Universitatea de MedicinășiFarmacie “Gr. T.

Popa” Iași

Facultatea de Bioinginerie Medicală

Master Biotehnologii Medicale si Biomateriale Avansate

VITAMINELE DIN GRUPA B

Rusu Ramona-Florentina

An 1, grupa 2
 Cuprins

Introducere

Clasificarea vitaminelor

Beneficii pe fiecare grupa

Bibliografie
Introducere

Principala sursă de vitamine B este reprezentată de alimentaţie, iar aportul extern al acestora
trebuie să aibă loc zilnic, întrucât organismul consuma pentru procesele sale o cantitate
considerabilă, în timp ce excesul îl elimina prin urina.

Pentru că vitaminele din complexul B coexistă în acelaşi tipuri de alimente, multă vreme au fost
considerate ca fiind o singură substanţă, iar referirile la acestea s-au făcut prin sintagma simplă
“vitamina B”.

Ulterior s-a observat însă că sub denumirea unică se ascund mai multe vitamine, iar terminologia
utilizată la scara generală, pentru a descrie toate aceste vitamine, s-a adaptat, devenind
“complexul” sau “grupul” de vitamine B.

Vitaminele sunt substanţe chimice de origine exogenă, indispensabile funcţionării normale a

organismului animal. Alături de enzime şi hormoni ele se găsesc în organism în cantitate mică,
influenţează creşterea, dezvoltarea şi desfăşurarea normală a proceselor metabolice; participă la
reglarea funcţiilor celulare, îndeplinesc rol de cofactori enzimatici, intervin în procesele de
oxido-reducere din organism, etc.Principala sursă de vitamine pentru organism o constituie
plantele; ca sursă secundară de vitamine trebuie menţionată flora bacteriană intestinală precum şi
o serie de organe, ţesuturi, lichide de origine animală în care vitaminele se concentrează sau
depozitează.

Organismul îşi procură vitaminele ca atare sau sub formă de provitamine. Lipsa sau insuficienţa
vitaminelor din organism determină tulburări metabolice şi apariţia unor boli numite avitaminoze
sau hipovitaminoze. O serie de vitamine joacă un rol important în reacţiile biochimice catalizate
de enzime, funcţionând în calitate de cofactor (intră în structura enzimelor). Vitaminele cu rol de
cofactor participă direct în manifestarea activităţii enzimelor respective fie ca vitamine propriu-
zise, fie ca derivaţi ai acestora sub formă de esteri fosforici sau pirofosforici şi nucleotide.

Vitaminele B sunt recunoscute în principal pentru beneficiile pe care le oferă pentru sănătatea
sistemului nervos, o caracteristică ce este comună tuturor substanţelor care fac parte din acest
conglomerat vitaminic. Complexul de vitamine B este însă implicat şi în numeroase alte procese
organice, în funcţie de tipul fiecărei vitamine.
Complexul de vitamine B include o serie de opt vitamine solubile în apă, esenţiale pentru
organism: B1, B2, B3, B6, B7, B9, B12 şi B15.

Clasificarea vitaminelor

Structura chimică a vitaminelor este extrem de eterogenă, fapt ce creează dificultăţi în

clasificarea lor pe baze ştiinţifice. Un criteriu empiric încă acceptat de clasificare a vitaminelor îl
constituie solubilitatea lor. După acest criteriu vitaminele se împart în două mari grupe:

 Vitamine liposolubile: solubile in grasimi si nu, in apa

 Vitamine hidrosolubile: solubile in apa
 Acest complex activ contine 8 vitamine solubile in apa. Ele actioneaza impreuna, in scopul cresterii
metabolismului, imbunatatirii sistemului imunitar si a celui nervos, mentinerii sanatatii pielii si
muschilor; in plus, vitaminele B incurajeaza sintetiza.

Vitamina B1, sau tiamina, are rol de catalizator in metabolizarea carbohidratilor, si ajuta la
secretarea anumitor substante care regularizeaza activitatea nervilor. Lipsa acestei vitamine,
poate cauza: inflamarea inimii, dureri de picioare si slabiciune la nivelul muschilor.

