ORTODONTIE

CURS I.
Standardele generale privind cunostiintele necesare tehnicianului pentru
confectionarea aparatelor ortodontice sunt:
1.Pregatirea modelelor si a inregistrarilor, pentru proiectarea si realizarea aparatelor
ortodontice.
Cerinte: fisa de laborator, dezinfectare, observarea defectelor amprentei/modelului,
reamprentare, real. corecta a gipsului, turnarea corecta, insemnarea pe model a datelor,
indepartarea dintilor extrasi, pregatiea dintilor pentru sarma, indentific. anomaliilor dm.
2.Proiectarea şi realizarea aparatelor ortodontice funcţionale.-lipitura
Indicate in corectarea anomaliilor dm, din per copilariei si a adolescentei. Consta in
asamblarea componentelor, fixarea lor, aplicarea polimerului, procese de polimerizare şi de
finisare finală.
a) Proiectarea, realizarea şi poziționarea componentelor aparatului ortodontic funcţional
b) Asamblarea şi realizarea aparatului ortodontic funcţional
c) Aranjarea, finisarea, lustruirea şi evaluarea aparatului ortodontic funcţional
3.Proiectarea si confectionarea aparatelor ortodontice fixe.-sudura
-inel din otel inoxidabil: nu trebuie sa lezeze, trb adaptat, nu trb sa inalte ocluzia.
a) Asamblarea şi unirea componentelor în confecţionarea aparatelor ortodontice fixe.
b) Asamblarea şi unirea componentelor în confecţionarea aparatelor ortodontice fixe
c)Aranjarea, finisarea, lustruirea şi controlul aparatului ortodontic fix
4. Proiectarea şi realizarea aparatelor ortodontice mobilizabile.
Standardele generale acoperă întreaga arie ce se referă la execuţia, asamblarea
componentelor, deretentivizarea, examinarea, aplicarea materialului, polimerizarea şi
finisarea aparatului ortodontic.
a)Proiectarea, execuția, poziționarea componentelor aparatelor ortodontice mobilizabile
b) Asamblarea şi confecţionarea aparatelor ortodontice mobilizabile
c) Unirea componentelor în execuţia aparatelor ortodontice mobilizabile
d) Prelucrarea, finisarea, lustruirea şi controlul aparatelor ortodontice mobilizabile
CURS II.
Erupţia dentară reprezintă procesul prin care un dinte se deplasează din locul germinativ
iniţial până la atingerea planului de ocluzie şi intrarea în funcţie.
Faza intraosoasa—Faza intraorala—Migrare verticala—Migrare meziala.
Dentitii:
a)Dentitia temporara : 20 dinti: 8 incisivi+4 canini+ 8 molari. Varsta: 6luni—6ani
b)Dentitia mixta: de la eruptia primului dinte permanent pana la disparitia ultimului dinte
temporar. Varsta: 6—12ani.
c)Dentitia permanenta: 32 dinti: 8 incisivi+4 canini+8 premolari+ 12 molari.
Dintii permanenti provin din:
● lama dentară primitivă (sau primară) - dă naștere molarilor permanenți
● lama dentară secundară -dă naștere dinților permanenți succesionali
 Etapele caracteristice eruptiei dentare:
-Etapa preeruptivă : zona unde s-a format până la atingerea mucoasei bucale, din momentul
initierii formarii coroanei si pana in momentul finalizarii acesteia
-Etapa prefuncțională (eruptiva): apariției primului punct de sub mucoasă până la atingerea
planului de ocluzie și întâlnirea cu anatgoniștii.
-Etapa funcțională (posteruptiva): care cuprinde perioada din momentul intâlnirii cu dintele
antagonist și intrarea în funcție.
RIZALIZA:
Reprezinta un proces fiziologic ce debuteaza cu aprox 2 ani inainte de perioada de inlocuire
a dintelui temporar. Debutul procesului are loc pe suprafata radacinii care vine in contact
cu dintele permanent.
Rizaliza incisivilor: mugurii inc permanenti au o pozitie intramaxilara. Eruptia are loc
prin deplasarea inainte si in jos(max)/ sus(mand). Daca rizaliza nu are loc se va forma o
ocluzie dubla, permanentii erup oral fata de cei temporari.
