APIEB

ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ

ANITY

AMG II
MODULUL 20.7
CURS MEDIC

MEDICINĂ INTERNĂ I
Pneumologie
Bronsiectazia

prof. Aura Crețu

www.sanity.ro
 Bronsiectazia
 Dilatarea patologică și ireversibilă a bronhiilor prin compromiterea
structurii musculo-scheletice a peretelui bronșic

Etiopatogenie
 Infectiile bronșice repetate,
mai frecvente în copilărie
 Îngustarea sau deplasarea bronhiilor
datorită unor corpi străini, a tumorilor sau
adenopatiei de vecinătate
 Malformații congenitale ale lobilor inferiori
 Mucoviscidoza
 Sdn Kartagener (dereglarea funcționalității cililor și a drenajului
secrețiilor)
 Idiopatică
 Bronsiectazia
Clasificare:
1. Congenitale
 Traheo-bronho-megalia
 Sdn Williams-Campbell – anomalii
de dezvoltare a cartilajului
bronhiilor
 Boală polichistică pulmonară
asociată cu afectare renală,
splenică, hepatică
 Atrezia de arteră pulmonară
 Hipoplazia limfatică
2. Ereditare
 Mucoviscidoza = fibroza chistică –
producție de mucus vâscos
(respirator, digestiv și genital)
 Deficit de α1 antitripsină
 Deficit de gamma-globulină
 Deficit al macrofagului și
neutrofilului alveolar
 Sdn Kartagener
 Asociată cu DSA, luxație
congenitală de șold
 Sdn Marfan

Clasificare:
Bronsiectazia
3. Dobândite
a) Consecutiv infecțiilor b) Consecutiv stenozelor bronșice
 Stafilococ, Klebsiela,  Localizate în:
Haemophilus, Mycoplasma,  Leziuni tuberculoase
Bordetella pertusis  Corpi străini
 Aspergiloză  Adenopatii
 Sarcoidoza pulmonară  Tumori benigne
 Fibroze interstițiale difuze  Tumori maligne
 Difuze în:
 Astm bronșic
 Emfizem pulmonar
 Staza și infecția secrețiilor
bronșice
 Bronsiectazia
Tablou clinic Examen fizic
 Bronhoree purulentă  Sdn bronșic
 Hemoptizie,  Raluri ronflante și sibilante cu
 Pneumopatii recurente aceeași localizare
 Sdn cavitar
 Hipersonoritate
 Debut insidios cu tuse cronică
productivă, dimineața, fără efort,  Suflu cavitar
pozițională  Sdn de condensare pulmonară
 Spută > 100 ml/zi, sedimentează  Abolirea transmiterii vibrațiilor
în 4 straturi (spumos, seros cu vocale
stalactite de mucus, purulent și  Matitate
grunjos); în infecția cu anaerobi  Raluri crepitante și subcrepitante
are miros fetid  Sdn pleuritic
 Sputa hemoptoică sau hemoptizia  Frecătură pleurală
– lezare veselor de sânge din  Matitate
pereții bronșici dilatați  Murmur vezicular scăzut sau
 În perioada de acutizare – scade abolit
bronhoreea, febră, transpirații
 Bronsiectazia
Tablou paraclinic
 Radiografie pulmonară
 Accentuarea desenului
bronho-vascular
 Condensări liniare tubulare
 Rozete
 Bronhoscopie
 Examen biologic
 VSH
 Fibrinogen
 PCR
 Leucocitoză
 Neutrofilie
 Bronsiectazia
Complicații
 Hemoptizii
 Pleurite, pleurezii
 Empieme
 Metaplazie epitelială
 Cancer bronșic
 Pneumopatii acute
 Metastaze septice la distanță
(abcese cerebrale, renale,
hepatice, osoase)
 Amiloidoza
 Cord pulmonar cronic
Tratament
 Preventiv
 Renunțarea la fumat
 Vaccinare antigripală anuală
 Vaccinare antipneumococică la 3
ani
 Curativ
 Antibiotice după antibiogramă
 Corticoterapia inhalatorie
 Mucolitice – ambroxol, acetilcisteina
 Fără inspir profund
 Inspirul cu aer cald, umed
 Poziție șezândă
 Gimnastică medicală
 Chirurgical – rezecția unui segment
(nu la cele congenitale)
 Transplantul pulmonar
Mucoviscidoza
 Mucoviscidoza = Fibroza chistică
 Boală genetică multisistemică, ereditară, ce afectează glandele
secretoare, inclusiv cele care produc mucus și sudoare. La nivel pulmonar
se manifestă prin bronșiectazii și infecție cronică, ducând la insuficiență
respiratorie cronică, cord pulmonar și deces

