Implementarea Cursului EI in Formarea Cadrelor Didactice

Acest Raport a fost elaborat în cadrul Proiectului „Dezvoltarea și promovarea educației
incluzive”, implementat de AO „Lumos Foundation Moldova”, în comun cu Ministerul

Educației.
Raportul prezintă rezultatele evaluării implementării cursului Educație incluzivă în

universități, realizată în baza Dispoziției Ministerului Educației nr. 141 din 04 aprilie 2016,
cu suportul metodologic şi logistic al AO „Lumos Foundation Moldova”.
Coordonator:
Galina Bulat, doctor, manager de Proiect, Lumos Moldova
Autor:
Elena Petrov, doctor, conferențiar universitar, coordonator Proiect, Lumos Moldova
Au colaborat:
Bodorin Cornelia, dr., conf. univ.
Botnaru Valentina, dr., conf. univ., Universitatea de Stat din Tiraspol
Bucun Nicolae, dr. hab., prof. univ., Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Ceban Adriana, dr., conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
Cojocaru-Luchian Snejana, dr., conf. univ., Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul
Dorgan Viorel, dr. hab., prof. univ., Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
Gonceariuc Svetlana, dr., conf. univ., Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
Guțu Vladimir, dr. hab., prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova
Lisnic Elena, Ministerul Educaţiei
Mîsliţchi Valentina, dr., conf. univ., Universitatea de Stat din Tiraspol
Priţcan Valentina, dr., conf. univ., Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălţi
Pereteatcu Maria, dr., conf. univ., Universitatea de Stat „Al. Russo” din Bălţi
Racu Aurelia, dr. hab., prof. univ., Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
Rusnac Virginia, dr., conf. univ., Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică
Velişco Nadejda, dr., conf. univ., Ministerul Educaţiei
Design: Bons Offices
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Petrov, Elena.
Implementarea cursului «Educaţie incluzivă» în formarea cadrelor didactice la nivel universitar:
Raport de evaluare / Elena Petrov; coord.: Galina Bulat; au colab.: Bodorin Cornelia [et al.]; Proiectul
«Dezvoltarea şi promovarea educaţiei incluzive». – Chişinău : S. n., 2017 (Tipogr. «Bons Offices»). – 100 p.
Referinţe bibliogr.: p. 75-76 (18 tit.). – Apare cu suportul AO «Lumos Foundation Moldova». – 100 ex.
ISBN 978-9975-87-173-0.
376:378
P 60
2 RAPORT DE EVALUARE
ABREVIERI
AO Asociația Obștească
ANACIP Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional
AȘM Academia de Științe a Moldovei
CDS Cadru didactic de sprijin
CES Cerințe educaționale speciale
CNC Cadrul Național al Calificărilor
CMI Comisie multidisciplinară intrașcolară
CREI Centru de resurse pentru educație incluzivă
EI Educație incluzivă
ECTS Sistemul European de Credite de Studiu Transferabile
IÎS Instituții de învățământ superior
ME Ministerul Educației
ONG Organizație neguvernamentală
PEI Plan educațional individualizat
SD Suplimentul la diplomă
AMTAP Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
IȘE Institutul de Științe ale Educației
USM Universitatea de Stat din Moldova
UnAȘM Universitatea Academiei de Științe a Moldovei
USEFS Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport
ULIM Universitatea Liberă Internațională din Moldova
USPEE Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „C. Stere”
U/Un Universitatea
US Universitatea de Stat
UPS Universitatea Pedagogică de Stat
ABREVIERI 3
CUPRINS
INTRODUCERE 6
01|
1.1. CONTEXT GENERAL 6
1.2. CADRUL NAȚIONAL DE PROMOVARE A 7
IMPLEMENTĂRII CURSULUI EDUCAȚIE
INCLUZIVĂ
1.3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EVALUĂRII 9
1.4. FINALITĂȚILE EVALUĂRII 10
METODOLOGIA EVALUĂRII 11
02|
2.1. ETAPE 11
2.2. EȘANTION 12
2.3. METODE DE EVALUARE 12
2.4. ASPECTE EVALUATE 13
REZULTATELE EVALUĂRII IMPLEMENTĂRII 14

03| CURSULUI EDUCAȚIE INCLUZIVĂ
3.1. CONSTATĂRI DE ORDIN GENERAL 14

3.1.1. Instituțiile ofertante 15
3.1.2. Studenții – beneficiari ai formării inițiale în 16
domeniul educației incluzive
3.1.3. Cadrele didactice titulare 18
3.1.4. Politicile instituționale în domeniul educației 20
incluzive
3.1.5. Cadrul normativ 21
3.1.6. Planurile de învățământ 22
3.1.7. Curriculum-ul cursului Educație incluzivă 24
3.1.8. Activitatea de învățare a studentului 26
3.1.9. Reflectarea formării inițiale în domeniul 27
educației incluzive în Suplimentul la diplomă
3.1.10. Colaborarea/parteneriatele în domeniul 28
educației incluzive
3.1.11. Crearea mediului incluziv 30
3.1.12. Oferta de cursuri de formare continuă în 31
domeniul educației incluzive
3.2. CONSTATĂRI DIN PERSPECTIVA 33
SUBIECȚILOR IMPLICAȚI ÎN FORMAREA
UNIVERSITARĂ ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI
INCLUZIVE (ÎN BAZA CHESTIONĂRII ȘI
FOCUS-GRUPURILOR)
3.2.1. Constatări din perspectiva studenților beneficiari 33
3.2.2. Constatări din perspectiva cadrelor didactice 49
titulare ale cursului EI
3.2.3. Constatări din perspectiva managerilor 61
universitari
3.2.4. Percepții și atitudini generale 67
3.3. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ 68

IMPLEMENTAREA CURSULUI EDUCAȚIE
INCLUZIVĂ ÎN INSTITUȚIILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR
3.3.1. Factori care facilitează procesele 68
3.3.2. Factori-impedimente în realizarea proceselor 68
3.3.3. Factorii care pot contribui la perfecționarea și 68
asigurarea durabilității proceselor
CONCLUZII GENERALE 70
04|
RECOMANDĂRI – DIRECȚII DE ACȚIUNE 71

05| IMEDIATE ŞI DE PERSPECTIVĂ
REFERINȚE 75
06|
ANEXE 77
07|
Anexa 1. Agenda pentru evaluarea implementării cursului 77
Educație incluzivă în cadrul instituțiilor de
învățământ superior
Anexa 2. Formulare de autoevaluare 79
Anexa 3. Lista experților-evaluatori 81
Anexa 4. Chestionar pentru studenții, beneficiari ai 82
cursului Educație incluzivă
Anexa 5. Chestionar pentru cadrele didactice titulare ale 87
cursului Educație incluzivă
Anexa 6. Chestionar pentru manageri privind formarea în 95
domeniul educaţiei incluzive la nivel universitar
Anexa 7. Lista instituțiilor de învățământ superior care 100
oferă cursuri în domeniul educației incluzive
în formarea inițială a studenților și cursuri de
formare continuă în domeniu
CUPRINS 5
01 |
INTRODUCERE
1.1. CONTEXT GENERAL
Edificarea Spațiului unic european al învățământului superior, proces inițiat în contextul provocărilor
din societatea modernă – complexă și în continuă schimbare – și rolul care îi revine învățământului
superior în calitatea sa de bun public, în a răspunde acestor provocări, impune drept cerință
prioritară pentru întreaga comunitate academică asigurarea calității în învățământul superior[1].
Aderând la procesul Bologna în mai 2005, Republica Moldova s-a angajat voluntar în procesele
derulate la nivel european de convergență și reformare coordonată a sistemelor naționale de
învățământ superior, bazate pe responsabilitatea publică a învățământului superior, libertatea
academică, autonomia instituțională și angajamentul de integritate[2]. Pentru a deveni pe deplin
competitiv cu învățământul european și pentru a face față provocărilor, învățământul superior
național necesită dezvoltare și consolidare continuă prin reforme țintite, orientate spre asigurarea
îmbunătățirii continue a calității, inclusiv asigurarea la nivel universitar a calității formării inițiale a
cadrelor.
Un rol apare în acest proces îi revine formării inițiale a cadrelor didactice, în calitatea acestora de
actori și promotori ai schimbării în societate.
Reformele în domeniul educației, reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, includerea

în învățământul general a tot mai mulți copii cu CES impun restructurarea și reconsiderarea culturii,
politicilor și practicilor la nivel de instituție de învățământ, astfel încât acestea să răspundă diversității
copiilor și necesităților lor. Reconceptualizarea sistemului de educație din perspectiva individualizării
procesului educațional, centrării pe cel ce învață are drept scop și revigorarea rolului tradițional al
educației ca mijloc de sprijinire a societăți, favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive – priorități
promovate la nivel european prin Strategia Europa 2020[3].
[1]
Statement of the Fourth Bologna Policy Forum. Yerevan, 2015, http://media.ehea.info/file/2015_Yerevan/74/8/Statement_
of_the_Fourth_Bologna_Policy_Forum_final_613748.pdf
[2]
Yerevan communiqué. EHEA Ministerial Conference, Yerevan, 2015, www.ehea.info
[3]
Europe 2020. A strategy for smart, sustainable and inclusive growth. European Commission, Brussels. http://eur-lex.europa.eu
În aceste procese, un rol primordial îi revine cadrului didactic, care, prin atitudini proactive, inițiativă
și implicare, trebuie:
 să promoveze, la nivel de instituție de învățământ și de localitate/comunitate, ideea și
beneficiile EI orientate spre asigurarea dreptului fundamental la dezvoltare și educație
de calitate tuturor copiilor în contexte integrate și medii de învățare comune pentru toți,
indiferent de capacitățile proprii ale fiecăruia;
 să contribuie la reducerea/eradicarea cazurilor de excludere a copiilor din mediul școlar
comun;
 să regândească demersul didactic din perspectiva abordării individualizate și a EI;
 să adapteze componentele curriculare la potențialul de învățare al fiecărui copil prin
respectarea diversității copiilor și diferențelor între stilurile de învățare ale acestora;
 să fie bine pregătit pentru a face față eventualelor provocări care apar în procesul de
implementare a EI, a învățării centrate pe elev și a abordării individualizate a copiilor;
 să acorde asistență calificată diferitor categorii de copii în funcție de cerințele și necesitățile
acestora.
De menționat că printre cele 7 competențe de bază, agreate la nivel european, considerate absolut
necesare pentru o activitate eficientă în calitate de cadru didactic în orice țară, indiferent de specificul
cultural și sistemul național de învățământ, Comisia Europeană a specificat „capacitatea de a adapta
planurile și practicile utilizate la contexte concrete și necesitățile copilului”[4].
1.2. CADRUL NAŢIONAL DE PROMOVARE A IMPLEMENTĂRII CURSULUI

EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
Reformele în domeniul EI pe plan național au fost inițiate în baza Programului de dezvoltare a
educației incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, în consens cu angajamentele țării pe
plan internațional.
Strategia „Educație – 2020” și Codul educației au fundamentat și impulsionat reformele din

perspectiva EI.
În contextul tendințelor internaționale și naționale de asigurare a accesului tuturor copiilor la

o educație de calitate și de dezvoltare a unei societăți incluzive, a devenit iminentă formarea/
dezvoltarea la viitoarele cadre didactice, prin programul de formare inițială universitară, a
competențelor în domeniul EI. În acest scop, ME a realizat un șir de activități, inclusiv:
 Prin Ordinul nr. 67 din 01 februarie 2011 a fost constituit un grup de experți pentru elaborarea
cursului EI, destinat studenților;
 Unitatea de curs elaborată și expertizată a fost examinată și aprobată în cadrul ședinței
Consiliului Național pentru Curriculum (09 februarie 2012), cu recomandarea pentru
implementare în IÎS;
[4]
Initial teacher education in Europe: an overview of policy issues, European Commission. ET2020 Working Group on Schools
Policy. 2014, page 3, http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/policy/strategic-framework/expert-
groups/documents/initial-teacher-education_en.pdf
INTRODUCERE 7
 Prin decizia Ministerului – Ordinul nr. 125 din 07 martie 2012 – cursul EI, în volum de 2 credite
ECTS, a fost inclus, cu statut obligatoriu, în componența modulului psiho-pedagogic –
standard de stat în formarea inițială a cadrelor didactice;
 Cursul EI a fost editat cu suportul AO „Lumos Foundation Moldova” și difuzat în universități.
Astfel, începând cu 01 septembrie 2012, cursul EI se oferă în formarea inițială tuturor studenților de la
domeniul de formare profesională 142 Educație și formarea profesorilor din domeniul general de studii
14 Științe ale educației[5], precum și studenților de la alte specialități, beneficiari ai modulului psiho-
pedagogic.
La lansarea noului curs, ME, în parteneriat cu AO „Lumos Foundation Moldova”, a organizat, în

februarie 2012, instruirea managerilor de nivel mediu (decani, șefi catedre) și cadrelor didactice din
IÎS care urmau să asigure predarea noilor conținuturi.
Aprobarea deciziilor la nivel național și crearea condițiilor pentru promovarea în sistem au constituit
doar prima etapă în procesul de implementare a cursului EI în formarea inițială a cadrelor didactice.
Cea de a doua etapă, punerea în aplicare/implementarea propriu-zisă, vizează o schimbare culturală

profundă și, prin urmare, trebuie să fie susținută și consolidată de un proces continuu de informare a
tuturor actorilor implicați, pentru a asigura consens la nivel instituțional, angajamentul și implicarea
autentică a acestora. De aici și rolul și responsabilitatea universităților și, în special, a managerilor,
departamentelor/facultăților/catedrelor implicate, precum și a cadrelor didactice în implementarea
cursului EI pe principii de calitate.
În contextul autonomiei universitare și, în particular, al autonomiei curriculare, IÎS sunt în drept să
extindă formarea în domeniul EI și să diversifice oferta în domeniu. Acest proces s-a materializat atât
prin diversificarea conținuturilor oferite, formelor și metodelor de predare, modalităților de evaluare
curentă și sumativă utilizate, cât și prin cursuri mai detaliate/specializate, cu un număr mai mare de
credite ECTS, oferite studenților de la diverse specialități, inclusiv altele decât cele din domeniul 14
Științe ale educației.
În procesul de evaluare la mijloc de termen a proiectului Lumos „Dezvoltarea și promovarea

educației incluzive”, efectuate de expertul internațional J. Hayes în 2013, a fost realizată și evaluarea
implementării cursului EI. Potrivit rezultatelor intermediare, cursul EI a fost acceptat de către studenți
și considerat util pentru formarea competențelor necesare activității ulterioare în instituții de
învățământ incluzive[6]. Studenții beneficiari au menționat, în special, utilitatea aspectelor practice
incluse în conținutul cursului.
Pentru a impulsiona procesele în derulare, ME, prin Dispoziția nr. 141 din 04 aprilie 2016, a decis să
organizeze, în aprilie-iunie 2016, evaluarea calității implementării cursului EI și a formării inițiale în
domeniul EI în universități. Perioada evaluată, 01 septembrie 2012 – mai 2016, cuprinde patru ani
de studii. Evaluarea a fost realizată cu suportul metodologic și logistic al AO „Lumos Foundation
Moldova”.
[5]
Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățământ
superior, ciclul I, Anexa nr.1, Legea nr. 142 din 07.07.2005. www.lex.justice.md
[6]
Julia Hayes, Angela Cara, Evaluarea la mijloc de termen a rezultatelor proiectului „Dezvoltarea şi promovarea educației
incluzive” implementat de „Lumos Foundation Moldova”, 2013, p. 30
Procesul de evaluare a implementării cursului EI în universități a fost conceput ca și parte a ciclului
ordinar și continuu de planificare, monitorizare, perfecționare și asigurare a calității la nivel
universitar. În acest context, în calitate de puncte de referință au fost utilizate documente de politici,
acte normative, aprobate pe plan național, inclusiv:
 Codul educației;
 Strategia „Educație – 2020”;
 Programul de dezvoltare a educației incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020;
 Ordine/Dispoziții/regulamente aprobate de către Ministerul Educației.
Totodată, experții evaluatori s-au bazat în activitățile de evaluare pe următoarele principii: Legalitate;
Obiectivitate; Imparțialitate; Transparență; Profesionalism; Responsabilitate personală; Dialog;
Confidențialitate.
Pentru informare în procesul de evaluare a implementării cursului EI în universități, au fost utilizate

diverse surse:
 Examinarea cadrului normativ în domeniul de referință;