Rizaliza molarilor: mugurii prem perm, sunt situati intre radacinile mol temporari, astfel
procesul de rizaliza debuteaza interradicular si evolueaza mai rapid
Situatii patologice:
-reincluzia mol II temporar.
-rizaliza dintilor permanenti este intotdeauna patologica sau din cauze necunoscute.
CURSUL III.
Amprenta, turnarea si soclarea modelelor, analiza.
Amprenta:-se vor turna ambele arcade. Se va turna model de lucru+model de studiu,
amprenta trebuie sa fie rezistenta si sa aiba o buna retentie (se lipesc benzi de leucoplast)
-alginate sau siliconi.
-gipsul: suflat de calciu bihidratat
-Amprentarea propriu-zisă: Arcada inferioară: centrează lingura aşezând-o simetric şi
simultan cu porţiunile distale la nivelul zonelor retromolare, executând o presiune lentă ce
se continuă spre zona anterioară pe măsura aşezării lingurii pe arcadă. Se cere copilului să
ridice limba spre palat şi să o proiecteze uşor spre anterior în timp ce degetele arătătoare
sunt în gura pacientului şi cele două police sub mandibulă.
Arcada superioară: după introducerea lingurii în cavitatea
bucală se aplică mai întâi la nivelul tuberozităţilor, se centrează şi apoi se presează lingura
treptat spre zona anterioară până sunt cuprinşi incisivii superiori.
Analiza monomaxilară cuprinde:
a. Apelul dinţilor
b. Modificările de poziţie unidentare
c. Modificările de grup dentar
d. Modificările de formă ale arcadelor
e. Examenul bolţii palatine.
CURSUL IV.
Aparate ortodontice mobilizabile.
Plăcile palatinale şi plăcile linguale au ca şi caracteristici principale următoarele:
-pot fi oricând aplicate şi îndepărtate din cavitatea bucală de medic şi de pacient.
-declanşarea forţelor ortodontice se realizează prin deformarea componentei elastice.
-dacă sunt utilizate pentru corectarea anomaliilor dento-maxilare, plăcile au nevoie de forţă
ortodontică, retenţie şi ancoraj. Dacă sunt utilizate ca aparate de contenţie, este nevoie doar
de retenţie.

Avantaje: - Se pot repara în cabinet sau în laborator.

- Permit adăugarea de elemente funcţionale. Dezavantaje:
- Se sprijină pe dinţi şi pe parodonţiu, pericolul - Pot fi îndepărtate de pacient nerespectându-se
suprasolicitării unor dinţi fiind redus indicaţiile de tratament
- Realizarea în laborator este simplă şi implică un - Unele elemente necesită activări frecvente şi
preţ de cost redus implicit mai multe controale periodice
- Se pot utiliza şi elemente prefabricate - Nu permit redresări ortodontice de fineţe
- Adaptarea în cavitatea bucală este uşoară şi - Elementele componente se pot deforma sau
rapidă fractura la pacienţii neglijenţi
- Prin îndepărtarea de pe arcade sunt posibile - La pacienţii alergici la acrilat, pot să apară
tratamentele odontale sau parodontale reacţii gingivale sau parodontale.
- În cazul hiperactivării unor elemente apare o
instabilitate a aparatului
- Unele elemente pot fi activate de copil sau de
aparţinător
Elementele de ancorare si elem active sunt din sarma de wipla de 0,1-2mm.
În componenţa plăcilor ortodontice sunt cuprinse:
1. baza plăcii ortodontice care se realizează din răşini acrilice
2. elementele active biomecanice (arcul, şurubul) sau funcţionale
3. elementele de ancorare (croşete, gutiere).
Baza placii ortodontice.
