Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
246. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale în cazul unui pacient cu dureri abdominale
difuze, greţuri, vărsături, absenţa scaunului şi a eliminării gazelor sunt:
a) clisma evacuatoare
b) administrarea medicaţiei antialgice
c) transportul de urgenţă la spital.
247. În sarcina extrauterină apar ca manifestări de dependenţă urmatoarele, cu exceptia:
a) durere acută în fosa iliacă;
b) metroragie;
c) retenţie acută de urină;
d) lipotimie.
248. În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot
specific:
a) cărbune animal;
b) atropină;
c) apă bicarbonată 10%.
249. În vederea stabilirii diagnosticului de sarcină extrauterină asistenta medicală pregăteşte:
a) materiale pentru puncţia rahidiană;
b) materiale pentru puncţia fundului de sac Douglas;
c) ambele.
250. Aveţi de administrat la ora 12 penicilină şi gentamicina unui pacient care are o perfuzie cu
glucoza 5%. Cum procedaţi?
a) injectaţi intramuscular separat de cele două antibiotice;
b) asociaţi cele două soluţii de antibiotice şi le injectaţi intramuscular;
c) introduceţi soluţia de antibiotice în punga cu glucoza.
251. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale:
a) culoarea sângelui este închisă;
b) sângele ţâşneşte sincron cu sistola cardiacă;
c) forţa cu care se pierde sângele este concordantă cu tensiunea accidentatului.
252. În hemoragiile capilare:
a) sângele iese în jet continuu;
b) sângerarea este difuză;
c) sângele ţâşneşte sincron cu diastola cardiacă.
253. Melena este un scaun:
a) roşu-aprins;
b) negru ca păcura;
c) aspect de zaţ de cafea.
254. Hemoptizia poate fi diferenţiată de hematemeză prin faptul că hemoptizia:
a) conţine resturi alimentare;
b) sângele este aerat;
c) apare în timpul unui efort de vărsătură.
255. Sunt cauze de hemoragie digestivă superioară:
a) rectocolitele ulcerohemoragice;
b) varice esofagiene;
c) hemoroizii.
256. În cazul ulcerului sunt prezente următoarele simptome:
a) durere în epigastru însoţită de greţuri şi vărsături;
b) senzaţia de arsură retrosternală care cedează la repaus, transpiraţii profuze;
c) greţuri, vărsături, căldură retrosternală.
257. Transfuzia cu sânge integral este recomandată în următoarele situaţii:
a) şocul prin arsuri;
b) anemia hemofilicilor în criza hemoragică;
c) anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.
258. Semnele unei hemoragii mari sunt:
a) paliditate, tahicardie şi hipertensiune;
b) paliditate, tahipnee, hipotensiune;
c) hipotensiune, tahicardie, cianoză.
259. Inflamaţia din bronşita acută interesează:
a) tot arborele bronşic;
b) bronhiile mari şi mijlocii;
c) nu interesează frecvent traheea.
260. Bronşita cronică:
a) apare la populaţia de peste 40 de ani (în special bărbaţi);
b) este o boală uşoară şi frecventă;
c) nu face parte din tabloul de bronhopneumopatie cronică obstructivă nespecifică.
261. Alergia din bronşita cronică:
a) acţionează prin sensibilizare la pneumoalergeni;
b) nu acţionează prin sensibilizare la alergeni microbieni;
c) nu este un factor cauzal.
262. Sfârşitul crizei de astm bronşic este anunţat de:
a) apariţia sputei vâscoase, albicioase (perlate);
b) polipnee şi transpiraţii profuze;
c) apariţia cianozei.
263. În tratamentul astmului bronşic, corticoterapia:
a) nu se administrează în formele grave;
b) este tratamentul cel mai eficace;
c) administrată pe cale orală, nu prezintă riscuri.
264. Simptomatologia în insuficienţa respiratorie acută, nu depinde de:
a) lipsa de oxigen;
b) excesul de oxigen;
c) retenţia de oxigen.
265. Perioada de stare din pneumonia pneumococică se instalează:
a) la 1-2 zile de la debut;
b) la 3-4 zile de la debut;
c) la câteva ore de la debut.
266. Tuberculoza pulmonară este o boală infecto-contagioasă cu următoarele caracteristici:
a) este provocată de bacilul Koch;
b) are de obicei o evoluţie acută;
c) afectează organismul în întregime, interesând cu precădere plămânul.
267. Pătrunderea în organism a bacilului Koch determină:
a) semne clinice constante;
b) reacţii la tuberculină negative;
c) leziuni anatomice.
268. Cauza principală a anginei pectorale este:
a) coronarita;
b) ateroscleroza coronariană;
c) embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.
269. Durata crizelor din angina pectorală este de:
a) câteva minute;
b) câteva ore;
c) 1-2 zile.
270. Cauza principală a infarctului miocardic este:
a) aortita luetică;
b) coronarita reumatică,
c) ateroscleroza 90-95%.
271. Conduita de urgenţă în IMA este:
a) prevenirea morţii subite şi preîntâmpinarea complicaţiilor;
b) prelungirea timpului până la internarea în spital;
c) mobilizare precoce.
272. Semnele clinice în stopul cardio-respirator sunt:
a) păstrarea cunoştinţei;
b) mobilitatea globilor oculari;
c) absenţa pulsului la artera carotidă, oprirea mişcărilor respiratorii, toracice şi
abdominale.
