2.1. CURENTUL ELECTRIC.

LEGI

a) Legea lui Ohm:

Intensitatea curentului I electric depinde de tensiunea aplicata si de rezistenta circuitului:

I=U/R
Intensitatea se masoara in amperi (A), tensiunea in volti (V), rezistenta in Ohmi.

R=L/γS

Unde L este lungimea conductorului, S sectiunea conductorului iar γ- este conductivitatea

conductorului, γ = 1/ρ iar ρ este rezistivitatea conductorului care creste odata cu cresterea temperaturii.
(disipari de caldura la valori mari ale curentului)
Intr-un circuit unde avem rezistente legate in serie:

ΣRi = Rech

Intr-un circuit unde avem rezistente legate in paralel:

Σ1/Ri = 1 / Rech

b) Legile lui Kichoff:

Legea nodului de retea electrica:

n
ΣIi =0
i=1
Legea ochiului de retea:
n n
ΣRi Ii = ΣUk
i=1k=1

2.2. CAMPUL MAGNETIC . LEGI

2.2.1. Legea Lorentz

Forta cu care actioneaza niste sarcini punctuale qi ce se deplaseaza cu vitezele vi asupra unei
alte sarcini q’I in miscare cu viteza v are expresia:

F = q [E + v x B]
Care este legea Lorentz.
Termenul F = q v x B numita forta magnetica depinde de sarcina q si exista numai atata
timp cat sarcina care actioneaza cat si sarcina care sufera actiunea sunt in miscare. Fiind vorba de un
produs vectorial sensul fortei se determina conform fig. de mai jos:
v
q

2.2.2. Legea lui Laplace

 Daca un circuit liniar este parcurs de un curent electric de intensitate I si se afla intr-un camp de
inductie magnetica B, se constata ca asupra circuitului se exercita o forta F.
Deci asupra sarcinilor mobile continute intr-un element de circuit d l aflate intr-un camp
magnetic exterior se exercita forta:

dF = I d l x B

Daca inductia B si conductorul se afla in acelasi plan si B este perpendicular pe conductor, atunci

F=B*I*l

2.2.3.Legea lui Faraday

Forta electromotoare indusa intr-un circuit inchis este egala si negativa cu rata de modificare a
fluxului magnetic prin circuit.
O bucla de circuit (rosu) formeaza granitele unei suprafete Σ (albastra). In cazul legii Faraday
vectorul important este densitatea de flux magnetic B. Sageata rosie reprezinta faptul ca bucla de
circuit se misca sau se deformeaza.

Legea Faraday a inductiei utilizeaza fluxul magnetic ΦB printr-o suprafata Σ a carei granita este o bucla de
circuit.

Φ B= B x Σ
Fluxul magnetic prin bucla de circuit este proportional cu numarul de linii de flux magnetic care trec
prin suprafata inchisa de bucla de circuit. Cand fluxul se modifica – pentru ca B se modifica sau
pentru ca bucla de curent se misca sau este deformata- legea Faraday a inductiei spune ca in bucla de
curent apare o forta electromotoare (FEM) definita ca energia disponibila pe unitate de sarcina
care traverseaza odata bucla de curent. (unitatea pentru FEM este voltul). Echivalent, voltajul il
putem masura daca taiem circuitul si atasam un voltmetru

Conform legii Lorentz :

FEM intr-uncircuit inchis este :

ΔΦB
=-
Δt
Unde este forta electromotoare (FEM) in volti si ΦB este fluxul magnetic in weberi.

