8.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

UTM 582.6 028 ME

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Vivat M. Litera Coala Coli
Conducător Calos S.
Alimentarea cu apă potabilă a
Consultant Anghelici N.
Aprobat Ioneţ I.
localitatii Gura Galbenei UTM FUA
IPA-111
 7.1 Introducere
Realizarea unor produse de calitate presupune controlarea riguroasă a procesului de producţie
din punct de vedere al variabilelor de proces. Abaterea de la acest regim se datorează unor perturbaţii.
Sesizarea acestor perturbaţii şi anularea efectelor induse se poate realiza prin conducerea
automată a proceselor tehnologice.
Prin automatizare se înţelege echiparea unor instalaţii cu dispozitive tehnice care să asigure
desfăşurarea operaţiilor în condiţii optime, fără intervenţia nemijlocită a operatorului uman.
Ansamblul format din procesul supus automatizării şi dispozitive tehnice ce asigură
automatizarea acestuia constituie un sistem automat. Dispozitivele tehnice reprezintă elemente de
automatizare care îndeplinesc funcţii specializate de comparaţie, semnalizare, comandă, reglare,
blocare, dispecerizare .
Sistemele automate (SA) se clasifică după mai multe criterii astfel:
a) după felul acţiunii:
- cu comandă continuă;
- cu comandă discontinuă;
b) după scopul urmărit:
- cu comandă program automată pentru operaţii sau cicluri de fabricaţie, funcţionand pe baza
unor informaţii programate;
- cu reglarea automată a variabilelor comandabile (timp, temperatură, presiune, debit etc);
- cu semnalizarea automată ce funcţionează pe baza unui cod convenţional;
- cu avertizare automată la depăşirea unor limite ale valorilor de siguranţă;
- de blocare automată ;
- de protecţie automată pentru prevenirea depăşirii limitelor admise.
c) după structura sistemului automat:
- convenţionale, cu regulatoare automate pentru menţinerea constantă a unor parametri care pot
fi: cu referinţă fixă sau mobilă;
- cu structură evoluată ce realizează funcţii de conducere în concordanţă cu anumiţi indicatori
de performanţă, cu ajutorul calculatoarelor.
Sistemul de reglare automată, SRA , cuprinde schema bloc a sistemului cu elementele
componente, legăturile dintre aceste componente, mărimile ce se transmit prin aceste legături şi
sensul de transmitere a acestor mărimi.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 7.2. Schema principală tehnologică
M3

P1
~
Remax
V1
Remin
+
Recr V3

- P2
V2 V4

Emax ~
M4
Emin

Ecr
Ec

Fig.7.1 Schema principal tehnologică

Schema principal tehnologică reprezintă schema constructivă a instalație, utilajului.

Schema tehnologică este alcătuită din 2 pompe, dintre care o pompă este lucrătoare, iar una de
rezervă. Pompele asigură debitul de apă necesar în castel. Vanele sunt mecanisme de reglare a
debitului de apă furnizat consumatorilor. Cu ajutorul lor menținem debitul de apă între minim și
maxim. Pompa lucrătoare trebuie să mențină nivelul apei în castel la valoarea dorită.
Dacă nivelul apei în castel este mai jos decît cel prescris cînd funcționează pompa lucratoare,
atunci automat trebuie să se pornescă și pompa de rezervă, iar cînd nivelul apei în castel este mai
înalt decît cel prescris atunci această pompă de rezervă trebuie să se oprească automat.
Pentru conducerea automată a stație de pompare a apei în castel se instalează un semnalizator
de nivel cu electrolizi: Ec - electrod comun; Ecr- electrod critic; Emin - electrod minim; Emax- electrodul
maxim.
La aceste electroade se unesc corespunzător: Ec - la polaritatea minus; Ecr- la bobina releului
critic Recr; Emin - la bobina releului minim Remin; Emax – la bobina releului maxim Remax.
De la aceste releuri se folosesc contacte care sunt închise dacă nivelul apei este mai jos decît
electrodul corespunzător.
Procesul de pompare a apei în castel se realizează cu ajutorul schemei desfășurate electrice a
stației de pompare a apei în castel.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 7.3. Automatizarea unei stații de pompare în funcție de nivel

