Intrebari optimizare

1. Cum se realizeaza controlul productiei?

Controlul productiei se realizeaza astfel:
 Controlul zilnic al productiei. La o scara de zile pana la saptamani variabilele tipice
de input sunt: diametrele duzei, presiunile de injectie a apei sau debitele de gaze
injectate. Masuratorile efectuare la nivelul outputului procesului sunt presiunile si
debitele de titei, apa si gaze.
 Managementul zacamantului. Pe o scara de timp ce cuprinde luni pana la ani procesul
de productie consta in drenarea zacamantului. In plus fata de variabilele care
controleaza productia zilnica inputulul presupune activitati de inginerie de productie
ca: blocarea, migrari ale apei sau a gazului, recompletarea sondelor, stimularea
acestora sau chiar efectuarea de drenuri laterale sau chiar indesirea sondelor.

2. Care sunt principalele functii ale sistemelor de productie?

Principalele functii ale sistemelor de productie sunt:
 Permit curgerea fluidelor din zacamand in gaura de sonda si mai departe ascensiunea
acestora la suprafata pana la instalatiile de separare.
 Separa fluidele produse de zacamant;
 Stocheaza fluidele produse;
 Masoara cantitatea de fluide produse si controleaza procesul de productie;
 Furnizeaza o parte din energia necesara transportului fluidelor prin sistem.

3. Care sunt elementele de baza ale sistemelor de producite si Prin ce se caracterizeaza

modelul sistemului?
 Elemetele de baza ale sistemelor de productie sunt:
 Zona zacamantului din imediata apropiere a gaurii de sonda adica zona de cativa
metrii din directive radiala in jurul gaurii de sonda la nivelul zacamantului.
 Gaurile de sonda care fac legatura dintre zacamant si suprafata prevazute la suprafata
cu un cap de eruptive sau de pompare;
 Conductele de amestec care fac legatura dintre capul de eruptive si instalatiile de
suprafata.
 Instalatiile de suprafata care constau din separatoare, pompe compresoare si alte
echipamente utilizate pentru tratare si masurare;
 Rezervoarele de stocare si conductele de transport pana la punctul de vanzare sau de
preluare, acestea constand dintr-o valva la intrare aintr-o conducta de transport gaze
sau un punct de incarcare a titeiului in tancurile petroliere.

Prin ce se caracterizeaza modelul sistemului

Curgerea printr-un sistem complicat asa cum este un sistem de productie trebuie analizata
mai intai pe fiecare componenta a sistemului si apoi la scara intregului sistem. Componentele
sistemului de productie pot fi considerate ca o retea de elemente conectate intre ele prin
noduri.De exemplu curgerea fluidelor prin zacamant, in gaura de sonda, instalatiile de la
suprafata si conductele pot fi reprezentate ca o serie de elemente si noduri.

4. Ce presupune analiza nodala si cum se realizeaza practic?

Analiza sistemelor in cascada este cunoscuta in industria de petrol ca analiza nodala. Pentru o
retea in cascada se poate merge fie la inceput la sfarsit fie invers. Daca se cunoaste presiunea si
debitul la unul din capete atunci printr-o singura analiza nodala este suficient de a obtine
presiunile si debitele in toate nodurile retelei.

5. Cum se interpreteaza datele rezultate din analiza nodala.

De exemplu se poate cunoaste presiunea la zacamant si presiunea la separator, care reprezinta
capatul unui sistem in cascada reprezentand o singura sonda. In acest caz este necesar sa estimam
debitul la unul din capete si sa se repete algoritmul de un numar de ori pentru a stabili debitul
correct intr-o maniera iterativa. Cu acest debit corect se poate determina presiunea corecta la
celalalt capat al sistemului. In loc de a aplica algoritmul pana la un capat la celalalt al sistemului
acesta se poate aplica de la un capat pana la un anumit nod ales in sistem. Mai mult in loc de a
aplica un algoritm iterative pe intreg sistemul se poate determina Solutia pe cale grafica. Nodul
de analiza nodala se allege preferabil in urmatoarele locatii: media perforaturilor sau la siul
tevilor de extractie, capul de eruptie inainte sau imediat dupa duza, separator.
6. Care sunt obiectivele optimizarii si Care sunt limitele optimizarii?
Obiectivele optimizari sunt:
 Obiective economice;
  Obiective legate de mediu;
 Obiective tehnice.

Care sunt limitele optimizarii:

Limitele unui proces de optimizare sunt impuse de conditiile naturale, de tehnologie de
conditiile socio-economice.Locatia, proprietatile fluidelor si zacamantului, timpul, legislatia si
regulamentele, standardizarea, capacitatea instalatiei si disponibilitatea, cantitatea de gaze
disponibila, impuritatile.

