7.

SECURITATEA ACTIVITĂŢII VITALE

UTM 582.6. 028 ME

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Vivat M. Litera Coala Coli
Conducător Calos S.
Alimentarea cu apă potabila a
Consultant Dandara A.
Aprobat Ioneţ I.
localitatii Gura Galbenei UTM FUA
IPA-111
 7.1 Introducere
Securitatea şi sanatatea în muncă a luat naştere la intersecţia unui şir de ştiinţe (sociale,
economice, medicale, juridice, general-inginereşti, clasice ş.a.) şi în baza concluziilor acestora se
elaborează măsuri pentru asigurarea securităţii muncitorilor în activitatea cotidiană de muncă. Ea
urmăreşte scopul de a reduce la minimum probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajaţilor cu
crearea în acelaşi timp a unor condiţii confortabile de muncă ce permit omului să-şi realizeze la
maximum capacităţile fizice, intelectuale şi spirituale.
Securitatea şi sanatatea în muncă este un sistem de acte legislative şi corespunzător lor de
măsuri social-economice, tehnice, organizatorice, igienico-sanitare, profilactic-curative care asigură
securitatea angajatului, păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă în activitatea de producţie.
În câmpul muncii securitatea angajaţilor se asigură printr-un şir de măsuri cu caracter divers.
Căile principale menite de a reduce traumatismul de producţie şi bolile profesionale sunt următoarele:
a. instruirea şi instructarea tuturor angajaţilor cu controlul periodic al cunoştinţelor,
consemnarea în registrele de instructare şi înmânarea legitimaţiilor corespunzătoare;
b. pregătirea specială a operatorilor şi personalului ce deserveşte utilaje, maşini şi mecanisme
faţă de care sunt înaintate cerinţe sporite de securitate;
c. supravegherea permanentă din partea organelor de stat, obşteşti şi deprtamentale asupra
respectării legislaţiei şi altor acte normative de PM, precum şi asupra exploatării nepericuloase a
obiectivelor, utilajului tehnologic, maşinilor, mecanismelor, altor instalaţii şi dispozitive;
d. controlul periodic al cunoştinţelor în domeniul protecţiei muncii a personalului tehnic
ingineresc.

7.2 Analiza condiţiilor de muncă

Condiţiile de muncă au un rol decisiv în activitatea de producţie, determinând nivelul
productivităţii muncii, starea traumatismului şi a îmbolnăvirilor profesionale. Crearea condiţiilor
sănătoase de muncă trebuie să se afle în atenţia conducătorilor locurilor de muncă de toate nivelele.
Analiza condiţiilor de muncă urmăreşte scopul de a evidenţia factorii dăunători şi periculoşi de
producţie care pot influenţa negativ asupra muncitorilor la executarea unor sau altor lucrări,
exploatarea utilajului tehnologic, maşinilor, mecanismelor, dispozitivelor şi sculelor, a stabili
sectoarele şi operaţiile la care aceştia au valori periculoase şi o frecvenţă mai mare. Analiza lor este
efectuată sub formă de tabel.Efectuarea lucrărilor de excavare a solului şi montare a conductei de apă
au loc în condiţii restrînse.
Lucrările se petrec în perioada de primăvară-vară, la aer deschis. Printre cei mai periculoşi
factori de producere la efectuarea lucrărilor pot fi:

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 Temperatura +30÷35 ºC;
Tensiunea 380V;
Curent alternativ 50 Hz;
Mişcarea mecanismelor.
Factorii sus numiţi pot influienţa asupra lucrătorului, producînd traume, ş.a.m.d. Pentru
excluderea acestor factori e necesar de efectuat măsuri de preîntîmpinare.
Caracteristica condiţiilor igienico – sanitare, a factorilor periculoşi şi dăunători de producţie la
lucrările de alimentare cu gaze.

