Fadel

Universitatea Petrol Si Gaze Din Ploieşti
INTRODUCERE
zacamantul Helvetian de pe structura botesti vest se afla situate la cea.1 Km N-E de orasul
pitesti, intr-o zona cu relief diferentiat, elevatiile sondelor variind intre 360-405 m
structura botesti face parte din punct de vedere geologiv din depresiunea Getica, care reprezinta
partea vestica de depresiunii precapatice.
Existenta unui anticlinal in depozitele tertiare a fost indicate de prospectiuni geofizice executate
in anul 1979-1980, cand s-a confirmat existenta unei acumulari industriale de gaze.
Pana in present s-au sapat pe structura un numar de 9 sonde:7 de cercetare, si 2 de exploatare

:3131 si 3132.
Dupa probarea celor 5 comlexe nisipoase din Helvetian, sondele au fost abandonate, chiar cu
rezultat, zacamant nefiind exploatat, deoarece sondele mu indeplineau conditiile tehnice necesare
exploatarii din cauza cimentarilor successive efectuate la stratele superioare ca adancime fata de
cele cu gace. Zacamantul a fost pus in exploatare prin sonda 3130 si 3132 in ian. 1996.
Zăcămintele de gaz condensat au primit o importanţă zilnică mai mare în unele ţări.
Gazul natural va fi resursa energetica ce va asigura trecerea la un sector energetic cu emisii resduse
de CO2, rezervele mondiale confirmate de gaz natural putand asigura consumul actual pentru o
durata de peste 150 de ani.
In perspectiva anului 2030 gazul natural va asigura aproximativ 25% din cererea mondiala de
resurse, urmand sa devina a doua resursa energetica ca importanta dupa petrol.
Arderea gazului natural pentru producerea de energiei electrica genereaza de doua ori mai putine
emisii decat arderea carbunelui, de exemplu.
Din actualele rezerve mondiale de gaz natural (confirmate) aproximativ 50% provin din surse
neconventinonale, surse ce pot fi exploatate cu riscuri foarte mici/gestionabile pentru mediul
inconjurator.
1
Fadhil Abbas Abdulhussein
CAPITUL 2
CLASIFICAREA ZACAMINTELOR DE GAZE
În general, dacă temperatura de zăcământ se situează deasupra temperaturii critice a

sistemului de hidrocarburi, zăcământul respectiv este considerat ca un zăcământ de gaze
naturale. Conditiile care asigura formarea zacamintelor de gaze naturale sunt urmatoarele:
1.existenta rocilor mama (generatoare) de hidrocarburi;
2. posibilitatea migrarii hidrocarburilor de roca mama la roca rezervor (magazin);
3. existenta rocilor rezervor, care sa aiba capacitatea de acumulare a hidrocarburilor;
4. existenta rocilor protectoare, care determina si protejeaza inchidera acumularilor de

hidrocarburi;
5. existenta unui aranjament structural (tectonic) stratigrafic sau litologic care sa mentina
hidrocarburile intr-un echilibru stabil (capcana).
Formele structural in care se intalnesc cele mai multe zacaminte de gaze naturale sunt cutele
anticlinalele reprezentand strate din interiorul scortei terestre indoite cu concavitatea in jos,
avand aspectul unei alibi resturnate. In acest cute se pot acumula hidrocarburile care se vor
aranja pe verticala in functie de densitate. Astfel, gaze vor ocupa partea superioara (botla
anticlinalului) avand densitatea cea mai mica, urmeaza titeiul (in cazul zacamintelor de titei cu
cap de gaze) iar apoi apa care se va regasi la partea inferioara a anticlinaluli si eventual in
siniclinal (fig. 2.1)
2
Fig.2.1 Anticlinal petrolifer
Cum este prezentat in figura 2.1, exista trei tipuri de straturi
1. strat saturat cu gaze

2. strat saturat cu titei
3. strat acvifer
Clasificarea zacamintelor de gaze naturale dupa forma si tipul capcana zacamintele de gaze
naturale se clasifica, dupa cum urmeaza:
a. Zacaminte stratiforme,
b. Zacaminte delimitate litologic (lenticulare)
c. Zacaminte combinate (intermediare)
d. Zacaminte massive
e. Zacamant masiv
f. Zacamant lenticular
3
Fig. 2.2 Tipuri de zăcăminte de gaze naturale [ a. zacamant stratiform boltit, b. zacamant
stratiform ecranat tectonic, c. zacamant stratiform ecranat stratigrafic, d. zacamant stratiform
ecranat litologic,
In functie de caracterul apei, cu care majoritatea zacamintele de gaze naturale intre in contact,
fiecare categorie de zăcăminte se imparte in trei clase:
 Zacaminte cu apa active

 Zacaminte cu apa inactive
 Zacaminte lipsite de apa libera
O clasificare relative recenta a zacamintelor de gaze naturale se face functie de proprietăţile fizice
ale rocilor rezervor si de complexitatea tehnologiilor utilizate pentru zăcăminte de gaze naturale:
conventionale si neconventionale.
 Zacaminte conventionale
 Zacaminte neconventionale
In figura de mai jos sunt prezentate zacaminte de gaze conventionalele si neconventionale percum
si gaze de sist.
4
Fig. 2.3 Zăcăminte de gaze naturale
Asa dar in cadrul zacamintelor neconventionale, acumularile de gaze naturale se gasesec sub
următoarele forme
 Acumularile de tip tight gas,

 Acumularile de tip shale gas,
 Acumularile de tip coalbed methane,
 Acumularile de tip methane hydrates,
Pe baza diagramei de stare si conditiilor de zacamant predominante, zacamintele pot fi clasificate

in patru subgrupe:
 Zacaminte de gaze cu condensate cu comportare retrograde;
 Zacaminte de gaze cu condensate de langa punctul critic;
 Zacaminte de gaze umede (bogate);
 Zacaminte de gaze cu uscate (sarace);
5
2.1 ZACAMINTE DE GAZE CU CONDENSATE CU COMPORTARE RETROGRADE
Gazul cu condens este foarte asemănător cu uleiurile volatile din punct de vedere al culorii (verde,
portocaliu, maro, chiar limpede) și gravitației (40 ° până la 60 ° API) a uleiului produs. Cu toate
acestea, temperatura rezervorului de gaz condensat este mai mare decât temperatura critică a
fluidului și în cazul în care uleiul volatil este un lichid la rezervorul original de presiune și
temperatură, un gaz condensat este un gaz. (9)
Dacă temperatura de zăcământ Tz se află între temperatura critică Tcr şi punctul Tct ce reprezintă
cricondentermul fluidelor din zăcământ, zăcământul se consideră a fi un zăcământ de gaz–
condensat retrograd. Această categorie de zăcământ de gaze este unică ca tip de acumulare de
hidrocarburi, deoarece comportarea termodinamică specială a fluidelor din zăcământ reprezintă
factorul de control al dezvoltării şi epuizării proceselor din zăcământ. În diagrama de stare
presiune–temperatură din figura 2.1, s-a reprezentat prin punctul 1 un zăcământ de gaze cu
condensat cu comportare retrogradă, pentru condiţiile iniţiale considerate.
Deoarece presiunea de zăcământ este situată deasupra punctului de condensare superior, sistemul
de hidrocarburi se prezintă într-o singură fază în zăcământ, respectiv faza vapori. În timpul
exploatării, când presiunea scade izoterm de la presiunea iniţială (punctul 1) la presiunea de
condensare superioară
(punctul 2), vaporii de gaz uncap să condenseze. Continuând să scadă presiunea, în loc de
expansiune, la gaze, sau vaporizare, la lichide, aşa cum ne aşteptam, amestecurile de hidrocarburi
tind să condenseze.
6
Fig.2.3 Diagrama de stare pentru un zacamant de gaze cu condensat cu comportare retrograda
Procesul de condensare retrogradă continuă să se desfăşoare prin scăderea presiunii până când
lichidul se depune sub formă de picături, atingând maximul în punctul 3. Pentru a ajunge în punctul
4, trebuie să se traverseze din nou curbele de condensare, ceea ce însemnă că tot lichidul astfel
format să se vaporizeze, deoarece sistemul se află în stare de vapori în punctul de condensare
inferior.
Caracteristicile fizice care definesc această categorie de gaze cu condensat sunt:
1. Raţia gaze-lichid cuprinsă între 1425 şi 12500 m3N/m3. În general, raţia gaze-lichid pentru
un sistem de gaze cu condensat creşte în timp, datorită depunerii picăturilor de lichid
formate din componenţii grei ai sistemului;
2. Densitatea specifică a condensatului nu depăşeşte valoarea de 740 kg/m3;
3. Lichidul este în general incolor sau uşor colorat, în condiţiile de depozitare la rezervor.
Curbele volumice de vaporizare a lichidului, numite si curbe de depunere sub forma de picături a
lichidului, sunt reprezentate in figura 2.4. In majoritatea zacamintelor de gaze cu condensat,
volumul de lichid condensat depaseste rareori 10% din volumul porilor rocilor colectoare.
7
Aceasta saturatie cu lichid rezultat din condensare nu permite, de regula, curgerea fazei lichide.
In jurul sondei, unde diferenta de presiune este mare, trebuie sa se acumuleze sufficient lichid,
datorită picăturilor depuse, pentru a se obtine curgerea bifazica a amestecului format din gaz si
lichidul retrograd.
Fig.2.4 Curbele volumice de vaporizare a lichidului
2.2 ZACAMINTE DE GAZE CU CONDENSATE DE LANGA PUNCTUL CRITIC