 Colectarea datelor preliminare furnizate de către IÎS în procesul de autoevaluare;
 Colectarea informațiilor de către evaluatori, conform indicatorilor incluși în Agenda de evaluare,
în cadrul vizitelor de documentare în instituții, inclusiv prin activități de tip peer-review;
 Realizarea sondajelor de opinie ale grupurilor-țintă, prin aplicarea chestionarelor și în cadrul
discuțiilor în focus-grupuri;
 Examinarea documentației la nivel instituțional.
1.3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EVALUĂRII
SCOPUL EVALUĂRII
Consolidarea pe principii de calitate a procesului de formare inițială de nivel universitar în domeniul EI.
OBIECTIVELE EVALUĂRII
 Evaluarea implementării cursului EI în programele de formare inițială a cadrelor didactice de
nivel universitar.
 Identificarea practicilor cu referire la formarea inițială în domeniul EI, dezvoltate la nivel
instituțional.
 Stabilirea nivelului de respectare de către instituțiile de învățământ superior a programelor de
stat și a deciziilor oficiale ale ME în domeniul evaluat.
 Identificarea factorilor care facilitează implementarea cursului EI și formarea inițială în domeniul EI.
 Identificarea factorilor care influențează negativ implementarea cursului EI și formarea inițială
în domeniul EI.
 Identificarea domeniilor/aspectelor care necesită intervenții pentru dezvoltare/îmbunătățire/
perfecționare.
 Formularea unui set de recomandări pentru perfecționarea procesului de formare inițială în
domeniul EI la nivel universitar.
INTRODUCERE 9
1.4. FINALITĂŢILE EVALUĂRII
 Asigurarea creșterii calității în procesul de implementare a cursului EI;

 Perfecționarea calității formării inițiale de nivel universitar în domeniul EI;
 Asigurarea durabilității proceselor inițiate;
 Încurajarea autoevaluării critice;
 Încurajarea colaborării specialiștilor în domeniu din IÎS;
 Facilitarea schimbului de bune practici în:
 planificarea formării inițiale în domeniul EI,
 furnizarea cursului EI,
 designul curriculum-ului,
 identificarea/formularea finalităților de studiu și a competențelor pentru studenții
beneficiari,
 evaluarea activității de învățare a studenților,
 colaborarea/parteneriatele în domeniul EI etc.
02 |
METODOLOGIA
EVALUĂRII
2.1. ETAPE
 Pre-evaluare/pregătirea evaluării;
 Evaluarea propriu-zisă;
 Valorificarea rezultatelor evaluării.
ACTIVITĂȚI PRE-EVALUARE:
 Asigurarea cadrului normativ și metodologic pentru desfășurarea evaluării:
 elaborarea metodologiei evaluării;
 aprobarea deciziei ME privind organizarea evaluării, echipa de experți evaluatori şi
calendarul activităților de evaluare;
 Instruirea echipei de evaluatori;
 Elaborarea şi agrearea instrumentelor de evaluare.
EVALUAREA PROPRIU-ZISĂ:
 Autoevaluarea;
 Evaluarea externă (prin evaluarea colegială, în sensul de peer-review, realizată de către echipe
constituite din manageri, cadre didactice universitare, experți în domeniul EI).
VALORIFICAREA REZULTATELOR EVALUĂRII:

 Analiza și interpretarea datelor colectate în procesul de evaluare;
 Elaborarea rapoartelor pe fiecare instituție evaluată și elaborarea raportului de evaluare
integrat;
 Formularea unui set de recomandări – direcții de acțiune imediată și de perspectivă pentru
perfecționarea formării inițiale în domeniul EI la nivel universitar;
 Prezentarea publică a rezultatelor evaluării și a recomandărilor.
2.2. EȘANTION
 14 instituții formatoare – 13 universități și o instituție de formare continuă și cercetare (cca.

50% din totalul de 28); 11 instituții publice și 3 private;
 Reprezentanți ai grupurilor-țintă din fiecare instituție evaluată, în calitatea acestora de actori
implicați nemijlocit, deși cu roluri diferite, în procesul de formare inițială în domeniul EI:
 manageri (prorectori studii, decani/prodecani, șefi catedre, șefi departamente calitate, șefi
departamente formare continuă);
 cadre didactice titulare ale cursului EI;
 studenți care au realizat cursul EI.
Eșantionul implicat în cercetare este unul nestratificat, probabilistic, monostadial.
Volumul eșantionului de studenți pentru chestionare pe instituții a fost stabilit în funcție de proporția
studenți formați în domeniul EI din numărul total.
2.3. METODE DE EVALUARE
În vederea realizării scopului, obiectivelor și finalităților propuse, ținând cont de contextul

organizațional, capacitatea de evaluare și resursele implicate, evaluarea implementării cursului EI în
universități s-a proiectat cu utilizarea/aplicarea metodelor cantitative, combinate cu metode calitative,
cu accente pe aprofundarea problematicii studiate și detalierea aspectelor de interes sporit, inclusiv:
 autoevaluarea instituțiilor;
 analiza și verificarea datelor autoevaluării;
 organizarea vizitelor de documentare ale experților desemnați în IÎS;
 colectarea indicatorilor cantitativi și calitativi, prin:
 observarea directă asupra domeniilor de activitate, conform Agendei de evaluare (Anexa 1);
 examinarea și analiza documentației relevante elaborate la nivel de instituție (ordine,
dispoziții, decizii Senat/catedră/facultate, planuri de învățământ, curriculum-uri curs EI etc.);
 chestionarea reprezentanților grupurilor-țintă;
 organizarea discuțiilor în cadrul focus-grupurilor cu reprezentanții grupurilor-țintă;
 înregistrarea corectă şi procesarea datelor obținute;
 analiza datelor colectate cu formularea concluziilor, aprecierilor şi recomandărilor.
Autoevaluarea instituțiilor s-a realizat prin aplicarea a 3 formulare de autoevaluare (Anexa 2). Datele
autoevaluării au fost utilizate ca și sursă importantă de date, inclusiv pentru determinarea listei IÎS
care asigură formarea inițială în domeniul EI și care ulterior au constituit eșantionul studiului.
Pentru asigurarea independenței procesului de evaluare și a unei expertize largi, pentru realizarea
evaluării externe, prin Dispoziția ME, a fost constituit un grup de 17 evaluatori-experți în domeniu
(Anexa 3), format din:
 reprezentanți ai universităților;
 reprezentanți ai direcției de profil din cadrul ME;
 reprezentanți ai AO „Lumos Foundation Moldova”.
Echipele de experți, a câte 3 persoane fiecare, au efectuat vizite de documentare în instituțiile
evaluate (1 zi per instituție).
Pentru evaluarea cantitativă, în calitate de instrumente de evaluare au fost aplicate 3 chestionare,

conținând 215 indicatori (Anexele 4, 5, 6).
Chestionarele, sursă importantă de colectare a datelor cantitative, au fost aplicate următoarelor

grupuri-țintă:
 studenți, beneficiari ai cursului EI;

 cadre didactice titulare ale cursului EI;
 manageri.
Chestionarele au inclus întrebări închise, întrebări cu posibilitatea de alegere din una sau multiple
variante de răspuns, întrebări semideschise și deschise.
Gradul de cuantificare introdus prin metodele cantitative a permis stabilirea și aprecierea nivelului
realizărilor pe aspectele evaluate și necesitatea intervențiilor ulterioare pe anumite filiere.
Evaluarea calitativă s-a realizat prin analiza calitativă a documentelor, precum și în cadrul focus-
grupurilor organizate de către experții evaluatori în timpul vizitelor în IÎS. Analiza cantitativă și
calitativă a datelor colectate s-a realizat pe fiecare grup-țintă/categorie de respondenți.
Pentru transparență și vizibilitatea rezultatelor, informația este expusă cu utilizarea tabelelor

generalizatoare și a diagramelor.
2.4. ASPECTE EVALUATE
 Valorile și politicile instituționale în domeniul EI;

 Cadrul normativ de implementare a cursului EI în instituție;
 Planurile de învățământ;
 Curriculumul cursului EI;
 Calitatea cursului EI;
 Calitatea predării cursului EI;
 Activitatea de învățare a studentului;
 Suplimentul la diplomă;
 Colaborarea/parteneriatele în domeniul EI;
 Crearea mediului incluziv la nivel instituțional;
 Opinii și atitudini ale grupurilor-țintă privind formarea inițială în domeniul EI;
 Implicarea IÎS în elaborarea/realizarea programelor de formare continuă pe problematica EI
(adițional).
03 |
REZULTATELE EVALUĂRII
IMPLEMENTĂRII CURSULUI
EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
3.1. CONSTATĂRI DE ORDIN GENERAL
În procesul de evaluare a implementării cursului EI au fost colectate date statistice privind:
 instituțiile ofertante;
 studenții beneficiari ai formării inițiale în domeniul EI;
 cadrele didactice titulare.
Colectarea indicatorilor cantitativi şi calitativi s-a realizat pe întreaga listă de aspecte evaluate.
Prin aplicarea chestionarelor şi în cadrul discuțiilor în focus-grupuri, au fost evaluate percepțiile şi

atitudinile grupurilor-țintă privind implementarea cursului EI.
În baza analizei datelor din chestionare s-a identificat nivelul de relevanță a conținutului cursului EI și
nivelul de acoperire a necesităților de formare, din perspectiva fiecărui grup-țintă.
Volumul eșantionului chestionării a fost constituit din 468 de studenți beneficiari, 31 de cadre
didactice titulare ale cursului EI, 30 de manageri, reprezentanți din 13 instituții formatoare.
În discuții în cadrul focus-grupurilor au participat 117 studenți, 25 de cadre didactice titulare și 21 de

manageri (prorectori, decani, șefi catedră, șefi departamente).
Rezultatele evaluării au fost prezentate/discutate în cadrul unei Mese rotunde, la 23 septembrie 2016,
la care au participat cca. 100 de persoane:
 reprezentanți ai ME,
 experți evaluatori,
 manageri din universități,
 cadre didactice titulare ale cursului EI,
 studenți beneficiari,
 reprezentanți AO Lumos.
3.1.1. INSTITUŢIILE OFERTANTE
În scopul realizării Ordinului ME nr. 125 din 07.03.2012 Cu privire
la cursul Educație incluzivă, în perioada 2012-2016, 14 instituții,
inclusiv 13 universități și Institutul de Științe ale Educației –
instituție cu statut special, care oferă și implementează doar
programe la ciclul II – au realizat/realizează, în formule variate,
formarea inițială în domeniul EI (Anexa 7):
 12 IÎS (US Tiraspol, US „Al. Russo” din Bălți, US „B.P. Hasdeu”

din Cahul, UPS „I. Creangă”, US Comrat, USM, USEFS, US
Taraclia, UnAȘM, ULIM, USPEE, U Slavonă) oferă cursul
EI în formula recomandată de către ME, în volum de 2
credite ECTS;
 8 IÎS (US Tiraspol, US „Al. Russo” din Bălți, US „B.P. Hasdeu”
din Cahul, UPS „I. Creangă”, US Comrat, ULIM, USPEE, U
Slavonă), pentru anumite specialități, oferă cursul EI într-
un volum mai mare decât cel recomandat (3-6 credite
ECTS);
 7 IÎS (US „Al. Russo” din Bălți, US „B.P. Hasdeu” din Cahul, US
Tiraspol, UPS „I. Creangă”, US Comrat, ULIM, USPEE) oferă
cursuri complementare/conexe domeniului EI;
 2 IÎS (USEFS, UPS „I. Creangă” – la anumite specialități)
oferă cursul EI în modul cu o altă disciplină.
Datele colectate atestă diferențe pe instituții şi cu referire la ciclul

de studii la care se realizează formarea în domeniul EI. Astfel:
 13 IÎS oferă cursuri în domeniul EI în programele de la

ciclul I, studii superioare de licență; CONCLUZII
 5 IÎS (US „Al. Russo” din Bălți, US Tiraspol, UPS „I. Creangă”, 1. Datele evaluării atestă respectarea
US Comrat, ULIM) şi IȘE oferă cursuri în domeniul EI şi în
de către IÎS a Ordinului ME privind
programele de la ciclul II, studii superioare de masterat.
obligativitatea implementării
cursului EI în procesul de formare
În numărul total de IÎS, care asigură formarea inițială în domeniul
EI, ponderea cea mai mare revine instituțiilor de stat (cca. 77%). inițială a cadrelor didactice de
Totodată, şi în cadrul a 3 universități private: ULIM, USPEE şi nivel universitar.
U Slavonă, sunt oferite cursuri de formare în domeniul EI la 2. În perioada 2012-2016, 13 IÎS
specialitățile domeniului 14 Științe ale educației sau în cadrul de stat și private şi 1 instituție
modulului psiho-pedagogic. de formare şi cercetare au
realizat cursuri în domeniul EI:
Programe de formare continuă în domeniul menționat au
13 universități – în programele
elaborat și implementează 5 IÎS (US „Al. Russo” din Bălți, US
Tiraspol, US „B.P. Hasdeu” din Cahul, UPS „I. Creangă”, ULIM) și 2 de la ciclul I, şi 6 instituții – în
instituții cu statut special: IȘE și Institutul de Instruire Continuă. programele de la ciclul II.
3. 5 IÎS au elaborat și implementează
programe de formare continuă în
domeniul EI.
REZULTATELE EVALUĂRII IMPLEMENTĂRII CURSULUI EDUCAŢIE INCLUZIVĂ 15

3.1.2. STUDENŢII – BENEFICIARI AI FORMĂRII INIŢIALE ÎN DOMENIUL
EDUCAŢIEI INCLUZIVE
În perioada 2012-2016, în cadrul a 13 IÎS au realizat formarea inițială în domeniul EI 11.810 studenți,
din care:
 8.267 – prin studierea și promovarea cursului obligatoriu EI în formula recomandată de către

ME (2 credite ECTS);
 3.543 – prin studierea și promovarea cursului EI în volum de 3-6 credite ECTS și/sau cursurilor
conexe domeniului.
Din numărul total:
 10.496 de studenți sunt de la specialitățile domeniului 14 Științe ale educației;

 1.314 studenți – de la diverse specialități, altele decât cele din domeniul 14 Științe ale
educației.
Categoria respectivă a realizat modulul psiho-pedagogic în paralel și suplimentar la programul

universitar de bază:
 87 la sută din total realizează studii la ciclul I, studii superioare de licență;

 13 la sută sunt încadrați în programe de masterat, ciclul II.
70% 89% 87%
Studenți care au audiat Studenţi la specialităţile Studenţi la ciclul I

cursul obligatoriu EI domeniului 14 Ştiinţe ale
educaţiei
30% 11% 13%
Studenți care au realizat cursuri Studenţi Studenţi la ciclul II

conexe în domeniul EI/cursuri la alte specialităţi
EI cu un volum mai mare de
credite ECTS
FIGURA 1. Studenți formați în domeniul EI în perioada 2012-2016
US „Al.Russo” Bălți 643 3.543 studenţi
UPS „I. Creangă” 2142
US „Al.Russo” Bălți
USTaraclia 225
1215
USEFS 261
UPS „I. Creangă”
USM 180 427
USComrat 133 USComrat
378
US „B.P.Hasdeu” Cahul 359
US „B.P.Hasdeu” Cahul
US Tiraspol 3605
151
AMTAP 574
US Tiraspol
UnAȘM 31 702
ULIM 84 ULIM
574
USlavonă 30
USlavonă
30
FIGURA 2. Număr studenți care au realizat cursul obligatoriu EI, pe
universități USPEE
66
În rezultatul evaluării, s-a constatat că numărul de studenți
care au realizat cursul obligatoriu EI, în perioada 2012-2016,
FIGURA 3. Număr studenți care au audiat cursuri
diferă substanțial de la o universitate la alta. Astfel, la categoria EI cu un volum de 3-6 credite ECTS/cursuri
respectivă în top sunt două universități de stat: US Tiraspol și UPS conexe, pe universități
„I. Creangă”, cu respectiv 3.605 (44%) și 2.142 (26%) de studenți
formați [FIGURA 2].
Din cei 3.543 de studenți formați în domeniul EI prin cursuri cu

un număr de 3-6 credite ECTS/cursuri conexe, 54,1% se regăsesc
în cadrul a două universități: US „Al. Russo” din Bălți (34,3%) şi US
Tiraspol (19,8%) [FIGURA 3].
CONCLUZII
În cadrul instituțiilor private (ULIM, U Slavonă și USPEE), în
1. Aprobarea Ordinului ME privind
perioada de referință, au realizat formarea în domeniul EI 180 de
obligativitatea implementării
studenți, ceea ce constituie doar 2,1 la sută din numărul total.
cursului EI în IÎS a favorizat
Diferențele pe universități la indicatorul „număr studenți realizarea, prin programele
beneficiari ai formării inițiale în domeniul EI” sunt condiționate, universitare, în diverse formule, a
preponderent, de următorii factori: formării inițiale în domeniul EI a
viitorilor specialiști.
 numărul de programe autorizate per universitate pentru
domeniul 14 Științe ale educației; 2. În cadrul a 13 IÎS de stat şi private,
 numărul de studenți înmatriculați la specialitățile în perioada 2012-2016, a fost
respective în perioada 2012-2016; format în domeniul EI un număr
 numărul de studenți care au solicitat și realizat suplimentar considerabil de studenți (cca.
modulul psiho-pedagogic. 11.800).