Caracteristici:
-participa la stabilitatea aparatului ortodontic
-participa la mentinerea arcurilor din sarma principale sau auxiliare
-transmiterea fortelor ortodontice
-poate fi sectionata in mai multe fragmente unite intre ele
-suficient de rezistenta, 2-3 mm grosime
-margini usor rotunjite
-fata mucozala in contact intim, iar fata exterioara lucioasa,neteda,plana si lustruita
Modul de actiune: sub actiunea elementului activ (surub,arc), baza exercita forte atat
pe suprafata dintilor cat si a periostului procesului alveolar, determinand modificari ale
dintilor si a structuii osului.
 SECTIUNEA BAZEI PLACILOR:
Poate fi unica sau fragmentata:
*La MAXILAR: poate fi sectionata pe linia mediana, in ”L”, ”Y” ,trapez sau atipic
sectorial.
-Sectionata pe LINIA MEDIANA:--indepartarea celor doua jum sub actiunea elem activ
--efect ortodontic: DILATARE SIMETRICA a arcadei.
-Sectionata in ”L”:--se deplaseaza fragmentul mic, suferind maximum de actiune ortod.
--efect ortodontic: DILATARE ASIMETRICA a arcadei
-Sectionata in ”Y”:--cele 3 fragm sunt unite prin 2 elemente active
--efect ortodontic: MARIRE RADIARA a arcadei
-Sectionata in TRAPEZ:--segmentul mic se deplaseaza spre V
--efect ortodontic: ALUNGIRE a arcadei
-Sectionata ATIPIC SECTORIAL:--fragmentul mic se va deplasa in sensul de actiune
--efect ortodontic: in functie de FRAGMENTUL MIC.
*La MANDIBULA: poate fi sectionata pe linia mediana, paramedian unilateral sau
bilateral.
-Sectionata pe LINIA MEDIANA: -- cele doua frag se deplaseaza simetric in sens trans.
-- efect orto: EXPANSIUNE SIMETRICA
-Sectionata PARAMEDIAN :-- efect orto: EXPANSIUNE RADIARA.
-Sectionata ASIMETRIC UNILATERAL:-- fragmentul mai mic se va deplasa spre D, iar
fragm mai mare se va deplasa usor spre V.
Fazele de lucru:
1.Pregatirea modelului: umezire, saturare si izolare
2.Fixarea pe model a elementelor de sarma si a elem active
3.Realizarea propriu-zisa a bazei:
a)Tehnica pulberii si a lichidului: se presara pulberea peste care se adauga lichidul, pana la
obtinerea unei grosimi dorite a bazei.
b)Tehnica pastei: intr-un godeu se prepara pasta (2,5/3 pulbere +lichid). Amestecul trebuie
sa fie saturat de lichid si dupa 2,3 min, cand incepe sa se traga in fire, iar consistenta
permite modelarea, se va pune pe model. Se urmaresc ”zonele mai ascunze„sub retentiile
crosetelor. Se intinde materialul si se modeleaza cu excesul de lichid, pana la grosimea si
intinderea corecta, si la final baza aparatului se va finisa cu o cantitate de monomer
4.Polimerizarea: se va introduce intr-un vas cu presiune de : T=40*, ATM= 2,1-2,5
MIN=20.
CURSUL V.
Elementele active ale placilor ortodontice:
Sunt elemente generatoare de forte ortodontice cu actiune directa sau indirecta
putand fi biomecanice sau functionale.
ARCURILE
-sarma din otel inoxidabil cu diam de 0,5-1,2 mm
A) ARCUL COFFIN:
-arc palatinal ce uneste fragmentele bazei placii.
-caracteristic ”distantarea in evantai”
-”distantarea paralela” este posibila prin aplicarea a 2 sau 3 arcuri coffin
-grosime de 1,2 mm.
-aplicare la 1mm de mucoasa.
-forma de lira ce se intinde simetric pe o parte si de alta a liniei mediene.
-parti componente:
*O bucla principala: semicirculara, situata posterior, nu se inglobeaza in acrilat
pentru a oferi elasticitate. Limita posterioara a buclei este la nivelul fetei distale a mol I, iar
limita arcului in baza de face prin sectionarea distala a placii la nivelul fetei M a mol I.
*Doua recurbari anterioare: se ancoreaza in acrilat. Activare: va purta placa o
perioada nesectionata pt obijnuita , urmand a se activa arcul Coffin prin sectionare.