Dacă temperatura de zăcământ este apropiată de temperatura critică, conform figurii 2.5,
amestecurile de hidrocarburi sunt numite gaze cu condensat provenite de lângă punctul critic.
Comportamentul acestei categorii de gaze naturale este descris de scăderea izotermă a presiunii,
după cum este arătată de linia verticală 1-3 din figura 2.5 si de asemenea, de curba de volatilizare
a lichidului sub forma de picături, corespunzator figura 2.6
Deoarece toate liniile calitative converg în punctul critic, îşi face apariţia foarte rapid faza lichidă
sub punctul de condensare ca rezultat al reducerii presiunii, Această comportare poate fi justificată
de faptul că o mulţime de linii calitative de egal titlu sunt traversate foarte rapid de izotermă prin
scăderea presiunii,
8
din punctul în care lichidul încetează să se mai formeze şi începe să se volatilizeze din nou, astfel
că zăcământul trece din zona de comportare retrogradă într-o zonă de vaporizare normală. Datorită
fenomenului de condensare din zăcământ, are loc o creşte a raţiei gaze-lichid.
Fig.2.4 Diagrama de stare pentru un zacamant de gaze cu condensat situat langa punctul critic
Exploatarea raţională a zăcămintelor care conţin gaze cu condensat se face menţinând presiunea
de zăcământ peste presiunea de început a vaporizării, deoarece condensatul poate să nu curgă spre
sonde şi să rămână imobil.
Fig.2.4
Curba de volatilizare a lichidului pentru un sistem de gaze cu condensat situat langa punctul
critic
9
Gazele extrase fiind mai usoare, amestecul ramas in zacamant devine din ce in ce mai greu si
Procesul de condensare se accentueaza. Daca a avut loc deja condensarea, data fiind valoarea
economica ridicata a lichidului condensat, se pot injecta in zacamant gaze sarace; prin modificarea
compozitiei globale a amestecului, condensatul se revaporizeaza.
Din punct de vedere al compozitiei, gazele cu condensat conţin 70….80 % metan si o fractie
semnificativa de componenti grei (C7….C20- omologi parafinelor). Ele prezintă, intr-un domeniu
larg de condiţii (p.T) transformari anormale ale starii de agregare.
2.3 ZACAMINTE DE GAZE UMEDE
Zăcămintele de gaze umede, denumite şi bogate, sunt prezente atunci când temperatura de
zăcământ se situează deasupra punctului cricondenterm al sistemului de hidrocarburi, aşa cum
rezultă din diagrama prezentată în figura 2.3.
Deoarece temperatura de zăcământ depăşeşte temperatura cricondentermă a sistemului de

hidrocarburi, fluidele din zăcământ rămân tot timpul în zona fazei de vapori, zăcămintele fiind
depletate izotermic, ca în cazul când ne situam de-a lungul verticalei A-B. În timpul exploatării, la
suprafaţă, presiunea şi temperatura gazelor vor scădea.
Daca gazele exploatate provin din zona de comportare bifazica, atunci faza lichida va condensa
separat de gaze, proces ce va avea loc in separatorul bifazica dela suprafata.
Acesta sisteme contin o anumita fractie de componenti grei, care genereaza lichidul din separator.
Fractia importanta de propan si butan face ca din acest lichid sa se separe gazul lichefiat (aragazul)
10
Fig
Gazele umede sunt caracterizate prin următoarele proprietăţi:
 Raţia gaze-ţiţei este cuprinsă între 10700 şi 17810 m3N/m3;

 Densitatea specifică a lichidului măsurată la rezervorul de lichid este 780 kg/m3;
 Lichidul este incolor.
 Compoziţia gazelor umede (bogate) se caracterizează printr-un conţinut de 50 şi 80 % metan,
restul componenţi C2…C6.
2.4 ZACAMINTE DE GAZE CU USCATE
În acest caz sistemul de hidrocarburi se află sub formă de vapori (gaze), atât în condiţii de
zăcământ cât şi în cele de suprafaţă, temperatura de zăcământ fiind mult superioară punctului
cricondenterm. Singurul lichid asociat cu gazele aflate în zăcămintele de gaze uscate este apa. Prin
destindere, din aceste sisteme nu rezultă lichid nici în zăcământ nici în separator. Diagrama de stare
a zăcămintelor de gaze uscate este prezentată în figura 2.4.
Din punct de vedere al compoziţiei gazele uscate (sărace) conţin printre 85 şi 99 % (molar) metan,
în rest componenţi C2…C6. Datorită preponderenţei unui singur component (metanul), domeniul
(p, T) de
11
existenţă a celor două faze este relativ îngust, iar presiunea critică a sistemului este mică, apropiată
de cea a metanului.
Fig.2.4
În mod normal, un sistem de hidrocarburi care are raţia gaze-lichid mai mare de 17810 m3N/m3,
este considerat a fi un gaz uscat sau sărac.
12
CAPITUL 3
METODELOR DE EXPLOATARE A ZACAMINTELOR de gaz
Exploatare zacamintelor de gaze cu condensat se face prin metoda echilibrului de faza sau prin
Metoda de mentinere a presiunii in zacamintele de gaze cu condensate.
Mentinerea presiunuu zacamintelor de gaze cu condensat in timpul procesului de Exploatare se

poate realiza astfel:
1. Prin regimul de impingere a apei, datorat unui puternic acvifer active ce se manifesta dupa
o scădere relativ mica a presiunii in zona productiva.
2. Mentinerea presiunii dela inceput pana la sfarsitul exploatării prin injectie de apa in
zacamant
3. Prin injectie de gaze sarace in zacamant, metoda numita si reciclarea gazelor.
4. Prin combinarea Metodelor de mai sus.
De la caz la caz, se pot intalni anumite zacaminte ce conţin fluide chiar de langa punctul critic.
Pentru acestea se apleleaza la metodele speciale de recuperare, ca de pilda injectia de gaze de
compozitii speciale, cat si Procesul de schimbare al fazelor in scopul cresterii eficientei operatiei
de recuperare.
4.1 EXPLOATAREA UNUI ZACAMANT DE GAZE CU CONDENSAT PRIN METODA