3.1.3. CADRELE DIDACTICE TITULARE
În anul universitar 2015-2016, în cele 13 IÎS evaluate, cursul EI a fost asigurat de către 35 de cadre
didactice.
Analiza contingentului denotă următoarele caracteristici pe sistem:
 32 la sută (11 persoane) dețin grade științifice de doctor sau doctor habilitat;
 26 la sută (9 persoane) dețin titlurile științifico-didactice de conferențiar universitar sau
profesor universitar.
6A 6A
Fără grad Fără titlu
6% Doctori în științe 6% Conferențiari universitari
Doctori habilitaţi Profesori universitari
20%
26%
68% 74%
FIGURA 4. Ponderea cadrelor didactice titulare deținătoare de grade științifice/titluri știinţifico-didactice
De menționat că, potrivit datelor colectate, se atestă diferențe

17% 43% 17% 14% 9% substanțiale pe instituții. Astfel, cadrele didactice titulare ale
cursului EI care dețin grade științifice/ titluri științifico-didactice
sunt concentrate, în proporție de 81,8% și, respectiv, 77,8%, în
următoarele cinci instituții:
 US „Al. Russo” din Bălți (2/2);

 US Tiraspol (2/2);
 UPS „I. Creangă” (2/1);
 USEFS (2/1);
 UnAȘM (1/1).
15 Totodată, în rândul titularilor cursului EI este considerabilă

ponderea persoanelor care, la momentul evaluării, nu dețineau
6 6 grade științifice/titluri ştiinţifico-didactice. Astfel, 24 de titulari
5
3 (68%) nu dețin grad științific, iar 26 de titulari (74%) – titluri
0-5 6-10 11-20 21-30 31 și mai
științifico-didactice.
ani ani ani ani mult
60 la sută din total sunt cadre didactice tinere cu experiență
pedagogică de până la 10 ani [FIGURA 5].
FIGURA 5. Ponderea cadrelor titulare după
vechimea în muncă
În cinci instituții: US „B.P. Hasdeu” Cahul, UnAȘM, U Slavonă, AMTAP şi USPEE, cursul EI este oferit doar
de către cadre didactice cu o experiență pedagogică de până la 10 ani.
Cât privește anul angajării cadrelor didactice în predarea cursului EI, datele denotă următoarele:
până în 2012 5,7% 2
din 2012 45,8% 14
din 2013 17,1% 6
din 2014 20% 7
din 2015 11,4% 4
FIGURA 6. Cadre didactice titulare ale cursului EI (număr angajare pe ani)
Astfel, constatăm că 33 de cadre didactice universitare (94,3%) au devenit titulari ai cursului EI în

perioada 2012-2015, fapt ce denotă o creștere constantă a numărului de persoane implicate în
procesul de formare inițială în domeniu, după includerea acestuia în 2012, cu statut obligatoriu, în
planurile de învățământ.
Potrivit studiului, 69 la sută din cadrele didactice titulare au beneficiat de formări în domeniul EI în
anul 2012, până la inițierea predării cursului EI. Ulterior, implicarea cadrelor titulare în formări a fost
una episodică, de regulă din inițiativă proprie.
CONCLUZII
1. Cursul EI, recomandat de către ME, este asigurat de către 35 de cadre didactice.
2. Numărul titularilor cursului EI a crescut continuu în perioada 2012-2015, înregistrând cel mai mare
indicator (16 persoane, 45,7%) în anul 2012, când, drept urmare a deciziei ME, cursul EI a devenit
componentă obligatorie în formarea inițială a cadrelor didactice.
3. 32% din titularii cursului EI dețin grade științifice și 26% – titluri științifico-didactice. Totodată, 68%,
deocamdată, nu dețin grade științifice, iar 74% – titluri științifico-didactice.
4. Majoritatea titularilor cursului EI a realizat cel puțin o formare continuă în domeniul respectiv.
5. La nivel instituțional nu se asigură planificarea în perspectivă scurtă și medie a activităților de
formare continuă pentru cadrele didactice universitare.

3.1.4. POLITICILE INSTITUȚIONALE ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI INCLUZIVE
În procesul evaluării implementării cursului EI în universități, experții au examinat în ce măsură este
reflectat conceptul EI în documentele de politici de nivel instituțional, în special în Strategia IÎS/
Planul strategic de dezvoltare instituțională, în strategiile de dezvoltare a facultăților/catedrelor/
departamentelor, în Carta universitară etc.
Potrivit datelor evaluării, obiective distincte privind dezvoltarea și promovarea EI, crearea
mediului incluziv în instituție, asigurarea calității în formarea inițială în domeniul EI se regăsesc
expres formulate în documentele de politici instituționale elaborate, aprobate și implementate în
următoarele instituții evaluate:
 US „Al. Russo” din Bălți;  US Comrat;

 US Tiraspol;  US „B.P. Hasdeu” din Cahul;
 UPS „I. Creangă”;  USPEE.
Este de apreciat faptul că US Comrat a aprobat în ianuarie 2013 Strategia pentru perioada 2013-
2016 de realizare în cadrul universității a Programului Național de dezvoltare a educației incluzive în
Republica Moldova pentru anii 2011-2020, document care s-a concretizat și în Strategia de dezvoltare
a Facultății de Cultură națională.
În paralel, experții au constatat că prin obiectivele/orientările generale de dezvoltare instituțională

fixate în Carta universitară, strategiile instituționale, strategiile de dezvoltare a facultăților etc.,
dimensiunea incluzivă ca și parte componentă a procesului continuu de dezvoltare a politicilor și
practicilor educaționale, se promovează în majoritatea IÎS evaluate.
Astfel, practic toate universitățile, prin obiective formulate

CONCLUZII
distinct, își propun:
1. IÎS promovează, în mare,
dimensiunea EI prin politicile  să identifice și să valorifice capacitățile individuale ale
instituționale, în consens cu fiecărui student;
documentele de politici și cadrul  să dezvolte armonios personalitatea studenților;
normativ aprobat și promovat la  să asigure educarea lor în spiritul valorilor umane naționale
nivel național. și universale;
 să contribuie la formarea specialiștilor capabili să se
2. Doar jumătate din universități au
dezvolte și să se integreze în societatea modernă etc.
stabilit, în documentele de politici
elaborate şi implementate la nivel În discuții în cadrul focus-grupurilor, precum și în chestionarele
instituțional, obiective distincte ce completate, reprezentanții universităților au confirmat că la nivel
țin de dezvoltarea și promovarea instituțional procesele ce țin de implementarea cursului EI au
EI, asigurarea calității în formarea fost periodic examinate/monitorizate doar ca și parte a evaluării/
inițială în domeniul EI, crearea monitorizării situației privind implementarea planurilor de
mediului incluziv în instituție. învățământ.
3. Monitorizarea procesului de
Totodată, evidențe clare la acest capitol (procese-verbale ale
implementare a cursului EI nu a ședințelor diverselor structuri universitare: Senat, Consiliul
devenit, deocamdată, o practică de administrație, Consiliul Calității, Consiliul facultății, ședința
curentă în cea mai mare parte din catedrei etc.) au fost prezentate doar de câteva instituții (ex.:
universități. USEFS, 2015, US Comrat, 2016).
3.1.5. CADRUL NORMATIV
În timpul vizitelor de documentare în instituții, evaluatorii au examinat şi nivelul de cunoaștere,
respectare şi aplicare în universități a cadrului normativ care reglementează procesul de formare
inițială în domeniul EI la nivel universitar şi includerea, cu statut obligatoriu, a cursului EI în modulul
psiho-pedagogic.
Analiza datelor colectate în procesul de observare a domeniilor de activitate atestă aplicarea

reglementărilor privind implementarea cursului EI în formarea inițială a cadrelor didactice, aprobate
la nivel național prin următoarele acte:
 Legea nr. 142-XVI privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională

şi al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățământ superior, ciclul I
(Monitorul Oficial nr. 101-103 din 29 iulie 2005);
 Circulara ME nr. 07-13-468 din 17.08.2005 cu privire la modulul de formare a profesorilor;
 Ordinul ME nr. 140 din 25.02.2006 cu privire la Ghidul de implementare a Sistemului Național
de Credite de Studiu;
 Ordinul ME nr. 881 din 18.12.2009 cu privire la Recomandări-cadru pentru elaborarea
Regulamentului instituțional privind organizarea evaluării activității de învățare a studenților;
 Ordinul ME nr. 726 din 20.09.2010 cu privire la Regulamentul de organizare a studiilor în
învățământul superior în baza Sistemului Național de Credite de Studiu;
 Ordinul ME nr. 455 din 03.06.2010 cu privire la Planul-cadru pentru studii universitare (ciclul I –
studii superioare de licență, ciclul II – studii superioare de masterat, studii integrate);
 Ordinul ME nr. 125 din 07.03.2012 privind includerea cursului EI în componența modulului
psiho-pedagogic – standard de stat în formarea inițială a cadrelor didactice;
 Planurile de învățământ ale IÎS, aprobate de către ME în perioada 2012-2016.
Analiza datelor din chestionare şi a discuțiilor în cadrul focus-grupurilor a confirmat faptul că

managerii universitari şi cadrele didactice titulare ale cursului EI, implicate în studiu, în general,
cunosc și aplică prevederile normative în domeniul de referință în instituțiile în care activează.
CONCLUZIE
1. IÎS evaluate au demonstrat, în temei, cunoașterea, respectarea și aplicarea
reglementărilor în vigoare privind implementarea cursului EI în formarea inițială a
cadrelor didactice.

3.1.6. PLANURILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Potrivit rezultatelor evaluării, cursul EI, recomandat de către ME ca și parte componentă a modulului
psiho-pedagogic – standard de stat în formarea inițială a cadrelor didactice, se regăsește:
 în planurile de învățământ pentru 74 de specialități/specializări din domeniul 14 Științe ale

educației, implementate la ciclul I în 12 IÎS;
 7 programe de masterat în domeniul 14 Științe ale educației, implementate în cadrul a 5 IÎS.
În contextul autonomiei universitare, și, în particular, al autonomiei curriculare, universitățile au

diversificat oferta de formare pe dimensiunea EI. Aceasta s-a materializat prin includerea în planurile
de învățământ pentru anumite specialități a cursurilor EI în volum mai mare (3-6 credite ECTS) şi/sau
a cursurilor conexe domeniului EI.
Completarea planurilor de învățământ cu unitatea de curs EI/cursurile conexe s-a realizat în

conformitate cu prevederile Planului-cadru pentru studii universitare (ciclul I – studii superioare
de licență, ciclul II – studii superioare de masterat, studii integrate), ediția 2010. Planurile, după
examinarea/aprobarea în ședințele Senatelor universitare, au fost aprobare și înregistrate la ME.
Procesul de revizuire și modificare a planurilor de învățământ se realizează în conformitate cu

prevederile cadrului normativ în vigoare. Responsabilitatea pentru completarea planurilor de
învățământ le-a revenit șefilor catedrelor de profil care asigură cursul EI, decanilor facultăților, precum
și prorectorilor responsabili de activitatea didactică și/sau calitate.
Planurile de învățământ se păstrează în instituții, conform prevederilor Planului-cadru.
Analiza planurilor de învățământ a demonstrat respectarea, în temei, de către instituții a criteriilor

pentru furnizarea cursului EI, recomandat de către ME, în special:
 statutul unității de curs/codificarea unității de curs (obligatoriu – O);

 durata – standard de studiu a unității de curs (un semestru/60 ore);
 volumul de muncă pretins studentului în ore/credite ECTS (60 ore/2 credite ECTS);
 ponderea orelor de lucru individual în numărul total de ore şi proporția „ore-auditoriu – ore
activitate individuală”;
 forma de evaluare finală (examen).
Excepție constituie UPS „I. Creangă” unde, la anumite specialități, cursul EI este combinat în modul cu
o altă disciplină şi oferit în volum redus, cumulat de doar 2 credite ECTS.
Cât privește statutul cursurilor EI în volum de 3-6 credite ECTS şi cursurilor conexe domeniului EI,
incluse în planurile de învățământ, evaluarea a identificat diferențe între instituții. Astfel, după gradul
de obligativitate și posibilitatea de alegere, cursurile respective sunt oferite în trei variante:
 cu statut obligatoriu (O) – 11 cursuri la ciclul I (8 IÎS) şi 11 cursuri la ciclul II (5 IÎS);

 opțional (A) – 16 cursuri la ciclul I (6 IÎS) şi 9 cursuri la ciclul II (3 IÎS);
 la libera alegere (L) – 1 curs la ciclul I (US „B.P. Hasdeu” Cahul).
Un șir de instituții implementează două sau chiar toate trei opțiuni, variații atestându-se de la o
specialitate la alta (ex.: US „Al. Russo” Bălţi, UPS „I. Creangă”, ULIM, USPEE, AMTAP, USM, US Tiraspol, US
Comrat).
Potrivit planurilor de învățământ, la ciclul I, cursul EI, de regulă, se oferă la anul II sau III de studii
în programele organizate prin învățământ de zi, și la anii IV sau V în programele organizate prin
învățământ cu frecvență redusă. În programele pentru ciclul II, cursul EI se oferă, de regulă, la anul I
de studii.
De menționat că în condițiile autonomiei universitare, 7 universități au inclus formarea în domeniul

EI ca și parte componentă a programelor de formare la alte specialități din diverse domenii. Astfel,
cursul EI se regăsește în planurile de învățământ la 34 de specialități, inclusiv:
 US „Al. Russo” din Bălți la 2 specialități: 381.1 Drept, 313.1 Administrație publică;
 UPS „I. Creangă” la 5 specialități din domeniul 21 Arte: 211.1 Pictură, 211.2 Grafică, 214.1 Design
vestimentar, 214.2 Design interior, 215.1 Arte decorative;
 AMTAP la 20 de specialități din domeniile de formare profesională 211 Arte plastice, 212 Muzică
și arte interpretative, 213 Arte audio-vizuale, 214 Design, 215 Arte decorative şi la specialitate
363.1 Business şi administrare din domeniul 36 Științe economice;
 USM la 3 specialități din domeniul 22 Științe umanistice: 224.1 Istorie, 224.2 Arheologie, 221
Filozofie;
 US Taraclia la specialitatea 331.1 Asistență socială;
 ULIM la specialitățile 322.1 Psihologie, 223.1 Limbi moderne, 381.1 Drept;
 USEFS la 2 specialități: 821.1 Educație fizică şi sport, 861.1 Securitate civilă şi ordine publică.
CONCLUZII
1. Completarea planurilor de învățământ cu unitatea de curs EI și aprobarea acestora se realizează
conform procedurii stabilite de către ME.
2. Statutul cursului EI inclus în programele de formare inițială, în temei, corespunde cu recomandările
Ministerului de resort.
3. UPS „I. Creangă”, unica instituție cu profil pedagogic, oferă cursul EI în modul cu o altă disciplină și în
volum mai mic de credite ECTS, decât cel recomandat.
4. Cursurile în domeniul EI constituie parte componentă a planurilor de învățământ/programelor de
studii la un şir de specialități, altele decât cele din domeniul 14 Științe ale educației.