Factorii periculoşi şi dăunători de producţie in Aprecierea condiţiilor de muncă.

condiţiile de muncă. Vizuală Conform proiectului
1. 2. 3.
1. Condiţiile igienico-sanitare

Lucrările de montaj se
Microclimatul Normale-N
efectuează în spaţiul
- temperatura, oC Periculoase-P
deschis în perioada de
- umiditatea relativă, %
primăvară vară.
- viteza mişcării aerului, m/s

Lucrările de execuţie se
Iluminare
execută în perioada de
zi

Ventilarea Nu e necesară

1. Caracteristica încăperilor.

2.1 Clasa zonei sanitare N IV

2.2 Grupa încăperilor N I

2.3 Clasificarea condiţiilor de muncă după
P Cu pericol ridicat
gradul de electro-securitate
2.4 Categoria industriei după pericolul
P B
exploziv şi incendiar

2.5 Gradul de rezistenţă la foc a clădirii N II

2. Factorii periculoşi şi dăunători de producţie.

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 Electrici
Continuu
 Clasa articolelor electrice
I
 genul curentului electric
N alternativ
 tensiunea, V
220-380
 frecvenţa, Hz
50

Mecanici
 zgomot, dBA ≤85
Excavator
 vibraţie, Hz; mm/s; dB ≤116
Compactor
 mişcarea agregatelor şi maşinilor Pericol ridicat
P
 zborul aşchiilor de materiale şi prezentă
scule, m

Termici, STAS 12.3.003-86 Aparate de sudat cu

Procese de sudat
 metal topit, 0C electrofuziune,
P
 detalii încălzite, 0C elemente de sudat
 flacăra deschisă, 0C

Chimici, STAS 12.1.007-76


+
Lichide
-

Vapori, gaze mg/m3

Praf metalic
Praf de sol ≤ 6mg/m3
 Organic
N

7.3 Măsuri privind sanitaria industrială

Condiţiile de muncă sunt determinate de caracterul procesului de muncă şi factorii mediului

înconjurător în care se desfăşoară lucrările. Sanitaria industrială şi igiena muncii este un sistem de
măsuri organizatorice şi mijloace sanitaro-tehnice ce previn sau micşorează acţiunea factorilor nocivi
de producţie asupra muncitorilor. Pentru asigurarea condiţiilor sănătoase de muncă şi prevenirea
îmbolnăvirilor profesionale cauzate de influenţa factorilor nocivi de producţie (prafuri, gaze, vapori
de substanţe chimice, zgomot, vibraţie, emanări ultraviolete, infraroşii şi de altă natură etc.) proiectul
de executare a lucrărilor şi organizare a şantierului de construcţie prevede următoarele măsuri:

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 1. muncitorii vor fi asiguraţi cu încăperi sanitaro-igienice în conformitate cu prevederile
normelor de ramură, care vor fi îndepărtate la cel puţin 50 m de locurile cu degajări de praf sau alte
noxe şi amplasate în direcţie opusă vânturilor dominante;
2. angajaţii care deservesc maşini şi mecanisme ce produc zgomot cu intensitatea mai mare de
85 dB vor utiliza antifoane sau căşti antizgomot;
3. sistemul de iluminat artificial va asigura o iluminare la locurile de muncă de cel puţin 100 lx;

4. la executarea lucrărilor de sudare în spaţii limitate se vor organiza ventilarea locului de

muncă. Viteza curentului de aer creat de sistemul mecanic de ventilaţie se va afla în limitele 0,3...1,5
m/s cu refularea aerului din partea inferioară;
5. la executarea lucrărilor cu formarea şi răspândirea în mediul de producţie a prafului angajaţii
vor utiliza ochelari de protecţie, respiratoare şi costume antipraf;
6. angajaţii care deservesc utilaj vibroacustic vor folosi încălţăminte specială, pieptare, pingele,
centuri şi diferite garnituri;
7. muncitorii care execută lucrări cu instrumente de mână acţionate electric sau pneumatic vor
folosi mănuşi ce amortizează vibraţia;
8. pentru protecţia de iradierile infraroşii şi ultraviolete sudorii vor folosi costume speciale
confecţionate din prelată îmbibată cu materiale antipirene, iar pentru protecţia părţilor deschise vor
folosi măşti de sudor şi mănuşi speciale;
9. muncitorii vor fi asiguraţi cu haine şi încălţăminte specială, precum şi cu echipament de
protecţie corespunzător condiţiilor de muncă şi lucrului prestat.