ECHILIBRULUI DE FAZA
Pentru un zacamant de gaze cu condensat fara acvifer activ, explatat pe seama destinderii elastice
a zonei productive, prin scaderea presiunii medii de zacamant, in timpul exploatarii, saturatia in
condens atinge valori de circa 10 %, cu mult mai mici decat saturatia minima. Pentru asigurarea
mobilitatii acestuia se considera ca din zacamant se produc numai gaze bogate, desi in decursul
exploatarii, saturatia in condens depusa in mediul poroziv variaza
Pentru proiectarea exploatarii acestor zacamant se foloseste urmatorul algoritm:
1. Se determina compozitia initiala a sistemului Ni, pentru cei n componenti la presiunea si

temperatura initiala de zacamant.
13
2. Pana cand presiunea medie din zacamant in timpul exploatarii atinge valoarea presiunii de
inceput de condensare, exploatarea se efectueaza ca pentru un zacamant normal de gaze.
3. Se impune o presiune pn egala cu presiunea initiala de zacamant, mai mica decat presiunea
de inceput de condensare pic si considerant procesul izoterm se determina numarul total de
moli de gaze Ng si numarul total de moli de lichid Nl, corespunzator fractiilor molare de
participare in amestec pentru faza gazoasa Yi, respectiv pentru faza lichida Xi, pentru
fiecare faza.
4. Se estimeaza volumul fiecarei faze din zacamant.
5. Se efectueaza extragerea unui volum de gaze la presiunea constanta.
6. Se recalculeaza la presiunea pn, compozitia pe ansamblul sistemului, prin scaderea
numarului de moli echivalent fiecarui component din gazele extrase.
7. Cu urmatoarea compozitie se preocedeaza identint pornind de la pasul 3.
8. Calculele se repeta pana la atingerea presiunii de abandonare a zacamantului.
4.2 METODA DE MENTINERE A PRESIUNII IN ZACAMINTELE DE GAZE CU

CONDENSATE PRINTRUN REGIM NATURAL DE IMPINGERE A APEI
DATORAT UNUI ACVIFER ACTIV.
Foarte puţine cazuri de zacminte de gaze cu condensat exploatate datorita impingerii

naturale a apei se intalnesc in literature de specialitate. Pentru a putea fi economica, impingerea
de apa trebuie sa fie suficient de puternica ca sa mentina presiunea de zacamant destul de mare
si sa reduca la minim depunerile de hidrocarburi condensabile in zacamant.
Impunand aceste condiţii, cheltuielile de energie necesare procesului de reciclare a gazelor

sau celorlalte operatii effectuate pentru mentinerea presiunii de zacamant nu pot fi justificată,
Astfel, un calcul ingineresc si o analiza din punct de vedere economic se va face daca aceste
posibilitati ar parea a fi iminente. Analizele vor include o revedere a conditiilor mediului
geologic de zacamant, pentru a aprecia in orice situatie daca regimul (procesul) natural de
impingere a apei de zacamant este apt inca din fazele initiale sa tina pana la epuizarea
zacamantului. De asemenea, sunt si alte. Consideraţii ce trebuie studiate cu grija, incluzand
14
costul proceselor de deshidratare al gazelor produse, investitiile facute pentru sondele devenite
invadate, de eficienta procesului de dezlocuire a apei de gaz si de
potentialul sondei, tinand cont de pierderile de condensat in zacamant, de faptul ca sondele

incep premature sa evacueze apa de zacamant ducand in final la Blocarea startului productiv.
4.3 METODA DE MENTINERE A PRESIUNII DE ZACAMANT PRIN INJECTIE DE

APA
Desi la prima vedere pare un proces practic, atractiv, este mai rar folosit din cauza dificultatilor
care apar in timpul exploatarii zacamintelor de gaze cu condensat.
Procesul pare foarte atractiv din cauza ca raportul intre mobilitatea apei si a gazelor fiind foarte
mic, se sconteaza o dezlocuire depinde nu numai de eficienta dezlocuirii in zona inundata, ci in
acest caz mai ales de eficienta inundarii, atunci ajungem la concluzia ca decizia de aplicare a unui
astfel de proces trebuie analizata cu deosebita atentie. Intr-adevar, deci eficienta dezlocuirii in zona
inundata poate atinge valori de 80…90 %, totusi eficienta pe ansamblul procesului poate fi numai
de 50 %. Intrucat factorul de inundare datorat influentei sondelor si a neuniformitatii, in special pe
vertical a zacamantului poate fi de 55….65%
Ca urmare, aproximativ jumatate din rezerva va ramane in zacamant, ceea ce pledeaza total
nefavoarabil pentru procesul de mentinere a presiunii prin injectie de apa, in comparative cu un
proces de reciclare a gazelor, unde se poate estima un factor de recuperare de aproximativ 85%.
In plus, in cazul aplicarii unui proces de mentinere a presiunii prin injectie de apa apar o serie de
dificultati in exploatare:
 Inundarii premature a sondelor;

 Formarea pernelor de apa la nivelul perforaturilor, datorita acumularii acesteia;
 Ineficienta procesului de gaz-lift, pentru sondele care produc cu procent mare de impuritati;
 Formarea criohidratilor;
 Blocarea formaţiunii productive datorita fenomenului de umflare a mineralelor argiloide;
15
 Reducerea indicelui de productivitatea, datorat curgerii bifazica.
4.4 METODA EXPLOATĂRII ZĂCĂMÂNTULUI DE GAZE CU CONDENSAT PRIN
RECICLAREA GAZELOR SĂRACE
Decizia de exploatare a unui zacamant de gaze cu condensat prin reciclarea gazelor sarace sau
numai pe seama energiei propria provenite din destindere, poate fi luata numai in urma unui
aporofundat studio economic.
Injectia de gaze sarace in procesul de reciclare se face in scopul mentinerii presiunii la o valoare
suficient de mare, in vederea minimizarii volumului de condens ce apare in zacamant in timpul
procesului de condensare retograda, de obicei optandu-se pentru mentinerea presiunii la o valoare
care se situează deasupra sau in vecinatatea presiunii de inceput de condensare.
Fig Schema instalatiei de reciclare a gazelor sarace
1. Statia de compresoare 6. Instalatia de absorbtie

2. Sonda de injectie 7. Hidrocarburi bogate
3. Limita apa-gaze 8. Instalatia de separare
4. Gaze bogate 9. Linia de condensat
5. Sonda de extracţie 10. Gaze lichefiate
11. gaze sarace de injectie
16
Gazele uscate, a caror compozitie este constituita in general din metan, sunt miscibile in general
cu toate tipurile de gaze cu condensat, astfel ca injectia de gaze sarace in vederea mentinerii de
presiune intr-un zacamant de gaze cu condensat este un caz tipic de dezlocuire miscibila a fluidelor
din zacamant in vederea cresterii factorului de recuperare.
Experimentele de laborator au aratat ca in cazul dezlocuirii miscibile, eficienta de dezlocuire este

foarte mare, ajungand aproape de 100 % fapt care explica de ce procesul de reciclare a gazelor
sarace este foarte atractiv din punct de vedere ingineresc, pe de alta parte atractivitatea acestui
proces recurge la recuperarea fractiilor lichide cu valorare aconomica ridicata, dar la sfarsitul
procesului de reciclare zacamantului de gaze cu condensat este transformat intr-un zacamant de
gaze uscate tot cu un potential economic ridicata.
Evaluarea performantelor zacamintelor de gaze cu condensat in cazul reciclarii gazelor sarace se