Pentru un circuit alcatuit dintr-o bobina din mai multe spire (N=numarul de spire si ΦB este fluxul magnetic
printr-o singura spira) legea Faraday este:

ΔΦB
= -N
Δt

2.2.4. Efectul Hall

Fenomenul consta in aparitia unui camp electric suplimentar intr-un conductor prin
care circula un curent electric, plasat intr-un camp magnetic perpendicular pe directia curentului.
Daca in conductor, peste transportul de electroni este aplicat un camp magnetic, acestia sunt
supusi actiunii fortei Lorentz:

Electronii vor fi deviati pe o directie perpendiculara pe curent, sarcinile pozitive raman

necompensate pe latura opusa, intre cele doua laturi stabilindu-se o diferenta de potential care
poate fi calculata cu relatia:

IB
H= RH
d

unde H este tensiunea Hall iar RH este constanta Hall (sau coeficient Hall), I este intensitatea
curentului electric, B inductia magnetica a campului magnetic extern indusa in placuta si d este grosimea
placutei.
 2. 3. TIPURI DE CURENTI UTILIZATI IN EXAMINAREA MAGNETICA
a) Curent continuu (CC)- Fig.1 a

Valoarea initiala a curentului la t = 0 este zero, apoi creste si se stabilizeaza la o anumita

valoare, reprezentarea grafica fiind o linie paralela cu axa timpului.Se obtin cu baterii.
b) Curent alternativ (CA) – Fig.1b, Fig.2a
Reprezentarea grafica este o unda sinusoidala in care cele doua alternante, pozitiva si
negative, formeaza un ciclu. Intr-un curent alternativ cu frecventa de 50Hz, ciclul complet care cuprinde
alternanta pozitiva si negativa, se repeta de 50 de ori pe secunda. Curentul poate fi rectificat dar filtrarea nu
are nici un efect.
c) Curent alternativ redresat in simpla alternanta –Fig.1c, Fig.2a
Curentul alternativ redresat in simpla alternanta, este obtinut prin utilizarea unui redresor care
permite trecerea curentului alternativ numai intr-un singur sens (ex. Alternanta pozitiva). Reprezentarea
grafica este o unda sinusoidala numai cu alternanta pozitiva.
d) Curent alternativ redresat in dubla alternanta –Fig.1d, Fig.2b
Redresorul/convertorul transforma si alternanta negativa intr-una pozitiva, reprezentarea grafica
esteo unda sinusoidala care are pe lungimea unui ciclu doua alternante positive. Poate fi rectificat, filtrate.
e) Curent trifazat redresat total-Fig.1e,Fig.2c
La fiecare a 50-a parte dintr-o secunda, alternatorul genereaza 3 cicluri, reprezentarea grafica
este o unda sinusoidala care are pe lungimea unui ciclu cele 3 alternante pozitive. Se observa ca varianta
filtrata are caracteristicile curentului continuu.

Fig.1
 (a)

(b)

(c)

Fig.2

2.4. Magnetizare cu curent alternativ

Campul magnetic se obtine in marea majoritate a cazurilor din utilizarea unor curenti electrici.
Dintre toate tipurile de curent electric cel mai utilizat este curentul electric alternativ. La magnetizarea in
curent alternativ, marimile electrice si magnetice variaza periodic pe frecventa curentului alternativ, acest
fapt conducand la diferente semnificative fata de magnetizarea in curent continuu, dupa cum vom vedea in
continuare.
La magnetizarea in camp alternativ este indusa o tensiune in orice conductor care se gaseste in
raza de actiune a campului(cazul magnetizarii prin inductie). In camp alternativ se modifica periodic
tensiunea si intensitatea curentului, fluxului magnetic si intensitatea campului magnetic.. La modificarea in
timp a fluxului magnetic se induce o tensiune, tensiunea indusa se opune tensiunii din circuitul electric (de
regula dintr-o bobina).
Sub influenta autoinductiei intr-un conductor strabatut de un curent alternativ sau o piesa
masiva aflata in camp magnetic alternativ, se induce o tensiune legata de un curent pe piesa numit curent
turbionar.Curentul turbionar si campul aferent lui se opune campului magnetic exterior. Campurile electric
si magnetic din interiorul piesei sunt slabite, are loc o impingere a fluxului spre suprafata piesei. Efectul se
numeste efect pelicular.
Adancimea de patrundere(δ ) atat pentru curenti turbionari cat si pentru campul magnetic
depinde de:- frecventa de control (f)
- conductibilitatea electrica (γ)
- permeabilitatea magnetica relativa a piesei (µr).
O relatie experimentala pentru valoarea adancimii de patrundere este data de Forster:

500
δ =
f γµr

Relatia este valabila la frecvente mari. La frecvente mai mici, intalnite in controlul cu pulberi
magnetice, adancimile de patrundere conform relatiei sunt subevaluate, de aceea se determina
experimental.

