VARIANTA 1

I. Fie K un corp comutativ. O mulţime nevidă V se numeşte spaţiu vectorial 1 peste corpul K dacă
sunt definite pe V două legi de compoziţie.

una internă ( notată aditiv) V  V  V ,  u , v   u  v ,şi una externă cu operatori în K (notată

multiplicativ) K  V  V ,   , u   u , astfel încât să fie îndeplinite următoarele condiţii:

I.     u  u  u, ,  K, u  V ;

II.  u  v   u  v,   K , u, v  V ;

III.  u     u, ,   K, u  V ;

IV. 1u  u (1 este elementul unitate în K).

r̄ '(t 0 ) r̄ '(t0)×r̄ \( t rSub { size 8{0} } \) } over { ldline { bar {r} ' \( t rSub { size 8{0} } \) times { bar {r} (t0)
τ̄ (t 0 )=
2. ‖r̄ '(t 0 )‖ - versorul tangentei,
β̄(t0)=¿¿ - versorul binormalei

ν̄ (t 0 )= β̄ (t 0 )× τ̄ (t 0 ) - versorul normalei principale.

3
3.a Fie ,   R şi x  ( x1 , x 2 , x 3 ), y  ( y 1 , y 2 , y 3 )  R .
αx+βy =α( x 1 , x 2 , x 3 )+β ( y 1 , y 2 , y 3 )
¿(αx 1 +βy 1 , αx 2 + βy2 , αx 3 +βy 3 )
şi
T(x  y )  (2(x 1  y 1 )  (x 2  y 2 )  (x 3  y 3 ),
2(x 1   y 1 )  (x 2   y 2 )  2(x 3  y 3 ),
3(x 1   y 1 )  (x 2   y 2 )  (x 3   y 3 ))

=(2 αx 1 +2 βy 1 +αx2 +βy 2−αx 3 −βy 3 ,

2 αx1 +2 βy 1−αx2 −βy 2 +2 αx 3 +2 βy 3 ,
3 αx1 +3 βy 1 +αx2 +βy 2 +αx 3 + βy 3 ) ,

1
 αT ( x )+βT ( y )=αT ( x 1 , x 2 , x 3 )+ βT ( y 1 , y 2 , y 3 )
¿ α (2 x 1 + x 2 −x 3 , 2 x1 −x 2 +2 x 3 , 3 x1 + x2 +x 3 )+
+β (2 y1 + y 2 − y 3 , 2 y1 − y 2 +2 y 3 , 3 y 1 + y 2 + y 3 )
¿ (2 αx 1 +αx 2 −αx 3 , 2 αx 1 −αx 2 +2αx 3 , 3 αx 1 + αx 2 + αx 3 )+
+(2 βy 1 + βy 2 −βy 3 , 2 βy1 −βy 2 +2 βy 3 , 3 βy 1 +βy 2 + βy3 )
¿ (2 αx 1 +αx 2 −αx 3 +2 βy 1 +βy 2 −βy 3 ,
2 αx 1 −αx 2 + 2 αx 3 +2 βy 1 −βy 2 +2 βy3 ,
3 αx 1 +αx 2 +αx 3 +3 βy 1 + βy2 +βy 3 )
3
Rezulta = T(x   y )  T( x )  T( y ), ,   R, x, y  R ,
deci T este transformare liniară.

b) deoarece T este transformare liniară este suficient să arătăm că ecuaţia T( x )  0 are

doar soluţia x  0 .

Ecuaţia T( x1 , x 2 , x 3 )  (0,0,0) este echivalentă cu sistemul omogen

2x 1  x 2  x 3  0 2 1 1

2x 1  x 2  2x 3  0  2 1 2  7  0

3x 1  x 2  x 3  0 3 1 1
. deoarece
x1  x 2  x 3  0 .
Rezultă ca

y  (y 1, y 2 , y 3 )  R 3
Să arătăm că T este surjectivă. Fie . Să arătăm că există

x  ( x1, x 2 , x 3 )  R 3 y  T( x) .Ecuaţia T( x1 , x 2 , x 3 )  ( y 1 , y 2 , y 3 )
astfel încât este
echivalentă cu sistemul
  3 2 1
x1  7 y 1  7 y 2  7 y 3