7.3.1 Prafurile de producţie.

Un şir de procese tehnologice in in timpul săparii tranşeelor şi lucrărilor de
teasamente sunt însoţite de formarea şi răspândirea in mediul de producţie a prafului, care
influenţează negativ asupra organismului uman şi, îndeosebi, asupra organelor respiratorii.
De asemenea el înrăutăţeşte mediul de producţie (vizibilitatea, orientarea), în limitele zonei
de lucru, duce la uzare rapidă a pieselor şi agregatelor supuse frecării.
Lucrul îndelungat în mediu cu conţinut de praf poate duce la îmbolnăviri profesionale,
cunoscute sub denumirea generală de pneumoconioză.
Gradul de influenţă a prafului asupra organismului uman depinde de proprietăţile lui
fizico-chimice, toxicitate, dispersitate şi concentraţie. Nocivitatea prafului mai depinde şi de
gradul de solubilitate, duritate şi forma particulelor.
Normarea conţinutului de praf în aerul încăperilor de producţie se efectuează după
metoda gravimetrică în mg/m3.

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 Protecţia de prafuri se efectuează printr-un şir de măsuri şi procedee: amplasarea depozitelor
de materiale pulverulente, concasoarelor, ciururilor şi altor utilaje ce scot praf izolat de alte locuri de
muncă în partea opusă direcţiei dominante a vânturilor; mecanizarea complexă şi automatizarea
proceselor de producţie însoţite de praf cu control şi dirijare automată sau de la distanţă; ermetizarea
utilajului, aparatelor şi comunicaţiilor, amplasarea lor în afara zonelor de lucru; înlocuirea
procedeelor uscate de prelucrare a materialelor ce scot praf cu procedee umede, dacă permite
procesul tehnologic; amenajarea instalaţiilor aspirative locale în locurile de formare a prafului;
blocarea automată a demaroarelor instalaţiilor tehnologice şi utilajului sanitaro-tehnic; desprăfuirea
hidraulică.
Utilajul de desprăfuire se împarte în captoare de praf şi filtre. Captoarele sunt folosite contra
particulelor relativ mari de praf şi se împart în decantoare, cicloane, captoare rotative sau inerţiale.
Pentru curăţarea aerului de prafurile mărunte se folosesc diferite filtre.
În unele cazuri este nevoie de a folosi mijloace individuale de protecţie a lucrătorilor.(haine
speciale şi respiratoare filtrante).

7.3.2 Măsuri privind protecţia contra vibraţiilor şi zgomotului

În construcţii sunt folosite diferite maşini, mecanisme, utilaje etc., care provoacă zgomot şi
vibraţii. Aceste surse pot fi clasificate în modul urmator: maşini şi mecanisme mobile de construcţii
instrumente mecanizate cu acţionare electrică ( pompe, site mecanice etc.)
Zgomotul şi vibraţiile acţionează direct asupra organismului omului mai ales asupra organului
auditiv provocînd pierderea parţiala sau totala a auzului.

7.3.2.1 Măsuri privind protecţia contra zgomotului

Zgomotul unui agregat, al unei maşini etc. reprezintă fenomene acustice utile, care trebuie să
se detaşeze de un fond sonor parazit, pentru a putea constitui semnale sonore informative despre
modul de funcţionare a utilajelor.

Oboseala auditivă este un fenomen de uzură reversibilă, dar revenirea este din ce în ce mai
dificilă, dacă o persoană este expusă un timp mai îndelungat acţiunii zgomotului, ajungându-se la
surditate profesională.
Cunoscând factorii ce influenţează asupra presiunii sonore, pentru combaterea zgomotului pot
fi folosite următoarele metode şi mijloace:
1. Metode tehnic-organizatorice
2. Metode arhitectural-planificatoare
3. Mijloace acustice
Metodele tehnic-organizatorice:

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
  Folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus;
 Controlul automat şi dirijarea de la distanţă a maşinilor şi utilajului zgomotos;
 Perfecţionarea tehnologiilor de deservire şi reparaţie
 Folosirea maşinilor şi utilajului cu zgomot redus;
 Stabilirea regimurilor raţionale de muncă şi odihnă a muncitorilor ce deservesc utilaj cu nivel
mărit de zgomot
Metodele arhitectural-planificatoare:
 Amplasarea raţională din punct de vedere acustic a întreprinderilor, clădirilor şi instalaţiilor;
 Amplasarea raţională a zonelor de producţie, utilajului tehnologic şi a locurilor de muncă;
 Crearea zonelor de protecţie antizgomot;
Mijloacele acustice sunt fonoizolarea, fonoabsorbţia, vibroizolarea, amortizare liniară şi
neliniară, tobe de eşapament.
Protecţia individuală a personalului contra zgomotului se realizează prin utilizarea
antifoanelor, care constituie baraje fonoizolante situate în imediata apropiere a receptorului.
Atenuarea fonică realizată de un antifon trebuie să fie cât mai mare. Se utilizează două tipuri de
antifoane: de tip intern(dop) şi de tip extern(cască).

Având în vedere avantajele şi dezavantajele celor două tipuri de antifoane, în funcţie de

condiţiile impuse se va opta pentru tipul cel mai corespunzător.

7.3.2.2 Măsuri privind protecţia contra vibraţiilor.

Cauzele principale ale vibraţiilor utilajului şi maşinilor sînt: rotirea maselor neechilibrate,
mişcarea lichidelor cu viteză mare, însoţită de pulsaţii în unele aparate şi instalaţii tehnologice,
proiectarea incorectă a utilajului, încălcarea regulelor de exploatare a maşinelor şi mecanismelor.
Oscilatoriu se consideră orice proces, care se deosebeşte printr-o multiplă şi succesivă creştere
şi descreştere în timp a parametrului ce îl caracterizează.Procesele oscilatorii care au loc in sistemele
mecanice se numesc oscilaţii sau vibraţii.Vibraţia prezintă prin sine oscilaţii mecanice ale corpurilor
solide (construcţii, maşini, instalaţii) percepute de om ca trepidaţii. Cel mai simplu tip de oscilaţii sînt
oscilaţiile armonice (sinusoidale).
Sursele vibraţiilor sînt: compresoarele. Pompele, elementele sistemelor de ventilaţie,
conductele de lichide, gaze, prafuri, diferite instalaţii de macinat şi mărunţit, motoare electrice şi alt
utilaj tehnologic de construcţie.
În construcţie şi industria materialelor de construcţie sursele vibraţiei pot fi grupate în felul
următor:

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 - maşini de construcţie mobile – excavatoare, buldozere, tăvălugi, macarale de diferite tipuri şi
construcţii, instalaţii de împlîntat piloţi cu ciocane Diesel şi electrovibratoare, compresoare mobile;
- maşini pentru pregatirea, distribuirea şi compactarea betonului – malaxoare, instalaţii
dozatoare, buncăre de distribuţie cu vibratoare electrice, vibratoare de suprafaţă şi adîncime,
turnatoare de beton, instalaţii pentru fasonarea elementelor cu goluri prin vibrare etc.;
- instrumente mecanizate de mîna cu moatoare electrice sau pneumatice.
După modul de transmitere asupra organismului uman a oscilaţiilor, vibraţia se împarte în
generală şi locală.
Vibraţia generală se transmite prin suprafetele de sprijin ale omului ce şade sau stă, iar vibraţia
locală se tranmite prin mîini ( de la maşinile electrice sau pneumatice, panouri de comandă)
Acţiunea vibraţiei asupra omului. Caracterul vibraţiei este determinat de nivelurile
parametrilor, de spectrul frecvenţelor şi particularotăţile fiziologice ale corpului uman. Vibraţia locală
de intensitate mica poate avea o influenţă pozitivă asupra organismului omului. Restabilirea
schimbărilor trofice, îmbunătaţiorea stării funcţionale ale sistemului nervos central. Accelerarea
cicatrizării rănilor etc. La creşterea intensităţii oscilaţiilor şi duratei acţiunii lor apar schimbări, care
întrun şur de cazuri duc la dezvoltarea patologiei profesionale – boala vibraţiei. În condiţii de
producţie maşinile de mînă cu nivelul maxim al vibrovitezei în bandele frecvenţelor joase duc la
patologia vibraţională cu afectarea prioritară a aparatelor neuromuscular şi locomotor.