C1 ReT1
Sg16 CC1 M A BO1 BP1
1 1'
4C1

1Re4
2 2'

C2 ReT2
CC2 BO2 BP2
3 3'
4C2

1Re5
4 4'
M A RL1 RL2
R5 1Recr
5 5'

1Remax 6 6'

R4 1Remin
7 7'
2Remax 8 8'

2Re2
3Re2

Fig.7.2 Schema desfășurată electrică a stației de pompare

Schema desfășurată electrică a stației de pompare a apei în castel în funcție de nivel prevede
2 regimuri de comandă și 2 regimuri de lucru a pompelor. Schema funcționează în felul următor:
In regimul de comandă este folosit primul regim de lucru cînd pompa P1 este lucrătoare iar
pompa P2 de rezervă ce înseamnă că CC este fixat în poziţia A, iar CL în poziția 1.
Dacă nivelul apei în castel este mai jos decît nivelul critic Hcr, atunci releurile Recr, Remin, Remax
sunt dezalimentate şi contactele lor sunt închise. In acest caz, se alimentează releurile intermediare
Re1 şi Re2, care închid corespunzător contactele 1Re1, 2Rel şi 1Re2, 2Re2.
Prin contactele 1Rel şi lRe2 corespunzător se alimentează contactoarele C1 şi C2. Când
oglinda apei atinge electrodul Ecr se alimentează bobina Recr şi deschide contactul 1Recr. Acest
contact nu dezalimentează bobina Re2, findcă el este blocat de contactul 2Re2 (bobina Re2 se
alimentează prin 2Re2), de aceea, pompa P2 prelungeşte să funcţioneze până ce nivelul apei nu va
ajunge la nivelul Hmax. Când oglinda apei atinge electrodul E min se alimentează bobina Remin şi se
deschide contactul 1Remin, iar bobina Rel nu pierde alimentarea fiindcă 1Re min este blocat de
contactul 2Re1 şi pompa P1 funcţionează. Când nivelul apei ajunge la electrodul Emax se alimentează

