Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEGI
I=U/R
Intensitatea se masoara in amperi (A), tensiunea in volti (V), rezistenta in Ohmi.
R=L/γS
ΣRi = Rech
Σ1/Ri = 1 / Rech
Forta cu care actioneaza niste sarcini punctuale qi ce se deplaseaza cu vitezele vi asupra unei
alte sarcini q’I in miscare cu viteza v are expresia:
F = q [E + v x B]
Care este legea Lorentz.
Termenul F = q v x B numita forta magnetica depinde de sarcina q si exista numai atata
timp cat sarcina care actioneaza cat si sarcina care sufera actiunea sunt in miscare. Fiind vorba de un
produs vectorial sensul fortei se determina conform fig. de mai jos:
v
q
dF = I d l x B
Daca inductia B si conductorul se afla in acelasi plan si B este perpendicular pe conductor, atunci
F=B*I*l
Forta electromotoare indusa intr-un circuit inchis este egala si negativa cu rata de modificare a
fluxului magnetic prin circuit.
O bucla de circuit (rosu) formeaza granitele unei suprafete Σ (albastra). In cazul legii Faraday
vectorul important este densitatea de flux magnetic B. Sageata rosie reprezinta faptul ca bucla de
circuit se misca sau se deformeaza.
Legea Faraday a inductiei utilizeaza fluxul magnetic ΦB printr-o suprafata Σ a carei granita este o bucla de
circuit.
Φ B= B x Σ
Fluxul magnetic prin bucla de circuit este proportional cu numarul de linii de flux magnetic care trec
prin suprafata inchisa de bucla de circuit. Cand fluxul se modifica – pentru ca B se modifica sau
pentru ca bucla de curent se misca sau este deformata- legea Faraday a inductiei spune ca in bucla de
curent apare o forta electromotoare (FEM) definita ca energia disponibila pe unitate de sarcina
care traverseaza odata bucla de curent. (unitatea pentru FEM este voltul). Echivalent, voltajul il
putem masura daca taiem circuitul si atasam un voltmetru
ΔΦB
=-
Δt
Unde este forta electromotoare (FEM) in volti si ΦB este fluxul magnetic in weberi.
Pentru un circuit alcatuit dintr-o bobina din mai multe spire (N=numarul de spire si ΦB este fluxul magnetic
printr-o singura spira) legea Faraday este:
ΔΦB
= -N
Δt
Fenomenul consta in aparitia unui camp electric suplimentar intr-un conductor prin
care circula un curent electric, plasat intr-un camp magnetic perpendicular pe directia curentului.
Daca in conductor, peste transportul de electroni este aplicat un camp magnetic, acestia sunt
supusi actiunii fortei Lorentz:
IB
H= RH
d
unde H este tensiunea Hall iar RH este constanta Hall (sau coeficient Hall), I este intensitatea
curentului electric, B inductia magnetica a campului magnetic extern indusa in placuta si d este grosimea
placutei.
2. 3. TIPURI DE CURENTI UTILIZATI IN EXAMINAREA MAGNETICA
a) Curent continuu (CC)- Fig.1 a
Fig.1
(a)
(b)
(c)
Fig.2
Campul magnetic se obtine in marea majoritate a cazurilor din utilizarea unor curenti electrici.
Dintre toate tipurile de curent electric cel mai utilizat este curentul electric alternativ. La magnetizarea in
curent alternativ, marimile electrice si magnetice variaza periodic pe frecventa curentului alternativ, acest
fapt conducand la diferente semnificative fata de magnetizarea in curent continuu, dupa cum vom vedea in
continuare.
La magnetizarea in camp alternativ este indusa o tensiune in orice conductor care se gaseste in
raza de actiune a campului(cazul magnetizarii prin inductie). In camp alternativ se modifica periodic
tensiunea si intensitatea curentului, fluxului magnetic si intensitatea campului magnetic.. La modificarea in
timp a fluxului magnetic se induce o tensiune, tensiunea indusa se opune tensiunii din circuitul electric (de
regula dintr-o bobina).
Sub influenta autoinductiei intr-un conductor strabatut de un curent alternativ sau o piesa
masiva aflata in camp magnetic alternativ, se induce o tensiune legata de un curent pe piesa numit curent
turbionar.Curentul turbionar si campul aferent lui se opune campului magnetic exterior. Campurile electric
si magnetic din interiorul piesei sunt slabite, are loc o impingere a fluxului spre suprafata piesei. Efectul se
numeste efect pelicular.
Adancimea de patrundere(δ ) atat pentru curenti turbionari cat si pentru campul magnetic
depinde de:- frecventa de control (f)
- conductibilitatea electrica (γ)
- permeabilitatea magnetica relativa a piesei (µr).
O relatie experimentala pentru valoarea adancimii de patrundere este data de Forster:
500
δ =
f γµr
Relatia este valabila la frecvente mari. La frecvente mai mici, intalnite in controlul cu pulberi
magnetice, adancimile de patrundere conform relatiei sunt subevaluate, de aceea se determina
experimental.
Electronii din invelisul atomic produc, ca orice sarcina electrica in miscare un camp magnetic.
De aceea orice electron se comporta ca un magnet minuscul ce are un moment magnetic orbital (datorita
miscarii pe orbita in jurul nucleului-µl)) si un moment magnetic de spin (printr-o explicatie mecanicista
momentul magnetic de spin este legat de miscarea electronului in jurul propriei axe-µs). Momentele
magnetice orbitale si de spin se compun vectorial rezultand momentul magnetic propriu al atomului
substantei respective.