7.4Măsuri privind tehnica securităţii

Tehnica securităţii este un 8pecia de măsuri organizatorice şi mijloace tehnice realizate şi

folosite în scopul prevenirii acţiunii factorilor periculoşi de producţie asupra angajaţilor, adică
prevenirea accidentelor de muncă şi reducerea la minimum a nivelului traumatismului. Măsuri de
tehnică a securităţii se vor prelucra periodic cu întreg colectivul de muncă, ţinându-se o evidenţă
8pecia în legătură cu instructajul făcut, cu data la care s-a făcut, precum şi cu persoanele care-au fost
instruite.
La locurile de muncă, unde se pot produce accidente, se vor prevedea, în mod obligatoriu,
8pecial8te8 individuale de protecţie şi 8pecial8te8 de securitate necesare, 8pecial8t împrejmuirea cu
îngrădiri de protecţie rezistente, pentru a se evita accesul persoanelor străine pe şantier şi
accidentarea acestora, atât în timpul zilei, cât şi noaptea.
Pasajele de trecere a pietonilor, fixate pe arterele principale, acolo unde se execută lucrări de
alimentare cu apă, canalizare etc., vor fi amplasate pe traseu în număr 8pecial8te şi vor fi prevăzute,
în mod obligatoriu, cu balustrade înalte de 1 m pe ambele părţi şi bine întărite, pentru a se evita
căderile în gol. Conducerea unităţii este obligată să pună la dispoziţia muncitorilor îmbrăcăminte şi

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 încălţăminte de protecţie, precum şi echipamente individuale de protecţie, în conformitate cu
normativele în vigoare, precum şi cu specificul muncii prestate.

7.4.1Tehnica securităţii la montarea conductelor de alimentare cu apă

Ţevile şi materialele, tipurile şi construcţia armăturii de închidere şi altor articole tehnice,

folosite la montarea conductelor de apă şi a dispozitivelor interioare, trebuie să corespundă cerinţelor
SniP II – 37 – 76.
Îmbinarea ţevilor din oţel se va efectua prin sudare. Îmbinări cu filet sau mufe se admite numai
în locurile instalării dispozitivelor de închidere, compensatoarelor, dispozitivelor de reglare a
presiunii aparatelor de măsură şi control şi altei armături. Încastrarea cusăturilor de sudare sau
îmbinărilor prin filet şi mufe în pereţi ori fundaţii se interzice.
La sudarea conductelor din oţel se admit numai sudori atestaţi în conformitate cu Regulile de
atestare a sudorilor, şi care posedă legitimaţii de calificare pentru sudarea conductelor prin procedeul
prescris.
Sudorilor li se acordă cifrul sau număr pe care aceştia sunt obligaţi să-l aplice la distanţa de 30-
50 mm de la fiecare cusătură de sudare a conductei subterane.
La sudarea conductelor din polietilenă sau viniplast se admit numai specialist care au terminat
cursuri speciale şi au susţinut cu special examenul de calificare.
Toate conductele subterane trebuie să fie protejate de coroziune. Toate materialele folosite
pentru protecţia conductelor de apăde coroziune trebuie să posede certificate sau alte acte ce special
calitatea lor.
Suprafaţa conductelor supuse izolării, înainte de grunduire trebuie să fie curăţită de noroi,
rugină, praf şi să fie bine uscată.
La izolarea conductelor se vor respecta următoarele cerinţe:
 lucrările de izolare începute pe şantier trebuie terminate specialate în timpul zilei de
lucru (schimbului);
 lucrările de izolare special de ploaie ninsoare ceaţă sau vânt pot fi specialate numai cu
condiţia protecţiei sigure a locului de executare a lucrărilor de nimerirea umidităţii pe suprafeţele
special, folosind pentru aceasta copertine special;
Izolarea cusăturilor de sudare a conductelor de apăsubterane se va efectua direct în şanţ după
încercarea conductei la rezistenţă.

