Frumos e la șezătoare Mamă inima mă doare

Trandafir cu albă floare Mamă inima mă doare

Frumos e la șezătoare Lasămă la șezătoare

Că vin fetele cîntînd Șezătoarea-i pe hîrtop

Și flăcăii fluierînd Unde fac flăcăii foc

Și s-adună la o casă Ei fac focul cu surcele

Unde-i fata mai frumoasă Contra inimioarei mele

Și vorbește lumea-n sat Măi Ioane șarlatane

Că-i bună de măritat Cu chiroane în buzunare

Una toarce din fuior Ce-amăgești tu fete mari

Tot de al bădiței dor Că ai bani în buzunar

Una coase la bondiță Mamă inima mă doare

Floare mîndră lui bădița Lasămă la șezătoare.

Dragă mii la șezători

De cu seară pînă-n zori

Cu vorbe și ghicitori

Și cu cîntece de dor.
Auzi maică cîinii bat La oglindă
Auzi maică cîinii bat Azi am să-mi crestez în glindă

Intră pețitorii în sat Jos din cui acum oglindă

Fă maică plăcinte moi Mama-i dusă-n sat cu dorul

Și poftește-i pe la noi Azi e singur puișorul

Și le-om da de băutură Și-am închis ușa la tindă

Ca să nu mă cate-n gură Cu zăvorul.

Vorbă multă să nu fie Iată-mă tot eu cea veche

Degrabă la cununie Ochii hai ce mai pereche

Auzi cîinii au muțit Și ce cap frumos răsare

Nu lătrau la pețitori Nu-i al meu al meu e oare

Dar lătrau la trecători. Dar al cui și la ureche uite-o floare.

Asta-s eu și sînt voinică

Cine-o zis că eu sînt mica

Uite zău acum eu sama

Că-mi stă bine-n cap năframa

Și ce fată frumușică

Are mama.

Mă gîndeam eu că-s frumoasă

Dar cum nu și mama-mi coasă

Șorț cu flori minune mare

Nu-s eu fată ca oricare

Mama poate fi făloasă

Că mă are.
Măi ciobane de la oi La izvor la izvoraș
Măi ciobane de la oi La izvor la izvoraș

Ia mai cîntă din cimpoi Frumos cînt-un ciobănaș

Zi din cimpoieș mai tare Și-așa cîntă el cu foc

S-audă satul din vale De stau oile pe loc

Bună-i brînza bun e cașul Turma-i plină de mioare

Dar mai bun e ciobănașul Se coboară încet la vale

El cu brinză te hrănește Și ciobanu-n urma lor

Inima ți-o potolește Din fluier cîntă cu dor.

Foaie verde foaie dalbă Ciobănaș cu cușma lungă

Bine-i vara în dumbravă Adă oile la strung

Zilele petreci cîntînd Și bădița să le mulgă

Nopțile frumos visînd Să mîncăm caș și cu urdă.

Iar cînd soarele răsare

Ieși cu turma la izvoare.

Hai la horă Acolo-mi place și mie.

Hai la horă măi flăcăi

Să jucăm bătuta măi

Numa-n vîrfuri și-n călcîi

Să se audă peste văi

După tobă și vioară

Să scoatem hora afară

Înainte și-napoi

Cum se joacă pe la noi

Bate-o bate-o la podele

Să sară scîntei din ele

Nu fărmați podelele

C-or rămîne cuiele

Tot pe loc pe loc pe loc

Să răsară busuioc

Tot pe loc și pe-nvîrtite

Uite-așa jocul se-ncinge

Jocul fără strigătură

E ca soacra fără gură

Da cine știe a juca bine

Să se prindă lîngă mine

Unde-I joc și voie bună

Acolo lumea s-adună

Da unde-I joc și veselie