2.5. MEDII MAGNETIZATE-INFLUENTA CAMPULUI MAGNETIC ASUPRA MATERIALELOR

Electronii din invelisul atomic produc, ca orice sarcina electrica in miscare un camp magnetic.
De aceea orice electron se comporta ca un magnet minuscul ce are un moment magnetic orbital (datorita
miscarii pe orbita in jurul nucleului-µl)) si un moment magnetic de spin (printr-o explicatie mecanicista
momentul magnetic de spin este legat de miscarea electronului in jurul propriei axe-µs). Momentele
magnetice orbitale si de spin se compun vectorial rezultand momentul magnetic propriu al atomului
substantei respective.
 I. Materiale diamagnetice

- Comportament in camp magnetic:Materialele sunt slab respinse in camp magnetic.

Fig.3

- Explicatie fizica: Diamagnetismul este o manifestare a materialelor la care momentele orbitale si de

spin ale atomilor, prin adunare vectoriala, se compenseaza reciproc. In prezenta campului
magnetic, manifestarea diamagnetica estedependenta de variatia momentului magnetic orbitalµl.
Orbita unui electron din atom este circular de raza r. In absenta unui camp magnetic exterior, exista
momentulmagnetic orbital µl. Prin aplicarea unui camp magnetic, asupra electronului actioneaza o
forta care face sa creasca sau sa scada viteza electronului, nu se modifica raza traiectoriei ci numai
viteza de rotatie. Aceasta conduce la o variatie Δµ(moment magnetic orbital) intotdeauna opusa ca
sens campului magnetic exterior, care determina diamagnetismul.

µl µl + Δµ

2Δµ
Bext

-µl -µl + Δµ

a b
In absenta unui camp In prezenta unui camp

Fig.4: Momentul magnetic ce ia nastere 2Δµ opus

campului magnetic exterior Bext
- Dependenta de temperatura – diamagnetismul nu depinde de temperatura
- Valoarea permeabilitatii magnetice:µ <1
- Valoarea polarizarii: J<0
- Substante: Diamagnetismul este o proprietate generala a tuturor substantelor.Poate fi pus in
evidenta numai la substante ale caror momente magnetice si de spin au un moment magnetic
resultant nul, in general substante cu numar par de electroni.
Exemple:Pb,Zn,Cu
Cand atomii constituent ai unei substante au moment magnetic permanent, diamagnetismul este
mascat de alte tipuri de manifestari:paramagnetism, feromagnetism, etc

II. Materiale paramagnetice

- Comportament in camp magnetic:Materialele sunt slab atrase in camp magnetic.

Fig.5

- Explicatie fizica:Paramagnetismul este o manifestare a materialelor la care momentele orbitale si de

spin ale atomilor, prin adunare vectoriala, nu se compenseaza reciproc. Atomul are un moment
magnetic propriu dipolar µ. Daca o proba formata din N atomi, fiecare cu moment magnetic propriu
µeste plasata in camp magnetic, dipolii atomici tind sa se alinieze in sensul campului exterior. In
mod ideal la saturatie, momentul magnetic total ar fi Nµ. Aceasta nu se intampla din cauza agitatiei
termice.
- Dependenta de temperatura –Paramagnetismul depinde puternic de temperatura, prin legea gasita
experimental –legea Curie:
B
M=C
T
Unde M-magnetizarea, B-campul magnetic indus, T-temperatura.
Daca:
Mmax = µN /V V-volum