2 x 1 + x 2 − x 3= y 1  4 5 6
2 x 1 − x 2 +2 x3 = y 2 x 2   y 1  y 2  y 3
 7 7 7
3 x 1 + x2 + x3 = y 3

¿ x 3   5 y 1  1 y 2  4 y 3
{ ¿ { ¿ ¿¿
 7 7 7
¿ .rezulta rezulta T este transformare
1 3 3
liniară inversabilă şi T : R  R

3 2 1 4 5 6 5 1 4 
T 1 ( x 1, x 2 , x 3 )   x1  x 2  x 3 , x1  x 2  x 3 , x1  x 2  x 3 
7 7 7 7 7 7 7 7 7  .=

3 2 1 4 5 6 5 1 4 
T 1 (1,2,3)    1   2   3,  1   2   3,  1   2   3 
7 7 7 7 7 7 7 7 7 

4 4 5
 , , .
7 7 7
c) Analog ca la punctul a) se arată că

T 1 (x   y )  T 1 ( x)  T 1 ( y ), ,   R, x, y  R 3 .

4. Este o ecuaţie diferenţială reductibilă la o ecuaţie omogenă. Avem

2 1 2x  y  5  0 x  1
 0  
c 2  c 12  25  64  0 şi 1 3 
. Rezulta x  3y  8  0 =
y  3
.
u  x  1 du  dx
  2(u  1)  ( v  3)  5
v' 
 dv  dy
Folosind substituţia v  y  3 rezultă = (u  1)  3( v  3)  8

1 1 3 3
ln | u |  ln | 3t 2  2 |  arctg t  c
v  ut rezulta 2 3 2 2 unde c este o constantă
arbitrară.
 VARIANTA 2

1.Se spune că vectorii

v 1 , v 2 ,…, v n ∈V sunt liniar dependenţi dacă există scalarii
α 1 , α 2 , …, α n ∈K

nu toţi nuli, astfel încât

α 1 v 1 +α 2 v 2 +…+α n v n = 0̄ . În caz contrar, se spune că vectorii sunt liniar
independenţi.

Aşadar, se spune că vectorii

v 1 , v 2 ,…, v n ∈V sunt liniar independenţi 2
dacă orice relaţie de forma

α 1 v 1 +α 2 v 2 +…+α n v n = 0̄ in caz contrar daca exista scalari diferiti de 0 vom spune ca vectorii sunt
liniari dependenti .

Se spune că vectorii v 1, v 2 ,… , v n  V formează o bază pentru K – spaţiul vectorial V

dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
1) constituie un sistem de generatori pentru V şi
2) sunt liniar independenţi
adică
n
v  V , 1,  2 ,… ,  n  K a.î. v    i v i
1') i 1 şi

2') dacă 1v1  …   n v n  0 cu 1,… ,  n  K ,atunci 1  …   n  0 .

Dimensiunea lui V se notează cu dimV şi se defineşte astfel

0, dacă V = { 0̄ }
n , dacă V ≠{ 0̄ } , de tip finit şi admite o bază formată din n vectori
∞ , dacă V nu este de tip finit
¿
dim V = ¿ { ¿ { ¿ ¿ ¿
¿

2. Curba C Se numeşte tangentă la curba C în punctul M 0( r̄(t 0 ))∈C dreapta care trece prin M 0 şi are

direcţia vectorului r̄ ' (t 0 ) . Se numeşte plan normal la curba C în punctul M 0 ∈C planul care trece prin

M 0 şi este perpendicular pe tangenta la curba C în M 0 .

x2 y2 z2
  1 0
 Cuadrica dată printr-o ecuaţie canonică de forma a2 b2 c2 , a, b, c > 0

2
 x=a cos α ch β
y =b sin α ch β
z=csh β
¿
{ ¿ { ¿ ¿¿
este un hiperboloid cu o pânză. ¿ , α∈[0,2 π), β∈R
x2 y2 z2
  1 0
 Cuadrica dată printr-o ecuaţie canonică de forma a2 b2 c2 , a, b, c > 0
este un hiperboloid cu 2 panze
x  a cos sh

y  b sin sh

z  c ch ,    0,2  ,   R .

3.