Grosime: 1,2mm= placa monobloc, 1mm= placa sectionata median.
B) ARCUL VESTIBULAR:
-elem activ pe fetele V ale frontalilor
-sarma din otle inoxidabil de 0,7mm.
-elemente componente:
*Curbura principala: reprezinta portiunea centrala a arcului. Se modeleaza dupa
forma ideala a arcadei. Curbura principala va lua contact cu acele supraf ale dintilor
frontali vestibularizate, actionand prin presiune cu scopul de a oraliza dintii pana la
contactul suprafetelor cu arcul vestibular si incadrarea acestora in arcada. Are ca limite 1/3
M a fetei V a caninilor.
*Doua bucle de activare: pornesc de la fata M a caninilor, spre fundurile de sac avand
forma literei U, limita fiind la 3 mm de coletul dintilor. Piciorul D va trece prin nisa dintre
canin si prem I,cu un contact foarte strans pentru a nu influenta ocluzia si va intra in baza
aparatului cu 2 cozi de retentie ondulate.
C) ARC VESTIBULAR CU BUCLE TRIUNGHIULARE:
-sarma de wipla de 0,6mm.
-control mai buna asupra caninilor, il poate oraliza sau distaliza.
-curbura principala intinsa intre fetele D ale caninilor. Se reflecta catre M, realizand bucle
triunghiulare. Bratul M se afla in contact strans cu arcada dentara, aceasta va trece prin nisa
dintre lateral si canin, si se termina cu 2 cozi de retentie in baza placii ortodontice.
D) ARC VESTIBULAR IN ”T”, ”M” sau ”deget de manusa”:
-sarma de wipla de 0,7mm.
-”M” il folosim pentru translatari, avand actiune pe toata suprafata V a caninului
-”T” il folosim pentru derotari, dat celor 2 brate.
- confectionarea arcurilor: -lungimea egala cu perimetrul arcadei
-se modeleaza curbura principala incat sa urmareasca forma
ideala a arcadei, sa stea netensioanta pe suprafata V.
-locul de incepere a buclelor este 1/3 M a fetei vestibulare a
caninilor
-se conf bulce de activare.
-indicatii: oralizarea dintilor prin inclinarea spre P sau L + derotarea incisivilor rotati in ax
(are nevoie de un resort auxiliar in ”S” sau ”8”)
 E)ARCURILE VESTIBULARE FUNCTIONALE:
- au rol în ghidarea mandibulei în propulsie sau în retropulsie. Se caracterizează prin faptul
că retenţiile sunt la nivelul unui maxilar, iar curbura principală la nivelul celuilalt maxilar.
F) ARCURILE V. IN CAZUL DESPICATURILOR LABIO-MAXILO-PALATINALE
-sunt arcuri pasive ce prezintă la nivelul curburii principale ondulaţii ale sârmei pentru
retenţionarea unei pelote acrilice. Rolul ei este de a ghida cicatrizarea după intervenţia
chirurgicală sau de a frâna creşterea excesivă a bontului median foarte proeminent.
RESORTURI AUXILIARE
-actioneaza pe un nr limitat de dinti:
A) R.A. IN ARC DE SIGURANTA:
-sarma de wipla 0,7mm.
-scop: in incadrarea pe arcada a caninilor ectopici.
-extremitatea libera vine in contact cu fata M a caninilui
-traseul continua spre V unde formeaza un helix.
-trece peste planul de ocluzie prin nisa dintre: PrI-PrII, PrII-MI, MI-MII.
B)R.A. LINIAR/ DIAPAZONUL:
-sarma de wipla 0,7mm.
-indicat pentru mezializarea sau distalizarea unui dinte frontal sau lateral, fiind eficient pe
distante relativ mari
-capatul liber trb sa vina in contact corect cu supraf dintelui fiind usor indoit pt o mai buna
stabilitate.
-portiunea libera de aprox 15mm.
-traseul se continua printr-o coada de retentie ce va intra in baza.

C) R.A. IN ”S”: D) R.A. IN ”8”:

-sarma de wipla 0,5-0,6mm. -sarma de wipla 0,5-0,6mm.