Etiopatogenie
 Datorită modificărilor genetice toate secrețiile sunt vâscoase și este
perturbată mișcarea apei și a clorului prin membrana celulară
 Transmitere autosomal recesivă
 Este nevoie de modificări și de la mamă și de la tată; dacă are gene
modificate doar de la un părinte este purtător, dar nu face boala
 Mucoviscidoza = Fibroza chistică
Tablou clinic
1. Manifestări respiratorii – 75%
 Apar în primul an de viață
 Tuse cronică, chintoasă
 Spută de volume în funcție de
severitate, muco-purulentă, de
culoare verde închis, uneori cu
striuri sanguine, foarte vâscoasă
(dopuri de spută sau mulaje ale
arborelui bronșic)
 Haemophilus influenza,
staphylococus aureus,
pseudomonas aeruginosa –
colonizare rapidă a arborelui
bronșic
 Bronșită sau bronșiolită
 Insuficiența respiratorie cronică cu
cianoză și hipocratism digital
2. Manifestări digestive – 85%
 Insuficiență pancreatică exocrină
→ scaune voluminoase, grăsoase
 Scădere ponderală
 Malabsorbție de vitamine
liposolubile A, D, E, K → tulburări
de vedere, cecitate, rahitism,
sângerări
 Ileusul meconial – prima formă de
manifestare la nou-născut →
episoade de obstrucție intestinală
 Colonopatia fibrozantă,
constipația cronică, prolaps rectal
 Diaree cronică cu steatoree
 Reflux gastro-esofagian
 DZ insulino-dependent
 Mucoviscidoza = Fibroza chistică
Tablou paraclinic
 Radiografia pulmonară – opacități Confirmare diagnostic
alveolare nesistematizate,  Testul sudorii – determinarea
bronșiectazii, atelectazie concentrației de clor în sudoare
 Examen laborator – anemie, (antebraț, stimulare cu
leucocitoză, probe hepatice pilocarpină)
modificate, identificare bacterie  Ancheta genetică a părinților și
patogenă pacientului
 Probe funcționale respiratorii –  Teste genetice – evidențierea
sindrom obstructiv sever (VEMS ↓), mutației
hiperreactivitate bronșică
 Gazele sanguine – Pa O2 ↓, Pa
CO2 ↑
 Ecografie abdominală –
 Testarea funcției pancreatice –
absorbția lipidelor
 Tranzit baritat, endoscopie
digestivă
 Mucoviscidoza = Fibroza chistică

Tratament
 Antibiotice
 Fizioterapia toracică – drenajul secrețiilor, inhalare sau nebulizare de ser
fiziologic
 Mucolitice
 Exercițiu fizic gradat de dispnee
 Enzime pancreatice, laxative
 Suplimente alimentare
 Terapia genică
 Oxigenoterapia de lungă durată
 Transplant pulmonar

 Vârsta medie de supraviețuire 36 ani

Abcesul pulmonar
 Abcesul pulmonar
 Colecție purulentă, de regulă unică, situată în parenchimul pulmonar, care
se evacuează în bronhii, însoțită de expectorație muco-purulentă, fetidă și
cu imagine radiografică hidroaerică.

Etiopatogenie
 Bacterii anaerobe: fusobacterium nucleatum, bacteroides fragilis,
streptococi microerofili
 Bacterii aerobe: staphylococus aureus, escherichia coli, streptococus
fecalis, klebsiella pneumonia, pseudomonas aeruginosa, proteus
 Fungi: aspergillus, actinomicetes
 Protozoare:entamoeba histolytica

Factori favorizanți Factori determinanți

 Frig, oboseală  Aspirarea conținutului oro-faringian
 Alcoolism  Afecțiuni stomatologice, igienă orală deficitară
 Diabet zaharat  Embolii septice
 Suprainfectarea unor leziuni preexistente
 Infecții situate la distanță (otite, sinuzite, flebite,
etc.)
 Abcesul pulmonar
Tablou clinic
1. Prin aspirație 2. Prin infecție cu aerobi
 Apar la 1-2 săptămâni de la  Debut acut
eveniment  Febră
 Scădere ponderală  Alterarea stării generale
 Alterarea stării generale  Tuse
 Semne de anemie  Bronhoree purulentă, fracționată
 Tuse cu expectorație muco-  Hemoptizie
purulentă când abcedează  Paloare
 Febră
 Anorexie
 Dispnee
 Fatigabilitate
 Durere toracică
 Sputa – puroi galben-verzui,
 Miros fetid omogen, acoperit cu un strat
 Hemoptizii mici repetate subțire de serozitate spumoasă,
cu miros fetid
+ semnele bolii de plecare
 Abcesul pulmonar
Tablou paraclinic
 Imagistica
 Radiografia toracică
 Opacitate omogenă, sistematizate,
uni- sau plurisegmentare
 Imagine hidroaerică (ax mare vertical,
nivel lichidian orizontal)
 CT – utilă pentru determinarea formei și
a extensiei abcesului pulmonar
 Ecografia – poate identifica abcese
periferice cu contact pleural
 Examen de laborator
 Leucocitoză, neutrofilie, anemie
 VSH crescut, PCR, Fg crescut
 Microbiologia sputei – identificarea
germenilor
 Fibrobronhoscopia
 Obligatorie la un pacient peste 40 ani cu
supurație pulmonară
 Abcesul pulmonar
Complicații
 Bacteriemie cu însămânțări
septice la distanță
 Empiem
 Pahipleurita retractilă
 Fibroza pleurală
 Insuficiență respiratorie
 Fistulă bronho-pleurală
 Fistulă pleuro-tegumentară
Tratament
 Drenajul focarelor supurative –
drenaj postural, puncție pleurală
evacuatorie, bronhoaspirația repetată
la 3-7 zile
+ oxigenoterapie, bronhodilatatoare,
hidratare orală sau parenterală
 Antibioterapie – peniciline,
clindamicina, cloramfenicol,
cefalosporine + gentamicină,
imipenem
 Chirurgical – răspuns neadecvat la
tratamentul medical, creșterea în
dimensiuni a abcesului, persistența
fenomenelor septice, ruptură în
spațiul pleural (lobectomia)
Bibliografie
 Bazele medicinei de familie – Adrian Restian, Ed. Medicala 2001
 Curs de fiziopatologie, UMF Iasi
 Terapeutica medicala – Gabriel Ungureanu, Maria Covic, Ed. Polirom, 2000
 Manualul Merk – editia XVII
 https://www.emcb.ro/article.php?story=20081128132944229