273. Unde are loc schimbul de gaze in arborele respirator:
a) la nivelul bronhiilor segmentare
b) la nivelul membranei alveolo-capilare
c) la nivelul canalelor aeriene
274. In care din urmatoarele boli, dispneea este simptom dominant:
a) edem pulmonar acut
b) pleurezie
c) pneumotorax
275. Care este manevra corecta a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2:
a) se introduce sonda prin cavitatea bucala , se roteste la 180 grade in timp ce se
avanseaza
b) se alege o sonda potrivita si se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus
c) se pozitioneaza pacientul sezand cand se introduce sonda
276. Efectuarea punctiei pleurale explorator poate determina urmatoarele accidente vitale:
a) tromboflebita prounda a membrelor superioare
b) stop cardio- respirator reflex
c) criza de astm bronsic
277. Aparitia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianoze , tahicardiei, febrei,
junghiului toracic, sugereaza asistentei medicale:
a) o embolie pulmonara
b) o atelectazie pulmonara
c) un pneumotorax
278. Carei tulburari de ritm cardiac ii apartin contractiile cardiace premature si ectopice:
a) fibrilatie atriala
b) aritmie extrasistolica
c).fluter atrial
279. Durerea toracica aparuta in urma unui efort este caracteristica pentru:
a) infarctul miocardic
b) pericardita
c) angina pectorala
280. Durerea din angina pectorala este cel mai frecvent declansata de:
a) pauza alimentara
b) efort fizic
c) lipsa aportului de vitamina C
281. Durerea precordiala este o manifestare pentru :
a) bronsite
b) infarctul de miocard
c) pneumotoraxul spontan
282. Absenta pulsului arterial si racirea extremitatilor afectate sunt caracteristice pentru :
a) sindromul de ischiemie periferica acuta
b) tromboflebitelor
c) boli varicoase
283. Care din urmatoarele manifestari sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric:
a) dureri nocturne si inainte de mese
b) dureri in epigastru, greturi si varsaturi postprandiale
c) durere “in bara” in etajul abdominal superior
284. Cum se combate staza in ocluzia intestinala?
a) se suspenda orice alimentatie peros si reechilibrarea volemica
b) prin administrarea de antispastice
c) aspiratie prin sonda tip duodenala
285. Gastrita atipica prezinta urmatoarele semne cu exceptia:
a) hiperaciditate
b) anaclorhidrie
c) pliurile mucoasei gastrice sterse
286. Tratamentul hemoragiei gastrice presupune urmatoarele manevre cu exceptia :
a) cateterizarea intravenoasa si transfuzii de sange izogrup
b) punga cu gheata pe abdomen
c) mobilizarea precoce a pacientului
416. Pentru o simptomatologie cu tensiunea arterial <9 mmHg, AV=110 b/min, Hemoglobina
sub 9, putem pune diagnosticul de:
a) hemoragie digestiva masiva;
b) hemoragie digestiva mica;
c) hemoragie digestiva moderata;
417. Scarlatina este o boala infectioasa acuta, produsa de:
a) streptococ beta-hemolitic grup A;
b) stafilococ auriu;
c) virusul gripal;
418. Exantemul scarlatinos apare mai intai pe:
a) membre si extremitati;
b) gat si torace;
c) torace si membre;
419. Perioada preerupriva din rujeola se caracterizeaza prin:
a) exantem;
b) catar;
c) febra ridicata;
420. Incubatia in rubeola este:
a) 3-6 zile;
b) fixa, 10 zile;
c) lunga, 2-3 saptamani;
421. Elementul eruptive din varicella apare:
a) macula-maculopapula-vezicula;
b) vezicula-macula-maculopapula;
c) maculopapula-macula-vezicula;
422. Debutul din tusea convulsive se manifesta prin:
a) infectie conjunctivala, cu aspect de “facies plans”;
b) febra ridicata;
c) semne catarale respiratorii: rinita, raguseala, tuse;
423. Din cauza efortului de tuse din cadrul tusei convulsive pot apare urmatoarele complicatii:
a) hemoragii conjuctivale;
b) hemoragii digestive superioare;
c) deshidratare;
424. Oreionul apare:
a) frecvent la batrani si sugari;
b) doar la sugari;
c) mai frecvent in a doua copilarie, producand focare epidemice in scoli si colectivitati de
tineri;
425. La cea mai mica suspiciune de afectare meningiana se efectueaza:
a) punctia hepatica;
b) punctia lombara;
c) punctia pleurala;
464. Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal
inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.
465. In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
466. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de şoc hipovolemic;
b) fără complicaţii;
c) cu stare de şoc toxicoseptic.
467. Primul ajutor in caz de arsură constă in:
a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
468. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
469. Care sunt factorii care favorizează degeraturile:
a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungită;
d) incălţămintea lejeră.
470. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri:
a) de gradul II;
b) de gradul III;
c) de gradul IV.
471. Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.
472. In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar:
a) acordul pacientului;
b) să caştigi increderea pacientului;
c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
473. In cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de:
a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată;
b) tamponament local;
c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată.
492. Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi care
cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.
493. Unul din semnele pneumotoraxului este:
a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.
494. Cărui grad de comă ii este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi
cutanate:
a) comă profundă grad III;
b) comă vigilă grad I;
c) comă propriu-zisă grad II;
d) comă ireversibilă grad IV.
495. Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:
a) decubit dorsal fară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
496. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
497. Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:
a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.
498. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
499. Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.
500. Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:
a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.