7. Ce reprezinta curbele de comportare ale stratului si cum arata in functie de tipul

curgerii prin zacamant?
Curbele de comportare se caracterizeaza curgerea fluidului din srat in gaura de sonda. Acestea
sunt necesare pentru evaluarea capacitatii productive a unei sonde si stau la baza optimizarii
regimului de functionare ale sondelor de extractie.Pentru trasarea curbelor de comportare este
necesar sa se cunoasca tipul curgeri:
 Curgere omogena pentru pd>psatsi pc>psat;
 Curgere combinata pentrupd<psatsi pc>psat;
 Curgere eterogena pentrupd<psatsi pc<psat;

8. Ce metode de determinare a curbelor de comportare ale stratului pentru

curgerea eterogena cunoasteti si care estediferenta intre ele?
Metode de determinare a curbelor de comportare a stratului pentru curgere eterogena sunt:
Metoda: Vogel, Fetkovich, Standind, Klins-Majcher, Metoda Wiggins, la toate aeste metode
presiunea pe intregul zacamant este mai mica decat presiunea de saturatie ceea ce are drept
consecinta curgerea prinzacamant a doua faze sau a trei faze.

9. Care sunt metodele care permit determinarea curbelor de prevedere a

comportarii zacamantului si care sunt conditiile de la care se pleaca in trasarea
acestora?
Curbele de prevedere a comportarii stratului permit estimarea evolutiei parametrilor stratului
in viitor pe baza datelor rezultate de la etalonarea sondei in prezent. De asemenea in urma
corelatiei de functionare strat-sonda realizata pe baza acestor curbe si a curbelor de
comportare a echipamentului se pot estima coordonatele probabile ale viitorului punct de
corelatie de functionare strat-sonda. Metodele sunt: MetodaFetkovich, metoda combinata
Fetkovich-Vogel, Standing, Couto, Klinssi Clark III , Wiggins

10. Cum arata curba de comportare a unei sonde care produce dintr-o formatiune
stratificata?
 11. Din ce se compune gradientul total in cazul ascensiunii fluidelor bifazice prin
tevile verticale?
Curgerea fluidelor prin tevile de extractie in general este eterogena proprietatile fizice ale
fluidelor variind cu presiunea de-a lungul tevilor de extractie. De asemeana in urma iesirii
gazelor din solutie titeiul devine mai vascos modificanduse astfel factorul de frecare.

12. Ce metode de determinare a gradientului de presiune cunoastetisi care sunt

caracteristicile acestora?
Metodele de determinare a gradienlui de presiune: metoda Orkiszewski, stabileste limitele de
curgere iar densitatea medie a amestecului precum si gradientul datorita frecarilor sunt
determinate in functie de aceasta. Metoda Beggssi Brill, metoda Beggssi Brill modificata,
metoda Hasansi Kabir,

13. Din punct de vedere al numarului de faze care curg cate tipuri de curgeri pot
avea loc de-a lungul tevilor de extractie si cum arata curbele gradient pentru
fiecare tip de curgere?
Poti fi urmatoarele tipuri de curgere: cu segregare gravitationala, intermitenta, distribuita,
tranzitie.

14. Care sunt regimurile de curgere in cazul ascensiunii fluidelor prin tevi verticale,
respective orizontale?
Regim de curgere prin tevi verticale: bule, dopuri, spuma, ceata.
Regim de curgere prin tevi orizontale:
  curgere cu separare gravitationala
 curgere cu suprafata de separatie neteda;
 curgere cu suprafata de separatie ondulata;
 curgere inelara
 curgere intermitenta
 curgere cu bule mari de gaze;
 curgere cu dopuri de lichid;
 curgere uniform distribuita
 curgere cu bule mici de gaze;
 curgere ceata

15. Cum se determina curbele de comportare ale echipamentului in cazul unei sonde
in eruptie naturala?
Pentru determinarea curbelor de comportare ale echipamentului in cazul unei sonde in eruptie
naturala, se considera mai multe debite de lichid pentru care se determina curbele gradient
pornind de la diferite valori ale presiuni din capul de eruptie.