impart in două categorii:
1. Studii de fezabilitate.
2. Studii de design, de detaliu si de evaluare a procesului.
Metoda de calcul selectata, difera functie de Cantitatea si calitatea datelor disponibile in functie de
scopul proiectului elaborate.
In cazul cand se face prima analiza de evaluare a potenţialului unui zacamant de gaze cu condensat,
in varianta reciclarii gazelor sarace, in general este indicat sa se aplice un model simplificat, care
sa permita o evaluare rapida si cu cheltuieli reduse, a unor valori aproximative pentru Procentul de
gaze reciclate. Daca din rezultatele obtinute se ajunge la concluzia ca proiectul este fezabil, se trece
la executarea de studii de detaliu pentru condiţii cat mai apropiate
De realitate, in vedere estimarii cat mai exacte a performantelor zacamantului in etapele imediat
urmatoarea si pentru designul cele mai avantajoase distribuirii a sondelor de injectie si producţie.
Eficienta reciclarii gazelor sarace
17
Eficienta reciclarii gazelor sarace se defineste ca raportul intre Cantitatea de hidrocarburi umede
recuperate si Cantitatea totală a acestora existente in zacamant pentru un anumit procent de gaze
sarace reciclate.
Acest parametru depinde de mai multi factorii, dintre care:
a. Eficienta de inundare pe suprafta- definita ca raportul intre suprafaţă acoperita de gazele

sarace injectate si suprafaţă totală a zacamantului. Valoarea acestui parametru depinde in
special si de ritmul de exploatare a zacamantui. Pentru studii de detaliu este nevoie sa se
cunoasca Caracteristicile mediului solid si fluid.
b. Eficienta de inundare volumica- definita ca raportul dintre volum de pori inundat de gazele
sarace si volumul total de pori. Se aplica in cazurile speciale de zacaminte uniforme cu
aceeasi grosime, porozitate, saturatie si permeabilitatea pe toate suprafaţă.
c. Eficienta de invazie pe verticala- depinde de distributia permeabilitatii.
d. Eficienta de dezlocuire definita ca volumul de hidrocarburi umede dislocate de gaze sarace
dintr-o unitate de volum de pori dela inceputul procesului. Aceasta eficienta este 100 %
deasupra punctului de inceput de condensare.
Studiul eficienta procesului de reciclare a gazelor pe zacamantul de gaze cu condensat South

Kaybob din Canada, a condus la următoarele rezultate:
Procentul de gaze recirculate Condensat recuperat
100 % 84 %
74 % 82 %
60 % 80,7 %
Date necesare pentru executarea studiilor de reciclare a gazelor
Pentru evaluarea potenţialului propriu a zacamintelor de gaze cu condensat exploatate prin

reciclarea gazelor sarace, sunt necesare următoarele date:
18
a. Date geologice: harti si sectiuni de grosime efectiva, harta structurala de delimitare a
acoperisului si calcusului startului si a limitei de contact gaze-apa inca de la etapa initiala a
studiului, date privind litologia si Caracteristicile startului asupra existentei fisurilor,
fracturilor si cavernelor
b. Date fizice asupra mediului solid: harti cu izobare, izosaturatii in apa interstitiala, izoperme
ca si harti de capacitate hidraulica si/ sau cu valori ale eficientei de inundare volumice.
c. Date privind mediul fluid (produs si / sau injectat): compozitia fluidelor, presiunea de
inceput de condensare, variatia cu presiunea a parametrilor, factorul de volum al gazelor,
factorul de neidealitate, vascozitatea dinamică a gazelor, conţinutul in condensat, densitatea
lichidului sau a gazelor functie de presiune.
d. Rezervele initiale de hidrocarburi- pentru gaze si condensat.
e. Istoricul de variatie a presiunilor calculate ponderat volumetric sau harti cu izobare la
diferită etape
f. Date de producţie privind condensatul, gazele si apa.
g. Varianta de prevedere ale producţiei in viitor.
h. Varianta de prevedere a injectiei in zacamant pe viitor.
i. Date privind productivitatea si injectivitatea sondelor.
19
CAPITUL 4
GEOLOGIA STRUCTURII SI A ZACAMANTULUI
1 . STRATIGRAFIA
Sondele sapate in botesti vest traversat pliocenul, Helvetianul si unele au deschidpartial si

oligocenul.
Oligocenul este depus in faciesulul stratelor de pucioasa reprezintat prin doua

segmente : unul superior predominant pelitic si unul inferior grezos conglometric .
Helvetianul este depus discordant si transgresiv peste un paleorelif de oligocen. In

baza Helvetianului se dezvolta un complex anhidritic cu grosime variabila, care se urmareste pe
intreaga suprafata a stucturii.
Inpartea superioara, helvetianul apare alcatuit din strate subtinat de nisipuri marnoase, cu bobul
fin si orizonturi de 2-6 m grosime, separate prin marne cenusii, brune slab nisipoase
Depozitele helvetiene sunt raspandite inegal pe suprafata structurii datorita erodarii lor in
faza prepliocena, astfel ca in zonelel de apex , helvetianul este reprezentat intre ax si flancuri.
Pe baza acestor observatii s-a constatat o efilare a tuturor complexelor helvetiene din zona de
synclinal catre apexul strucurii, deci zacamantelel de gaze libere din Helvetian aufost clasificate
ca fiind zacaminte ecranate litologic (A, Csub .)si partial tectonic .
Prin analiza diagrafiilor electrice, in Helvetian s-au individuaalizat cinci complexe litlogice
predominant nisipoase , notate de jos in sus A, B, C, D, si E, separate de pachete de marne,
constituind unitati hidrodinamice distincte, avand limite de contur gaze/apa diferite (anexa2).
Dintre cele cinci complexe pachetul B este pelitic in comparative cu celelalte.
MEOTIANUL, dispus transgresiv peste depozitele helvetiene, este alcatuit in partea

inferioara din marne cenusii, marne nisipoase, uneori nisipuri, iar la partea superioara din
effectuate (sondele: 3125, 3131, 3135, 3180). Meotianul a fost gasit acvifer.
Pontianul are un complex bazal constituit din strate de nisipuri bine dezvoltate , apoi un
segment pelitic si la partea superioara o alternanta de nisipuri si pietrisuri cu pachete de marne .
20
Nisipurile pontiene , la probele de productie efectrisuri effectuate (sonda 3125,3131)au fost gasite
acvifere.
Dacianul si levantinul sunt reprezintate prin strate si bancuri de nisipuri si pietrisuri ,

alternand cu pachete de marne, argile si uneori strate de carbuni
2. tectonica
In cadrul structurii Botesti vest se disting doua ridicari axiale de depozitele oligocenului:
-una la meridianul sondei 3145, care a interceptat depozitele oligocenului la adancimea de

1722 m (-1325), dar Helvetianul a fost intalnit inundat
-a doua ridicare pusa in evidenta de sondele 3130, 3135, si 3140, care au interceptat
relieful preexistent al oligocenului intr-o pozitie izobatica mai coborata cu cca .250m:
1946m (-1575), dar in Helvetian au fost puse in evidenta acumulari de gaze
Aceste ridicari sunt separate de o usoara sa, conturata pr meridianul sondei 3185
(unde oligocenul nu a fost intalnit pana la adancimea de (1953 m)) pe baza investigatiilor
geologice , geofizice si probelor de productie effectuate s-a dovedit ca prezinta interes
pentru hidracarburi numai antclinalui pus in evidenta de sondelel 3130, 3135, 3140.acest
anticlinal orientat VNV-ESE este impartit in doua flancuri, nordic si sudic de falia
longtitudinala FB (anexele ne.1 si 2)
Flancul nordic este larg dezvoltat si pare ca are un caracter mai pelitic, iar cel sudic
este marginit de fata longitudinala majora F1 ,ce taie periclinul sudic nu departe de sonda
3130.
Falia interna FB a fost trasat atat din ratiune geologo-litologice cat si acelea de continut de
fluid . in felul acesta s-a stability ca numai flancul sudic al acestui anticlinal prezinta
importanta pentru hidrocarburi. Acest loc este afectat tranversal de falia Fd si Fb s-a trasat
dupa saparea si stabilirea continutului in fluid al sondei de cercetare 3180, iar falia fd pr
baza de continut de fluide sonda 3185 desi la unele complexe este la nivele izobatice
appropriate, acestea sunt acvifere (anexa nr 2)
3. DISTRIBUTIA INITIALA A FLUIDELOR
Pe structura Botesti vest s-au sapat 7 sonde de cercetare , din care doua sonde s-au
abandonat din foraj (3145, si 3185 ) si doua sonde de exploatare (3131 si 3132)
21
In urma probelor de productie effectuate la Helvetian s-au putut deduce urmatoarele :
COMLEXUL A este saturat cu gaze in sondele 3130, 3132, 3140, si 3180. De