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 bobina Remax , care deschide contactele 1Remax şi 2Remax. Aceste contacte întrerup circuitele bobinelor
Rel şi Re2 şi contactele lor 1Rel, 2Rel şi 1Re2, 2Re2 se deschid, care opresc contactoarele C1 şi C2
şi pompele P1 şi P2 se opresc. Din castel apa se consumă, nivelul scade şi când nivelul apei este mai
jos de electrodul Emax releul Remax închide contactele 1Remax şi 2Remax. La închiderea contactelor
1Remax şi 2Remax pompele P1 şi P2 nu se pun în funcţie, fiindcă nivelul apei este mai sus de
electroadele Emin şi Ecr şi, de aceea, contactele 1Remin şi Recr rămân deschise.
Când nivelul apei devine mai jos de electrodul E min releul Remin pierde alimentarea şi contactul
lRemin se închide şi alimentează Rel. La rândul său Rel cu contactul 1Rel alimentează contactorul C1,
care pune în funcție pompa P1 şi ea funcţionează până când nivelul apei ajunge la nivelul maxim.
Dacă nivelul apei când funcţionează pompa P1 nu creşte (consumul este mai mare decât
productivitatea pompei), dar scade şi ajunge la nivelul critic, atunci se alimentează bobina releului
critic Recr, care închide contactul 1Recr şi prin el se alimentează bobina Re2. Prin contactul lRe2,
care se închide se alimentează contactorul C2 şi se porneşte pompa P2, funcţionând împreună cu
pompa P1 până nu se ajunge la nivelul H max. Ciclurile de funcţionare se repetă în primul regim de
lucru al pompelor.
Dacă se trece la regimul II de lucru schema funcţionează tot aşa numai cu deosebirea că
contactele 1Recr şi 1Remin simt contactele inverse ca în regimul 1 prin secţiile comutatorului de lucra
CL (6-6') şi (8-8').
Regimul manual de comandă.
Când apăsam butoanele, BP3, BP5 –are loc deschiderea vanelor şi BP1, BP2 –butoanele de
pornire a vanelor, închide în mod normal, contactele deschise 5C1, 5C2 – demaroarea vanelor de
deschidere şi 4C1, 4C2 - butoane de memorie, deschizând astfel vanele şi actionînd motoarele
pompelor. Pentru a închide vanele şi opri motorul se prevăd butoanele BO3, BO4 - butonul Stop
pentru a închide vanele şi BO1, BO2 - butonul Stop pentru a opri pompele.
Regimul automat de comandă.
În cazul în care nivelul apei în rezervoreste sub nivelul critic H cr, atunci releele Recr, Remin,
Remax, nu sunt incluse şi contactele lor sunt închise. În acest caz, încep să lucreze releele Re4 şi Re5,
care închid contactele 1Re4, 2Re4, 1Re5, 2Re6.
Prin contactele 1Re4, 2Re4 se includ C1 şi C2. Atunci când nivelul apei atinge electrodul Ecr,
începe să funcţioneze bobinei Recr, care, la rândul său, deconectează contactul 1Recr - acest contact
nu deconectează contactul Re5 deoarece este blocat de contactul 2Re5 (bobina Re5 lucrează prin
2Re5), astfel încât pompa P2 continuă să funcţioneze până când apa ajunge la nivelul maxim.
În cazul în care nivelul apei în rezervor atinge electrodul Emin, începe să funcţioneze bobina
Remin, care se deschide contactul 1Remin, şi Re4 se nu se deconectează, deoarece este blocat de 2Re4 şi
motorul P1 funcţionează. În cazul în care nivelul apei în rezervor atinge electrodul E max, se pune în

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 funcţiune bobina Remax care la rândul său, deschide contactele 1Re max 2Remax. Aceste contacte întrerup
funcţionarea releelor Re4 şi Re5 şi contactele 1Re4, 2Re4, 1Re5, 2Re5 se deschid opresc C1 şi C2 şi
pompele P1 şi P2 se opresc.
Din rezervor se consuma apă şi atunci cînd nivelul apei scade sub electrodul E max, releu lRemax
inchide contactele sale 1Remax şi 2Remax. Odată cu închiderea a contactelor de mai sus pompele P1 şi
P2 nu începe lucrul pentru că nivelul apei este deasupra electrozilor E min şi Ecr şi, prin urmare,
contactele 1Remin şi 1Recr rămâne deschise.
Atunci când nivelul apei în rezervor scade sub electrodul E min se opreşte din lucru releu lRemin,
care la rândul său, închide contactul 1Remin şi începe să lucreze releu lRe4. Releul Re4 închide
contactul 1Re4, care la rândul său, activează C1 şi începe să funcţioneze pompa P1 până când ajunge
la un nivel maxim.
În cazul în care nivelul apei în rezervor nu creşte în funcţionare a pompei P1 (consumul de apă
este mai mare decât fluxul de rezervor), în timp ce scade şi atinge un nivel critic, apoi se opreşte din
lucru Recr, care la rândul său, închide contactul 1Recr. Contactul 1Recr acţionează releul Re5, care la
rândul său, închide contactul 1Re5, care alimentează cu current electric C2 şi începe să funcţioneze
pompa P2, care lucrează împreună cu pompa P1 până când acestea ajung la nivelul maxim de apa din
rezervor.

