Proiect didactic

Data: 24.01.2020
Disciplina: Istoria românilor și universală
Profesor: Chihai Nelea
Instituția de îvățământ: Liceul Teoretic Republican ,,Ion Creangă” din Bălți
Clasa: XII-C, profil umanist
Timp: 90 minute
Unitatea de învățare: Relaţiile internaţionale în Epoca Contemporană

Unitatea de conținut:
1.Relaţiile internaţionale în perioada postbelică
2.Conferinţa de pace de la Paris din 1947. Rolul ei în organizarea postbelică a lumii.

Competențe specifice:
CS 3. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice.
CS 4. Determinarea relaţiilor de cauzalitate şi schimbare în istorie.
CS 5. Aprecierea critică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor şi proceselor istorice.
CS 6. Manifestarea atitudinii pozitive faţă de impactul evenimentelor istorice asupra dezvoltării societăţii.

Unități de competență:
-Utilizarea critică a informaţiilor dobîndite din mai multe surse istorice cu referire la acelaşi subiect;
-Demonstrarea legăturii dintre cauzele şi efectele evenimentelor Istoriei contemporane;
-Analiza şi comentarea critică a diverselor opinii cu referire la acelaşi eveniment istoric;
-Redactarea unor esee cu subiecte controversate din istoria contemporană;
Obiective operaționale:
Cognitive
O1. Să analizeze Conferința de la Paris din 1946;
O2. Să caracterizeze conferințele: de la Ialta, Teheran, Potsdam;

Formative
O1. Să argumenteze consecințele Conferinței de la Paris, Ialta, Teheran și Potsdam
O2. Să caracterizeze personalitățile istorice: Churchill, Roosevelt, Truman şi Stalin

Afective
O1. Să aprecieze rolul marilor puteri în determinarea soartei statelor mici și mijlocii
Tipul lecției: mixtă

Tehnologii didactice de predare-învățare-evaluare:

1. Forme: lucru individual, lucru în perechi

2. Metode, procedee, tehnici: sinteză, analiza hărții istorice, a crestomației, documentului istoric, discuție dirijată, scrierea la viteză, exercițiul, explicația.

3. Resurse materiale: Fișe de lucru, Harta României din anul 1940, Europa în perioada interbelică, portretele personalităților istorice.

4. Referințe bibliografice: Manual de istoria universală, clasa a XII-a, Epoca contemporană; Material didactic pentru profesori și elevi, epoca
contemporană; https://www.historia.ro/
 Scenariul lecției
Secvența Activitatea pedagogului și a elevilor Metode și Materiale Timp/ Evaluare
lecției procedee didactice min
Evocare. Analiza temei pentru acasă Analiza doc. Test 15 Individuală
ist
Timp de un minut, la viteză, elevii vor descrie Pactul Molotov- Ribbentrop. Caiet de notițe
Scrierea la
 De către cine a fost încheiat Pactul Molotov- Ribbentrop? viteză 5
 Cân a fost încheiat Pactul Molotov- Ribbentrop?
 Care a fost scopul elaborării Pactului Molotov- Ribbentrop? Discuția Fișe de lucru
 Cum era împărțită Europa în dependență de sferele de influență? dirijată Manual de 10 Frontală
 Care au fost consecințele Pactului Molotov- Ribbentrop? istoria
Se va analiza documentul istoric ,,Consecințele Pactului Molotov- Ribbentrop” universală, p.
80-81
Realizarea  Elaborarea unui Clustering a consecințele Pactului Molotov- Ribbentrop
sensului  Elevii vor indica la hartă teritoriile care au fost
Fișe de lucru 5 Frontal