Si trasam curba M/Mmax = f(B/T) avem: Legea Curie

M/Mmax

Variatia reala

B/T Fig,7
- Valoarea permeabilitatii magnetice:µ>1
- Valoarea polarizarii: J>0
- Substante:Paramagnetismul poate fi pus in evidenta la substante la care suma vectoriala a
momentelor magnetice si de spin estediferit de zero, in general substante cu numar impar de
electroni.
Exemple:Cr,Al,Mg

III. Materiale feromagnetice

- Comportament in camp magnetic:Materialele sunt puternic atrase in camp magnetic.

Fig.8

- Explicatie fizica:Intre atomii adiacenti exista o forma speciala de atractie numita “cuplaj de schimb”
explicabil ca efect pur cuantic, determinat de cuplajul momentelor de spin. Momentele magnetice
sunt cuplate intr-un paralelism rigid, manifestat mai ales in retelele cristaline ale unor substante
(Fe2+).

Fig.9
Cuplajul de schimb nu este influentat de vibratiile ionilor din retea (vibratii determinate de modificari
de temperatura.
In retea apar domenii magnetice, regiuni in interiorul carora exista o aliniere perfecta a momentelor
magnetice, numite domenii Weiss.

Fig.10

Granitele dintre domenii sunt regiuni inguste in care orientarea momentelor magnetice elementare
variaza de la o anumita directie intr-un domeniu la o directie diferita in domeniul invecinat.Acesti
pereti se numesc pereti Bloch.Proba in ansamblul ei poate avea moment magnetic rezultant
foartemic sau chiar zero.
 Daca magnetizam proba intr-un camp magnetic exterior:
-cresc dimensiunile domeniilor care sunt orientate favorabil fata de directia campului exterior
pe seama celor care nu sunt
-directia momentelor magnetice dintr-un domeniu se modifica ca un tot unitar, apropiindu-se
de directia campului exterior.

Fig.11
In felul acesta putem explica fenomenul de hysteresis. Granitele dintre domenii nu revin exact pe
pozitiile initale la indepartarea campului exterior.

Fig.12
In fig.12este prezentat procesul de magnetizare initiala. Curba este ascendenta de la zero pana la
valoarea de saturatie(Curba noua). Dupa intreruperea magnetizarii ramane campul indus remanent
BR.Acesta este anulat (B=0) la o intensitate a campului exterior numita camp coercitiv HC.La cresterea
in continuare in sens negativ a campului H se atinge din nou saturatia, dupa care la intreruperea
campului ramane o inductie remanenta BR negativa. Dupa trecerea prin punctul HC ciclul se incheie si
curba se repeta la fiecare magnetizare ulterioara.
Luind in considerare valoarea campului magnetic remanent, materialele magnetice de clasifica in:
- materiale magnetice moi cu HC mic-fig.13a;
- material magnetice dure cu HC mare-fig.13b.

Fig.13
- materiale magnetice moi :oteluri moi, cu continut scazut de carbon
- material magnetice dure : oteluri dure cu continut mare de carbon

- Dependenta de temperatura – La o temperatura mai mare decat temperatura Curie (TC) cuplajul de
schimb se rupe si materialele feromagnetice devin paramagnetice:

Material TC(0C)
Co 1128
Fe 768
Ni 538

Temperatura Curie poate varia in aliaje .Ex: Aliaj Fe-Ni TC=0÷6000C

Ferita:TC=7680C
Cementita:TC=2100C
La o temperaturace depaseste temp.Curie apare in mod automat o demagnetizare, astfel ca piesele
tratate termic la valori mai mari de TC nu mai trebuie demagnetizate. Procese similar se regasesc si
in cazul laminarii sau forjarii.
De retinut: piesele supuse controlului magnetic se pot incalzi puternic, incalziri ce pot duce la
modificari de structura (se modifica TC sau µmax).
Proprietatile magnetice pot fi influentate si de: compozitia chimica, deformarea
plastica,premagnetizarea, existenta intrefierurilor, geometrii nefavorabile etc.
Ex: Fe si Ni sunt feromagnetice dar in aliaj cu peste 30%Ni, aliajul este practice nemagnetic (aliaj
austenitic) aceasta deoarece datorita dilatarii retelei cristaline, raportul intre distanta interatomica si
patura electronica interna incompleta se situeaza in afara valorilor necesare pentru feromagnetism
- Valoarea permeabilitatii magnetice:µ >>1
- Valoarea polarizarii: J>>0
- Substante:Co,Fe,Ni si aliaje ale lor (ex.oteluri)

IV. Materiale antiferomagnetice

- Comportament in camp magnetic: Materialele sunt slab atrase in camp magnetic la tempraturi
obisnuite similar cu al materialelor paramagnetice.

- Explicatie fizica:Intre atomii adiacenti exista forma de atractie numita “cuplaj de schimb”, determinat
de cuplajul momentelor de spin. Momentele magnetice sunt cuplate intr-un antiparalelism rigid

Fig.14
Cuplajul de schimb nu este influentat de vibratiile ionilor din retea (vibratii determinate de modificari
de temperatura.

- Dependenta de temperatura –Pana la o temperatura numita temperatura Néel (TN) magnetizarea

are o usoara scadere, dupa aceasta temperatura,materialele antiferomagnetice devin
paramagnetice, magnetizarea respectand o lege similara legii Curie (v.fig.15) sub forma:
B
M=C
T+θ
Unde M-magnetizarea, B-campul magnetic indus, T-temperaturiar iar θ este un parametru gasit
experimental .
Daca:
Mmax = µN /V V-volum

Si trasam curba M/Mmax = f(B/T) avem:

 M/Mmax

B/T Fig.15
θ TN

- Valoarea permeabilitatii magnetice:µ >1

- Valoarea polarizarii: J>0
- Substante:MnO, MnS, Cr2O3

V. Materiale ferimagnetice

- Comportament in camp magnetic:Materialele sunt puternic atrase in camp magnetic.

- Explicatie fizica:In reteaua unei substante ferimagnetice exista doua feluri de locuri ocupate de ionii
A si B. Intre ionii A si totodata intre ionii B exista interactiuni de “cuplaj de schimb” pozitive, intre ionii
A si B exista interactiuni de “cuplaj de schimb” negative mai mici. Exista doua seturi de spini in retea
antiparalele partial compensate. In ansamblu o substanta ferimagnetica se aseamana mult cu o
substanta feromagnetica avand insa o magnetizare de saturatie mai slaba.

Fig.16
O substanta ferimagnetica se aseamana mult cu o substanta feromagnetica
-au o magnetizare de saturatie mai slaba
-se formeaza domenii de magnetizare in care exista o magnetizare reultanta spontana
-prezinta ciclu hysteresis
- Dependenta de temperatura Cresterea temperaturii face sa descreasca magnetizarea spontana, la
o temperatura numita temperatura Curie ferimagnetica mterialul devine paramagnetic
- Valoarea permeabilitatii magnetice:µ >>1
- Valoarea polarizarii: J>>0
- Substante:
-ferite spinelice:oxizi dubli de formula MOFe2O3 unde M este ion bivalent de Mn, Fe, Co, Ni, Cu,
Zn, Mg, Cd, iar Fe este trivalent-magnetita Fe2O4(ferita de fier), sau ferite de MnZn,NiZn
-ferite granate cu formula 3M2O35Fe2O3 unde M este un pamant rar trivalent
Feritele au utilizare in electrotehnica si electronica pentru ca au rezistivitate mare (104÷108Ωm) si de
aceea pierderile prin curenti Foucault sunt mult mai mici decat in cazul materialelor feromagnetice.