{
B '= e 1=
v1
‖v 1‖
, e 2=
v2
‖v 2‖
, e3=
v3
‖v 3‖ } , unde

v 1 =u1
⟨u2 ,v 1 ⟩
v 2 =u2 − v
⟨v 1 ,v 1 ⟩ 1
⟨u3 ,v 1 ⟩ ⟨u3 , v 2 ⟩
v 3 =u3 − v 1− v .
⟨v 1 ,v 1 ⟩ ⟨v 2 , v 2 ⟩ 2 REZULTA

v 1=(2,2,3 )
1⋅2+(−1)⋅2+1⋅3 3 11 23 8
v 2=(1,−1,1)− 2
2 +2 +3 2 2 17
(2,2,3)= ,− ,
(2,2,3)=(1,−1,1 )− (
17 17 17 )
11 23 8
(−1)⋅2+2⋅2+1⋅3 ( )
(−1)⋅ +2⋅ − +1⋅
17 17 17 11 23 8
v 3=(−1,2,1 )− 2 2 2
2 +2 +3
(2,2,3 )−
11 2 23 2 8 2 ( ,− ,
17 17 17 )
17
+−( )( )( )
+
17 17
5 7 11 23 8 5 1 2
¿(−1,2,1)− (2,2,3 )+
17 6 17 17 17(
,− , = − ,− , )(
6 6 3 )
şi

(2,2,3 ) 2 2 3
e 1= = (
, ,
√ 22+22+32 √17 √ 17 √17 )
11 23 8
( ,− ,
17 17 17) = 11 ,−23 , 8
e 2= ( √714 √ 714 √ 714 )
√(175 ) +1(−217 ) +(17 )
2 2 2
11 23 8

(− ,− , )
6 6 3
=(−
5 1 2
e=
3
√
,−
√
,
√ ) .

(√ −56 ) +(−16 ) +(23 )

2 2 30
2 30 30

4. Ecuaţia se scrie sub forma

2
y'− y=x 2 e x
xy'2y  x 3 e x = x este o ecuaţie diferenţială liniară de ordinul întâi.

Soluţia generală a ecuaţiei este

1
2
y=x ( c+e ) x
, REZULTA
2
y=x c+∫ x e ( 2 x
x2
dx ) unde c este o constantă arbitrară.

VARIANTA 3

1.Fie V un spaţiu vectorial real. Se numeşte produs scalar (real) pe V o funcţie

¿ , ⋅¿ : V ×V → R
¿
¿
¿

care îndeplineşte următoarele condiţii:

1) ⟨v ,v⟩≥0, ∀v∈V ; ⟨v ,v⟩=0⇔v=0̄ ;

2) ⟨v ,w⟩=⟨w,v ⟩, ∀v ,w∈V ;

3) ⟨αv,w⟩=α⟨v ,w⟩, ∀ α∈R, ∀ v,w∈V ;

4) ⟨u+v ,w⟩=⟨u,w⟩+⟨v ,w⟩, ∀u,v ,w∈V .

 ¿ , ⋅¿
V , ¿
¿
Perechea ¿
¿ se numeşte spaţiu vectorial euclidian real.
2.

r̄ ' (1)
τ̄ (1)=
‖ r̄ ' (1)‖

VARIANTA 4

1.Fie V un spaţiu vectorial euclidian real. Doi vectori v, w din V se numesc ortogonali dacă ⟨v ,w⟩=0 .Un
sistem de vectori din V se numeşte ortogonal dacă vectorii săi sunt ortogonali doi câte doi.

Fie V un spaţiu vectorial euclidian real de dimensiune n.

Oricărei baze
B={u1 , u2 ,…,u n } din V i se asociază o bază ortonormată B '={e 1 , e2 , …, en } .

Vectorii bazei ortonormate B' sunt:

v1 v2 vn
e 1= , e 2= ,…, e n =
‖v 1‖ ‖v 2‖ ‖v n‖ ,

unde
v 1=u1
⟨u 2 ,v 1 ⟩
v 2=u2− v
⟨v 1 ,v 1 ⟩ 1
⟨u ,v ⟩ ⟨u ,v ⟩
v 3=u3− 3 1 v 1− 3 2 v 2
⟨v 1 ,v 1 ⟩ ⟨v 2 ,v 2⟩
⋮
⟨un , v 1 ⟩ ⟨un ,v 2⟩ ⟨un ,v n−1 ⟩
v n=un− v 1− v 2−…− v .
⟨v 1 , v 1 ⟩ ⟨v 2 ,v 2⟩ ⟨v n−1 ,v n−1 ⟩ n−1

x2 y2 z2
  1 0
2. Cuadrica dată printr-o ecuaţie canonică de forma a2 b2 c2 , a, b, c  0 ,

este un elipsoid.

