UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI DIN IAȘI”

FACULTATEA DE MECANICĂ

Uzarea in cuple de frezare

Student: Coordonator:
Ripeanu Constantin Dr. Ing. Olaru Dumitru

-IASI 2020-
 Uzarea in cuple de frezare

Uzarea constituie procesul de “pierdere progresiva de material de pe

suprafetele a doua elemente in contact aflate in miscare relativa”.
Uzarea poate fi definite ca o “modificare ireversibila” a suprafetelor cuplelor
de frecare, in procesul de frecare, in procesul de functionare. Modificarea poate
consta in:
 Pierderi de material
 Schimbari ale structurii la suprafata sau in substrat
 Schimbari ale duritatii si ale asptectului exterior
 Aparitia si dezvoltarea unor defecte in substrat ce pot sau nu sa
ajunga la suprafata.
Clasificarea profesorului Pavelescu
A. Tipuri fundamentale de uzare
1. Uzare adeziva
2. Uzare abraziva
3. Oboseala de contact
4. Uzare de coroziune:
 Coroziune chimica
 Coroziune de fretaj
 Coroziune galvanica
 Ciupire electrica
 Biocoroziune
B. Tipuri particulare de uzare
1. Uzare de cavitatie
2. Uzare de impact
3. Uzare prin cojire superficiala
4. Uzare prin rulare la rece
5. Uzare prin incretire
6. Uzare prin brinelare
7. Uzare prin fisurare termo-mecanica
8. Uzare prin deformare la cald
9. Uzare prin decolorare (patare).
Clasificarea profesorului Stachowiak (Australia)
1. Uzarea abraziva, de eroziune si de cavitatie
2. Uzarea adeziva
3. Uzarea de coroziune si oxidarea
4. Uzarea de oboseala de contact
5. Coroziunea de fretaj
6. Procese de uzare minore:
 Uzarea prin topire in zona de contact
 Uzarea prin ciupituri electrice
 Uzarea de impact
7. Uzarea materialelor nemetalice: polimeri, elastomeri, materiale
composite, materiale ceramice.
Clasificarea profesorului Jean Denape (Franta)
1. In functie de comportamentul global (aspect macroscopic si
empiric)

2. In functie de tipul de solicitare (aspect tehnologic, Siebel 1938)

3. In functie de procesul fizic

 Uzarea de adeziune

Legile uzarii adezive

1. Volumul de material uzat este proportional cu lungimea de frecare (L).
2. Volumul de material uzat este proportional cu sarcina aplicata cuplei de
frecare (Q).
3. Volumul de material uzat este invers proportional cu duritatea materialului
mai moale (HB).
𝑄
𝑉 = 𝐾𝑎𝑑 ∗ ∗𝐿
𝐻𝐵

Factorul 𝐾𝑎𝑑 este numit coefficient de uzura adeziva si are valori de 10−3 ÷
10−4 , functie de natura materialelor in contact.

Caracterul antagonist al materialelor

A. Materiale neantagoniste
 Lipsa tendintei de aliere
 Solubilitate solida foarte slaba
 Incompatibilitate din punct de vedere metallurgic.
Pb-Cr, Pb-Co, Pb-Ni, Pb-Fe, Al-In, Cr-Sn, Ag-Fe, Ag-Cr
Aliaje antifrictiune pe baza de Pb, Sn-Otel.
Comportarea la uzare si la frecare
Usoara uzare de adeziune cu forfecare rapida a mircojonctiunilor.
Coeficient de frecare redus in alunecare uscata.

B. Materiale cu character slab antagonist

Solubilitate solida slaba.
Co-In, Pb-Mo, Sn-Fe, Ag-Mo, Cu-W, Fe-Zr, Fe-Ta, Sn-Al
Aliaje antifricftiune pe baza de Cu, Sn-Otel.
Comportarea la uzare si la frecare
Uzare adeziva moderata.
Coeficient de frecare moderat in alunecare uscata.

C. Materiale cu pronuntat character antagonist

Solubilitate solida partiala.
Formare de compusi metalici.
In-Ni, In-Cu, In-Zn, Pb-Ag, Sn-Co, Sn-Cu
Al-Mo, Ag-Cu, Cu-Fe.
Comportarea la uzare si la frecare
Uzare adeziva severa, risc de gripaj in conditii uscate.
Coeficient de frecare ridicat in alunecare uscata.
D. Materiale cu caracter antagonist total
Solubilitate solida completa.
In-Ag, In-Sn, Pb-Sn, Zn-Cr, Zn-Fe, Al-Cr, Al-Fe, Fe-Cr
Fe-Fe, Otel-Otel, Ni-Cr, Cr-Cr, Ni-Ni.
Comportarea la uzare si la frecare
Incompatibile pentru frecare de alunecare.
Forme severe de uzare cu gripaj in alunecare uscata.
Coeficient de frecare ridicat in alunecare uscata.

Reducerea uzarii adezive

a. Alegerea corecta a materialelor ce formeaza cupla de frecare
b. Asigurarea unor conditii de ungere in regim mixt sau cu film continuu
de lubrifiant.
c. In conditii de presiuni ridicate si viteze mari de alunecare se utilizeaza
lubrifiant aditivat cu aditiv de extrema presiune (EP) (angrenaje
cilindrice, conice, melcate, rulmenti puternic incarcati, pompe cu roti
dintate).
 d. Aspecte termice sunt importante in procesul de uzare de adeziune. Se
recomanda limitarea temperaturii in cuple de frecare (racire fortata,
recucerea incarcarii, reducerea vitezei).

Uzarea de abraziune

Abraziunea este operatia mecanica de indepartare a materialului de pe

suprafetele in contact prin aschiere, microaschiere sau prin impact.
Acest process poate fi produs in moduri diferite:
 Prin aschierea suprafetei maim oi de catre varfurile de rugozitate
ale suprafetei cu duritate mai mare sau prin indepartare de
material la impact repetat.
 Prin aschierea a uneia sau a ambleor suprafete de catre particule
dure interpose intre cele doua suprafete.
Legile uzarii abrazive.
1. Volumul de material uzat este proportional cu lungimea de frecare (L).
2. Volumul de material uzat este proportional cu sarcina aplicata cuplei de
frecare (Q).
3. Volumul de material uzat este invers proportional cu duritatea
materialului mai moale (HB).

𝑄
𝑉 = 𝐾𝑎𝑏 ∗ ∗𝐿
𝐻𝐵
Factorul 𝐾𝑎𝑏 este numit coefficient de uzura abraziva si are valori de
10−4 ÷ 10−1 , functie de natura materialelor in contact, de duritatea lor si
de duritatea materialului abraziv.

Reducerea uzarii abrasive

a. Cresterea duritatii suprafetelor materialelor ce formeaza cupla de frecare.
b. Asigurarea unor conditii de ungere in regim mixt sau cu film continuu de
lubrifiant.
c. Reducerea contaminarii cu particule abrasive a lubrifiantului.
d. Asigurarea unor conditii de etansare corecte a cuplelor de frecare in scopul
evitarii patrunderii materialului abraziv din exterior.
e. Asigurarea circulatiei la nivelul cuplei a uleiului pentru preluarea
particulelor de uzura si asigurarea filtratii uleiului.