7.5. Schema vanei de reglare

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 1
Explicatie:
2
1 - Motor electric(M);
2 - Reductor si dispozitiv
3
de transformare a
4
formei de miscare;
BAmax
3 - Pirghie de legatura
5 mecanica;
BAmin 4 - Vana;
- max 5 - Conducta de apa.
- min

Fig.7.3. Schema vanei de reglare

Vana 4 schimbă debitul apei, care este pompat in castel. Scopul principal este reglarea debitului
de apă între valorile maxime și minime. Aceasta se efectuează prin schimbarea debitului de apa cu
ajutorul vanei care poate ocupa o poziție maximală sau minimală. Pentru a regla cu o precizie mai
înaltă nu se folosesc pozițiile vanei complet închisă sau complet deschisă, ce pozițiile intermediare
minimă sau maximă. Această schemă funcționează în cazul dat în dependență de valorile maxime și
minime ale debitului de apă și totodată în dependență de pozițiile maximă și minimă a vanei de
reglare.
Pentru regimul automat de comandă comutatorul CC este fixat în poziția A ( poziția automat) și
în această poziție a comutatorului CC secțiile (1-1′) și (3-3′) sunt închise. In schema pentru regimul
automat de comandă sunt folosite contactele releelor 1Re1 și 1Re2.
Contactul 1Re1 este folosit în cazul nostru de la releul Re1 de debit care verifică valoarea minimă a
debitului de apă, iar contactul 1Re2 este folosit de la releul Re2 de debit care verifica valoarea
maximă a debitului de apă. La începutul procesului vana 4 este complet inchisă și valoarea debitul de
apă este mai joasă decît valoarea minimă, de aceea, releul Re1 închide contactul 1Re1 . Prin acest
contact se formeaza circuitul: faza F-Sg –(1-1′) CC-1Re1-5C1-C1-1BA max-1Ret-0. Pe acest circuit
se alimentează bobina starterului electromagnetic C1 , starterul închide contactele de putere 1C1,
2C1, 3C1, 4C1 și deschide contactul 5C1.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 B1 B2

CC4 M A 5C1
9 9'
C3
BP3
4C3
5C4 1BAmax

ReT3
BO3
10 10'

C4
BP4
4C4
5C3 1BAmin

11 11' 6C1

CC5 5C2
12 12'
C5
BP5
4C5
5C6 2BAmax

ReT4
BO4
13 13'

C6
BP6
4C6
5C5 2BAmin

14 14' 6C2

Fig.7.4. Funcționarea vanei de reglare

Contactul 4C1 auto menține alimentarea C1 în regim de comandă manual. Motorul electric se
rotește în direcția de a deschide vana 4. Cînd poziția vanei este maximă se actionează butonul
automat BAmax, care deschide contactul 1BAmax, C1 pierde alimentarea și motorul se opreste . Vana
cînd s-a deschis la maxim se mărește debitul de apă pompat. La valoarea mai mare de minim a
debitul de apă releul Re1 deschide contactul 1Re1, iar în schemă nu se produce nici o schimbare, de
aceea, vana 4 ramîne în poziția maximă. Procesul de ridicare a debitului de apă continuă pînă cînd
debitul de apă atinge valoarea maximă . La valoarea maximă se acționează releul Re2, care închide
contactul 1Re2 și se formeaza circuitul: faza F-Sg-(3-3′)-CC-1Re2-5C1-C2-1BAmin -1Ret-o. Pe
acest circuit se alimentează bobina C2, se acționează motorul, care închide vana 4. Cînd vana 4 ocupă
poziția minimală se acționează butonul automat BAmin, care deschide contactul 1BAmin și automat se
dezalimentează bobina C2. Prin aceasta motorul se oprește, vana 4 ramîne închisă la minimum,
debitul de apă se micșorează. Cînd debitul de apă este mai jos de valoarea minimă din nou se
acționează releul Re1 și procesul se repetă.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 7.6 Schema cu unu și două regimuri de comandă a motorului trifazat

În instalaţiile de construcţii deseori este necesar de folosit motoare electrice, care pun în funcţie
elemente (organele) de reglare a sistemelor automate. Procesul de reglare a parametrelor tehnologici
cere schimbarea direcţiei de deplasare a elementului de reglare de aceea trebuie de condus motorul
pentru a se roti în două sensuri. Pentru aceasta putem folosi schema de comandă descrisă, care
prevede regimul manual de comandă. Fiind că reglarea automată se realizează printr-o măsurare a
valorilor parametrilor de reglare, trebuie de folosit comanda automată în dependenţă de valorile
parametrilor de reglare.