3.1.7. CURRICULUM-UL CURSULUI EDUCAȚIE INCLUZIVĂ
Cursul obligatoriu EI este asigurat de un suport curricular adecvat: curriculum proiectat, o listă de
referințe bibliografice, literatură metodică etc.
Curriculumul pentru cursul EI a fost elaborat în cadrul IÎS la inițierea formării în domeniu, în baza
suportului de curs, aprobat prin decizia Consiliului Național pentru Curriculum din 09.02.2012 și pus în
aplicare prin Ordinul ME nr. 125 din 07.03.2012, ținând cont și de sugestiile formulate de către autorii
cursului.
În cadrul vizitelor de documentare în instituții, s-a constatat că curriculum-ul cursului EI se

actualizează anual și se aprobă în ședințele catedrelor responsabile. Curriculum-ul cursului este
accesibil pentru studenți în format tipărit și/sau electronic.
Structura Curriculum-ului cursului EI, elaborat de către titularii cursului din IÎS, în baza recomandărilor
ME, este similară și include următoarele compartimente:
 descrierea unității de curs;

 informații referitoare la cadrul didactic titular;
 condiționări sau exigențe prealabile;
 finalități de studiu scontate;
 conținuturi;
 repartizarea orelor pe teme de studiu, cu divizarea acestora pentru prelegeri, seminare, lucrări
practice şi de laborator, studiu individual;
 bibliografia recomandată (obligatorie şi suplimentară), resurse informaționale adiționale (după
caz);
 sugestii privind predarea-învățarea-evaluarea;
 sugestii pentru activitatea individuală, inclusiv pentru studiul individual ghidat de profesor.
Finalitățile de studiu proiectate în curriculum sunt formulate în termeni de competențe structurate

pe trei-cinci dimensiuni:
1. la nivel de cunoaștere și înțelegere;

2. la nivel de aplicare;
3. la nivel de formulare de judecăți de valoare și atitudini;
4. la nivel de comunicare;
5. la nivel de autoinstruire.
Finalitățile de studiu sunt expuse într-un limbaj clar, explicit pentru studenți. Acestea asigură
transparență pentru toți actorii din învățământul superior privind competențele formate viitoarelor
cadre didactice pentru promovarea EI.
Cât privește repartizarea orelor pe teme de studiu, cu divizarea acestora pentru prelegeri, seminare,
laborator, se atestă diferențe de la o instituție la alta în aspect de pondere a componentelor teorie și
practică. De menționat că, la acest capitol, toate universitățile nu au respectat structura recomandată,
deplasând accentele spre componenta teoretică, în detrimentul componentei practice. Astfel, orele
de laborator, recomandate de către autorii cursului EI în volum de 25 la sută din numărul total de ore,
au fost substituite fie cu ore pentru prelegeri, fie cu ore pentru seminare.
Diferă de la o instituție la alta și proporția „ore-auditoriu – ore activitate individuală”.
La nivel instituțional, evaluatorii au constatat asigurarea, în temei, a cursului EI cu suportul curricular

necesar pentru activitatea de învățare independentă a studentului: sarcini de lucru (elaborări de
proiecte, PEI etc.), studii de caz, fișe de lucru etc.
În discuții în cadrul focus-grupurilor, titularii cursului au confirmat corespunderea finalităților de

studiu stabilite pentru curs cu finalitățile de studiu identificate pentru programul de studii, precum
și cele formulate în Cadrul Național al Calificărilor pentru specialitățile domeniului 14 Științe ale
educației. Totuși, în lipsa aprobării CNC pentru domeniul 14 Științe ale educației, verificarea acestui
aspect a fost imposibilă.
CONCLUZII
1. Cursul obligatoriu EI se predă, în temei, în baza conținuturilor recomandate de către
ME.
2. În toate IÎS cursul EI este asigurat de curriculum aprobat în modul stabilit și accesibil
pentru studenți.
3. Finalitățile de studiu pentru cursul EI sunt formulate clar şi explicit, ținând cont de
recomandările autorilor cursului EI.
4. Structura cursului, stabilită prin curriculum, denotă o teoretizare excesivă în procesul
de predare a cursului, în detrimentul aspectelor practice, caracteristică pentru toate
instituțiile ofertante.
5 Nici o IÎS nu a valorificat orele de laborator recomandate de către autorii unității de
curs.

3.1.8. ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE A STUDENTULUI
Formele și metodele de evaluare a rezultatelor activității de învățare a studentului în cadrul cursului
EI sunt tradiționale și sunt determinate de finalitățile de studiu prestabilite și de specificul fiecărei
specialități.
Evaluarea curentă, inclusiv cele două evaluări formative recomandate de către Ministerul de resort[7],
se realizează cu utilizarea diverselor forme/metode, în special studii de caz, portofolii, referate, teste
de evaluare.
Prin verificarea selectivă a borderourilor completate pentru examenul la cursul EI s-a constatat că
rezultatele evaluărilor intermediare sunt luate în considerare la evaluările finale. Astfel, IÎS au stabilit
ponderea evaluărilor curente în nota finală la cursul EI în corespundere cu reglementările în vigoare.
Potrivit datelor studiului, în toate cele 3 IÎS care realizează formarea inițială în domeniul EI, evaluarea
finală în cadrul cursului EI se realizează prin examen în formă scrisă, în baza testelor de evaluare. În
cadrul IȘE evaluarea finală a studenților de la masterat se realizează în bază de portofoliu.
Studenții care studiază la specialitățile domeniului 14 Științe ale educației elaborează teze de an, teze
de licență, de master în domeniul EI, experimentul psihopedagogic realizându-se în școlile/clasele
incluzive din localitate. Potrivit studiului, astfel de practici sunt dezvoltate în cadrul a 4 instituții:
 US „B.P. Hasdeu” din Cahul;

 UPS „Ion Creangă”;
 US Tiraspol;
 US „Al. Russo” din Bălţi.
CONCLUZII
1. Evaluarea curentă și finală în cadrul cursului EI se realizează, în temei, în conformitate
cu recomandările ME.
2. Doar în 31 la sută din instituțiile care asigură formarea inițială în domeniul EI studenții
de la domeniul 14 Științe ale educației realizează cercetări în domeniul EI în procesul de
elaborare a tezelor de an sau finale (de licență, de master).
[7]
Plan-cadru pentru studii superioare (ciclul I – Licenţă, ciclul II – Master, studii integrate, ciclul III – Doctorat). Ordinul ME nr. 1045
din 29.10.2015,
www.edu.gov.md
3.1.9. REFLECTAREA FORMĂRII INIȚIALE ÎN DOMENIUL EI ÎN SUPLIMENTUL
LA DIPLOMĂ
Verificarea selectivă a SD completate pentru studenții absolvenți care au promovat cursul EI/cursuri
conexe denotă faptul că mențiunile privind realizarea acestora se regăsesc la toate categoriile de
beneficiari:
 absolvenți ai specialităților din domeniul 14 Științe ale educației;

 precum și absolvenții altor specialități, care au realizat modulul psiho-pedagogic la solicitare,
suplimentar la programul de formare de bază.
Astfel, cursul EI, precum și alte cursuri conexe domeniului, apar în compartimentul Detalii privind
programul de studii (pct. 4.3), cu următorii indicatori:
 numărul de ore;
 numărul de credite ECTS acumulat;
 nota acordată la evaluarea finală în formula scalei naționale de notare;
 nota finală în sistemul ECTS de notare.
Pentru absolvenții care au realizat şi promovat modulul psiho-pedagogic adițional planului de

învățământ la specialitatea de bază, detaliile privind cursul EI se regăsesc în compartimentul
6. Informații suplimentare.
În același timp, s-a constatat că SD, de regulă, nu conțin informații privind finalitățile de studiu
realizate și competențele adiționale, dobândite în procesul de studiere a cursului EI (pct. 4.2).
Deopotrivă, lipsește informația despre posibilitățile suplimentare de angajare în câmpul muncii

pentru absolvenții care au realizat formarea inițială în domeniul EI (ex.: specialist în serviciile raionale/
municipale de asistență psihopedagogică, cadru didactic de sprijin în structurile și serviciile de
suport educațional din școală/grădiniță etc.) (pct. 5.2).
CONCLUZIE
1. Informațiile relevante, corelate cu formarea inițială în domeniul EI, sunt reflectate
parțial în SD completate pentru absolvenții din învățământul superior.

3.1.10. COLABORAREA/PARTENERIATELE ÎN DOMENIUL EI
Rezultatele evaluării au atestat tendințe de dezvoltare a colaborării/parteneriatelor universităților
cu diverși actori în procesul de realizare a formării inițiale în domeniul EI, în bază de acorduri de
colaborare bilaterale/multilaterale.
Pe parcursul anilor 2012-2016 colaborarea s-a realizat prin diverse forme:
 participarea în proiecte;
 expertizarea materialelor științifice;
 schimb de experiență;
 vizite de documentare peste hotare;
 vizite și consultanța în domeniul EI ale experților de peste hotare;
 participare în activități de formare continuă, inclusiv în calitate de formatori;
 consilieri etc.
Principalii parteneri ai universităților sunt instituțiile de învățământ preuniversitar cu practici

incluzive, direcțiile educație din raioane, IȘE, AȘM, ONG-urile active în domeniu, precum și
universitățile din țară și de peste hotare.
Un șir de instituții, în special prin catedrele respective și studenții de la domeniul 14 Științe ale
educației, colaborează activ prin organizarea stagiilor de practică și a acțiunilor de voluntariat în
cadrul diverselor centre pentru copiii și tinerii cu CES, centre de reabilitare (ex.: US „B.P. Hasdeu” din
Cahul, UPS „I. Creangă”, US Comrat, US Taraclia).
În baza acordurilor de colaborare semnate cu două instituții preșcolare din mun. Chișinău
(grădinițele nr. 194 și nr. 201), US Tiraspol a înființat în cadrul acestora două laboratoare ale catedrei
Psihopedagogie și educație preșcolară, care oferă studenților contexte reale și oportunități
profesionale pentru exersarea competențelor în domeniul EI.
Potrivit informațiilor furnizate de către managerii universitari, în perioada de referință: septembrie

2012 – iunie 2016, doar parte din IÎS din republică au fost implicate în proiecte internaționale/
naționale în domeniul EI. La acest capitol se evidențiază UPS „I. Creangă” cu 5 proiecte, inclusiv 3
internaționale, și US „Al. Russo” din Bălți cu 3 proiecte.
PROIECTE INTERNAȚIONALE/NAȚIONALE ÎN DOMENIUL EI

PERIOADA DE IMPLEMENTARE PARTENER
Proiectul Tempus INOVEST 2013-2015

UPS „I. Creangă”, US „Al. Russo” din Bălți, IIC
Proiectul instituțional de cercetare aplicativă „Optimizarea procesului 2015-2018 AȘM

educației incluzive prin formarea continuă a cadrelor didactice din ciclul
preșcolar și primar”
US „Al. Russo” din Bălți
Proiectul „Asistența psihopedagogică a copilului cu dizabilități și a familiilor 2011-2014 AȘM

în condițiile educației integrate”
Catedra Psihopedagogie Specială
PERIOADA DE IMPLEMENTARE PARTENER
Proiectul internațional „Incluziunea socială a persoanelor cu cerințe 2012 Ambasada

educaționale speciale prin dezvoltarea parteneriatului familie – echipa Norvegiei
multidisciplinară – comunitate”
UPS „I. Creangă”
Proiectul internațional „Promovarea calității în programele de educație 2013-2014

timpurie: mediul de învățare, strategii didactice, observarea pentru
evaluare”
USEFS
Proiectul internațional „Human resources in poverty and disability. A family 2012-2015 UPSSALA
perspective” (Suedia), Kiev
UPS „I. Creangă” (Ucraina)
Proiectul „Incluziunea educațională și socială a tinerilor cu dizabilități în 2015-2018 AȘM

învățământul superior”
UPS „I. Creangă”, Catedra Psihopedagogie Specială
CONCLUZII
1. Deși evaluarea a identificat practici bune de colaborare în domeniul EI, dezvoltate la
nivel instituțional, universitățile, deocamdată, valorifică parțial posibilitățile colaborării
în domeniu.
2. Necesită dezvoltare continuă colaborarea universităților cu instituțiile de învățământ
preuniversitar în procesul de formare inițială a cadrelor didactice, inclusiv în domeniul
EI.
3. Participarea IÎS din țară în proiecte internaționale/naționale în domeniul EI este
modestă. În perioada evaluată, doar trei universități (UPS „I. Creangă”, US „Al. Russo”
din Bălți, USEFS) au prezentat evidențe despre implicarea în proiecte internaționale/
naționale în domeniul de referință.

3.1.11. CREAREA MEDIULUI INCLUZIV
Profilul universității incluzive, promovat în Aria Europeană Comună a Învățământului Superior,
include ca şi componentă obligatorie şi crearea mediului incluziv în instituție. Acest aspect a fost
evaluat prin chestionarea managerilor, în discuții în cadrul focus-grupurilor, organizate în timpul
vizitelor de documentare.
Potrivit datelor colectate, 1/3 din manageri respondenți consideră că instituția pe care o reprezintă
asigură în mare parte condiții pentru incluziunea educațională în programe de formare inițială a
studenților cu dizabilități/CES, alte 2/3 – doar parțial.
În acest context, managerii din universități au menționat un şir de acțiuni realizate la nivel
instituțional, preponderent de adaptare a mediului fizic şi/sau asigurare cu dotări destinate
studenților cu dizabilități:
 Construirea pantelor de acces – 77% din IÎS (UPS „I. Creangă”, USM, AMTAP, US Tiraspol, USEFS,
US Comrat, US „B.P. Hasdeu” Cahul, US „Al. Russo” Bălţi, U Slavonă, USPEE);
 Completarea bibliotecii cu literatură specială pentru studenții cu dizabilități de văz – 54%
(USM, UPS „I. Creangă”, US „B.P. Hasdeu” Cahul, AMTAP, US Tiraspol, ULIM, USPEE);
 Adaptarea mobilierului la necesitățile studenților cu dizabilități – 46% (USEFS, US Comrat,
US Tiraspol, US „B.P. Hasdeu” Cahul, U Slavonă, USPEE);
 Completarea mediatecii/bibliotecii cu suporturi speciale pentru studenții cu dizabilități de
auz – 38% (UPS „I. Creangă”, US „B.P. Hasdeu” Cahul, USM, ULIM, USPEE);
 Amenajarea spațiilor de odihnă pentru studenții cu dizabilități fizice-neuromotorii – 38%
(USEFS, US Comrat, AMTAP, ULIM, USPEE);
 Instalarea semnelor orientative în blocurile de studii pentru studenții cu dizabilități de văz –
31% (UPS „I. Creangă”, USM, US „B.P. Hasdeu” Cahul, AMTAP).
Două universități partenere: UPS „I. Creangă” și US „Al.