Putem suplimenta cantitatea vitaminei, din: ficat, inima, rinichi, oua, legume verzi, nuci, fructe
de padure, germeni de grau si cereale integrale. Unii promoveaza rolul activ al tiaminei in
prevenirea alcoolismului, recomandand-o totodata ca remediu impotriva depresiei, a stresului,
sau a anxietatii. In plus, ea este responsabila si cu imbunatatirea abilitatilor de concentrare, a
memoriei, precum si in tratarea indigestiei cronice.

Vitamina B2, sau riboflavina, contribuie la metabolizarea grasimilor, a carbohidratilor, si

proteinelor implicate in procesul de respiratie. Carenta acesteia poate provoca aparitia unor mici
escoriatii pe suprafata pielii, sau sensibilitate la lumina puternica. Riboflavina se gaseste in:
ciuperci, lapte, carne, ficat, legume verzi, cereale integrale, paste si paine. Vitamina are efect
benefic asupra pielii, unghiilor, ochilor, gurii, buzelor si limbii; unii cercetatori vorbesc despre
eventuala implicare a ei in lupta impotriva cancerului.

Vitamina B3, numita si niacina, se implica in procesul de eliberare a energiei din nutrienti.
Reduce nivelul colesterolului, si previne aparitia arteriosclerozei (un proces patologic complex,
caracterizat prin grave tulburari de irigatie, determinate de ingrosarea peretelui arterial si
stenozarea lumenului arterelor).

Lipsa unei cantitati suficiente de niacina poate duce la declansarea pelagrei (boala caracterizata
de ulceratii eritematoase cutanate, diaree, modificari ale mucoaselor si, uneori, simptome de boli
mentale). Pe de alta parte, excesul de vitamina B3 dauneaza grav ficatului. Alimente bogate in
niacina: carnea de pui, somonul, tonul, ficatul, semintele, mazarea uscata, cerealele integrale si
fasolea uscata.

Vitamina B5, sau acidul pantotenic, indeplineste un rol esential in metabolizarea grasimilor, a
carbohidratilor si a proteinelor. Se gaseste in oua, cereale integrale, legume si carne, desi se
poate spune ca vitamina este continuta de majoritatea alimentelor, intr-o cantitate relativ mica.
Deficienta de acid pantotenic se traduce prin stari de oboseala, alergii, greata si dureri
abdominale.

Vitamina B6, supranumita si piridoxina, ajuta organismul sa absoarba si sa sintetizeze

aminoacizii, sa utilizeze grasimile, si contribuie la formarea de celule sanvine noi. Carenta de
piridoxina da simptome de tipul: afectiuni ale pielii, ameteli, greturi, anemii, convulsii si pietre la
rinichi. Cerealele integralem painea, ficatul, spanacul, avocado si bananele contin o cantitate
sporita de vitamina B6.

Vitamina B7, sau biotina, lupta impotriva sintetizarii de acizi grasi, si elibereaza energia din
carbohidrati. Pana acum, nu au fost inregistrate cazuri de carenta de biotina, in cazul omului.
Vitamina B9, sau acidul folic, ajuta organismul sa sintetizeze hemoglobina; in plus, trateaza
anemia. Sursele ideale de unde puteti asimila vitamina, sunt: legumele verzi, nucile, cerealele
integrale si carnurile organice. Atentie - acidul folic se pierde in momentul in care alimentele se
pastreaza la temperatura camerei ori se gatesc a temperaturi mari! Desficienta in vitamina B9
este rara, insa aceasta din urma joaca un rol foarte important in perioada de graviditate. Ea
previne aparitia unor afectiuni congenitale la fat.

Vitamina B12, sau cobalmina, se implica in buna functionarea a sistemului nervos, si ajuta la
sintetizarea celulelor rosii. Daca nu se asimileaza corect, poate provoca aparitia anemiei
pernicioase. Vitamina se gaseste doar in materii animale. Dintre acestea, amintim: carne, lapte,
oua, peste si ficat.
Bibliografie

1. http://biblioteca..ro/referate/chimie-organica/complexul-vitaminic-b-180643.html

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_B

3. http://www.calificativ.ro/referate/referat-Vitaminele_B-rid5074.html

4. http://biblioteca..ro/referate/medicina/vitamina-b12-si-vitamina-b5-7834.html