mentionat ca A din sonda 3140 a fost probat si caracteristicile de productie au ramas
nemodificate.
Sonda 3130 din Helventian A (1789-1785+1777-1771+1763-1758 m ) a debiat gaze pe
duza Ø 6mm, pres ,110/80 atm , Qg = 58000 stmc/zi (02.XI.1979), iar dupa cca 15 zile
(18.xl. 79 )debita pe duza Ø 6mm pres. 70/75 atm, Qg = 39600 stmc/zi , presuine statica
= 154,98 atm ,dupa care a fost retrasa la statele superioare ale Helvetianului.
De mentionat ca in anul 1994 s-a intervenit la sonda si dupa frezarea dopurilor de
ciment pana la 1800 m s-au izolat stratele probat, prin tubare si cimentare lyner 41/2”” flush
(1417,3-1800) si s-a redeschis A (1777-1771+1763-1758 m)din care sonda a intrat in
productie (in I 1996 ) pe duza Ø 4mm , pres 112/125 atm , debit Qg =26500 stmc/zi ,
presiune statica =205. Actual 1.01,2001 sonda produce pe duza Ø 8mm ,pres 48/50 atm ,
Qg = 9800 stmc/zi .
Sonda de exploatare 3132 s-a sapat in anul 1995 pana la adancimea de 1767 m si in I
1996 a intrat in productie de gaze din Helvetian A (1750- 1739 m) pe duza Ø 4mm pres
108/60 atm Qg = 24000 stmc/zi actual (1.01.2001) sonda produce din stratele superioare .
Sonda de exploatare 3131, desi situata mai sus pe structura decat 3130 la Helvetian A A a
debitat slab apa sarata cu urme de gaze . Diagrafica electrica indica o schimbare de facies
fata de cele doua sonde .
Sonda 3180 din Helvetian A+B (1746-1741+1731-1722 m) a debitat slab gaze +condens
2-3 % si apa sarata , Qg = 5500-4500 stmc/zi, pe duza Ø 6mm pres 2-3/20-18 atm ,
presiune statica =120 atm , punand in evidenta o acumulare slaba de hidrocarburi . desi
este plasat mai sus din punct de vedere izobatic decat celelalte sonde , s-a considerat ca
facund parte din alt bloc , care nu prezinta importanta din punct de vedere al acumularilor
de hidrocarburi.
Sonda 3140 din Helvetian A (1668-1664 m)a debiat gaze pe duza 7 mm , pres 10/20
atm, Qg= 8000 stmc/zi , dar cateva zile debitul a scazut la 3400 stmc/zi , duza Ø 5 mm ,
pres 2/4 atm , presiune statica =189,5 atm. Prin aditionarea Helvetianului A (1662-1325
M) sonda nu si-a modificat caracteristicile productive , deci probabil gazele provine din A
inf. Desi sonda este mai ridicata din punct de vedere izobatic , acumulare de gaze este
22
nesemnificative , deci in cinsecinat , aceasta sonda s-a considerat ca facand din alt bloc
care nu prezinta importanta din punct de vedere al acumularilor de hidrocarburi.
COMPLEXUL C care este impartit in doua subcomplexe C inf si C sup , este saturat cu
gaze in blocul sudic in sondele :3130 (in ambele subcomplexe)si 3131 (numai la blocul C
sup)
Sonda 3130 din Helvetian C inf. (1628-1622 m) a debiat gaze, initial pe duza 6 mm ,
presiune 20/120 atm. Qg=51500 stam3/zi , iar dupa 12 zile de etalonare statca =138
atm din Helvetian C sup . (1583-1581 m) sonda a debiat gaze initial pe duza Ø 6 mm ,pres
. 90/100 atm ,Qg = 51700 stm3/zi ,iar dupa cca . 30 zile debitul sondei a scazut la 16500
stam3/zi, pe duza Ø 6mm , pres .30/40 atm , presiune statica =92,34 atm .
Sonda de exploatare 3131 la probarae Helvetianului cinf . (1630-1602 m)a prezentat lipsa
aflux, iar din Helventian C sub .(1584-1546 m) a debitat gaze , initial pe duza Ø 6mm
,pres 60/50 atm ,debit Qg =11000 stm3/zi si dupa 15 zile de urmarire, sonda producea
gaze pe duza Ø 6mm ,pres 10/12 atm , Qg=5000 stam3/zi , presiune statica =126 atm
COMLEXUL D are un caracter nisipos si a fost gasit gazeifer prin sondele 3131 si 3135
- Sonda de exploatare 3131 din Helvetian D (1507-1501+1478-1472+1465-1462 m),
Aditionat la Helvetian C , a debitat gaze pe duza Ø 6mm , presiune 2-8/30-27 atm,
Qg=7500-5000 stm3/zi (in vi -vii 1992) .
- Sonda 3135 din Helvetian D inf (1512-1500 m) a pornit eruptiv pe gaze intial pe duza
Ø 6mm ,pres 100/110 atm Qg=58000 stm3/zi pe duza Ø 6mm pres 5/10 atm , presiune
statica =54,91 atm .
Din Helvetian D sup (1490 - 1476 + 1472 – 1458 m)sonda nu a debiat .
Complexul E cu raspandire neegala pe suprafata structurii a fost intalnit cu un carcter
nisipos in sondele 3130 si 3131 , dar saturat cu gaze numai in sonda 3130 .
Sonda 3130 din Helvetian E (1495 – 1489 m) a debitat gaze cu caracteristicile
initiale si finale ( dupa cca 12 zile ), duza Ø 6mm ,pres 72-15/78-15 atm , Qg = 51900
– 8200 stm3/zi , presiune statica = 156,67 atm.
23
CAPITUL 5
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID SI SOLID
Zacamantele de gaze libere din comlexele helvetiene ale structurii botesti vest sunt
cantonate intr-o cuta brafianticlinala faliata si s-a stabilit ca numai flancul sudic al
structurii prezinta importanta pentru hidrocarburi.
Litologic , roca colectoare este constituita in principal din strate subtiri de nisipuri
marnoase , cu bobul fin si foarte fin , uneori mediu , slab consolidate si gresii
calcaroase
compacte , grupate in orizonturi de 2-6 m grosime , separate prin orizonturi de marne
brun cenusii , slab nisipoase
Asa cum s-a aratat ,Helvtianul a fost divizat in 5 complexe (A, B, C, D, SI E), care
reprezinta unitati hidrodinamice distincte.
Unde complexe helvetiene (A, C inf .)se efileaza din zona de sinclinal catre apexul
structurii, deci fac patre din grupa zacamantelor de hidrocarburi ecranate liyologic , in rest
sunt ecranate tectonic (C SUP SI D).
Valorile principalelor carcaterstici geologo-fizice ale complexelor productive sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr 1
COMPLEX (SUBCOMPLEX
caracteristici notatie UM )PRODUCTIVE
A CINF Csup D E
adancime medie m 1745 1608 1548 1511 1466
grosime medie efectiva h m 12 10 6 6 6
porozitate efective m % 15 15 15 15 15
permabilitate k mD 2 2 2 2 2
24
saturatie in apa
interstitiala sai % 53 53 53 53 53
saturatie initiala in gaze sg % 47 47 47 47 47
presiune initiala pi atm 205 199 187 179 170
temperatura de
zacamant t OC 48 45 43.5 42.5 41.5
factor de abatere al
gazelor z 0.83 0.88 0.87 0.864 0.859
factor de volum al
gazelor 0.0045 0.005 0.0053 0.0055 0.0087
densitate relative a
gazelor 0.581 0.581 0.581 0.581 0.581
Grosimea medie efectiv saturata a fost determinata prin masurare pe p.s.- urile diagrafiilor
electrice
Porozitatea medie si saturatia in apa interstitiala a stratelor s-au deerminat prin interpretarea
digrafiilor complee.(in zona Botesti vest nu au fost extrase carote.) permabilitatea efectiva a
rezolta in urma cercetarilor hidrodinamice .
In urma analizei cromatografice a probei de gaze prelevata de sonda 3130 rezulta ca in