CONCLUZII Russo” din Bălți, în cadrul Proiectului Tempus INOVEST,
1. Crearea mediului incluziv la nivel au creat în blocurile de studii câte un centru de resurse
instituțional nu constituie, deocamdată, pentru EI şi l-au dotat cu utilaj specializat pentru copii cu
o prioritate pentru universitățile din dizabilități (2015).
țară. Acest obiectiv nu este perceput de
US „B.P. Hasdeu” din Cahul a amenajat în blocul de studii
către universități ca și cerință a societății
un Centru de Resurse al Sănătății Psihologice, în care
moderne, a politicilor naționale și
studenții cu CES pot beneficia de consiliere psihologică,
internaționale în domeniul educației și a de asistența voluntarilor centrului, precum şi de spațiu
standardelor de calitate. de odihnă, la necesitate.
2. Prin activitățile realizate, IÎS s-au axat, în
special, pe elemente de design şi creare a În același timp, s-a constatat că o parte din universitățile
evaluate nu se regăsește la una sau chiar mai multe din
mediului fizic, favorabil incluziunii, precum
pozițiile menționate, fapt ce denotă un interes scăzut
şi dotări cu destinație specială pentru
al acestora pentru crearea mediului incluziv în blocurile
studenți cu diverse categorii de dizabilități.
de studii și campusurile universitare proprii. Rămâne a
3. La nivel instituțional sunt necesare acțiuni fi o necesitate și verificarea nivelului de corespundere
planificate pentru crearea/dezvoltarea a pantelor de acces construite/a adaptărilor realizate
mediului incluziv. standardelor stabilite.
3.1.12. OFERTA DE CURSURI DE FORMARE CONTINUĂ ÎN DOMENIUL
EDUCAȚIEI INCLUZIVE
Date fiind resursele disponibile (umane, didactice, materiale, logistice etc.), IÎS pot fi actori importanți
în organizarea formării continue pentru adulți.
Potrivit datelor evaluării, 4 universități care realizează formare continuă pe problematica EI pentru
cadrele didactice din învățământul preuniversitar asigură acest proces în două formule:
 prin cursuri distincte în domeniul EI;

 prin teme/module în domeniu, integrate în alte cursuri.
Astfel, în cadrul US „Al. Russo” din Bălți și US „B.P. Hasdeu” din Cahul, au fost elaborate și se oferă
audienților cursuri specializate Educație incluzivă. Cursurile respective sunt destinate diferitor
categorii de specialiști. În funcție de categoria de beneficiari, diferă substanțial numărul de ore
planificat:
 cadre didactice de sprijin (120 ore);

 manageri de gimnazii și licee (90 ore);
 președinți ai CMI (300 ore);
 cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie, din învățământul primar și pe discipline
școlare (32 ore – US „Al. Russo” din Bălți; 60 ore – US „B.P. Hasdeu” din Cahul).
3 universități au oferit module în domeniul EI ca și parte componentă a programelor de formare

continuă pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, după cum urmează:
 UPS „I. Creangă” şi US Tiraspol în cursul Pedagogie preșcolară (10 ore), destinat educatorilor, şi
cursul Învățământ primar (10 ore), destinat învățătorilor;
 US „B.P. Hasdeu” din Cahul în cursul Pedagogie şi psihologie (30 ore), destinat profesorilor din
gimnazii şi licee.
O direcție importantă de activitate în contextul învățământului de-a lungul întregii vieți o constituie
și formarea continuă a propriilor cadre didactice. La acest capitol, în cadrul ULIM, în anul de studii
2013-2014, cadrele didactice universitare fără studii pedagogice au beneficiat de formare în
domeniul EI ca și parte integrantă a formării psiho-pedagogice.
Programe de formare în domeniul EI pentru categoria menționată oferă și două instituții cu statut
special: Institutul de Formare Continuă[8] și Institutul de Științe ale Educației.
La momentul evaluării, programe de formare continuă pe problematica EI erau în proces de derulare

doar în cadrul a două instituții: UPS „I. Creangă” (12 beneficiari) și IȘE (9 beneficiari). În discuții în
cadrul focus-grupurilor audienții au menționat:
 utilitatea și necesitatea formării continue în domeniul EI;

 dezvoltarea și consolidarea competențelor necesare în activitatea cu copiii cu CES;
 creșterea interesului pentru domeniul EI drept urmare a formării.
[8]
IIC nu a manifestat deschidere pentru colaborare cu echipa de evaluatori şi nu a prezentat date statistice privind formarea
continuă în domeniul EI.

Participanții la discuții consideră necesară suplimentarea/completarea/ aprofundarea formării
continue în domeniu, precum și consolidarea componentei practice. Totodată, aceștia au optat
pentru proiectarea programelor de formare continuă în funcție de necesitățile de formare ale
solicitanților.
CONCLUZII
1. Instituțiile de învățământ superior valorifică parțial/secvențial resursele disponibile pentru
elaborarea și implementarea programelor de formare continuă destinate cadrelor didactice din
învățământul preuniversitar, precum și a cadrelor didactice proprii.
2. Pentru asigurarea utilității și eficacității programelor/modulelor de formare continuă în domeniul
EI, cadrele didactice din învățământul preuniversitar – beneficiari ai cursurilor de formare continuă,
optează pentru proiectarea acestora în baza necesităților de formare ale solicitanților.
3.2. CONSTATĂRI DIN PERSPECTIVA SUBIECȚILOR IMPLICAȚI ÎN
FORMAREA UNIVERSITARĂ ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI INCLUZIVE
(ÎN BAZA CHESTIONĂRII ȘI FOCUS-GRUPURILOR)
3.2.1. CONSTATĂRI DIN PERSPECTIVA STUDENȚILOR BENEFICIARI

În cadrul vizitelor de documentare în IÎS au fost chestionați 468 de studenți, beneficiari ai cursului EI.
117 din ei au participat și la discuții pe subiecte din domeniul de referință în cadrul focus-grupurilor,
organizate în perioada evaluării.
Repartizarea respondenților pe IÎS este reflectată în figura de mai jos.
USPEE 7
USlavonă 10
ULIM 12
UnAȘM 15
AMTAP 28
US Tiraspol 75
USComrat 23
USM 70
USEFS 30
USTaraclia 30
US „Al.Russo” Bălți 66
FIGURA 7. Număr studenți chestionați pe instituții
Analiza eșantionului denotă următoarele caracteristici:
 95 la sută din cei chestionați sunt studenți la ciclul I și doar 5 la sută – la ciclul II;
 86 la sută din respondenți sunt studenți de la specialitățile domeniului 14 Științe ale educației,
iar 14 la sută – studenți de la alte diverse specialități, dar care realizează suplimentar, la
solicitare, modulul psiho-pedagogic.
Toți studenții chestionați au confirmat finalizarea studierii cursului EI și acumularea numărului de

credite ECTS prestabilit.

Pentru a avea o imagine mai exactă asupra nivelului de satisfacție a studenților vis-a-vis de cursul EI,
prin chestionarele aplicate s-au evaluat opiniile acestora pe cinci dimensiuni:
 calitatea și utilitatea cursului;

 calitatea predării cursului;
 relația cadru didactic – student;
 evaluarea/examinarea activității de învățare a studentului;
 dezvoltarea abilităților/competențelor relevante.
Respondenții au avut posibilitatea de a-și expune opiniile, selectând calificativul potrivit în

diapazonul de la „în foarte mare măsură” până la „deloc”.
Analiza datelor colectate s-a realizat pe fiecare dimensiune în parte și denotă următoarele:
1. Opiniile respondenților privind calitatea și utilitatea cursului EI s-au repartizat după cum
urmează:
0
Cursul EI este consistent, 7
structurat logic, clar şi 76
motivant 212
173
Cursul EI conține un set
de obiective și finalități 10
de studiu orientate spre 46
formarea de competențe 220
profesionale în domeniu 192
3
Repartizarea orelor teorie, 22
seminare/laborator și lucru 124
individual este optimală 171
148
3
Cursul se bazează pe o 22
bibliografie consistentă şi 83
actualizată 186
174
Cursul conține informații 0

15
suficiente și utile pentru
71
viitoarea activitate cu copiii 171
cu CES 211
2
După studierea cursului 23
EI interesul meu pentru 86
domeniu a crescut 163
194
0
Cursul EI este un curs 10
41
academic necesar 162
255
Deloc În mică măsură Suficient În mare măsură În foarte mare măsură
FIGURA 8. Calitatea și utilitatea cursului EI în viziunea studenților
Datele generalizate indică faptul că absolut toți respondenții:
 au menționat necesitatea cursului în formarea inițială de nivel universitar, inclusiv 417

persoane (89,1%) în foarte mare/mare măsură;
 au constatat că obiectivele cursului și finalitățile de studiu formulate contribuie la formarea
competențelor profesionale în domeniu, din ei 412 beneficiari (88%) în foarte mare/mare
măsură;
 au apreciat cursul EI drept consistent, structurat logic, clar şi motivant, inclusiv 385 din
respondenți (82,3%) în foarte mare/mare măsură.
Ponderea respondenților în funcție de calificativele selectate pentru fiecare poziție este reflectată în
tabelul de mai jos:
CALITATEA ȘI UTILITATEA CURSULUI EI

ÎN FOARTE MARE ÎN MARE ÎN MICĂ
MĂSURĂ MĂSURĂ SUFICIENT MĂSURĂ DELOC
1. Cursul EI este consistent, structurat logic, clar și 37,0% 45,1% 16,1% 1,8%
motivant
2. Cursul EI conține un set de obiective și 41,0% 47,0% 9,8% 2,2%

finalități de studiu orientate spre formarea de
competențe profesionale în domeniu
3. Repartizarea orelor teorie, seminare/laborator și 31,6% 30,5% 26,5% 4,8% 0,6%

lucru individual este optimală
4. Cursul se bazează pe o bibliografie consistentă 37,2% 39,8% 17,7% 4,7% 0,6%

și actualizată
5. Cursul conține informații suficiente și utile 45,1% 36,5% 15,2% 3,2%

pentru viitoarea activitate cu copiii cu CES
6. După studierea cursului EI interesul meu pentru 41,5% 34,8% 18,4% 4,9% 0,4%
domeniu a crescut
7. Cursul EI este un curs academic necesar 54,5% 34,5% 8,8% 2,2%
Este apreciabil faptul că 99,6% din respondenți menționează creșterea interesului propriu pentru
domeniu, inclusiv 76,3% în foarte mare și mare măsură, acest lucru fiind favorizat de studierea
cursului EI.
Potrivit datelor evaluării:
 26,5% din studenții chestionați consideră suficient de optimală repartizarea orelor pentru
teorie, seminare/laborator și lucru individual în cadrul cursului; 4,8% – în mică măsură, iar 0,6%
– deloc optimală;
 5,3% din respondenți evidențiază drept problemă asigurarea cursului EI cu surse bibliografice
relevante.

2. Potrivit studiului, sunt împărțite și opiniile respondenților privind calitatea predării cursului EI:
CALITATEA PREDĂRII CURSULUI EI

1. Titularul cursului EI enunță de la început 278 140 46 4

obiectivele didactice, finalitățile de studiu și 59,4% 29,9% 9,8% 0,9%
urmărește atingerea acestora
2. Cadrul didactic organizează interesant și 292 128 41 6 1

eficient activitatea la prelegeri/seminare/ 62,4% 27,4% 8,7% 1,3% 0,2%
laborator
3. Explicațiile cadrului didactic la prelegeri/ 279 141 41 5 2

seminare/laborator sunt clare 59,6% 30,2% 8,7% 1,1% 0,4%
4. În predare cadrul didactic insistă pe aspectele 263 151 47 6 1

dificile ale cursului (reformulează explicațiile, 56,2% 32,3% 10,0% 1,3% 0,2%
folosește exemple concrete etc.)
5. Materialele didactice utilizate la curs sunt 212 167 65 24

variate și utile 45,3% 35,7% 13,9% 5,1%
6. Prin maniera de lucru, cadrul didactic 232 175 50 9 2

stimulează gândirea independentă și spiritul 49,6% 37,4% 10,7% 1,9% 0,4%
critic
7. Cadrul didactic solicită opinia studenților 226 171 56 12 3

referitor la modul de predare 48,3% 36,5% 12,0% 2,6% 0,6%
8. Cadrul didactic valorifică eficient timpul alocat 248 158 57 5

pentru a explica problematica cursului EI 52,9% 33,8% 12,2% 1,1%
9. Cadrul didactic este punctual la ore 308 132 27 1

65,8% 28,2% 5,8% 0,2%
Analiza datelor la acest compartiment denotă că ponderea cea mai mare la toți indicatorii revine
calificativelor „în foarte mare măsură” și „în mare măsură”, cu variații de la 81% până la 91,7%. Astfel:
 89,7% din studenții chestionați consideră în foarte mare/mare măsură interesantă și eficientă
activitatea la prelegeri/seminare/laborator, iar explicațiile cadrului didactic clare și accesibile;
 87% din respondenți apreciază stimularea gândirii independente și spiritului critic în cadrul
cursului EI;
 cca. 85% susțin consultarea de către cadrul didactic a opiniei studenților cu referire la modul
de predare.
Ponderea calificativului „în mică măsură” atestă valori mici şi variază în limitele 0,9% – 2,6% pentru
opt din cei nouă indicatori. În același timp, 5,1% (24 de studenți) consideră în mică măsură variate și
utile materialele didactice utilizate la curs:
 UPS „I. Creangă” – 9 studenți;

 USEFS – 7;
 USM și US „B.P. Hasdeu” Cahul – câte 2;
 AMTAP, US „Al. Russo” din Bălți, US Comrat și USPEE – câte 1 student.
Potrivit rezultatelor chestionării, valori mici atestă și calificativul „deloc”, cu variații între 0,2% – 0,6%.
3. Relația „cadru didactic – student” la cursul EI este apreciată pozitiv de către studenți, opțiunile
acestora repartizându-se, după cum urmează:
0
Cadrul didactic tratează 1
studenții cu respect şi 42
cordialitate 126
299
Prin comportament şi 0
atitudini proprii, cadrul 8
didactic a avut o influenţă 43
pozitivă asupra sistemului 178
meu de valori 239
Cadrul didactic stimulează 7

interesul studenţilor şi 11
implicarea în proiecte/ 58
conferințe/cercuri/ 179
cercetări in domeniul EI 213
Cadrul didactic are 0

stabilite ore de consultație 18
și este dispus să ofere 64
suport suplimentar 173
studentului la solicitare 213
Cadrul didactic stimulează 0

implicarea activă a 2
studenţilor în activitatea 34
de predare prin acceptarea 150
întrebărilor și intervențiilor 282
FIGURA 9. Relația cadru didactic-student în cadrul cursului EI, în viziunea studenților
Potrivit datelor, studenții respondenți apreciază în foarte mare și mare măsură:
 stimularea de către cadrul didactic a implicării active a studenților în activitatea de predare

prin acceptarea întrebărilor și intervențiilor acestora – 92,3%;
 stabilirea orelor de consultație și disponibilitatea de a oferi suport suplimentar studentului la
solicitare – 82,5%;
 stimularea interesului studenților pentru implicare în activități precum proiecte, conferințe,
cercuri științifice, cercetări în domeniul EI – 83,8%.

4. Cu referire la dimensiunea „procesul de evaluare în cadrul cursului EI”, repartizarea opiniilor
studenților respondenți pe fiecare indicator și calificativ este reflectată în figura de mai jos.
0
Modalitățile, criteriile
6
și cerințele specifice de
37
evaluare au fost anunțate la
187
demararea cursului
238
2
Cadrul didactic evaluează
3
studenţii în mod corect/
42
imparţial/obiectiv, bazîndu-
202
se pe performanțe
219
Notele obţinute pentru 2

evaluările curente și 10
evaluarea finală la curs 49
reflectă nivelul real al 200
cunoştinţelor dvs. 207
3
Cerinţele examenului
10
la cursul EI au solicitat
60
studenților realizarea
195
conexiunii teorie-practică
200
Cadrul didactic oferă 5

feedback clar și constructiv 8
studenților privind 76
progresele înregistrate după 169
fiece formă de evaluare 210
FIGURA 10. Evaluarea/examinarea în cadrul cursului EI în viziunea studenților
Analiza datelor colectate ne permite să constatăm că, și la acest capitol, cea mai mare parte din
studenți a optat pentru calificativele „în foarte mare măsură” și „în mare măsură”. Astfel:
 425 de respondenți (cca. 91%) apreciază în foarte mare și mare măsură informarea la
demararea cursului despre modalitățile, criteriile și cerințele specifice de evaluare;
 421 de respondenți (cca. 90%) consideră în aceeași măsură corectă, imparțială și obiectivă
evaluarea bazată pe performanțe, realizată în cadrul cursului EI;
 395 de respondenți (84,8%) au confirmat faptul că cerințele examenului la cursul EI le-au
solicitat să realizeze conexiunea dintre teorie și practică;
 379 de respondenți (81,5%) au apreciat oferirea de către cadrul didactic titular al cursului EI a
unui feedback constructiv privind progresele înregistrate la curs.
Ponderea studenților pe fiecare calificativ, la fiecare din cei cinci indicatori la acest subiect, este
reflectată în tabelul de mai jos.
EVALUAREA/EXAMINAREA ÎN CADRUL CURSULUI EI