Fig. 7.5. Schema de comandă a motorului trifazat fără revers

Schema funcţionează în cazul dat în dependenţă de valorile maxime şi minime a nivelului şi

totodată în dependenţă de poziţiile maximă şi minimă a vanei de reglare.
Dacă se acţionează butonul de pornire BP1 se alimentează bobina starterului electromagnetic
SE1 pe circuitul: faza F-siguranţa, Sgl -butonul oprire ;BP-butonul pornire, BP1 - contactul închis,
3SE2-bobina, SE1-contactul releului termic, 1Ret - polul 0.
Starterul SE1 închide contactele 1SE1, 2SE1 şi deschide contactul 3SE1, care nu permite să se
alimenteze bobina SE2. Prin contactul 1SEI se închid circuitele: faza - F-siguranţa, Sg1, 1SE1
-bobina motorului, L1 - elementul termic, Ret -0 (circuitul principal - direct) şi faza, F-siguranţa, Sgl,

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 1SE1condensatorul, C-bobina motorului, L2-elementul termic, Ret-0 (circuitul auxiliar - indirect).
Cele două bobine L1 şi L2 sunt parcurse de curenţi 11 şi 12 care produc câte un câmp magnetic în
jurul bobinelor. Rezultanta acestor câmpuri este un câmp magnetic învârtitor care determină o mişcare
de rotaţie a rotorului, de exemplu în sensul (1). Se opreşte motorul prin acţionarea butonului BO.
Dacă se acţionează butonul de pornire BP2 se alimentează bobina starterului
electromagnetic SE2 pe circuitul, faza F-Sgl-BO-BP2-3SEI-SE2-1Ret-0.
Starterul SE2 închide contactele 1SE2, 2SE2 şi deschide contactul 3SE2, pentru a nu se
alimenta bobina SE1.
Prin contactul 2SE2 se închid circuitele: faza F-Sgl-1SE2-L2-Ret-0 (circuit principal) şi faza F-
Sg1-1SE2-C-Ll-Ret-0 (circuit auxiliar). În acest caz sensul câmpului magnetic învârtitor este invers şi
determină o mişcare de rotaţie a rotorului în sens invers (2).
În producţie sunt instalaţii, mecanisme, care cer schimbarea direcţiei de rotaţie a arborelui motorului
electric. Principiul care stă la baza reversării este schimbarea locului de unire a două faze între ele ceea
ce conduce la reversarea sensului câmpului învârtitor, respectiv la reversarea sensului arborelui motorului
electric.
Circuitul de putere cuprinde trei contacte de patere (principale) ale unui starter electromagnetic
1SE1, 2SE1, 3SE1 şi trei contacte de putere ale altui starter electromagnetic 1SE2, 2SE2, 3SE2. Prin
aceste serii de contacte se realizează comutarea a două faze. Circuitul de comandă manuala cuprinde:
siguranţa Sg4, butonul de oprire BO, două butoane de pornire BPl şi BP2, două bobine ale starterelor
electromagnetice SE1 şi SE2, contactul releului termic 1Re t, contactele de interblocare între cele
două startere 5SEI şi SE2.
Schema funcţionează în modul următor: dacă acţionăm butonul BP1 se alimentează bobina SE1 pe
circuitul: faza C-Sg4-BO-BPl-5SE2-5SEl-IRet faza B. Când se alimentează SE1 se pune în funcţie
starterul, se închid contactele 1SE1, 2SE1, 3SE1, 4SEI şi se deschide contactul 5SE1.
Prin contactele de putere se unesc la motor fazele în ordinea A, B, C şi arborele motorului se
roteşte în sensul (1). Contactul 4SE1 blochează butonul BP1, asigurând automenţinerea pe circuitul:
C-Sg4-B0-4SE1-5SE2-SE1-1Ret-faza B. Contactul 5SE1 asigură dezalimentarea bobinei SE2 când
este alimentată bobina SE1.
Pentru oprire se acţionează asupra butonului BO care întrerupe circuitul de alimentare a bobinei
SE1. Starterul SE1 revine, deschide contactele 1SEl, 2SE1, 3SE1, 4SE1 şi închide contactul 5SE1.
Contactele de putere 1SEl, 2SE1, 3SE1 dezalimentează motorul şi el se opreşte.
Dacă după oprirea motorului se acţionează butonul de pornire BP2 atunci se alimentează
bobina SE2 pe circuitul: faza C-Sg4-BO-BP2-SE2-lRet1 faza B. Starterul SE2 analogic ca şi starterul
SE1 închide contactele 1SE2, 2SE2, 3SE2, 4SE2 şi deschide contactul 5SE2. Prin contactele 1SE2,