3 a) Deoarece dim R 3  3 , pentru a arăta că cei trei vectori v1, v 2 , v 3 rezulta baza este
suficient să arătăm că sunt liniar independenţi.
 1v 1   2 v 2   3 v 3  0 ( 1 ,  2 ,  3  R ).

1 (3,1,4)   2 (3,2,5)   3 (1,4,2)  (0,0,0) .rezulta

(31 , 1 ,41 )  (3 2 ,2 2 ,5 2 )  ( 3 ,4 3 ,2 3 )  (0,0,0)

31  3 2   3  0

1  2 2  4 3  0

41  5 2  2 3  0
.
Determinantul matricei asociate sistemului este

3 3 1
Δ=| 1 2 4 |=101≠0
4 −5 2 ,

deci sistemul omogen admite doar soluţia banală ( 1   2   3  0 ).Rezultă v 1 , v 2 , v 3 sunt

liniar independenţi.

b) C
 v1, v 2 , v 3  sunt scalarii 1 ,  2 ,  3  R din relaţia
v  1v 1   2 v 2   3 v 3 = (2,7,13)  1 (3,1,4)   2 (3,2,5)   3 (1,4,2) .

= (2,7,13 )=(3 α 1 , α 1 , 4 α 1 )+(3α 2 , 2α 2 ,−5 α 2 )+( α 3 , 4 α 3 , 2 α 3 )

31  3 2   3  2

1  2 2  4 3  7

41  5 2  2 3  13
.
3 3 1

 1 2 4  101  0

4 5 2
Cum , rezultă că sistemul este compatibil determinat.

Soluţia sa se determină cu formulele lui Cramer

  1
1  

  2
 2 
 

 3   3 ,
 
2 3 1

1  7 2 4  101

13 5 2
3 2 1

 2  1 7 4  101
4 13 2
3 3 2

 3  1 2 7  202

4 5 13
.
Astfel,
1  1
 2  1
3  2 .

Coordonatele vectorului v în baza  v1, v 2 , v 3  sunt 1, – 1, 2.

4. S : 2x 2 + y 2 −z 2 −8 xz−z−3=0
F( x, y, z)  2x 2  y 2  z 2  8xz  z  3 .

F F F
 4 x  8 z,  2y,  2z  8x  1,
x y z

F F F
 4,  2,  9
x M y M z M
= 0 0 0 .Rezulta M 0 (1,1,0) este

4( x  1)  2( y  1)  9( z  0)  0 Ecuaţiile normalei la suprafaţa S în punctul M 0 (1,1,0) sunt

x 1 y 1 z  0
 
4 2 9 .
 VARIANTA 5
1.Fie V şi W două K – spaţii vectoriale.
Se numeşte transformare liniară de la V la W o funcţie T:VW care îndeplineşte
următoarele condiţii:

1) T( v 1  v 2 )  T( v 1 )  T( v 2 ), v 1 , v 2  V ;

2) T(v 1 )  T( v 1 ),   K , v 1  V .

Observaţie. Condiţiile 1) şi 2) sunt echivalente cu condiţia

3) T(v 1   v 2 )  T( v 1 )  T( v 2 ), ,   K , v 1 , v 2  V .

2. Paraboloidul

3.

2
x ' =−
t2
 2 1
y'=
x  t t
 x(1)  2 z ' =−2t x ' ( 1)=−2

y  ln t  ¿ y ' ( 1)=1
 y(1)  0 ¿ z ' ( 1)=−2
  ¿ ¿
2
z  t z(1)  1 { ¿ { ¿ ¿¿ { ¿ { ¿ ¿¿
= Deoarece ¿ , rezultă că ¿ .

x−2 y −0 z +1
= =
Tg curba C în punctul M 0 (t 0 =1) −2 1 −2 .