1. Modalitățile, criteriile și cerințele specifice de 50,9% 40% 7,9% 1,2%

evaluare au fost anunțate la demararea cursului
2. Cadrul didactic evaluează studenții în mod 46,8% 43,2% 9,0% 0,6% 0,4%
corect/imparțial/obiectiv, bazându-se pe
performanțe
3. Notele obţinute pentru evaluările curente și 44,2% 42,8% 10,5% 2,1% 0,4%
evaluarea finală la cursul EI reflectă nivelul real
al cunoștinţelor dvs.
4. Cerinţele examenului la cursul EI au solicitat 42,8% 41,7% 12,8% 2,1% 0,6%

studenţilor realizarea conexiunii teorie-practică
5. Cadrul didactic oferă feedback clar și 44,9% 36,1% 16,2% 1,7% 1,1%
constructiv studenților privind progresele
înregistrate după fiece formă de evaluare
Conform rezultatelor chestionării, ponderea calificativelor „în mică măsură” și „deloc” atestă valori
mici, variind în limitele 0,6% – 2,1% pentru primul calificativ și, respectiv, 0,4% – 1,1% pentru al
doilea.
5. Chestionarele aplicate au testat și opiniile studenților la capitolul competențe formate în cadrul

cursului EI.
Lista de competențe a fost elaborată de către autorii unității de curs EI[9], fiind corelată cu obiectivele
cursului și unitățile de conținut. Acestea au fost structurate în conformitate cu descriptorii de la
Dublin[10], pe cinci dimensiuni:
1. la nivel de cunoaștere și înțelegere,

2. la nivel de aplicare,
3. la nivel de formulare de judecăți de valoare și atitudini,
4. la nivel de comunicare,
5. la nivel de autoinstruire.
Toți cei 468 de studenți chestionați au confirmat oferirea și acumularea în cadrul cursului EI a unui
volum de cunoștințe suficient pentru a deveni un specialist informat/pregătit în domeniul de
referință: 74 la sută în măsură foarte mare sau mare și doar 3 la sută în măsură mică.
[9]
Educație incluzivă. Unitate de curs. Colectiv de autori, Chișinău, 2012, pag. 7
[10]
Dublin Descriptors. http://ecahe.eu/w/index.php/Dublin_Descriptors;
Framework for Qualifications of the European Higher Education Area” (2005), Bologna Working Group Report p. 9,
http://ecahe.eu/w/index.php/Framework_for_Qualifications_of_the_EHEA

FIGURA 11. Relevanța cunoștințelor
oferite/acumulate în cadrul cursului
EI în opinia studenților 0% 0
3% 15
Deloc
19% 86 În mică măsură
44% 207 Suficient
În mare măsură
34% 160 În foarte mare măsură
Repartizarea respondenților (număr și pondere) pe fiecare calificativ la fiecare din competențele

enumerate este reflectată în tabel:
DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR
ÎN FOARTE ÎN MARE ÎN MICĂ
MARE MĂSURĂ MĂSURĂ SUFICIENT MĂSURĂ DELOC
La finalizarea cursului EI sunt capabil:
1. Să cunosc, să înțeleg și să explic principalele 109 249 92 18

documente de politici și acte legislative, teorii, 23,3% 53,2% 19,7% 3,8%
concepții în domeniul EI
2. Să studiez experiența internațională și modelele 121 221 98 28

naționale de dezvoltare a practicilor incluzive în 25,9% 47,2% 20,9% 6,0%
învățământul general și să selectez bune practici
aplicabile în activitatea curentă
3. Să realizez evaluarea nivelului de dezvoltare a 153 194 104 17

copilului 32,7% 41,5% 26,5% 3,6%
4. Să identific particularitățile de dezvoltare a copilului 138 194 124 12

cu CES 29,5% 41,5% 26,5% 2,5%
5. Să aplic principiile abordării individualizate în toate 148 195 106 19

activitățile ce vizează procesul educațional 31,6% 41,7% 21,6% 4,1%
6. Să adaptez procesul educațional la necesitățile 157 204 108 5

copiilor cu CES 33,5% 43,6% 21,8% 1,1%
7. Să elaborez și să realizez PEI, adaptări curriculare 117 206 119 26

pentru copii cu CES, integrați în învățământul general 25,0% 44,0% 25,4% 5,6%
8. Să valorizez copilul cu CES prin evidențierea 152 216 8 13

potențialului acestuia 32,5% 46,2% 18,5% 2,8%
9. Să cunosc principiile de dezvoltare a parteneriatului 141 188 118 21

socio-educațional și ale managementului EI 30,1% 40,2% 25,2% 4,5%
10. Să posed și să formez și altora atitudini și percepții 167 196 95 10

corecte privind EI 35,7% 41,8% 20,3% 2,2%
11. Să colaborez cu colegii, cadre didactice, non-didactice 176 217 64 11

și familiile copiilor în procesul implementării EI 37,6% 46,4% 13,7% 2,3%
12. Să devin promotor al EI în școală și în societate 153 195 106 14

32,7% 41,7% 22,6% 3,0%
13. Să îmi actualizez/completez continuu cunoștințele în 178 202 75 13

domeniul EI 38,0% 43,2% 16,0% 2,8%
14. Să-mi dezvolt continuu competențele necesare 201 174 83 10

pentru realizarea/ promovarea EI 42,9% 37,2% 17,7% 2,2%
Datele generalizate atestă faptul că studenții chestionați confirmă
unanim formarea abilităților/competențelor respective în Suporturi de curs
0
procesul de realizare a cursului EI. 5
124
De menționat că ponderea cea mai mare revine respondenților 339
care au apreciat dezvoltarea competențelor proprii în măsură Ghiduri metodologice

foarte mare sau mare, datele variind în limitele 70,1% – 84%. 3
29
Pentru calificativul „suficient”, variațiile se înscriu în limitele 13,7% 167
– 26,5%, iar pentru calificativul „în mică măsură” – în limitele 1,1% 269
– 6%. Prezentări PowerPoint

6
53
Datele atestă faptul că mare parte din respondenți își apreciază în 146
foarte mare/mare măsură în special competențele/abilitățile: 263
Fișe
 de valorizare a copilului cu CES prin evidențierea 27
potențialului acestuia (78,7%); 51
207
 de adaptare a procesului educațional la necesitățile copiilor 183
cu CES (77,1%); Filme tematice
 de evaluare a nivelului de dezvoltare a copilului (74,2%); 12
44
 de aplicare a principiilor abordării individualizate în toate 201
activitățile ce vizează procesul educațional (73,3%); 211
 de identificare a particularităților de dezvoltare a copilului Studii de caz

cu CES (71%). 2
26
125
Este de apreciat și faptul că 81% din respondenți se consideră, 315
în foarte mare/mare măsură, capabili să-și actualizeze continuu Dezbateri
cunoștințele în domeniul EI, iar cca. 80% – să-și dezvolte 4
32
competențele necesare pentru realizarea/ promovarea EI. 136
296
În același timp, parte din studenții chestionați se consideră Asalt de idei
capabili doar în măsură mică: 7
35
153
 să selecteze bune practici aplicabile în activitatea curentă 273
– 6%;
Simularea
 să elaboreze și să realizeze PEI, adaptări curriculare pentru 18
copii cu CES, integrați în învățământul general – 5,6%; 62
178
 să dezvolte parteneriate socio-educaţionale – 4,5%. 210
Jocul de rol
În calitatea lor de actori ai procesului de predare-învățare- 27
evaluare, respondenților li s-a solicitat să specifice materialele 56
209
didactice/tehnologiile didactice utilizate în cadrul cursului EI 176
și nivelul de utilitate a fiecărei componente pentru formarea Lucrul în echipă
competențelor în domeniu. Opiniile generalizate ale studenților 15
sunt reflectate în figura alăturată. 34
156
263
Deloc Parțial
FIGURA 12. Nivelul de utilitate a materialelor didactice/tehnologiilor În măsură mică În mare măsură
didactice pentru formarea competențelor, în viziunea studenților

Analiza datelor denotă că la categoria „materiale didactice/tehnologii didactice” respondenții au
acordat prioritate suporturilor de curs. Astfel:
 339 de persoane (75,7%) le consideră utile în mare măsură;

 124 persoane (26,5%) – parțial;
 5 persoane (1,1%) – în măsură mică.
Pe a doua poziție în listă se regăsesc studiile de caz, fiind considerate utile în mare măsură de 67,3%
din studenții chestionați.
57,5% din respondenți au apreciat în mare măsură importanţa ghidurilor metodologice în

studierea problematicii EI, iar 56,2% consideră în mare măsură utile în procesul de predare-învățare
prezentările PowerPoint pregătite de către cadrul didactic titular.
Dintre tehnologiile didactice utilizate la curs, studenții au acordat prioritate dezbaterilor. Astfel, 64,3%
din respondenți le consideră în mare măsură utile pentru dezvoltarea de competenţe relevante
domeniului. Sunt apreciate de către studenți în mare măsură asaltul de idei (62,6%) și lucrul în echipă
(58,1%). Mai puțin utile în formarea competențelor proprii în domeniul EI studenții consideră fișele
(39,1%) și jocul de rol (38,9%).
În cadrul sondajului a fost evaluată și dinamica în abordarea/acceptarea ideii de incluziune a

elevilor cu CES în învățământul general în rândul studenților, comparându-se datele până la și
după studierea cursului EI. Potrivit datelor colectate, după realizarea/promovarea cursului, gradul de
acceptare de către studenți a acestei idei a crescut substanțial, fiind pozitiv influențat de formarea
realizată în domeniu.
Astfel, respondenții şi-au apreciat percepțiile/opiniile la subiectul menționat, până la studierea

cursului EI, după cum urmează:
NU ERAM DE ACORD ERAM DE ACORD

NU ERAM DELOC DE NU ERAM DE ACORD ÎNTR-O OARECARE ÎNTR-O OARECARE ERAM DE ACORD ÎN ERAM TOTAL DE
ACORD ÎN GENERAL MĂSURĂ MĂSURĂ GENERAL ACORD
11 44 76 120 125 92
Ponderea fiecărei categorii este reprezentată în figura de mai jos.
FIGURA 13. Nivelul de acceptare de

către studenți a ideii de incluziune
a elevilor cu CES în învățământul 2%
general până la studierea cursului EI
(pondere) 9%
Nu eram deloc de acord
16% Nu eram de acord în general
Nu eram de acord într-o
26% oarecare măsură
Eram de acord într-o
27% oarecare măsură
Eram de acord în general
20% Eram total de acord
Constatăm că 47% din respondenți acceptau total sau în general ideea de incluziune. Pe de altă
parte, 11% din respondenți nu acceptau deloc sau în general această idee.
Datele pe universități atestă variații semnificative în repartizarea opiniilor.
0
2 Nu eram deloc de acord
2
USPEE 0 Nu eram de acord în general
1
2
Nu eram de acord într-o
0 oarecare măsură
2
2 Eram de acord într-o
USlavonă 6
0 oarecare măsură
0
Eram de acord în general
0
3 Eram total de acord
6
ULIM 3
0
0
0
4
UnAȘM 7
2
0
2
8
8
AMTAP 3
6
3
0
15
12
US Tiraspol 27
16
4
1
3
16
7
2
0
8
5
USComrat 4
2
4
0
21
21
USM 7
14
7
8
3
8
USEFS 16
1
1
1
4
1
USTaraclia 0
2
19
4
19
22
7
2
1
11
21
10
1
0
FIGURA 14. Nivelul de acceptare de către studenți a ideii de incluziune a elevilor cu CES în învățământul
general, până la studierea cursului EI, pe instituții

După realizarea/finalizarea cursului EI, numărul adepților ideii incluziunii elevilor cu CES în
învățământul general a crescut, opiniile respondenților repartizându-se în felul următor:
NU SUNT DELOC NU SUNT DE ACORD NU SUNT DE ACORD ÎNTR-O SUNT DE ACORD ÎNTR-O SUNT DE ACORD ÎN SUNT TOTAL DE
DE ACORD ÎN GENERAL OARECARE MĂSURĂ OARECARE MĂSURĂ GENERAL ACORD
- 2 16 71 200 179
Ponderea respondenților, în funcție de opinia declarată, este reprezentată în figura de mai jos.
FIGURA 15. Nivelul de

acceptare de către 0%
studenți a ideii de
incluziune a elevilor cu 1% Nu sunt deloc de acord
CES în învățământul
Nu sunt de acord în general
general după 3%
finalizarea cursului EI Nu sunt de acord într-o
oarecare măsură
(pondere) 15%
Sunt de acord într-o
oarecare măsură
43%
Sunt de acord în general
38% Sunt total de acord
Astfel, constatăm că după realizarea formării în domeniul EI, 81% din respondenți sunt total sau în
general de acord cu ideea incluziunii copiilor cu CES în școală. Figura de mai jos reflectă situația pe
fiecare din instituțiile evaluate.
0
4
1
USPEE 0
2
0
2
4
USlavonă 4
0
0
0
2
9
ULIM 1
0
0
0
5
5
UnAȘM 4
1
0
0
8
14
AMTAP 6
0
0
0
44
24
US Tiraspol 5
2
0
0
11
20
0
0
0
FIGURA 16. Nivelul de acceptare de către studenți a ideii de incluziune a elevilor cu CES în învățământul
general după finalizarea cursului EI, pe instituții
Compararea datelor până la studierea cursului EI și după finalizarea acestuia denotă o dinamică
pozitivă evidentă în opiniile studenților chestionați.
Sunt total de acord 179

Eram total de acord 92
Sunt de acord în general 200
Eram de acord în general 125
Sunt de acord într-o oarecare măsură 71

Eram de acord într-o oarecare măsură 120
Nu sunt de acord într-o oarecare măsură 16

Nu eram de acord într-o oarecare măsură 76
Nu sunt de acord în general 2

Nu eram de acord în general 44
Nu sunt deloc de acord 0

Nu eram deloc de acord 11
După studierea cursului EI Până la studierea cursului EI
FIGURA 17. Nivelul de acceptare a ideii de incluziune a elevilor cu CES în învățământul general până la și
după studierea cursului EI: număr studenți, date comparate
16
6
USComrat 0
1
0
0
21
35
USM 0
14
0
0
11
9
USEFS 7
3
0
0
10
12
USTaraclia 7
1
0
0
24
28
4
0
0
25
30
5
0
0
Nu sunt deloc de acord Nu sunt de acord într-o Sunt de acord într-o Sunt de acord în general
oarecare măsură oarecare măsură
Nu sunt de acord în general Sunt total de acord

Astfel, constatăm o creștere de la 47% la 81% a ponderii respondenților care sunt în general sau total
de acord cu ideea incluziunii elevilor cu CES în învățământul general după realizarea/promovarea
cursului.
Totodată, s-a redus de la 16% la 3% ponderea studenților care nu sunt de acord într-o oarecare
măsură, și de la 9% la 1% ponderea studenților care nu sunt de acord în general cu această idee.
Totuși, nivelul de acceptare a ideii incluziunii elevilor cu CES în învățământul general după realizarea/
finalizarea cursului EI denotă că la nivel de atitudini, acceptare a diversității mai e de lucrat cu cadrele
didactice în devenire.
Studenții au fost consultați și privind necesitatea perfecționării cursului EI. În acest sens, în procesul
de completare a chestionarelor, precum și în cadrul discuțiilor în focus-grupuri, li s-a solicitat să-și
expună opinia și să vină cu sugestii pentru îmbunătățirea conținuturilor cursului EI. La acest
compartiment s-au utilizat trei întrebări cu caracter deschis. În caseta de mai jos sunt reflectate
variantele de răspuns indicate cel mai frecvent de către cei chestionați.
CARE COMPONENTE ALE CURSULUI EI LE CONSIDERAȚI UTILE ȘI NECESARE?
Per total, respondenții au menționat utilitatea tuturor componentelor cursului EI.