-pe 1 sau 2 dinti -pe 1 dinte
-fixare perpendiculara pe fata orala -supraf de activare mai redusa, dar forta de
-se poate aplica pe oricare dinte activare mai mare
-la 1 mm de mucoasa -doar efect de vestibularizare
-derotari si vestibularizari frontale
E) R.A. IN CIUPERCA:
- sarma de wipla 0,5-0,6mm.
-pe oral, la 2 mm de colet, pe grupul frontal pentru vestibularizari si alinieri
-max 4 dinti
-alc: curba principala, 2 bucle largi de activare in S, 2 retentii in baza placii.
F) R.A. AUTOACTIVABIL:
-2 arcuri de mezializare clasice, pe o placa sectionata median
-indicat in inchiderea diastemelor.
G) R.A. IN ”V”:
-aplicat pe zonele Orale sau V ale fetelor proximale.
-indicat in inchiderea diastemei, inchiderea spatiilor, stari postextractionale.
-aplica forta la nivelul intregii suprafete aproximale, cu dirijare spre colet sau marginea
incizala
Elementele functionale asociate placilor ortodontice
-actioneaza in sensul propulsiei si retropulsiei
1.Platoul retroincisiv (curs.4/5/6 pg. 20)
2.Platoul inclinat
3.Scutul lingual (corectarea miscarii limbii, sarma de 0,8-0,9mm)
4.Masa interocluzala (inaltare provizorie a ocluziei)
5.Mentinatoarele de spatiu.
SURUBUL ORTODONTIC
Şuruburile sunt elemente active caracteristice pentru aparatele ortodontice mobilizabile ce
transformă mişcarea rotatorie de activare într-o mişcare translatorie cu efect ortodontic.
Şuruburile ortodontice pot fi monomaxilare (şurubul clasic, triplu, balama, de
mezializare, şurubul disjunctor), monodentare şi intermaxilare.
SURUBUL CLASIC:
-elem. componente: 2 semirame (tunel filetat+2 tunele netede+ pe semirame e retentionata o
sageata de plastic) tija filetata (partea activa a surubului, prezinta 4 orificii in care se
introduce cheita de activare),1 sau 2 tije netede de ghidare (max:2, mand:1) si plasticul de
protectie.
SURUBUL TRIPLU:
-3 semirame si 3 cilindri de activare. Pentru marirea radiara a arcadei sup., la placa sectionata
in Y.
SURUBUL DE MEZIALIZARE
-2 casete laterale si un plastic de protectie foarte gros.
SURUBUL BALAMA
-indicat in cazul arcadelor foarte inguste in zona frontala, pt deschiderea in evantai.
-o balama unita de tija filetata, brate de unire.
CURSUL VI
Elementele de ancorare ale placilor ortodontice.
ANCORAJUL:
- Ancorajul reprezintă sursa rezistenţei la acţiunea componentelor active ale aparatului
ortodontic.
-pentru ancoraj sunt indicate: gutierele acrilice, ancjorajul extraoral, arcul vestibular uneori,
crosetul Adams comun pe inc centali.
-ancorare echilibrata: ancorarea in trapez sau ancorarea in triunghi.
CORSETE (pozele)+
-Crosetul direct: croset interdentar, sarma de 0,6-0,8mm, forma liniara. Alc: ansa
liniara (subecuatorial,in 1/3 V), bucla, retentie. Caracteristici: buna stabilitate, impiedica
migrarea, forte de M sau D
GUTIERE ORTODONTICE
-gutiera este un element de ancorare realizat din acrilat, asemănător unui grup de coroane de
înveliş solidarizate între ele cărora li s-au desfiinţat pereţii intermediari.
-caracteristici: peretii gutierei (grosimi uniforme, peretele V la distanta de gingie, supraf
ocluzala= neteda, relief ocluzal, microplanuri inclinate.). Se aplica pe dintii neslefuiti.
Bilaterala sau mixta. Periodic este necesara captusirea gutierei. Determina inaltarea
provizorie de ocluzie. Impiedica egresiunea.