Helvetianul structurii Botesti vest este cantonat un zacamant de gaze libere unde metanul este
preponderent 94,7% volumetric . prezenta constituientilor lichefiabili C2+ in cantitate de 88,78
g/Nm3 siC3+ in cantitate de 46,2 g/Nm3 nu prezinta importanta din punct de vedere al recuperarii.
Caracteristicile fizico-chimice ale gazelor produse pe structura botesti vest

Tabel nr2
component % volumetric %gravimetric g/Nm3
Co2 0,2 0,51 3,91
metan 49,7 88 679,95
25
etan 3,14 5,51 42,25
propan 1,17 3,05 23,56
i-Butan 0,28 0,98 7,57
n-butan 0,33 1,16 8,96
i-pentan 0,1 0,44 3,43
n-petan 0,08 0,35 2,68
TOTAL 100 100 772,64
densitate calculata (aer=1): 0,598
continut in C3+ (g/Nm3): 456,2
Investigatiile hidrodinamice (cercetarea sondelor ) au ca scop evaluarea proprietatilor fizice ale

mediilor poros – permabile zacamintelor de fluid utile ( apa, gaze, titei), folosind sondele ca
mijloc de investigare . in cea mai mare parte din investigatii , cercetarile doresc inregistrarea
variatiei in timp a presiunii provocate de catre schimbarea ritmului de extractie .
In urma cercetarilor sondei 3130 , au rezultat urmatorii parametrii:
1. Presiunea initiala de zacamant: 205,4 at ;

2. Presiunea dinamica :156,8 at ;
3. Indice de productivitate:
- Existent 454,4 m3/zi x at;
- Potential : 553,12 m3/zi x at ;
4. Indice de productivitate specific ;
- Existent 64,91 m3/zi x at x m;
- Potential 79,017 m3/zi x at x m;
5. Capacitatea de curgere calculataa :
- Folosind variatia presiunii: 16,73mD x m;
- Din indicele de productivitate: 13,72 mD x m ;
6. Permabilitatea efectiva calculata :
- Folosind variatia presiunii: 2 mD ;
- Din indicele de productivitate : 1,9 mD ;
7. Ratia de productivitate : 0,82;
26
8. Gradul de modificare al productivitatii sondei :18%;
9. Caderea de presiune datorita factorului skin total : 8,6 at;
10. Distanta la o limita etansa este de 45 m;
Analizarea datelor de presiune s-a facut prin metoda Horner (anexa nr 12 )
27
CAPITUL 6
III CALCULUL RESURSEI DE GAZE
Se va calcula resursa de gze , rezerva geologica initiala , pentru obiectivul ales , Helvetian
, complex A,
1. Metoda volumetrica se utilizeaza la calculul resueselor de gazr. Astfel rezerva

geologica initiala de gaze a unui zacamant se poate estima cu relatia:
1 𝑇0
G0 = A*h*m(1-sai)* ∗
𝑏𝑔𝑖 𝑇𝑍
Unde :
A – aria zonei productive . este determinata de faliile fa , F1 FB si limita de saturatie gaze
dupa izobate – 1420 msm . pein planimetrarea suprafatei pe harta productie si tinand seama de
scara , rezulta A =30,1 HA (ANEXA NR .1)
h – grosimea medie efectiv saturata a fost determinata prin masurare pe P.S, -urile
digrafilor electrice , ca medie aritmetica (anex nr.3)
h =12 m;
m – porozitatea medie a stratului . s-a determina prin interpretarea diagrafiei complexe de
la sonda 3180 (anexa nr. 4)
m=15%
Sai – saturatia initiala in apa . valoarea acesteia s-a stabilit prin interpretarea digrafiei
complexe de la sonda 3180 (anexa nr. 4)
Sai = 53 % ;
bgi = factorul micsorarii de volum al gazelor . Se determina cu relatia
𝑝 𝑇
bgi = zi * 𝑝0 ∗ 𝑇𝑖 , unde :
𝑖 0
p0 = presiunea atmosferica , p0 = 1 at.

T0 = temperatura medie anulara , T0 = 288 K ;
TZ = temperatura de zacamant . rezulta din cercetarea hidrodinamica (anexa nr. 10) ,
Tz =321 K ;
Zi = factorul de abatere a gazelor naturale de la legea gazelor ideale , in conditii initiale .
Tz = 48O C . Pzi =205 at
- Determinarea factorului de abatere
Zi = f(P psred , T psred ), unde ;
28
Ppsred = presiunea pseudoredusa initiala ;
𝑃𝑧𝑖
Ppstred = 𝑃 ; Pzi [at]
𝑝𝑠𝑐𝑟
Tpsred i =temperatura pseudoredusa initiala ;
𝑇𝑧𝑖
Tpsred =𝑇 ; Tzi [K]
𝑝𝑠𝑐𝑒
𝑝𝑘1 ∗𝑛1 + 𝑝𝑘2 ∗ 𝑛2 + 𝑝𝑘3 ∗ 𝑛3 +⋯
Ppscr = 100
In care :
N1, n2, n3, ... rprezinta concentratiile molare ale componentilor gazului, rezultate din analiza de
gaze ( anexa nr. 7 )
Pk1, Pk2, Pk3, .... reprezinta constantele critice ale componentilor
Tpsce = temperatura pseudocritica . de determina cu formula
𝑇𝑘1 ∗𝑛1 + 𝑇𝑘2 ∗ 𝑛2 + 𝑇𝑘3 ∗ 𝑛3 +⋯

Tpscr = ,
100
In care :
n1 n2 n3 ..... reprezinta concentratiile molare ale componentilor gazului ;
Tk1 , Tk2 , Tk2 ..... sunt constantele critica ale componentilor
Inlocuind formula valorile se obtine :
73∗0.2+458∗947+488∗3.14+43∗1.17+37∗0.28+36∗0.33+328∗0.1+33∗0.08
Ppcr = = 4583
100
(173+31.1)∗0.2+(273−82.5)∗947+(273+321)∗3.14+(273+95.6)∗1.17+(273+134)∗0.28+(273+153)∗0.33
Tpcr = +
100
(273 + 187.8) ∗ 0.1 + (273 + 197.2) ∗ 0.08

= 198.28
100
29
205
Ppsred =4583 = 4,48
48+273
Tpsred = 198,28 = 1.61
Din anexa nr. 8 (factorul de abetere a gazelor naturale de la legea gazelor ideal , in coordonate
pseudoreduse ) rezulta
Zi = 0,83 ;
Acelasi algoritm de calcul se foloseste pentru a gasi variatia lui Z in functie de presiune (tabel nr.
3 , reprezentare in figura 1)
Cu valoarea obtiunta pentru Zi se calculeaza bgi ;
1 321
Bgi = 0,83*205 ∗ 288 = 0.0045
Inlocuind valorile obtinute , in formula resursei rezulta :

1 𝑇 1 288
G0 =A*h*m*(1-sai)*𝑏 ∗ 𝑇 0 = 30.1*104*12*0.15*(1-0.53)*0.0045 ∗ 321 = 51 𝑚𝑖𝑙/𝑠𝑡𝑚𝑐 3
𝑔𝑖 𝑧𝑖
Tabel nr. 3
Presiune de zacamant Presiune pseudoredusa Temperatura Z