16. Cum se determina curbele de comportare ale echipamentului in cazul unei sonde
in eruptie artificiala, respectiv in cazul unei sonde in pompaj elicoidal?
Eruptie artificiale: Se considera o serie de debite mai mici decat debitul maxim, se traseaza
curbele gradient de deasupra punctului de injectie, se determina variatia presiuni gazelor cu
adancimea, se traseaza spre stanga o dreapta paralele la dreapta de variatie a presiuni gazelor in
coloala la o diferenta de 3 bar, se traseaza curbele gradient de sub punctele de injectie.
Pompaj elicoidal: Se dispune de curbele de performanta ale pompelor prezentate grafic in
cataloagele firmelor constructoare. Aceste curbe reprezinta variatia debitului functie de
adancimea pentru diferite viteze de rotatie. Din aceasta diagrama se citeste adancimea functie de
debit pentru fiecare valoare a vitezei de rotatie si se reprezinta grafic pe o diagrama adancimea
sau presiunea functie de debit.

17. Cum se determina analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie naturala
respectiv in cazul unei sonde in eruptie artificiala?
In cazul sondelor in eruptie naturala analiza nodala se realizeaza astfel:
 Se determina curba de comportare a stratului;
 Se determinacurba de comportare a echipamentuluipeaceasidiagramape care s-a
reprezentatcurba de comportare a stratului;
  La intersectiadintreceledouatipuri de curbe se determinapunctul de corelatie de
functionare strat-sonda ale carei coordinate sunt: debitul si presiunea dinamica.
In cazul sondelor in eruptie artificiala procedelul privind analiza nodala este acelasi.
Curbele de comportare ale echipamentului in cazul unei sonde in eruptive artificala se modifica
atat cu parametrii mentionati mai sus in cazul unei sonde in eruptive naturala cat si cu debitul de
injectie

18. Cum se determina analiza nodala in cazul unei sonde in pompaj elicoidal,
respectiv in pompaj centrifugal?
In cazul pompajului elicoidal se dispune de curbele de comportare sau de performanta ale
pompelor.Daca se exprima curba de comportare a stratului cu adancimea in functie de debit si se
suprapun peste acestea curbele de comportare ale pompei, se poate determina la intersectia
acestor doua tipuri de curbea dancimea de fixare a pompei in conditiile unei anumite viteze de
rotatii.
In cazul pompajului centrifugal, nodul se selecteaza la nivelul pompei.Prin urmare presiunea
in nod poate fi presiunea de aspiratie sau presiunea de refulare.

19. Cum se formuleaza o problema de optimizare?

O problema de optimizare se poate formula astfel:

Sa se determine un vector , care minimizeaza functia f(X), in conditiile

existentei urmatoarelor limite:

Unde: “X” este un vector “n”- dimensional al variabilelor,

f(X) este functia obiectiv, iar gj(X)=i , lj(X) se numesc limite sau restrictii care pot fi sub
forma unor egalitati si inegalitati . Numarul de variabile “n=i” , numarul restrictiilor
“m=i sau p” trebuie sa nu fie interelationale

20. Ce reprezinta functia obiectiv, respectiv limitele sau restictiile?

Functia obiectiv reprezinta criteriul in raport cu care sistemul este optimizat.Alegerea

functiei obiectiv este una din deciziile cele mai importante in procesul de optimizare, ea
fiind aleasa in functie de natura problemei. Unele probleme de optimizare au o singura
functie obiectiv, altele pot avea mai multe functii obiectiv.
Limitele sau restrictiille reprezinta limitele comportarii sau performantelor unui system
21. Cum se clasifica problemele de optimizare?
 Probleme de optimizare bazate pe existent sau inexistenta unor restrictii
( probleme ce pot avea sau nu restrictii sau limite)
 Probleme de optimizare bazate pe natura variabilelor de decizie , se disting 2
tipuri:
o Problema de optimizare parametrica sau statica – presupune gasirea unui
set de parametrii care sa conduca la minimizarea unei functii dependenta
de acesti parametrii si supus unor restrictii
o Problema de optimizare in care scopul este de a gasi un set de variabile de
decizie care sunt functii continui de niste parametrii care sa minimizeze o
functie obiectiv supusa unui set de restrictii. (Problema de optimizare
dinamica)
 Probleme de optimizare bazate pe structura fizica a acesteia – probleme de control
optim si nonoptim
 Probleme de optimizare bazate pe natura ecuatiilor implicate in descrierea
restrictiilor si a functiei obiectiv.
 Probleme de optimizare bazate pe valorile permise ale variabilelor de decizie
 Probleme de optimizare bazate pe natura deterministica a variabilelor
 Probleme de optimizare bazate pe separabilitatea functiilor
 Probleme de optimizare bazate pe numarul functiilor obiectiv.