M 0(t 0=1) = −2( x−2)+1( y−0 )−2( z+1 )=0

1
x={ {4} over {trSup {size8{3} } {}# rightnone leftlbracey=− 2
t
z=-2{}# rightno } size12{lbrace} {
¿ x \( 1 \) =4 {} # right none left lbrace y(1)=−1
{¿ z \( 1 \) = - 2 {} # right no } } lbrace } {
¿
¿ ¿
{¿¿

Deoarece ¿ , rezultă ¿ şi
 a=| 1 −2 |=− 4, b=| −2 −2 |=− 12, c=| −2 1 |=− 2
−1 −2 −2 4 4 −1 .

1
1
4 1 4 2
y ' y  xy 2 1 2zz' z  xz
2 2
4. = x , yz yz rezultă y '  2zz' rezulta x : 2z

2 x  1 
z ' z  z  x 2  c  ln | x | 
rezulta x 2 rezulta  2  unde c este o constantă arbitrară.

VARIANTA 6

1.Fie V un K – spaţiu vectorial şi T :V →V un endomorfism.

v ∈V {0
Un vector ¿¿ se numeşte vector propriu al endomorfismului T dacă există
λ∈K astfel încât T ( v )=λv . Scalarul λ se numeşte valoare proprie pentru
endomorfismul T corespunzătoare vectorului propriu v. Mulţimea tuturor valorilor proprii
ale endomorfismului T se numeşte spectrul lui T şi se notează cu σ(T ) . Fie λ o
valoare proprie a endomorfismului T :V →V . S λ={v ∈V :T (v )=λv }

se numeşte subspaţiul propriu ataşat valorii proprii λ .

2
∂F
E=1+
∂x ( ) ∂F ∂F
∂x ∂y
∂F 2 F= ⋅
2 2
2 1  Edx  2Fdxdy  Gdy ,unde ∂z ( ) ,
∂F ∂F
∂z ∂z ,

2
∂F
G=1+
∂y( )
2
∂F
∂z( )
3. a) Avem
 ī j̄ k̄
3 4 2 4 2 3
ā×b̄=| 2 3 4 |= ī| |− j̄| |+ k̄| |
−2 −5 1 −5 1 −2 ¿
1 −2 −5
=−7 ī +14 { j̄−7 k̄ .
b) Volumul paralelipipedului construit pe cei trei vectori ā, b̄, c̄ este egal cu valoarea

absolută a produsului mixt ⟨ ā, b̄× c̄⟩ .

Cum

2 3 4
=| 1 −2 −5 |=14
⟨ ā, b̄× c̄⟩ −1 5 9 rezultă că volumul paralelipipedului este |14 |=14 .
Aria bazei este egală cu

h= √
−7 ī + 14 { j̄ 6
‖ā× b̄‖=‖¿−7 k̄‖= √ (−7)2 +142 +(−7 )2=7 √ 6 rezulta 7 √ 6⋅h=14 , 3

4.
t t
x ' =e cos t −e sin t
t t
y ' =e sin t + e cos t
z ' =e t ,
¿
{ ¿ { ¿ ¿¿
¿
x ' ( 0 )=1
y ' ( 0 )=1
z ' ( 0 )=1
¿
{ ¿ { ¿ ¿¿
de unde rezultă că ¿ .

Avem

x= left (e rSup { size 8{t} } cos t - e rSup { size 8{t} } sin t right ) - left (e rSup { size 8{t} } sin t+e rSup { size 8{t} } cos t right ) {} # right none left lbrace y=(et sin t+et cost)+(etcost−et sin t)
x \( 0 \) =0 {} # right none left lbrace y(0)=2
z=e rSup { size 8{t} } {} # right no } } lbrace } {
z \( 0 \) =1 {} # right no } } lbrace } {
¿ ¿
{¿ ¿ {¿ ¿
¿ ¿
¿ ====== ¿ .
 x '''=−2 ( e t sin t +e t cos t ) x '''( 0 )=−2
y '''=2 ( et cos t −e t sin t ) y ''' ( 0)=2
z '''=e t , z '''( 0)= 1
¿ ¿
{ ¿ { ¿ ¿¿ { ¿ { ¿ ¿¿
¿ ¿ .