(at) (at) pseudoredusa (at)
205 4.48 1.61 0.83
190 4.1 1.61 0.822
170 3.7 1.61 0.818
150 3.3 1.61 0.824
124 2.7 1.61 0.838
115 2.5 1.61 0.845
100 2.2 1.61 0.855
80 1.7 1.61 0.88
60 1.3 1.61 0.905
40 0.9 1.61 0.934
20 0.4 1.61 0.97
10 0.2 1.61 0.985
IV analiza exploatarii
30
1. FOND SONDA
Pe structura Botesti vest Helvetian s-au sapat 9 sonde din care 7 sonde de cercetare si 2 sonde de
exploatare.
Situatia actuala a fondului de sonda este urmatoarea :
3145 – abandonata din foraj
3185 - abandonata din foraj
3125 - abandonata din proba
3131 – supendata
3132 – in productie
3130 – in productie la Helvetian A
2. PRESIUUILE STATICA SI DINAMICE
In decursul exploatarii s-au masurat presiunile cu manometrul de fund efectuandu-se si

cercetari hidrodinamice la inchidere in regim nestabilizat
Presiunile statice si dinamice redate in tabelul de mai jos :
Tabel nr. 4
31
Sonda DATA PRESIUNE PRESIUNE ADINCIME DEBIT CUMULATIV PRES.
STATICA DINAMICA DE GAZE EXTRAS TBG./
[at] [at] MASURA [stmc/zi] [stmc/zi] COL [at]
[M]
22000
3130 4.01.95 205 156.8 1725 0 124/130
Ø 3mm
24900
3130 12.01.95 166.65 1725 124/157
Ø 3mm
8000
3130 18.07.98 123.9 61 1776 20831
Ø 4mm
3130 5.01.01 86 1745 33721
3. DATE DE PRODUCTIE
Deitele de gaze pe sonda si cumulativele obtinute sunt redate in tabelul urmator :

Tabel nr. 5
Sonda 3130 3132 Total A

He
Debit Produs Produs Debit Produs Produs Debit Produs Produs
Zilnic An cumulat Zilnic An cumulat Zilnic An cumulat
An Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii Mii
Stmc/zi Stmc Stmc Stmc/zi Stmc Stmc Stmc/zi Stmc Stmc
1996 17.35 6334 6334 9.03 3297 3297 26.38 9631 9631
1997 18.72 6834 13168 6.38 2301 5598 25.1 9135 18766
1998 15.58 5690 18858 - - 5598 15.58 5690 24456
1999 17.54 6403 25261 - - 5598 17.54 6403 30859
2000 7.84 2862 28123 - - 5598 7.84 2862 33721
4. REGIMUL DE ZACAMANT
Din analiza datelor de productie se constata ca sondele au proudus si apa. Verificand-se daca cantitatea
de apa produsa este mai mare decat cea continuta in gaze la presiunea si temperatura de zacamant s-a
construit graficul Pz /Z functie de cumulativul extras , bazat pe cumulativele produse si presiunile
masurate conform tabelului nr. 6
32
Presiune Adancimea Presiunea la Z p/z (at) Cumulativ

Data statica De Adincimea extras
(at) masurare de referinta (mii stmc)
(m) (at)
01.1996 205 1725 205.4 0.83 246.46 0
07.1998 123.9 1776 123.6 0.838 147.49 20831
01.2001 86 1745 86 0.872 101.4 33721
Se obtine curba prezentata in figura 1 , observandu-se ca nu este liniara deci acviferul este activ , regimul
de zacamant fiind mixt de desrindere elastica a gazelor si destindere acviferului , cu impingere de apa , cu
limita permeabila .
33
CAPITUL 7
PROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMANTULUI
In zona geografica a zacamantului Botesti vest Helvetian sunt urmatoarele posibilitati de

consum de gaze :
. consum local cu presiune de predare constanta in reteaua de distributie ;
. Transportul productiei de gaze in alte zone printr-o retea de transport cu presiune rezultata din
functionarea retelei , sau presiune de retea impusa .
Analizand situatia actuala si perspectivele zonale a cazului de fata , poate fi luata in consideratie
varianta consumului local ( comuna Botesti ) cu retea de distributie la 2 bar presiune de intrare si
consum esalonat astfel :
Tabel nr. 7
An 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Qzi 1000 1000 2000 2000 2500 2500 2500 2500 2500 2500
(stmc/zi)
Qan 365 365 730 730 912.5 912.5 912.5 912.5 912.5 912.5
(mii
stmc/zi)
Pentru calculul rezervei de gaze si prevederea parametrilor de exploatare in varianta consumului

local cerut si presiune minima de 2 bar , se foloseste urmatorul algoritm de calcul , care apoi a
fost introdus intr-o foaie de calcul Excel
. pas 1
Reprezentand grafic in excel variatia Pz/Z functie de cumulativul produs Gp , (fig. ) se

determina ecuatie :
Pm / Z = 0.0214*Gp2 – 5.01*Gp + 246 (1)
. pas 2
Se determina cumulativul de gaze extras incepand din 200 (coloana 2 tabelul 8 ) dupa relatie
34
Gp2000 + ∆Gp2001= Gp2001
Unde
Gp2000 – cumulativul de gaze extras la sfarsitul anului 2000
∆Gp2001 – cumulativul de gaze in anul 2001
Gp2001 – cumulativul de gaze extras la starsitul anului 2001
. pas 3
Porind de la Piz/zi = 246 , cu relatie (1) se determina Pz/z funtie de cumulativul extras .
. pas 4
Se construieste Pz funtie de Pz/zi cu ajutorul datelor din tabelul 3 sau graficul fig . 3 si se
determina ecuatie :
Pz = 0.8061*(Pz/Z) + 4.587 redata in coloana 7 , reprezentand presiunea de zcamant la sfersitul

anilor de prevedere .
.pas 5
Conform cu parametrii de curgere determinati in anexa 4, A = 1.42 si B = 2.4 *10-6 se determina

presiunea dinamica de fund a sondei :
Pd= √𝑃𝑧2 − 𝐴 ∗ 𝑄 − 𝐵 ∗ 𝑄 2
Unde :
Q – debit mediu pe zacamant , stmc /zi se obtine
PZ – presiunea de zacamant (at) , se obtine din coloana 7;
. pas 6
Presiune la tubing se determina cu relatia ;
Pt = Pd – Hmed* ξ
35
Unde :
Hmed – adancimea medie a perforaturilor ;
ξ – gradientul dinamic de presiune rezultat din cercetarea sondei ;
Se va obtine coloana 9
. pas 7
Cantitatea de apa care patrunde in zacamant se calculeaza cu relatia
𝑍 𝑇
Wa = V0 - 𝑃 * 𝑇𝑧 * (G0 – Gp)
𝑧 𝑠
Unde :
Vo – volumul de pori al zacamantului
Tz , Ts – temperatura de zacamant , respectiv suprafata
G0 – resursa
Se obtine coloana 10 .
. pas 8
Factorul de recuperare :
𝐺𝑝
FR = 𝐺
0
Se obtine coloana 11.

s-au reprezentat grafic parametrii de exploatare , debit presiunea de zacamant presiunea dinamica
, presiunea la tubing , cumulativ extras , factorul de recuperare (fig. 4 , 5, 6, )
36
CAPITUL 8
VII. CONCLUZII SI PROPUNERI
1. Acumularile de gaze ale structurii Botesti , situata in depresiunea Getrica in cica 1 km de

orasul Pitesti , au fost puse in evidenta prin sonda 3130 .
2. Obiectivul productiv il constituie Helvetianul , zacamantele de gaze fiind cantoanate intr-