22. In cazul unei probleme de optimizare cu o singura variabila care sunt conditiile
necesare si suficiente pentru definirea unui minim relativ si care este deosebirea
intre un minim sau maxim relativ si minim si maxim global?
Pentru a stabili conditiile necesare si suficiente pentru definirea unui minim
relativ al unei functii cu o singura variabila se enunta urmatoarele teoreme:
Teorema 1: Conditia necesara: Daca o functie f(x) este definite intr-un interval a ≤ x ≤ b
=i are un minim relativ la x=x* , unde a<x*<b =i, daca derivata df(x)/dx=f `(x) are o
valoare finita la x=x*, atunci f `(x*)=0.
Teorema 2: Conditia suficienta: Fie f `(x*)=f ``(x*)= …..= f(n-1)(x*)=0, dar f(n)(x*) ≠0 .
Atunci f(x*) este:
 O valoare minima a lui f(x) daca f(n)(x*)>0, iar n este par;
  O valoare maxima a lui f(x) daca f(n)(x*)<0, iar n este par;
 Nici maxim nici minim daca n este impar

O functie cu o singura variabila x, f(x) are un minim relativ la x=x* daca

f(x*)≤f(x*+h) , h = are valori suficient de mici positive sau negative, pe cand un maxim
relativ daca f(x*) ≥f(x*+h) , h are valori suficient apropiate de 0 .
O functie f(x) are un minim global la x* daca f(x*)≤f(x) pentru toate valorile lui x in
domeniul pe care f(x) este definit, x* va fi un maxim global al lui f(x) daca f(x*)≥f(x)
pentru toate valorile lui x pe domeniul de definitie.

23. Ce presupune o problema de oprimizare neliniara?

O problema de optimizare neliniara presupune considerarea unui numar nelimitat
de variabile care pot fi optimizate in mod concurent, fiind nevoie de o functie obiectiv ce
ia toate variabilele de decizie ca imput si determina variabila obiectiv. Functia obiectiv
este functia pe care dorim sa o maximizam sau minimizam.

24. Ce presupune metoda Newton?

Metoda Newton este o tehnica in care curbura locala a functiei obiectiv este
utilizata pentru a aproxima o functie patratica.Urmatoarea pozitie in procesul de
optimizare este parte inferioara a functiei patratice aproximative. Teoretic miniumul este
atins acolo unde gradientul este zero. Dupa fiecare miscare functia patratica este
rezolvata din nou pentru un alt pas. Se incepe cu un vector al variabilei de decizie.

25. Ce presupun algoritmii genetici?

Un algoritm genetic efectuează operaţii specifice în cadrul unui proces de reproducere
guvernat de operatori genetici. Noile soluţii sunt create prin selecţia şi recombinarea
cromozomilor existenţi, în vederea optimizării miei funcţii de evaluare specifice fiecărei
probleme în parte. Semnificaţia acestei funcţii nu este relevantă pentru algoritm, ceea ce
contează fiind numai valoarea sa.
în general se pleacă de la o populaţie de cromozomi generată aleator şi fiecare nouă
populaţie generată prin reproducere înlocuieşte parţial sau total generaţia anterioară.
Funcţia de evaluare globală se îndreaptă spre optim şi oferă soluţii din ce în ce mai bune
problemei. Procesul este analog teoriei neo- darwiniste a evoluţiei biologice, care afirmă
că organismele adaptate continuu la schimbările de mediu au şansele cele mai mari de
supravieţuire.
Structura algoritmilor genetici
Mecanismele fundamentale care realizează legătura dintre algoritmul genetic şi problema
care trebuie rezolvată sunt următoarele:
- codificarea problemei în termeni de cromozomi.
- funcţia de evaluare, care furnizează o măsură a calităţii fiecărui cromozom în contextul
problemei respective.

26. Prin ce se deosebeste analiza nodala de problema de optimizare a productiei?

In literatura de specialitate expresia “analiza nodala“ si “optimizarea productiei” sunt

virtual sinonime. Distinctia intre cele doua concepte este urmatoarea:
• Analiza nodala gaseste valoarea zero a unei functii care conduce la determinarea
debitului stabilizat al sondei;
• Optimizarea neliniara gaseste valoarea zero a unui gradient al unei functii care
permite determinarea unei valori maxime sau minime a functiei respective.

Cu alte cuvinte analiza nodala gaseste o solutie prin localizarea zero a functiei.
iar optimizarea neliniara gaseste o solutie optima prin localizarea zero a gradientului unei
functii obiectiv.
Prin urmare, analiza nodala nu este o forma de optimizare, ci este o procedeu de
gasire a debitului stabilizat care sa satisfaca functia de comportare a sondei.