La sfârşitul celui de-al Doilea Război mondial Europa era devastată şi ruinată. Printre Clustering
învingători se află două state ce vor dicta de pe poziţii de forţă redesenarea hărţii politice a Manual de
Europei şi vor impune regulile pentru organizarea păcii: Uniunea Sovietică şi Statele Unite istoria
ale Americii. Pacea a fost obiectul unor negocieri încă înainte de terminarea războiului. La universală, p.
Ialta, în februarie 1945, Churchill, Roosevelt şi Stalin s-au întâlnit pentru a discuta situaţia 80-81
de după război. În pofida unui climat cordial, între Aliaţii au apărut şi o serie de neînţelegeri:
Stalin dorea să-şi mărescă teritoriul şi să îşi consolideze poziţia în Estul Europei; Churchill,
neîncrezător, încerca să tempereze avântul sovietic şi era preocupat de menţinerea
coloniilor în Imperiul britanic; Roosevelt, care încerca să-i împace cele două puncte de
vedere, era de acord cu o decolonizare accelerată şi preconiza crearea unei Organizaţii a
Naţiunilor Unite pentru a înlocui Societatea Naţiunilor, care s-a dovedit a fi ineficientă. La
Potsdam, neînţelegerile s-au agravat, iar semnarea tratatelor de pace a amânată pentru mai
târziu, din cauza absenţei unui acord imediat. A fost înfiinţat Consiliul Miniştrilor Explicația Portretele per.
Afacerilor Externe al marilor puteri, care avea misiunea de a elabora proiectele tratatelor ist. : Churchill, 15 Frontal
de pace cu statele foste aliate ale Germaniei naziste. Roosevelt şi
Stalin
Conferinţa de pace de la Paris din 1946.

Între 29 iulie şi 5 octombrie 1946, la Paris şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa de pace, care
avea scopul de a discuta şi de a definitiva proiectele tratatelor de pace dintre puterile
învingătoare şi sateliţii Germaniei, respectiv Italia, Finlanda, Bulgaria, România şi Ungaria.
La Conferinţă au participat delegaţiile a 32 de state. La fel ca şi în 1919-1920, rolul
conducător a revenit marilor puteri: Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Uniunea
Sovietică şi China. Delegaţiile a 16 ţări aveau statutul de invitat, iar altele aveau titlu
consultativ. Din ultima categorie făceau parte şi cele cinci puteri învinse. Proiectele
tratatelor de pace au fost făcute public odată cu publicarea lor simultană la Londra, Paris,
Moscova şi Washington, la 30 iulie 1946.

Tratatele de pace dintre puterile aliate şi asociate şi „sateliţii” Germaniei naziste au fost
semnate la 10 februarie 1947, în prezenţa delegaţiilor celor cinci state învinse: Italia,
Finlanda, Bulgaria, România şi Ungaria. Tratatele erau alcătuite dintr-o parte întroductivă
şi din clauze teritoriale, politice, militare, economice, precum şi unele prevederi privind
reparaţiile şi restituirile.

Clauzele teritoriale au fost în centrul atenţiei, prilejuind dezbateri şi confruntări. Ele

prevedeau modificări ale frontierii în favoarea Franţei din contul Italiei; Grecia primea
Dedocanezul; oraşul Trieste era declarat oraş liber; Bulgaria păstra Cadrilaterul; Finlanda
ceda Uniunii Sovietice localitatea Petsamo; Ungaria era readusă la graniţele din 1938. În
privinţa României era legalizată pierderea Basarabiei şi Nordului Bucovinei dar era
recunoscut dreptul său asupra Nord-Vestului Transilvaniei. Manual de De grup
istoria 15
Clauzele militare stipulau retragerea trupelor militare din Europa în termen de nouă luni, universală, p.
cu excepţia celor sovietice din România şi Ungaria. Tratatul de pace cu România recunoştea Analiză 80-81
participarea activă la coaliţia antihitleristă dar nu-i recunoştea statutul de ţară cobeligerantă,
care, însă, i-a fost recunoscut Italiei. Tratatele au intrat în vigoare la 15 septembrie 1947.

 Elevii în perecgi vor studia informația din Manual referitor la Activitatea

diplomatică în anii celui de-al Doilea Război Mondial, completând tabelul:

Evenimentul Perioada Personalități Caracteristici

 Conferința de la
Teheran
Conferința de la
Ialta
Conferința de la
Potsdam
Analiză Doc ist Individual
15 min
 De ce era nevoie de o coaliție antihitleristă?
 Se va analiza doc. ist de la pag 75, 76, 77, 78.
 Se va analiza Crestomația de la pag. 79 Sinteză Crestomație

Reflecție
Manual de
 Elaborați un discurs cu tema: ,,Rolul coaliției antihitleriste în cel de-al Doilea Discurs istoria 10 Individual
Război Mondial”. istoric universală, p.
79

Tema de 1. Analiza personalităților istorice: Churchill, Roosevelt, Truman şi Stalin Analiza pers. Manual de
casă 2. Text argumentativ: Rolul marilor puteri în determinarea statelor lumii ist. istoria 5 Individual
universală
Text
argumentativ