„Acest curs este foarte important pentru a înțelege persoanele cu nevoi speciale și a le ajuta să se integreze în
viață”.
„Toate componentele cursului sunt utile și necesare”
„Toate componentele au un grad înalt de importanță”
„Toate componentele sunt interdependente”.
Totodată, 42 la sută din respondenți au evidențiat componentele care dezvoltă abilități și competențe de lucru
cu copiii cu diverse categorii de CES.
CARE COMPONENTE ALE CURSULUI EI NU SUNT UTILE?
Studenții chestionați nu au identificat componente inutile pentru formarea competențelor necesare în domeniu.
CE COMPLETĂRI AR CONTRIBUI LA ÎMBUNĂTĂȚIREA CURSULUI EI?
Studenții au optat pentru:

1. Studierea mai amplă a diverselor categorii de CES și a particularităților de incluziune/suport în mediul
școlar/social în funcție de CES.
2. Completarea compartimentelor care vizează modalitățile de lucru cu copiii cu CES.
Analiza chestionarelor denotă că 79% din respondenți nu au formulat propuneri de completări de

conținut pentru îmbunătățirea cursului EI. În același timp, majoritatea studenților au enumerat alte
aspecte, care în viziunea lor pot influența benefic cursul EI oferit în universități. Astfel, respondenții
s-au pronunțat pentru:
 Majorarea numărului de ore (credite ECTS) pentru cursul EI;

 Creșterea ponderii orelor practice;
 Efectuarea orelor de laborator/stagiilor de specialitate în instituții cu practici incluzive (școli,
centre de plasament etc.);
 Demonstrarea filmelor tematice la ore, utilizarea frecventă a fișelor de suport, a metodelor
interactive;
 Organizarea întâlnirilor/discuțiilor cu specialiști și practicieni în domeniu.
Solicitați să indice de ce ar mai avea nevoie pentru ca în perioada activității ulterioare în școală să
realizeze cu succes incluziunea educațională a copiilor cu CES, respondenții au menționat, cu o
frecvență mai mare, următoarele:
 Susținerea din partea organelor administrative, a cadrelor didactice din școală;

 Asistența CDS/Suportul CMI;
 Asigurarea cu materiale suplimentare la subiectul incluziunii educaționale a copiilor cu diverse
CES;
 Consultarea permanentă a literaturii de specialitate;
 Exersarea continuă a competențelor;
 Participare la training-uri, seminare de specializare/cursuri de formare profesională continuă în
domeniul EI;
 Colaborarea cu specialiști din diverse domenii;
 Schimbul de experiență/vizite de studiu în instituții incluzive;
 Preluarea experienței internaționale/naționale în domeniul EI;
 Remunerarea corespunzătoare a cadrelor didactice implicate în procese EI;
 Dezvoltarea bazei materiale a instituțiilor din perspectiva EI;
 Dotarea cu utilaje și echipamente necesare pentru copiii cu CES;
 Asistența și suportul părinților în implementarea EI.
Aspectele identificate de către respondenți denotă, per total, o viziune clară și complexă a viitoarelor
cadre didactice privind promovarea EI în sistemul de învățământ general.
Analiza datelor din chestionarul adresat studenților și datelor discuțiilor în cadrul focus-grupurilor
denotă următoarele:
CONCLUZII
1. Studenții – beneficiari ai formării inițiale în domeniul EI – sunt deschiși şi interesați de
studierea problematicii EI şi promovarea conceptului EI.
2. Majoritatea covârșitoare a respondenților (99,6%) au menționat creșterea, după
realizarea cursului EI, a interesului propriu pentru domeniul EI, inclusiv 76,3% în
foarte mare/mare măsură.
3. În viziunea a 89% din respondenți, cursul EI este necesar în foarte mare/mare măsură,
iar pentru 8,8% – suficient de necesar.
4. Studenții respondenți afirmă, în unanimitate (100%), deși utilizând calificative diferite
de la „în foarte mare măsură” până la „în mică măsură”, că:
 volumul de cunoștințe oferit în cadrul cursului EI este suficient pentru o
activitate ulterioară informată în instituții de învățământ;
 în procesul de studiere a cursului EI se asigură formarea/dezvoltarea
competențelor relevante pentru un viitor cadru didactic.
5. 99,8% din studenți sunt satisfăcuți de la „în foarte mare măsură” până la „în mică
măsură” de calitatea predării cursului EI.

6. Detalierile de conținut, în opinia studenților, vizează completarea compartimentelor
cursului EI cu exemple, studii de caz şi bune practici, în special privind asistența
copiilor cu diverse cerințe educaționale speciale.
7. Respondenții apreciază materialele didactice utilizate la curs, evidențiind în mare
măsură suporturile de curs (75,7%) şi ghidurile metodologice (58%).
8. Studenții chestionați s-au pronunțat în favoarea metodelor interactive de predare-
învățare, acordând prioritate în mare măsură dezbaterilor (63%) şi asaltului de idei
(58,3%).
9. 84,8% din respondenți apreciază faptul că evaluarea finală la curs le-a solicitat
realizarea conexiunii „teorie-practică”.
10. Nivelul de informare în domeniul EI influențează direct atitudinile studenților vis-a-
vis de copiii cu CES/dizabilități. Astfel, drept urmare a studierii cursului EI, ponderea
respondenților care sunt în general sau total de acord cu ideea incluziunii elevilor cu
CES în învățământul general a crescut de la 47% la 81%. În același timp, s-a redus de
la 16% la 3% ponderea studenților care nu sunt de acord într-o oarecare măsură cu
această idee şi de la 9% la 1% – ponderea studenților care nu sunt de acord în general
cu această idee.
11. Studenții formați în domeniu conștientizează și formulează aspectele necesare pentru
a implementa cu succes EI în învățământul general.
3.2.2. CONSTATĂRI DIN PERSPECTIVA CADRELOR
DIDACTICE TITULARE ALE CURSULUI EI Cursul EI, recomandat de către ME, este
consistent și structurat logic
Opiniile cadrelor didactice titulare, în calitatea acestora de actori
importanți în procesul de formare inițială de nivel universitar în 0
0
domeniul EI, au fost evaluate prin aplicarea chestionarelor și în 6
9
cadrul focus-grupurilor. 16
Cursul EI conține un set de obiective și

La chestionare au participat 31 de cadre didactice din 13 instituții finalități de studiu clar definite, orientate
de învățământ superior[11]. Cca. 81 la sută din acestea (25 de spre formarea de competențe profesionale
în domeniu
persoane) au participat la discuții în focus-grupuri.
0
0
Analiza contingentului de respondenți prezintă următoarele 7
12
caracteristici: 12
Cursul conține informații suficiente și utile

 26 la sută din cadrele didactice titulare dețin grad științific pentru viitoarea activitate cu copiii cu
de doctor (8 persoane) și 3,2 la sută – de doctor habilitat (1 cerințe educaționale speciale
persoană); 0
0
 6 persoane (19,4%) dețin titlul științifico-didactic de 8
13
conferențiar universitar și 1 persoană (3,2%) – de profesor 10
universitar;
Repartizarea orelor pentru teorie,
 cca. 61 la sută din total sunt cadre didactice tinere cu o seminare/laborator și lucrul individual este
optimală
experiență pedagogică de până la 10 ani.
0
5
La întrebarea privind nivelul de informare despre politicile 9
12
în domeniul EI promovate la nivel național, toate cadrele 5
didactice titulare chestionate au menționat că sunt informate în
mare măsură, specificând cele mai importante documente de Cursul se bazează pe o bibliografie
consistentă şi actualizată
politici și acte normative în domeniu EI.
0
1
În cadrul focus-grupurilor participanții au demonstrat, în general, 8
12
cunoașterea documentelor menționate și interesul pentru 10
implementare în practică.
Cursul EI este un curs academic necesar
Pentru a diagnostica atitudinea categoriei respective față de 0
1
cursul EI, titularilor li s-a solicitat să-și exprime pozițiile pe două 1
6
dimensiuni: 23
 calitatea și utilitatea cursului EI; Cursul EI contribuie la dobândirea

competenţelor necesare cadrului didactic
 importanța acestuia în dezvoltarea abilităților/ pentru activitatea profesională în școală
competențelor relevante domeniului.
0
0
2
1. Pe dimensiunea Calitatea și utilitatea cursului, opiniile 6
23
respondenților s-au repartizat după cum urmează [FIGURA 18]:
Deloc În mică măsură Suficient
În mare măsură În foarte mare măsură
[11]
Nu au completat chestionare 4 persoane (2 persoane de la USM (1 – mobilitate
academică, 1 – concediu), 2 – UPS „I. Creangă”). În lista respectivă nu se regăsește FIGURA 18. Calitatea și utilitatea cursului EI în
IȘE, reprezentanții căruia nu au prezentat chestionare completate. viziunea cadrelor didactice titulare

Ponderea respondenților pe fiecare indicator și calificativ este reprezentată în tabelul de mai jos:
CALITATEA ȘI UTILITATEA CURSULUI EI

NR. ÎN FOARTE MARE ÎN MARE ÎN MICĂ
CRT. MĂSURĂ MĂSURĂ SUFICIENT MĂSURĂ DELOC
1. Cursul EI, recomandat de către ME, este consistent, 51,6% 29,0% 19,4%
structurat logic, clar și motivant
2. Cursul EI conține un set de obiective și finalități de studiu 38,7% 38,7% 22,6%

clar definite, orientate spre formarea de competențe
profesionale în domeniu
3. Cursul conține informații suficiente și utile pentru viitoarea 32,3% 41,9% 25,8%
activitate cu copiii cu CES
4. Repartizarea orelor pentru teorie, seminare/laborator și 16,1% 38,8% 29,0% 16,1%

lucrul individual este optimală
5. Cursul se bazează pe o bibliografie consistentă și actualizată 32,3% 38,7% 25.8% 3,2%
6. Cursul EI este un curs academic necesar 74,2% 19,4% 3,2% 3,2%
7. Cursul EI contribuie la dobândirea competențelor necesare 74,2% 19,4% 6,4%

cadrului didactic pentru activitatea profesională în școală
Potrivit datelor, la patru indicatori din listă (1, 2, 3, 7), opiniile respondenților s-au repartizat între
calificativele „în foarte mare măsură”, „în mare măsură” și „suficient”. La alţi trei indicatori (4-6),
respondenții au optat pentru patru calificative, inclusiv „în măsură mică”.
Analizând datele, constatăm că:
 100% din respondenți consideră cursul EI consistent, structurat logic, clar și motivant, inclusiv
80,6% – în foarte mare/mare măsură;
 93,6% din respondenți apreciază în foarte mare/mare măsură cursul EI, considerându-l necesar și
important pentru formarea/dezvoltarea competențelor pentru o activitate ulterioară în domeniu;
 în opinia a 77,4% din respondenți, obiectivele și finalitățile de studiu definite în cursul EI în
foarte mare/mare măsură sunt orientate spre formarea de competențe profesionale viitoarelor
cadre didactice;
 74,2% din respondenți consideră în foarte mare/mare măsură consistent și util conținutul cursului
EI pentru viitoarea activitate cu copiii cu CES, iar 25,8% – au optat pentru calificativul „suficient”.
În același timp, sunt împărțite părerile cadrelor didactice titulare în ceea ce privește repartizarea
orelor cursului EI pentru teorie, seminare/laborator și lucrul individual. Astfel, cca. 16% din
respondenți consideră eficientă în mică măsură repartizarea orelor cursului în instituțiile pe care
le reprezintă, fapt ce denotă că opiniile acestora nu sunt promovate suficient și/sau nu sunt luate
în calcul la designul curriculumului cursului EI. Și acest lucru se întâmplă în condițiile când, în
conformitate cu cadrul normativ în vigoare, ținând cont de autonomia universitară, curriculumul
disciplinelor se actualizează anual.
O altă problemă identificată ține de asigurarea cursului cu literatura necesară. Astfel, în opinia a 3,2%
din respondenți, la nivel instituțional, cursul EI este asigurat în măsură mică cu surse bibliografice
noi și în număr adecvat solicitărilor. Acest fapt implică necesitatea completării fondului de carte din
bibliotecile universitare cu titluri noi în domeniul EI și în număr suficient pentru beneficiarii direcți –
studenții.
2. Pe dimensiunea Dezvoltarea competențelor s-au colectat
opiniile cadrelor didactice titulare pe aceeași listă de competențe, 0% 0
formulată de către autorii unității de curs.
0% 0
Potrivit datelor, toți cei 31 de respondenți au constatat oferirea în 29% 9

cadrul cursului EI a unui volum de cunoștințe suficient pentru a 39% 12
deveni un specialist informat/pregătit în domeniul EI, inclusiv 22
32% 10
din ei – în foarte mare și în mare măsură.
Deloc În mare măsură
Repartizarea respondenților (număr și pondere) pe fiecare În mică măsură În foarte mare măsură
competență și calificativ, în funcție de opiniile privind nivelul Suficient
de dezvoltare în procesul de formare universitară a abilităților/

competențelor studenților în domeniul EI, sunt reflectate în FIGURA 19. Volumul de cunoștințe oferit/
acumulat în cadrul cursului EI în viziunea
tabelul de mai jos.
cadrelor didactice titulare (pondere)
DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR/COMPETENȚELOR

La finalizarea cursului EI studenții sunt capabili:

1. Să cunoască, să înțeleagă și să explice principalele documente 11 14 6
de politici și acte legislative, teorii, concepții în domeniul EI 35,5% 45,1% 19,4%
2. Să studieze experiența internațională și modelele naționale de 9 12 9 1
dezvoltare a practicilor incluzive în învățământul general și să 29,0% 38,7% 29,0% 3,2%
selecteze bune practici aplicabile în activitatea curentă
3. Să realizeze evaluarea nivelului de dezvoltare a copilului 4 17 9 1
13,0% 54,8% 29,0% 3,2%
4. Să identifice particularitățile de dezvoltare a copilului cu CES 6 14 11
19,4% 45,1% 35,5%
5. Să aplice principiile abordării individualizate în toate activitățile 5 11 14 1
ce vizează procesul educațional 16,1% 35,5% 45,2% 3,2%
6. Să adapteze procesul educațional la necesitățile copiilor cu CES 7 9 13 2
22,6% 29,0% 41,9% 6,5%
7. Să elaboreze și să realizeze PEI, adaptări curriculare pentru copii 3 8 16 4
cu CES, integrați în învățământul general 9,7% 25,8% 51,5% 13,0%
8. Să valorizeze copilul cu CES prin evidențierea potențialului 4 14 12 1
acestuia 13,0% 45,1% 38,7% 3,2%
9. Să cunoască principiile de dezvoltare a parteneriatului socio- 6 17 7 1
educațional și ale managementului EI 19,4% 54,8% 22,6% 3,2%
10. Să posede și să formeze și altora atitudini și percepții corecte 6 15 10
privind EI 19,4% 48,4% 32,3%
11. Să colaboreze cu colegii, cadre didactice, non-didactice și 8 17 6
familiile copiilor în procesul implementării EI 25,8% 54,8% 19,4%
12. Să devină promotor al EI în școală și în societate 13 14 4
41,9% 45,1% 13,0%
13. Să își actualizeze/completeze continuu cunoștințele în 8 17 6
domeniul EI 25,8% 54,8% 19,4%
14. Să-și dezvolte continuu competențele necesare pentru 7 19 5
realizarea/ promovarea EI 22,6% 61,3% 16,1%

Analiza datelor denotă următoarele tendințe:
 în opinia a 87% din cadrele didactice titulare, cursul EI contribuie în foarte mare și mare
măsură la formarea promotorilor EI în societate;
 83,9% consideră că după audierea cursului EI studenții sunt capabili să-și dezvolte de sine
stătător competențele necesare pentru realizarea/promovarea EI, iar 80 la sută – că aceștia pot
să își actualizeze/completeze cunoștințele în domeniul EI;
 80,6% apreciază în foarte mare și mare măsură capacitatea beneficiarilor de a înțelege și a
explica principalele documente de politici și acte legislative, teorii, concepții în domeniul
EI, precum și de a colabora cu colegii, cadre didactice și non-didactice, familiile copiilor în
procesul implementării EI.
În același timp, jumătate din cadrele didactice titulare sunt mai rezervate cu referire la competențele
formate beneficiarilor cursului EI pe un șir de poziții mai aplicative, optând pentru calificativele
„suficient” sau „în mică măsură”. Astfel:
 13% din respondenți consideră că la finalizarea cursului EI studenții beneficiari sunt capabili
doar în mică măsură să elaboreze și să realizeze PEI și adaptări curriculare pentru copii cu CES;
 6,5% apreciază în măsură mică nivelul de competență privind adaptarea procesului
educațional la necesitățile copiilor cu CES.
Aceste date și reflecții sunt valoroase și urmează a fi luate în calcul la actualizarea curriculumului
cursului EI, precum și a conținuturilor oferite.
De menționat că titularii de curs au confirmat realizarea periodică a schimbărilor/adaptărilor