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 2SE2, 3SE2 se unesc la motor fazele în ordinea B, A, C ceea ce înseamnă că unirea la motor a fazelor A
şi B s-a schimbat cu locul şi arborele motorului se roteşte în sens invers (2).
Rolul contactului 4SE2 este acelaşi ca şi contactul 4SE1. Oprirea motorului se realizează tot
acţionând butonul de oprire BO. Celelalte elemente din schemă realizează aceleaşi protecţii ca şi în prima
schemă.

Fig.7.6 Schema cu două regimuri de comandă a motorului trifazat cu revers

7.7 Clasificarea, caracteristici şi principii ale senzorului selectat

Măsurarea nivel de lichid în procesele tehnologice este foarte important, deoarece permite de a
controla cursul corect a proceselor tehnologice, pentru a menţine un nivel constant, dacă este necesar
pentru a determina cantitatea de lichid în rezervoare. O influenţă asupra nivelmetrelor o are înălţime
relativ la măsurarea locaţie. Distingem nivelmetre situate mai jos de nivelul masurat. Nivelul poate fi
afişat, înregistrat şi de semnal. Fiecare dintre aceste dispozitive pot fi la rândul lor o indicaţie locală
de rezultatele măsurărilor sau de la transmiterea lor de la distanţă.
În funcţie de metoda de măsurare de măsurare nivelului pot fi împărţite în trei grupe principale:
plutitoare, nivelmetre hidrostatice, acţiunea care se bazează pe măsurarea presiunii statice a stratului
de lichid, sau nivelurile de diferenţial, diferite tipuri de echipamente electrice. Pentru a automatiza
statia de pompare a fost selectat electrod cu transmitere electrică. Nivelmetrele electrice se bazează

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 pe transformarea proprietăţilor apei de a conduce curentul electric într-o unitate de masură a nivelului
său. La sensor se conectează releul de curent continuu, care serveşte pentru a controla nivelul apei.
Senzorul este un electrod de metal, izolat electric de bucşă cu o conductă şi la cap cu şaibă. Corpul
senzorului este acoperit cu un capac cu o garnitura, capacul se prinde cu patru şuruburi. Arcul oferă o
etanşeetate sigură între electrodul izolat şi peretele interior al duzei. Firele sunt introduse prin dotarea
cu bucsa. Se pornesc senzorii de o anumită lungime L, dar după necesitate, lungimea electrodului
poate fi mărită prin creşterea tijei de otel inoxidabil, cu ajutorul unei duze de tranziţie.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.
 Coala

Semnăt
UTM 582.6 028 ME
Mod Coala Nr. document Data
.