7.4.2Tehnica securităţii la lucrările de terasament.

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 Până la începerea lucrărilor de terasamente în locurile cu comunicaţii subterane trebuie să fie
elaborate si acordate cu organizaţiile ce le exploatează măsurile de securitate la executarea lucrărilor,
iar amplasarea comunicaţiilor subterane pe teren marcată cu semne sau inscripţii corespunzătoare.
1. Înainte de a începe lucrările e necesar de a instala semne ce indică locurile de
amplasare a comunicaţiilor subterane.
2. Prelucrarea solului nemijlocit înapropierea comunicaţiilor subterane se admite numai
cu lopata fără lovituri bruşte.
3. Solul aruncat din tranşee trebuie de amplasat la distanţa nu mai mică de 0,5m de la
marginea lor.
4. În timpul lucrărilor pe taluz a debleurilor şi rambleelor cu adâncimea mai mare de 3m
şi modului de taluz mai mare cu 1:1 trebuie de luat anumite măsuri de securitate.
5. În timpul funcţionării excavatorului se interzice efectuarea altor lucrări din partea
utilajului şi muncitorului în raza de acţiune a excavatorului plus 5m.
6. În timpul deplasării excavatorului cu o singură cupă săgeata lui e necesar de amplasat
strict după direcţia de mişcare, iar cupa de ridicat deasupra solului la 0,5÷0,7m.
Pozarea şi montarea reţelelor de apă se vor efectua numai după pichetarea traseului de către
beneficiar şi recepţia lucrărilor pe teren de organizaţia antreprenoare.
Pichetarea traseului se va efectua de la liniile roşii după transpunerea acestora pe teren de către
serviciul geodezic, de la alineamentul de construcţii sau de la construcţii capitale separate.
Pichetarea traseelor se va efectua respectând următoarele cerinţe:de-a lungul traseului se vor
instala repere temporare , unite prin drumuri de nivelment cu reperele constante;axele de trasare şi
unghiurile curbelor traseelor se vor fixa pe teren şi vor fi reperate faţă de obiecte constante (clădiri,
construcţii, piloni ai liniilor de transport a energiei electrice şi ai liniei de telecomunicaţii şi
a.);intersecţia traseului de gaz cu construcţii subterane va fi evidenţiată cu indicatoare
speciale;pichetarea traseelor şi recepţia lor de către organizaţia de construcţie şi montare se va forma
prin Act cu anexe a listelor de reperare topografică a reţelelor.
Lucrările terasiere se vor efectua după terminarea lucrărilor de pichetare a traseului , fixarea
graniţelor de excavare a şanţului şi instalarea indicatorilor comunicaţiilor subterane.
Deschiderea comunicaţiilor subterane intersectate de conducta de apă, se efectuează în prezenţa
reprezentanţilor organizaţiilor cointeresate.La deschiderea comunicaţiilor subterane se vor primi toate
măsurile contra defectărilor, iar în timp de iarnă contra îngheţurilor.
Lăţimea desfacerii drumurilor din asfalt şi beton pentru excavarea şanţului va fi luată cu 10 cm
din ambele părţi mai mare decât lăţimea de bază . În cazurile, când îmbrăcămintea drumurilor este de
altă construcţie lăţimea desfacerii se ia cu 25 cm mai mare.

