SUBIECTUL I

A.
1. Bosnia și Herțegovina
2. Riga

B.
1. 6
2. 14
3. Cipru

C.
1. c.
2. b.
3. b.
4. d.
5. d.

D.
Statul marcat pe hartă cu litera A este Franța, iar cel marcat cu litera H este Ungaria.
- Între tipurile de climă specifice Franței sunt cele temperat-oceanic în jumătatea vestică a
țării și cel mediteranean în SE, în timp ce în Ungaria aceste tipuri de climă sunt absente,
predominând însă clima temperat-continentală de tranziție.
- Prezența munților înalți (Pirinei, Alpi) determină în Franța o etajare climatică pronunțată
(etajul dealurilor și al podișurilor, etajul munților joși, etajul alpin), spre deosebire de
Ungaria, al cărei relief este în general jos (Câmpia Panonică), cu munți izolați și scunzi
(Bukk, Matra, Bakony).
- Ca factori genetici, clima Franței este influențată din punct de vedere al regimului termic și
pluviometric de vecinătatea oceanului, de Curentul Cald al Atlanticului de Nord și de
prezența Mării Mediterane, spre deosebire de clima Ungariei, influențată de continentalism
și de așezarea geografică în cadrul unei câmpii semi-închise de lanțuri montane.

Alte răspunsuri mai simple:

- În Franța cantitatea medie anuală de precipitații este de 700 – 1000 mm, în timp ce în
Ungaria este mai redusă, 500 – 700 mm, ca urmare a depărtării de ocean.
- În Franța temperaturile medii anuale (12° - 16° C) sunt mai ridicate decât în Ungaria
(10°C).
- Datorită prezenței munților înalți, în Franța apare etajul climatic alpin, cu temperaturi
negative aproape tot anul, în timp ce în Ungaria acest etaj climatic este absent.

E.
Statul marcat pe hartă cu litera B este Federația Rusă, unde se exploatează:
- petrol și gaze naturale
- cărbuni superiori
- minereu de fier
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc)

SUBIECTUL al II-lea
A.
1. Târgu Mureș
2. Jijia

B.
1. H
2. Teleorman
3. Deva

C.
1. b.
2. a.
3. a.
4. b.
5. a.

D.
Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera C este Podișul Bârladului, iar cea marcată cu
litera D sunt Subcarpații de Curbură.
- Podișul Bârladului este o unitate de platformă, compusă din straturi litologice necutate, în
timp ce Subcarpații de Curbură sunt o unitate de orogen, cu strate cutate.
- În Pod. Bârladului sunt specifice culmile netede, drepte, foarte alungite și paralele între
ele, spre deosebire de aspectul general al Subcarpaților de Curbură, care apar sub forma
unei alternanțe de două șiruri de dealuri și două de depresiuni, semicirculare, la exteriorul
arcului carpatic.
- Altitudinile nu depășesc 600 m în Pod. Bârladului, pe când în Subcarpații de Curbură se
apropie de 1000 m (Măgura Odobești – 996 m).

Alte răspunsuri:
- În Subcarpații de Curbură apar fenomene geomorfologice specifice, care nu se întâlnesc
în Pod. Bârladului: sâmburi de sare și cute diapire, vulcani noroioși (pâcle), focuri vii
(emanații de gaze naturale arzând permanent sau semipermanent).
- În subsolul Subcarpaților de Curbură, spre deosebire de cel al Podișului Bârladului, apar
cantități considerabiloe de petrol, gaze naturale și masive de sare.

E.
1. Pe hartă sunt notate cu litera E grupele montane Parâng și Retezat-Godeanu, care ating
altitudini de 2519 m (vf. Parângu Mare) și 2509 m (vf. Peleaga). În Pleistocen, climatul mai
rece a favorizat instalarea ghețarilor montani la peste 2000 m, care au modelat relieful prin
eroziune, transport și acumulare. După topirea acestora, au rămas în peisaj mici depresiuni
(circuri glaciare, baraje de morene) în care s-a acumulat apa lacurilor glaciare actuale
(Bucura, Zănoaga, Galeșu etc.).

2. Subunitatea de relief marcată pe hartă cu litera G este Pod. Dobrogei de Sud. Aici s-a
dezvoltat stepa datorită cantității reduse de precipitații (400 - 450 mm), pe fondul
continentalismului mai pronunțat al climei (așezarea geografică spre estul Europei), al
influenței reduse din partea Mării Negre și a altitudinilor coborâte (50 – 150 m), specifice
mai degrabă câmpiilor.
SUBIECTUL al III-lea
A.
1. Letonia – 13,7 ‰
2. Irlanda – 6,4 ‰

B.
1. 11,6 ‰ (Se calculează S = N - M, adică 17 ‰ – 6,4 ‰ = 11,6 ‰; unde S = spor natural,
N = natalitate și M = mortalitate).
2. Portugalia
3. – 3,1 ‰ (Se calculează S = N – M, adică 10,6 ‰ – 13,7 ‰ = -3,1 ‰, unde S = spor
natural, N = natalitate și M = mortalitate).

C.
1. Spania
2. Azore
3. Oc. Atlantic
4. M-ții Serra da Estrela, Pod. Meseta (altele: Câmpia Tejo, Câmpia Litorală Atlantică)
5. climă temperat-oceanică (se poate scrie și mediteraneană)
6. Tejo, Douro
7. Lisabona, Porto

D.
1. Germania, Franța
2. Cehia, Germania
3. Pentru a afla ponderea (procentele/ %) se folosește regula de trei simple:
14 611 284 automobile _ _ _ 63 069 541 automobile
X ___ 100

X = 14 611 284 * 100 / 63 069 541

= 1 461 128 400 / 63 069 541
= 23,16 %

Ponderea producției totale de automobile în UE din producția totală de automobile pe

Glob este de 23,16 %.

E.
Densitatea căilor de comunicație rutiere și feroviare variază foarte mult, de la zonele
slab acoperite din Europa Nordică și arealele montane până la zonele foarte dens acoperite
din statele dezvoltate (Belgia, Olanda, Germania, Franța). Această distribuție inegală
reprezintă consecința următorilor factori:
- Favorabilitatea/ inaccesibilitatea reliefului generează valori maxime ale densității în câmpii,
de-a lungul văilor, în podișurile joase și valori minime în munți (Scandinaviei, Pirinei,
Dinarici).
- Gradul de dezvoltare economică poate compensa într-o oarecare măsură condițiile
naturale, așa cum este cazul tunelurilor și a șoselelor din Munții Alpi, a podurilor, viaductelor
și tunelurilor în zone greu accesibile (Podul Olesund, Eurotunelul etc.).