare variabilitate în timp și spațiu, că aprecierea lor se află sub incidența
unor factori de natură subiectivă.
Într-o economie modernă serviciile devin din ce în ce mai importante, contribuind în mod
hotărâtor la crearea avuţiei naţionale. Dezvoltarea explozivă a sectorului serviciilor reprezintă
cea mai remarcabilă evoluţie a societăţii moderne. El constituie domeniul dominant în ţările
dezvoltate, atât din punct de vedere a populaţiei ocupate, cât şi ca pondere a sa în indicatorii
macroeconomici.
8
Calitatea serviciilor este mai dificil de evaluat decât calitatea bunurilor materiale. Când
achiziţionează un bun material, cumpărătorii utilizează diferite elemente tangibile pentru a
aprecia calitatea (culoarea, mărimea, greutatea, designul, ambalajul etc.). Când cumpără un
serviciu, consumatorul are prea puţine elemente vizibile pentru a-l aprecia. În majoritatea
cazurilor, acestea se limitează la locul şi ambianţa în care este prestat serviciul, la modul de
comportare a personalului şi eventualele facilităţi puse la dispoziţie de către firmă.
Evaluarea calităţii presupune, în cazul serviciilor, atât aprecierea rezultatului final, cât şi
a procesului propriu-zis de prestare a serviciului. În acest sector calitatea serviciului nu poate fi
separată de activitatea de prestare. Rezultatul prestării reprezintă numai o parte a calităţii,
cealaltă fiind determinată de impresiile acumulate de consumator în timpul procesului de prestare
(atitudinea prestatorului, ambianţa în care serviciul a fost prestat etc.)
Fiecare angajat al unei firme de servicii contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică,
vizibil sau invizibil, la perceperea pozitivă sau negativă a calităţii. În timpul derulării serviciului
poate fi implicat un număr redus de persoane (cele din „prima linie”). Activitatea lor se bazează
însă pe sprijinul celor din spatele „cortinei”, care sunt şi ei răspunzători de calitatea livrată. Se
poate afirma că întregul personal al firmei formează „un lanţ al calităţii”; dacă una dintre verigi
este mai slabă, mai devreme sau mai târziu lanţul va ceda în acel punct şi serviciul va fi
compromis.
10
7. Precizați utilizările diagramei Pareto în managementul calității.
Diagrama Pareto - permite evidenţierea celor mai importante elemente ale unei probleme
asupra cărora trebuie acţionat în vederea obţinerii sau menţinerii calităţii. J. Juran a afirmat că şi
în domeniul calităţii acţionează principiul universal al distribuţiei neuniforme sub următoarea
formă: “... pierderile nu sunt niciodată uniform distribuite pe caracteristici de calitate.
Întotdeauna neuniformitatea distribuţiei pierderilor este de aşa natură încât un procent redus,
respectiv acele câteva caracteristici de importanţă vitală deţin o pondere importantă în totalul
tuturor pierderilor referitoare la calitate.” Pe baza acestor constatări el a propus utilizarea
diagramei Pareto în analiza cantitativă a defectelor. Prin compararea diagramei realizate înainte
de luarea unor măsuri de îmbunătăţirea a calităţii sau înlăturare a unor erori/defecte, cu cea
realizată după aplicarea măsurilor respective se poate evidenţia progresul realizat în rezolvarea
problemelor.
J.Juran (2000) clasifică clienţii prin separarea celor puţini, dar vitali de cei mulţi şi utili.
Acest lucru poate realiza cu analiza Pareto, care presupune:
consumatorii;
11
lucrătorii;
publicul.
12
9. Dați exemple de produse marcate cu marca de conformitate ”Keymark”.
Sistemele solare VELUX sunt sisteme sigure, certificate Keymark. Solar Keymark este
marcajul calităţii pentru produsele din domeniul energiei solare termice în Europa, bazat pe
normele europene şi certificat de CEN.
13
Pentru implementarea unui sistem de management al calității la nivelul unei organizații se
vor parcurge mai multe etape, a căror durată depinde de mărimea acesteia și de complexitatea
activităților desfășurate:
14
12. Ce este auditul calității? Ce rol are în îmbunătățirea calității la nivelul
unei firme?
