B7

1.Sursa și mecanismul de infecție cu adenoviruși

Sursa de infecţie este omul bolnav, care răspândeşte virusul cu eliminările nazale în perioada acută, iar
în perioada mai tardivă şi prin materiile fecale. Adenovirusurile pot persista în amigdale şi în vegetaţiile
adenoide luni şi chiar ani de zile.
De asemenea, infecţia cu adenoviruşi se mai răspândeşe prin contact direct (mâini murdare) cu sursa
sau prin contact indirect (veselă, lengerie, batistă, jucării, etc), pe cale alimentară şi hidrică. Cei mai
receptivi la infecţia cu adenoviruşi sunt copiii între 6 luni şi 5 ani.Perioada de contagiune durează aprox
10 zile, însă unii copii pot rămâne purtători cronici de acest virus, răspândind infecţia timp îndelungat.
Ajungând în organismul uman, adenovirusurile afectează mucoasa căilor respiratorii superioare,
oculară şi intestinală, unde se multiplică, lezând de asemenea şi ganglionii limfatici regionali. Ulterior,
agentul patogen pătrunde în sânge, ducând la virusemie, apariţia simptomelor de intoxicaţie şi afectarea
organelor lăuntrice, ducând la dezvolatarea adenovirozei.

2. Regulile de selecție a animalelor de laborator pentru diagnosticul biologic al micoplasmozelor.

(Selecția , inocularea, examinarea)

(inocularea la cobai). Serveşte uneori pentru confirmarea virulenţei micobacteriei

Pentru administrarea subcutanată a materialului se folosesc cobai cu greutatea de 240-300g.Sunt

infectați cu proba Manteux negativă. Peste 2-3 sapt.cobaiul infectat ete cîntărit, se determină
dimensiunile ganglionilor limfatici regionali și se efectuează proba Manteux ce se repetă peste 6 sapt.în
cazul rezultatelor negative animalele sunt omorîte peste 4 luni, și sunt cercetate organelle la nivel
histologic.

3.Clinica infecției cu Leptotrichia în stomatologie

Bacterie anaerobă, gram-. Poate fi depistat în singe. Întîlnită în cavitățile natural ale omului în special în
cav. bucală și mucoasele genital. Face parte din flora normală a organismului . Sunt bacilli drepți sau
ușor încurbați, imobili. Cresc pe medii special cu ser,ascita.

L. buccalis este una dintre bacteriile care produc acid lactic (LAB) în flora umane. Aceste bacterii servesc
unui scop util în măsura în care ajuta la a face mediul local mai puțin atractivă pentru alte bacterii
(străine). Acesta a fost raportat că funcția de protecție a florei bacteriene autohtone, inclusiv L. buccalis,
poate fi perturbată de terapia cu antibiotice cu spectru larg. Acest lucru poate duce la proliferare; L.
buccalis poate invada tesuturile si invada fluxul sanguin, mai ales în cazul în care pacientul este deja
imunocompromis. L. este implicată în sepsis și endocardite.

4.Profilaxia specifică al HVB

Hepatita virala B este o infectie care poate fi prevenita, vaccinarea si imunoprofilaxia post-expunere reducand mult
rata infectiei. Riscul poate fi scazut si prin evitarea relatiilor sexuale neprotejate, a utilizarii acelor contaminate si a
altor surse de infectie.

Vaccinarea este cea mai buna metoda de preventie pentru hepatita B, dar nu poate ajuta pacientii deja infectati.

Izolarea bolnavilor,supravegherea contacților, dezinfecția în focar, inactivarea fecalelor, sputei bolnavilor. La copiii de
la 3 ani se administrează imunoglobulină.