De asemenea
x '(0)
¿
y '(0) x \( 0 \) {} # y ( 0) 1 1
| |=2,
¿ 0 2
¿
¿
¿

y '(0 )
¿
z' (0 ) y \( 0 \) {} # z ( 0 ) 1 1
| |=−1,
¿ 2 1
¿
¿
¿

z '(0)
¿
x' (0) z \( 0 \) {} # x ( 0 ) 1 1
| |=−1,
¿ 1 0
¿
¿
¿

x'(0)
¿
y'( 0) z' (0) x \( 0 \) {} # y(0)
z \( 0 \) {} ##x''' \( 0 \) {} # y''' \( 0 \) {} # z''' \( 0 \) {}} ` rline = l ine ` matrix {1 {} # 1 {} # 1 {} ##0 {} # 2 {} # 1 {} ## - 2 {} # 2 {} # 1{}} ` rline =2} { ¿ ¿
¿
¿ .

Înlocuind în formulele curburii şi torsiunii obţinem

K=
√ 22 +(−1 )2 +(−1)2
=√ 2 T=
2
=
1
√12+12+12 SI
2 2
2 +(−1) +(−1)2 3

VARIANTA 7

2. Dacă suprafaţa S este dată sub forma (1), atunci expresia celei de-a doua forme fundamentale
este

φ2 =Ldx 2 +2 Mdxdy +Ndy 2 ,

2 2
∂ F ∂2 F ∂2 F ∂ F ∂F ∂ F ∂ F ∂ F
− −
∂ x ∂ y∂z ∂x∂ y ∂z ∂ x ∂ x ∂ z ∂ x2 ∂ z
M= L=

√( √(
2 2 2
∂F ∂F ∂F ∂F ∂F ∂F 2 ∂F 2 ∂F 2

unde
| |
∂z ∂x
+
∂y
+
∂z )( )( ) | |
∂z ∂ x
+
∂y
+
∂z )( )( ) ,
 2 2
∂F ∂ F ∂ F ∂F
−
∂ y ∂ y ∂ z ∂ y2 ∂ z
N=

√(
∂F ∂F 2 ∂F 2 ∂F 2
| |
∂z ∂x
+
∂y
+
∂z )( )( ) .

3. a) în ecuaţia vectorială r̄= r̄ 1 +t( r̄ 2− r̄ 1 )+s( r̄ 3 − r̄ 1 ) Punem

r̄ 1 =3 ī +0 j̄+5 k̄ , r̄ 2 =1 ī +1 j̄+0 k̄ , r̄ 3 =4 ī +1 j̄ +2 k̄

şi avem r̄=3 ī +5 k̄+t ( ī + j̄−3 ī −5 k̄ )+s(4 ī + j̄+2 k̄−3 ī −5 k̄ ) t, s – parametri reali.

b) Ecuaţiile parametrice sunt

x=3+ t ( 1−3 )+ s( 4− 3)
y=0+ t ( 1−0)+ s( 1−0)
z=5+t ( 0−5)+ s( 2−5)
¿
{ ¿ { ¿ ¿¿
¿ t, s – parametri reali.

c) Ecuaţia carteziană este

x y z 1
3 0 5 1
| |=0
1 1 0 1
4 1 2 1

4. Este o ecuaţie diferenţială omogenă. Folosind substituţia y=xu , rezultă dy=xdu+udx şi

ecuaţia devine

( x 2 +x 2 u2 )dx+(2x 2 u+3 x 2 u2 )( xdu+udx)=0 .Împărţind prin x

2
( x≠0 ) avem
2 2
(1+u )dx+(2u+3u )( xdu+udx )=0
1 2 u+3 u2
dx+ du=0
x 1+3u2 +3u3 .

Soluţia generală a ecuaţiei este

 1 2u+3u2
∫ x dx+∫ 1+3u2+3u3 du=c ⇔
1
ln|x|+ ln|3u 3+3u2+1|=c⇔
3
1 3 y3 3 y2
ln|x|+ ln| 3 + 2 +1|=c ,
3 x x
unde c este o constantă arbitrară.