Prin audit, managerii de rang superior se asigură că sistemul de ţinere sub control este
adecvat. Managerii de rang superior. asigură ţinerea sub control a sistemului de calităţii prin:
asigurarea elaborării unui manual de asigurare a calităţii, definirea criteriilor de îndeplinit,
aprobarea proiectului final, auditarea periodică a actualizării manualului şi a gradului de
respectare.
La nivelul unei firme îmbunătățirea calității are un rol decisiv în ceea ce înseamnă
imaginea firmei pe piață, încrederea clienților în produsele acestei firme, implicit, creșterea
vânzărilor a acestor produse și respectiv înregistrare de profit.
15
13. Dați exemplu de o problemă de calitate sau de management al calității
care a fost rezolvată cu ajutorul diagramei Ishikawa și explicați pe scurt
utilizarea acestui instrument în găsirea soluției.
S.C. ,,Style” SRL este o firmă care are drept obiect de activitate producția și
comercializarea de încălțăminte. Firma s-a angajat să respecte toate normele cu privire la
funcţionarea acesteia potrivit legilor în vigoare. Pentru o perioadă de 3 luni firma înregistrează o
scădere considerabilă a vânzărilor. De aceea departamentul de management al firmei dorește ca
pentru perioada următoare să crească vânzările firmei prin îmbunătățirea calității produselor
comercializate.
1. Verificarea utilajelor
Anul de fabricaţie;
Uzura acestora;
Dotările;
Eficiența în lucru oferită angajaților.
2. Verificarea angajaților
16
Pentru angajații din departamentul de producție se vor în vedere următoarele aspecte:
Iar pentru angajații din magazine li se vor mai adăuga un set de aspecte de analizat:
3. Materii prime
În primul rând se va ţine cont ca spaţiul de stocare a acestora să fie suficient de mare și
de curat, cât și disponibilitatea stocurilor. Se vor analiza furnizorii firmei și materia primă
furnizată (fig. 4).
4.Publicitate.
Deoarece vânzările sunt în scâdere firma își pune și problema publicității insuficiente, de
aceea va apela la serviciile unei firme de publicitate care va promova imaginea ei (fig. 5).
VERIFICAREA UTILAJELOR
VERIFICAREA ANGAJAȚILOR
Creșterea
vânzărilor de
încălțăminte la
SC ,,Style” SRL
VERIFICAREA UTILAJELOR
vechime uzură
utilaje vechi
acțiuni de reparație
eficiența în lucru
utilaje de rezervă
Creșterea
vânzărilor de
încălțăminte la
SC ,,Style” SRL
Figura 2. Pasul 1
VERIFICAREA ANGAJAȚILOR
echipament calitatea muncii
abilități
comunicare
personal departament
personal producție
magazine
program
salariu
abilități manevrare marfă
Creșterea
vânzărilor de
încălțăminte la
SC ,,Style” SRL
18
Figura 3. Pasul 2
Creșterea
vânzărilor de
încălțăminte la
mare
SC ,,Style” SRL
spațiu de stocare
curat
de calitate de încredere
furnizori
disponibilitatea stocurilor
seriozitate
MATERII PRIME
Figura 4. Pasul 3
Creșterea
vânzărilor de
încălțăminte la
SC ,,Style” SRL
panouri electrice
publicitate proprie
firma de publicitate
radio televiziune
19
PUBLICITATE
Figura 4. Pasul 3
Premiul Deming a fost instituit în anul 1951 de către Uniunea Oamenilor de Știință și
Inginerilor din Japonia (Union of Japonese Scientists and Engineer - JUSE). El poartă numele lui
W. Edward Deming, ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul perfecționării profesionale a
lucrătorilor din industria japoneză.
În prezent, premiul Deming se acordă acelor întreprinderi care obțin rezultate deosebite
în ținerea sub control a proceselor, prin utilizarea metodelor de control statistic a calității, în
cadrul Company Wide Quality Control (CWQC). Începând cu anul 1984, pot candida pentru
obținerea acestui premiu și întreprinderi din alte țări.
20
Examinarea raportului prezentat de întreprinderile acceptate în prima etapă, privind
practicile lor în domeniul asigurării calității și rezultatele obținute în afaceri;
Evaluarea la fața locului a întreprinderilor care au trecut de etapa a doua.
21
Bibliografie
Dragulescu, N., De la calitatea controlata la calitatea totala, Ed. Alternative, Bucuresti, 1996, pag
227
22