I. Materiale diamagnetice
Fig.3
µl µl + Δµ
2Δµ
Bext
-µl -µl + Δµ
a b
In absenta unui camp In prezenta unui camp
Fig.5
M/Mmax
Variatia reala
B/T Fig,7
- Valoarea permeabilitatii magnetice:µ>1
- Valoarea polarizarii: J>0
- Substante:Paramagnetismul poate fi pus in evidenta la substante la care suma vectoriala a
momentelor magnetice si de spin estediferit de zero, in general substante cu numar impar de
electroni.
Exemple:Cr,Al,Mg
Fig.8
- Explicatie fizica:Intre atomii adiacenti exista o forma speciala de atractie numita “cuplaj de schimb”
explicabil ca efect pur cuantic, determinat de cuplajul momentelor de spin. Momentele magnetice
sunt cuplate intr-un paralelism rigid, manifestat mai ales in retelele cristaline ale unor substante
(Fe2+).
Fig.9
Cuplajul de schimb nu este influentat de vibratiile ionilor din retea (vibratii determinate de modificari
de temperatura.
In retea apar domenii magnetice, regiuni in interiorul carora exista o aliniere perfecta a momentelor
magnetice, numite domenii Weiss.
Fig.10
Granitele dintre domenii sunt regiuni inguste in care orientarea momentelor magnetice elementare
variaza de la o anumita directie intr-un domeniu la o directie diferita in domeniul invecinat.Acesti
pereti se numesc pereti Bloch.Proba in ansamblul ei poate avea moment magnetic rezultant
foartemic sau chiar zero.
Daca magnetizam proba intr-un camp magnetic exterior:
-cresc dimensiunile domeniilor care sunt orientate favorabil fata de directia campului exterior
pe seama celor care nu sunt
-directia momentelor magnetice dintr-un domeniu se modifica ca un tot unitar, apropiindu-se
de directia campului exterior.
Fig.11
In felul acesta putem explica fenomenul de hysteresis. Granitele dintre domenii nu revin exact pe
pozitiile initale la indepartarea campului exterior.
Fig.12
In fig.12este prezentat procesul de magnetizare initiala. Curba este ascendenta de la zero pana la
valoarea de saturatie(Curba noua). Dupa intreruperea magnetizarii ramane campul indus remanent
BR.Acesta este anulat (B=0) la o intensitate a campului exterior numita camp coercitiv HC.La cresterea
in continuare in sens negativ a campului H se atinge din nou saturatia, dupa care la intreruperea
campului ramane o inductie remanenta BR negativa. Dupa trecerea prin punctul HC ciclul se incheie si
curba se repeta la fiecare magnetizare ulterioara.
Luind in considerare valoarea campului magnetic remanent, materialele magnetice de clasifica in:
- materiale magnetice moi cu HC mic-fig.13a;
- material magnetice dure cu HC mare-fig.13b.
Fig.13
- materiale magnetice moi :oteluri moi, cu continut scazut de carbon
- material magnetice dure : oteluri dure cu continut mare de carbon
- Dependenta de temperatura – La o temperatura mai mare decat temperatura Curie (TC) cuplajul de
schimb se rupe si materialele feromagnetice devin paramagnetice:
Material TC(0C)
Co 1128
Fe 768
Ni 538
- Comportament in camp magnetic: Materialele sunt slab atrase in camp magnetic la tempraturi
obisnuite similar cu al materialelor paramagnetice.
- Explicatie fizica:Intre atomii adiacenti exista forma de atractie numita “cuplaj de schimb”, determinat
de cuplajul momentelor de spin. Momentele magnetice sunt cuplate intr-un antiparalelism rigid
Fig.14
Cuplajul de schimb nu este influentat de vibratiile ionilor din retea (vibratii determinate de modificari
de temperatura.
B/T Fig.15
θ TN
V. Materiale ferimagnetice
- Explicatie fizica:In reteaua unei substante ferimagnetice exista doua feluri de locuri ocupate de ionii
A si B. Intre ionii A si totodata intre ionii B exista interactiuni de “cuplaj de schimb” pozitive, intre ionii
A si B exista interactiuni de “cuplaj de schimb” negative mai mici. Exista doua seturi de spini in retea
antiparalele partial compensate. In ansamblu o substanta ferimagnetica se aseamana mult cu o
substanta feromagnetica avand insa o magnetizare de saturatie mai slaba.
Fig.16
O substanta ferimagnetica se aseamana mult cu o substanta feromagnetica
-au o magnetizare de saturatie mai slaba
-se formeaza domenii de magnetizare in care exista o magnetizare reultanta spontana
-prezinta ciclu hysteresis
- Dependenta de temperatura Cresterea temperaturii face sa descreasca magnetizarea spontana, la
o temperatura numita temperatura Curie ferimagnetica mterialul devine paramagnetic
- Valoarea permeabilitatii magnetice:µ >>1
- Valoarea polarizarii: J>>0
- Substante:
-ferite spinelice:oxizi dubli de formula MOFe2O3 unde M este ion bivalent de Mn, Fe, Co, Ni, Cu,
Zn, Mg, Cd, iar Fe este trivalent-magnetita Fe2O4(ferita de fier), sau ferite de MnZn,NiZn
-ferite granate cu formula 3M2O35Fe2O3 unde M este un pamant rar trivalent
Feritele au utilizare in electrotehnica si electronica pentru ca au rezistivitate mare (104÷108Ωm) si de
aceea pierderile prin curenti Foucault sunt mult mai mici decat in cazul materialelor feromagnetice.