SUBIECTUL 8

1. O aplicaţie
f :V 1 ×V 2 → R se numeşte formă biliniară dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

, ∀ x 1 , x 2 ∈V 1 , ∀ y∈V 2 ;
f ( x 1 + x 2 , y ) =f ( x 1 , y ) + f ( x 2 , y )
1)

, ∀ x∈V 1 , ∀ y 1 , y 2 ∈V 2 ;
f ( x , y 1 + y 2 ) =f ( x , y 1 ) +f ( x , y 2 )
2)

3) f ( αx , y )=αf ( x, y ) , ∀ α ∈R , ∀ x∈V 1 , ∀ y∈V 2 ;

4) f ( x ,βy ) =βf ( x , y ) , ∀ β∈R , ∀ x∈V 1 , ∀ y∈V 2 .

Observaţie. Condiţiile 1), 2), 3 ) şi 4) sunt echivalente cu condiţiile:
f ( αx 1 + βx 2 , y ) =αf ( x 1 , y ) + βf ( x 2 , y ) , ∀ α , β ∈R , ∀ x 1 , x 2 ∈V 1 , ∀ y ∈V 2
5) ;
f ( x , αy 1 + βy 2 ) =αf ( x , y 1 ) + βf ( x , y 2 ) , ∀ α , β ∈R , ∀ x∈V 1 , ∀ y 1 , y 2 ∈V 2
6) .
3. Polinomul caracteristic al endomorfismului T este

−1−λ 3 −1
P( λ)=det( A−λI )=| −3 5−λ −1 |=(1−λ)( λ−2)2
−3 3 1−λ .

T=
λ1 =1 şi λ2 =2 . m1=1 şi m2=2 .

( )
−2 3 −1
rang ( A−λ 1 I )=rang ( A− I )=rang −3 4 −1 =2
−3 3 0
 n−m1 =3−1=2 REZULTA rang ( A−λ 1 I )=n−m1 .

Sistemul omogen

( A−I ) X =0
−2 x 1 + 3 x 2 − x 3 =0
−3 x 1 + 4 x 2− x 3 =0
−3 x1 +3 x2 =0
¿
{¿ {¿ ¿ ¿
¿ .

() ()
a 1
X= a =a 1
Notând
x 1=a a 1

şi deci lui
λ1 =1 îi corespunde vectorul propriu

()
1
v 1= 1
1 .

Avem

( )
−3 3 −1
rang ( A−λ 2 I )=rang ( A−2 I )=rang −3 3 −1 =1
−3 3 −1
şi

n−m2 =3−2=1 , rang ( A−λ 2 I )=n−m2 .

Sistemul omogen

( A−2 I ) X=0
este echivalent cu
−3 x 1 +3 x 2− x 3 =0
−3 x 1 +3 x 2− x 3 =0
−3 x 1 +3 x 2 − x3 = 0
¿
{¿ {¿ ¿ ¿
¿ .

4. exemplu : Notam F( x , y, z)≡2x 2 − y 2−3z 2 +2 şi G( x , y , z )≡7 x + y +z−7 .

 ∂F ∂F ∂F
=4 x , =−2 y , =−6 z
∂x ∂y ∂z ,

∂G ∂G ∂G
=7, =1, =1
∂x ∂y ∂z ,

de unde obţinem

∂F ∂F ∂F
|M =4, |M 0 =2, |M 0 =−6
∂x 0 ∂y ∂z ,

∂G ∂G ∂G
|M =7, |M 0 =1, | =1
∂x 0 ∂y ∂ z M0 .

De asemenea

∂F ∂F
| ∂y ∂ z | =| 2 −6 |=8
∂G ∂G 1 1
∂y ∂ z M0
,

∂F ∂F
| ∂z
∂ x | =| −6 4 |=−46
∂G ∂G 1 7
∂z ∂ x M0
,

∂F ∂F
∂x ∂y 4 2
| | =| |=−10
∂G ∂G 7 1
∂x ∂ y M0
.

Ecuaţiile tangentei la curba C în punctul

M 0 sunt

x−1 y +1 z−1
= =
8 −46 −10

Ecuaţia planului normal la curba C în punctul

M 0 este

8( x−1 )−46 ( y+1)−10 ( z−1)=0

VARIANTA 9

1.A aduce la forma canonică forma pătratică f̄ înseamnă a găsi o bază (numită bază canonică)
astfel încât în această bază forma pătratică să se scrie ca o sumă algebrică de pătrate
2. O ecuaţie de forma F( x , y, y ' )=0 se numeşte ecuaţie diferenţială ordinară de ordinul întâi.
3.