o capaana de tip anticlinal
3. Din punctul de vedere litologic roca din Helvetian complex A este alcatuita din nisipuri
marnoase mediu slab consolidate si gresii calcaroase compacte , grupate in orizonturi de
2-6 m grosime.
4. Principalele caracteristici ale mediului solid sunt aratate in tabelul 1.
5. Principalii parametri ai zacamantului au fost determinati prin cercetarea hidrodinamica in
regim nestationar a sondei 3130
6. Limitele zonelor saturate cu gaze au fost stabilite dupa analiza probelor de productie
sondelor si a digrafiilor electrice , aria zacamantului fiind cuprinsa intre faliile F1, FB, fa ,
si izobata de – 1420 m , limita saturatiei cu gaze .
7. Resursa de gaze calculata cu metoda volumetrica este de 51 mil. Stm3 .
8. In prezent zacamantul produce restrictiv din lipsa de consum si cu RGL mare, prin sonda
3130, singura apta de mai produce avand o presiune de zacamant de Pz =90 bar cu FR =
66% si un cumulativ extras Gp = 33.7 mil.stm3 fata de o resursa de Go = 51 mil.stm3 .
9. Pentru valorificarea in continuare a rezervei de gaze existente , avand in vedere si cererea
comunei Botesti pentru consum casnic, se propune varianta producerii sondei 3130 intr-o
retea locala , avand pentru siguranta consumului si alte sonde la alte strate , in caz de
defectiuni la sonda 3130
10. Investitiile necesare sunt : o conducta de distributie 4’’ ×6 km , o statie de separare apa
sarata si o statie de reglare si masurare .
11. Prevedere de produtie s-au efectuat in conditile consumului impus si a presiunii minime
de 2 bar folosind metoda bilantului material in cazul unui regim de zacamant cu
37
destindere elastica a gazelor, combinat cu impingere partiala a acviferului, algoritmul de
calcul fiind introdus intr-o
foaie de clacul Excel.

12. S-au obtinut, avand in vedere si consideratiile economice prinb metoda DCF, orezerva
actuala de 7,7 mil. Stm3, o presiunne de zacamant la abandonare de 65 at., presine relativ
mare datorita cantitatii mari de apa cu care va produce sonda, rezultand un gradient cu
ascensiune mare si pierderi mari de presiune in strat.
13. Investitiile in aloare de 1 miliard de lei, se recupereaza in anul 2003 iar pana in anul 2010
se obtine un venit net cumulat de 1,322 miliarde lei.
38
BIBLIOGRAFIE
1. P. Svoronos, I.Oltean – Proiecarea exploatarii zăcamintelor de gaze, Editura Tehnica,

1979;
2. Memoriu geologic privind ridicarea abandonarii sondei 3130 Botesti Vest, Schela
Targoviste, 1993;
3. Studiu tehnico – economic privind saparea locatii de exploatar 3133 Botesti Vest, 1996;
4. Studiu de evaluare a performatelor in exploatare a zacamintelor de petrol de la Botesti
- Dragodanesti, I.C.P.T.Campina,1998;
5. Harris,D.G.:’’The rol of geology in reservoir simulation study’’ , JPT, mai 1975;
6. Harris, D.G. and Hewitt, C.H.: ‘’ Synergism in reservoir management – the geologic
perspective’’ , JPT, iulie 1997;
7. Harpole, K.J.:’’Improved reservoir caracterisation – a kay to future reservoi
management for the West Seminole San San Andres Unit’’, JPT, nov.1980
8. Khalid Aziz and Settari, A.:’’Petroleum reservoir simulation’’, Applied Science
Publishers LTD 1979.
39
40

Fadel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fadel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Petrol Si Gaze Din Ploieşti

Pana in present s-au sapat pe structura un numar de 9 sonde:7 de cercetare, si 2 de exploatare

CLASIFICAREA ZACAMINTELOR DE GAZE

În general, dacă temperatura de zăcământ se situează deasupra temperaturii critice a

1.existenta rocilor mama (generatoare) de hidrocarburi;

2. posibilitatea migrarii hidrocarburilor de roca mama la roca rezervor (magazin);

3. existenta rocilor rezervor, care sa aiba capacitatea de acumulare a hidrocarburilor;

4. existenta rocilor protectoare, care determina si protejeaza inchidera acumularilor de

Fig.2.1 Anticlinal petrolifer

Cum este prezentat in figura 2.1, exista trei tipuri de straturi

1. strat saturat cu gaze

 Zacaminte cu apa active

Fig. 2.3 Zăcăminte de gaze naturale

 Acumularile de tip tight gas,

Pe baza diagramei de stare si conditiilor de zacamant predominante, zacamintele pot fi clasificate

2.1 ZACAMINTE DE GAZE CU CONDENSATE CU COMPORTARE RETROGRADE

Fig.2.3 Diagrama de stare pentru un zacamant de gaze cu condensat cu comportare retrograda

Caracteristicile fizice care definesc această categorie de gaze cu condensat sunt:

Fig.2.4 Curbele volumice de vaporizare a lichidului

2.2 ZACAMINTE DE GAZE CU CONDENSATE DE LANGA PUNCTUL CRITIC

2.3 ZACAMINTE DE GAZE UMEDE

Deoarece temperatura de zăcământ depăşeşte temperatura cricondentermă a sistemului de

Gazele umede sunt caracterizate prin următoarele proprietăţi:

 Raţia gaze-ţiţei este cuprinsă între 10700 şi 17810 m3N/m3;

2.4 ZACAMINTE DE GAZE CU USCATE

Mentinerea presiunuu zacamintelor de gaze cu condensat in timpul procesului de Exploatare se

4.1 EXPLOATAREA UNUI ZACAMANT DE GAZE CU CONDENSAT PRIN METODA

Pentru proiectarea exploatarii acestor zacamant se foloseste urmatorul algoritm:

1. Se determina compozitia initiala a sistemului Ni, pentru cei n componenti la presiunea si

4.2 METODA DE MENTINERE A PRESIUNII IN ZACAMINTELE DE GAZE CU

Foarte puţine cazuri de zacminte de gaze cu condensat exploatate datorita impingerii

Impunand aceste condiţii, cheltuielile de energie necesare procesului de reciclare a gazelor

potentialul sondei, tinand cont de pierderile de condensat in zacamant, de faptul ca sondele

4.3 METODA DE MENTINERE A PRESIUNII DE ZACAMANT PRIN INJECTIE DE

 Inundarii premature a sondelor;

Fig Schema instalatiei de reciclare a gazelor sarace

1. Statia de compresoare 6. Instalatia de absorbtie

Experimentele de laborator au aratat ca in cazul dezlocuirii miscibile, eficienta de dezlocuire este

Evaluarea performantelor zacamintelor de gaze cu condensat in cazul reciclarii gazelor sarace se

Eficienta reciclarii gazelor sarace

Acest parametru depinde de mai multi factorii, dintre care:

a. Eficienta de inundare pe suprafta- definita ca raportul intre suprafaţă acoperita de gazele

Studiul eficienta procesului de reciclare a gazelor pe zacamantul de gaze cu condensat South

Procentul de gaze recirculate Condensat recuperat

Date necesare pentru executarea studiilor de reciclare a gazelor

Pentru evaluarea potenţialului propriu a zacamintelor de gaze cu condensat exploatate prin

Sondele sapate in botesti vest traversat pliocenul, Helvetianul si unele au deschidpartial si

Oligocenul este depus in faciesulul stratelor de pucioasa reprezintat prin doua

Helvetianul este depus discordant si transgresiv peste un paleorelif de oligocen. In

MEOTIANUL, dispus transgresiv peste depozitele helvetiene, este alcatuit in partea

Dacianul si levantinul sunt reprezintate prin strate si bancuri de nisipuri si pietrisuri ,

-una la meridianul sondei 3145, care a interceptat depozitele oligocenului la adancimea de

3. DISTRIBUTIA INITIALA A FLUIDELOR

COMLEXUL A este saturat cu gaze in sondele 3130, 3132, 3140, si 3180. De

adancime medie m 1745 1608 1548 1511 1466

grosime medie efectiva h m 12 10 6 6 6

saturatie initiala in gaze sg % 47 47 47 47 47

presiune initiala pi atm 205 199 187 179 170

In urma analizei cromatografice a probei de gaze prelevata de sonda 3130 rezulta ca in

Caracteristicile fizico-chimice ale gazelor produse pe structura botesti vest

component % volumetric %gravimetric g/Nm3

Co2 0,2 0,51 3,91

metan 49,7 88 679,95

Pm / Z = 0.0214Gp2 – 5.01Gp + 246 (1)