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 Depăşirea săpăturii pământului la excavarea şanţurilor faţă de cota de proiect este interzisă, cu
excepţia cazurilor prevăzute de proiect , în cazul depăşirii săpăturilor se va efectua împlutura cu
pământ nisipos fără impurităţi organice. Împlutura se va efectua în straturi de numai 10 cm cu
compactarea straturilor şi controlul densităţii solului.In caz dacă la fundaţia şanţului se va forma un
strat de pământ deluat , el trebuie înlăturat şi înlocuit cu alt strat uscat .Evacuarea apei din şanţ se va
efectua fără defectarea structurii solului la fundaţia şanţului.
Toate lucrările de exploatare şi întreţinerea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a
apei se fac cu respectarea normelor de protecţie a muncii.În timpul efectuării lucrărilor de exploatare
a sistemelor de alimentare cu apă este necesar un control permanent a stării reţelelor de apă,
utilajului, instrumentelor şi echipamentului personal de protecţie.
Nu se admite exploatarea sistemelor de apă şi efectuarea diferitor lucrări de reparaţie, dacă
acestea pot aduce la urmări grave pentru lucrători. Muncitorii încadraţi în lucrările de exploatare şi
reparaţie a sistemelor de alimentare cu apă, trebuie să fie instruiţi în efectuarea acestor lucrări prin
metode, lipsite de pericol.

7.4.3 Tehnica securităţii la lucrările de montare.

Pe sectoarele unde au loc lucrările de montare nu se admite executarea altor lucrări şi aflarea
persoanelor străine.
Elementele instalate în poziţia prevăzută de proiect se vor întări astfel ca să fie asigurată
stabilitatea şi invariabilitatea geometrică a lor. Dezlegarea elementelor de la cârligul macaralei se va
face doar după întărirea lor sigură. După dezlegarea elementelor este interzisă deplasarea lor, afară de
cazurile prevăzute de proiectul de executare a lucrărilor.

7.4.4 Tehnica securităţii la lucrările de transportare.

La transportarea încărcăturilor de construcţie pe lângă cerinţele acestui capitol, în dependenţă

de tipul instalaţiilor de transport trebuie respectate Regulile de circulaţie, aprobate de MAI, Regulile
de exploatare tehnică a căilor ferate şi Regulile de protecţie a muncii în transportul auto.
Organizaţia posesoare a unităţilor de transport este obligată să asigure deservirea tehnică şi
reparaţia lor la timp, în conformitate cu instrucţia uzinei producătoare.
Transportarea încărcăturilor de mare tonaj, lungi sau de gabarite mari trebuie să se efectueze, de
regulă, cu mijloace speciale de transport.

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 Pentru a evita deplasarea sau căderea încărcăturilor acestea vor fi amplasate şi întărite pe
unitatea de transport în conformitate cu condiţiile tehnice de încărcare şi consolidare a încărcăturii
date.
Automobilele pentru transportarea oamenilor trebuie să fie utilate în conformitate cu cerinţele
Regulilor de circulaţie rutieră.
În fişă de rută eliberată şoferului automobilului destinat pentru transportarea oamenilor trebuie
să fie nota unităţii auto: "Bun de transportat oameni" şi indicat numărul maximal de pasageri. Insa de
rută trebuie să fie semnată de persoana responsabilă de securitatea exploatării automobilului dat. La
transportarea oamenilor şoferului i se va aduce la cunoştinţă ruta şi sectoarele ei periculoase.
Este interzisă transportarea oamenilor în caroseria basculantelor, în remorci, în caroseria
automobilelor neamenajate special pentru aceasta. La conducerea camioanelor destinate transportării
oamenilor se admit doar şoferii, ce au învoire specială de la conducătorul gospodăriei auto.
În locurile de urcare în mijloacele de transport şi coborâre trebuie să fie amenajate podine
speciale sau folosite alte dispozitive ce asigură securitatea oamenilor, înainte de pornire şoferul
trebuie să se convingă de amplasarea corectă a oamenilor şi să-i preîntâmpine despre începutul
mişcării.
La descărcarea autobasculantelor de pe ramblee sau în excavaţii ele trebuie amplasate nu mai
aproape de l m de la marginea taluzului natural, iar la descărcarea de pe estacade acestea vor fi dotate
cu reazeme sigure. Autobasculantele trebuie să fie dotate cu reazeme speciale pentru menţinerea în
caz de necesitate a caroseriei în poziţie ridicată. Este interzisă deservirea autobasculantei cu caroseria
ridicată fără instalarea sprijinului. Mişcarea cu caroseria ridicată este interzisă. Mişcarea înapoi în
zonele unde se execută lucrări, se va face doar la comanda persoanelor ce participă la aceste lucrări.

7.5 Măsuri privind protecţia contra incendiilor

Activitatea de profilaxie a incendiilor urmăreşte scopul de a menţine un nivel înalt de securitate

incendiilor şi exploziilor în oraşe, localităţi, locuri de concentrare a bunurilor materiale şi la alte
obiective prin stabilirea unui regim de pază antiincendiară exemplar.
Problemele principale ale activităţii de profilaxie sunt: elaborarea şi realizarea măsurilor
orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spaţiu a posibilelor incendii
şi crearea condiţiilor favorabile de evacuare a oamenilor şi bunurilor materiale în caz de incendiu;
asigurarea condiţiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunţării rapide a serviciului de
combatere a incendiilor şi lichidării cu succes a incendiului.
Pentru combaterea incendiilor de proiect sunt prevăzute următoarele măsuri:

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 - prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiară a sectoarelor,
depozitelor şi altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;
- toate subliviziunile vor fi asigurate cu mijloace de stingere a incendiilor şi de comunicare
rapidă despre incendiu;
- se vor efectua instructaje-discuţii şi instruiri speciale a angajaţilor privind problemele
protecţiei împotriva incendiilor şi alte elemente (inscripţii, semne de securitate etc.) de propagandă şi
agitaţie cu privire la combaterea incendiilor;
- la executarea lucrărilor de sudare şi cu foc deschis materialele combustibile vor fi înlăturate în
raza a 5 m de la locul de sudare, iar cele cu pericol de explozie – în raza a 10 m;
- toate maşinile şi mecanismele, folosite la executarea lucrărilor, vor fi menţinute în stare bună
funcţională, se vor curăţi la timp, se vor regla şi unge, pentru a preveni supraîncălzirea rulmenţilor şi
pieselor ce se află în contact de frecare, precum şi formarea scânteilor, iar zonele şi agregatele ce se
află în mişcare se vor proteja de nimerirea obiectelor străine;
- la sfârşitul zilei de muncă responsabilii de securitatea incendiară vor controla minuţios toate
locurile, unde s-au executat lucrări cu foc deschis şi alte încăperi, vor deconecta instalaţiile electrice
şi sistemul de iluminat, vor încuia uşile sub lacăt.

7.6 Măsuri de protecţia mediului ambient

Problema protecţiei mediului ambiant este problema majoră a civilizaţiei umane şi cuprinde
toate sferele de activitate ale umanităţii. datorită progresului tehnico-ştiinţific şi creşterii potenţialului
de producţie societatea capătă posibilităţi tot mai mari de acţiune asupra naturii în scopul satisfacerii
necesităţilor materiale şi spirituale. În rezultat, dezvoltarea industriei este aproape pretutindeni
însoţită de distrugerea sistemelor naturale şi de poluarea intensă a mediului. Acest lucru serveşte
drept cauză de bază pentru realizarea măsurilor adecvate de protecţie a naturii în orice domeniu de
activitate. Pentru a reduce la minimum influenţa activităţii de construcţie asupra mediului ambiant
proiectul prevede următoarele măsuri:
- la executarea lucrărilor de terasamente acestea se vor efectua în două etape: mai întâi se va
scoate stratul de sol fertil şi se va depozita separat de solul provenit din rocă, pentru a putea fi folosit
în aşa mod, ca la astuparea şanţurilor după instalarea conductelor să nimerească iarăşi la lumina zilei;
- la executarea lucrărilor de amenajare a reţelei de alimentare cu apă vor fi folosite maşini şi
mecanisme de construcţie în mare majoritate acţionate electric sau cu motoare cu ardere internă ce
funcţionează pe baza gazului natural comprimat sau lichefiat;

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 - în permanenţă se va controla starea tehnică a maşinilor şi mecanismelor pentru a evita
scurgerile din reţelele de alimentare cu combustibil, hidraulică şi cea de lubrifiere;
- uleiurile uzate şi alte materiale ce pot polua solul vor fi acumulate în rezervoare speciale cu
utilizarea pentru alte scopuri sau pentru regenerare.

Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 Coala

Semnăt
UTM 582.6. 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.