în curriculumul cursului EI, ținând cont de specificul instituției și viziunea proprie. Acestea s-au
rezumat, în temei, la câteva aspecte, enumerate în tabelul de mai jos, în ordinea prioritizării de către
respondenți:
ACTIVITĂȚI NR. CADRE PONDERE (%)
Detalierea conceptelor și prevederilor-cheie ale procesului EI 22 71,0%
Stabilirea mai clară a conexiunii dintre finalitățile de studiu, conținuturi și 22 71,0%

strategii didactice
Stabilirea mai clară a conexiunilor interdisciplinare și pluridisciplinare: 19 61,3%

cu teoria generală a instruirii, teoria generală a educației, psihologia
educațională, tehnologiile didactice etc.
Concretizarea finalităților de studiu ale cursului 18 58,1%
Promovarea mai insistentă a strategiilor didactice interactive și de cercetare 16 51.6%
Reconsiderarea raportului orelor pentru prelegeri, seminare și laborator 7 22,6%
Este de apreciat inițiativa respondenților de a stabili mai clar conexiunile interdisciplinare și

pluridisciplinare cu alte discipline relevante din programul universitar (61,3%). 22,6% din titularii
cursului EI au reconsiderat raportul orelor pentru prelegeri și seminare. În același timp, nici o instituție
de învățământ superior nu a prevăzut pentru cursul EI ore de laborator, recomandate conform
unității de curs în număr de 25% (15 ore) din numărul total de 60 de ore.
În procesul de chestionare s-a evaluat opinia cadrelor didactice titulare privind materialele
didactice și tehnologiile didactice utilizate în procesul de implementare a cursului EI și nivelul
de utilitate a fiecărei componente pentru formarea competențelor studenților.
Datele generalizate în figura de mai jos denotă o diversitate de opinii la acest subiect, gradul de
importanță atribuit fiecărei componente fiind diferit.
0
0
Suporturi de curs 5
26
0
4
Ghiduri metodologice 8
19
0
0
Prezentări PowerPoint 11
20
2
3
Fișe 15
11
0
2
Filme tematice 13
16
0
0
Studii de caz 9
22
0
2
Dezbateri 10
19
1
2
Asalt de idei 12
16
0
4
Simularea 14
13
1
4
Jocul de rol 18
8
0
1
Lucrul în echipă 12
18
Deloc În măsură mică Parțial În mare măsură
FIGURA 20. Materiale didactice/tehnologii didactice utilizate în cadrul cursului EI și nivelul de utilitate a
fiecărei componente pentru formarea competențelor studenților

La acest capitol, constatăm evidențierea de către cadrele didactice, cu calificativul „în mare măsură”, a
suporturilor de curs (83,4%), ghidurilor metodologice (61,3%), prezentărilor PowerPoint (64,5%).
În același timp, cadrele didactice consideră în mare măsură eficiente în organizarea procesului
educațional studiile de caz (71%), dezbaterile (61,3%), asaltul de idei (51,6%), filmele tematice (51,6%).
Datele colectate au scos în evidență și opiniile cadrelor didactice privind factorii care facilitează
implementarea în instituție a cursului EI și, prin urmare, realizarea cu succes a formării inițiale în
domeniu.
Cadrul legislativ/normativ 18
aprobat și deciziile ME 11
cu prevederi explicite în 2
domeniul EI 0
20
Politica instituțională în 4
domeniul EI determinată
6
și implementată
1
16
Unitatea de curs EI 9
elaborată/editată și
repartizată în universități 5
1
Obiective și finalități de 14
studiu pentru cursul EI 15
identificate și formulate 2
distinct 0
Formarea centralizată a 13
cadrelor titulare realizată 10
pînă la lansarea cursului 7
obligatoriu EI 1
Competențele 17
profesionale ale cadrelor 11
didactice care predau 3
cursul EI
0
Accesul studenților la 17
sursele bibliografice 8
relevante pentru 5
domeniul EI 1
Acorduri de parteneriat 13
semnate cu instituțiile 7
care prestează servicii în 11
domeniul EI în proces de
implementare 0
În mică măsură Suficient În mare măsură În foarte mare măsură
FIGURA 21. Factorii care facilitează implementarea în instituție a cursului EI
Ponderea calificativelor pentru fiecare poziție este reprezentată în tabelul de mai jos.
NR. ÎN FOARTE ÎN MARE ÎN MICĂ

CRT. FACTORI MARE MĂSURĂ MĂSURĂ SUFICIENT MĂSURĂ DELOC
1. Cadrul legislativ/normativ aprobat și deciziile ME cu 58,1% 35,5% 6,4%

prevederi explicite în domeniul EI
2. Politica instituțională în domeniul EI determinată și 64,5% 13,0% 19,3% 3,2%

implementată
3. Unitatea de curs EI elaborată/editată și repartizată în 51,7% 29,0% 16,1% 3,2%

universități
4. Obiective și finalități de studiu pentru cursul EI identificate 45,1% 48,4% 6,5%

și formulate distinct
5. Formarea centralizată a cadrelor titulare realizată până la 41,9% 32,3% 22,6% 3,2%
lansarea cursului obligatoriu EI
6. Competențele profesionale ale cadrelor didactice care 54,8% 35,5% 9,7%

predau cursul EI
7. Accesul studenților la sursele bibliografice relevante pentru 54,8% 25,9% 16,1% 3,2%
domeniul EI
8. Acorduri de parteneriat semnate cu instituțiile care 41,9% 22,6% 35,5%

prestează servicii în domeniul EI în proces de implementare
Analiza datelor ne permite să constatăm următoarele:
 În viziunea majorității titularilor de curs (93,6%), existența cadrului normativ aprobat, cu

prevederi explicite în domeniul EI, facilitează în foarte mare/mare măsură implementarea
cursului EI;
 93,5% din respondenți califică identificarea și formularea distinctă a obiectivelor și finalităților
de studiu pentru cursul EI drept factor care asigură în foarte mare/mare măsură realizarea cu
succes a formării inițiale în domeniul EI;
 90,3% din respondenți apreciază în foarte mare/mare măsură rolul în acest proces al nivelului
de competență profesională a cadrelor didactice care predau cursul EI;
 80,7% apreciază, în aceeași măsură, elaborarea/editarea și repartizarea în universități a unității
de curs EI;
 pentru 77% din respondenți, succesul formării inițiale în domeniul EI este condiționat în foarte
mare/mare măsură și de politicile instituționale.
Respondenții au menționat un șir de factori suplimentari care pot facilita implementarea în instituții a
cursului EI și realizarea cu succes a formării inițiale în domeniu, în special:
 sensibilizarea continuă a societății privind procesele EI;

 crearea/dezvoltarea mediului incluziv în IÎS;
 valorificarea maximală a potențialului orelor practice și a stagiilor de practică în formarea
competențelor în domeniu;
 formarea continuă periodică în domeniul EI a cadrelor didactice universitare, inclusiv a
titularilor cursului EI și a managerilor etc.

Totodată, respondenții au identificat și o serie de factori care, în opinia lor, influențează negativ
implementarea cursului EI și formarea inițială în domeniu în instituția pe care o reprezintă. În
particular, au fost menționate următoarele:
 Atitudinea negativă sau reticența față de problematica EI la nivel de societate, la nivel de

factori de decizie din instituție (UPS „I. Creangă”, US Tiraspol);
 Număr insuficient de ore/credite ECTS pentru cursul EI (UPS „I. Creangă”, US „Al. Russo” din Bălți,
US Taraclia);
 Lipsa suportului de curs și a altor materiale elaborate pe plan național în domeniul EI în limba
rusă (US Comrat, US Taraclia, U Slavonă);
 Planificarea orelor și includerea cursului în program la sfârșit de semestru (UPS „I. Creangă”);
 Oferirea cursului EI în modul cu disciplina Psihologia educațională într-un număr redus de ore
(60 ore pentru modul) (UPS „I. Creangă”);
 Teoretizarea excesivă a cursului și proporția nerațională a orelor pentru prelegeri, seminare,
laborator în detrimentul formării de competențe și testării acestora în practică (US „Al. Russo”
din Bălți, UPS „I. Creangă”);
 Introducerea cursului în planul de învățământ/programul de studii înainte de studierea
cursurilor fundamentale, care sunt precondiție pentru asimilarea adecvată a cursului EI (US „Al.
Russo” din Bălți);
 Organizarea episodică/insuficientă a stagiilor de formare continuă în domeniu pentru cadrele
didactice universitare, inclusiv titulare ale cursului EI, și managerilor de diferit nivel (USEFS,
AMTAP, ULIM, UnAȘM);
 Valorificarea insuficientă a parteneriatelor cu diverși actori pentru consolidarea capacităților
instituționale în domeniul EI (USEFS, USPEE);
 Viziunea, nivelul de pregătire, nivelul scăzut de motivație al studenților, beneficiari ai cursului
(US Comrat, US Tiraspol);
 Nivelul neadecvat de asigurare didactico-metodică a procesului educațional (U Slavonă);
 Bază tehnică și logistică neadecvată (US Tiraspol).
Titularii de curs implicați în studiu au scos în evidență și nivelul de rezistență al studenților în ceea
ce privește ideea incluziunii elevilor cu CES în învățământul general înainte de realizarea și după
finalizarea cursului EI.
Astfel, potrivit cadrelor didactice chestionate, situația pe sistem până la realizarea cursului EI, era
următoarea:
NU ERAU DE ACORD ERAU DE ACORD

NU ERAU DELOC DE NU ERAU DE ACORD ÎNTR-O OARECARE ÎNTR-O OARECARE ERAU DE ACORD ÎN ERAU TOTAL DE
1 3 10 11 5 1
Datele denotă faptul că 45,2% dintre titularii cursului (în cadrul UPS „I. Creangă”, USPEE, ULIM) au
sesizat predominant dezacordul studenților cu ideea incluziunii elevilor cu CES în învățământul
general.
După realizarea/finalizarea cursului EI, în opinia cadrelor didactice titulare, numărul adepților ideii
incluziunii elevilor cu CES în învățământul general a crescut substanțial. Opiniile respondenților s-au
repartizat în felul următor:
NU SUNT DE ACORD SUNT DE ACORD

NU SUNT DELOC DE NU SUNT DE ACORD ÎNTR-O OARECARE ÎNTR-O OARECARE SUNT DE ACORD ÎN SUNT TOTAL DE
- - 1 4 12 14
Astfel, din perspectiva cadrelor didactice titulare, se atestă o dinamică pozitivă la acest capitol, de la
rezistență pronunțată la demararea cursului spre acceptare și toleranță față de incluziune la final de
curs.
Prin chestionarele aplicate, a fost testată opinia titularilor de curs privind cauzele menținerii
dezinteresului pentru procesele de incluziune educațională la un anumit număr de studenți și
după studierea cursului EI.
Respondenții au menționat, în particular, următoarele:
 Persistența stereotipurilor vechi în domeniu, în condițiile unui proces episodic de sensibilizare;

 Complexitatea proceselor de incluziune educațională;
 Mediatizarea insuficientă a bunelor practici, implementate deja în instituții incluzive;
 Numărul insuficient de ore pentru cursul EI și teoretizarea excesivă în procesul de predare;
 Calitatea neadecvată, pe alocuri, a predării.
Suplimentar, respondenții au indicat factorii care, în opinia lor, ar contribui la perfecționarea

implementării cursului EI în formarea inițială de nivel universitar. La acest compartiment cel mai
frecvent au fost menționate următoarele:
 Majorarea numărului de ore/credite ECTS pentru cursul EI și completarea/aprofundarea

conținuturilor;
 Creșterea ponderii orelor practice;
 Organizarea stagiilor de practică în instituții cu practici incluzive (grădinițe, școli, centre de
plasament etc.);
 Asigurarea procesului educațional cu softuri educaționale și literatura necesară;
 Amenajarea/dotarea laboratoarelor cu tehnici asistive;
 Sensibilizarea permanentă a studenților, inclusiv prin implicarea în activități de voluntariat în
instituții incluzive;
 Pregătirea țintită în domeniu a cadrelor universitare, inclusiv a cadrelor didactice titulare ale
cursului EI.
În acest context, toți cei 31 de respondenți au menționat necesitatea actualizării/suplimentării/

aprofundării formării inițiale în domeniul EI.

Opiniile și sugestiile pentru perfecționarea conținuturilor cursului EI, generalizate pe sistem, sunt
reprezentate în caseta de mai jos:
CARE COMPONENTE ALE CURSULUI EI LE CONSIDERAȚI UTILE ȘI NECESARE?
Deși respondenții au scos în evidență anumite componente aplicative ca fiind deosebit de utile și necesare în
procesul de formare inițială a cadrelor didactice, ideea utilității tuturor componentelor cursului EI apare ca un fir
roșu în toate chestionarele.
Totodată, cadrele didactice titulare ale cursului EI, de altfel ca și studenții beneficiari, nu au identificat în unitatea
de curs EI, recomandată pentru implementare în universități de către ME, componente/compartimente inutile
pentru formarea competențelor necesare în domeniul EI.
CE COMPLETĂRI DE CONȚINUT AR CONTRIBUI LA ÎMBUNĂTĂȚIREA CURSULUI EI?
În opinia majorității respondenților, completările/modificările de conținut urmează să fie axate pe următoarele

direcții și subiecte:
a) Modernizarea conținuturilor în funcție de modificările în legislația națională și internațională;
b) Descrierea tehnologiilor și particularităților de incluziune pentru copiii cu diferite tipuri de dizabilități/CES;
c) Realizarea adaptărilor curriculare la diferite discipline școlare pentru copiii cu diverse CES;
d) Realizarea evaluării reușitei școlare a copiilor cu CES;
e) Ilustrarea subiectelor teoretice prin exemple/modele de bune practici, studii de caz, formulare/soluționare
de probleme etc.
Prin chestionarele aplicate a fost testată și opinia titularilor de curs privind specialitățile la care
este indicată formarea în domeniul EI. Astfel, potrivit datelor colectate, 100% din titulari consideră
deopotrivă absolut necesară formarea inițială pe problematica EI pentru toți studenții de la domeniul
14 Științe ale educației, precum și studenții de la alte specialități, care realizează suplimentar, la
solicitare, modulul psiho-pedagogic.
67 la sută din titulari menționează necesitatea formării în domeniul vizat și pentru studenții de la alte
domenii și specialități.
Deși opiniile respondenților privind domeniile și specialitățile cele mai indicate în acest sens
variază substanțial, au fost menționate următoarele 10 domenii pentru care, în viziunea titularilor
chestionați, planurile de învățământ/programele de studii urmează a fi suplimentate cu componenta
de formare în domeniul EI:
 Medicină  Științe sociale

 Asistență socială  Științe ale comunicării
 Administrație publică  Drept
 Științe umanistice  Științe economice
 Servicii publice  Arte
De menționat că 17% din respondenți susțin ideea formării din perspectiva incluzivă a studenților
de la toate specialitățile oferite la nivel universitar. Prin urmare, este cert faptul conștientizării de
către respondenți a necesității alfabetizării întregii societăți pe această dimensiune și, în special, a
persoanelor cu studii superioare.
Prin chestionarul aplicat, s-a realizat și diagnosticarea modului în care titularii de curs se autoevaluează
pe câteva poziții relevante domeniului. Datele generalizate denotă faptul că 100% din respondenți:
 confirmă cunoașterea prevederilor-cheie ale conceptului EI;

 consideră că au performanțe în predarea cursului EI;
 se consideră adepți conștienți ai conceptului EI;
 se percep drept motivați pentru implementarea EI.
În același timp, 84 la sută din ei (26 de persoane) afirmă că sunt promotori ai conceptului EI în
instituția în care activează.
Dată fiind importanța formării continue în domeniul EI a cadrelor didactice titulare pentru
asigurarea calității predării cursului EI, chestionarele au permis evaluarea opiniilor respondenților la
acest capitol.
Potrivit datelor colectate, problema formării continue în domeniu rămâne a fi una stringentă în
opinia a 29 din titularii chestionați, 25 din ei optând pentru calificativul „în mare parte” şi 2 – pentru
calificativul „parțial”.
81% 25
13% 4 În mare parte

Parțial
6% 2 Nesemnificativ
FIGURA 22. Importanța formării continue în domeniu, în viziunea titularilor cursului EI (pondere)
Respondenții au menționat următoarele forme de perfecționare realizate în domeniul EI:
 Stagiul de formare continuă oferit de către AO Lumos la lansarea cursului obligatoriu EI, 2012
(78%);
 Training-urile, seminarele, workshop-urile în domeniu în cadrul diverselor proiecte tematice
locale/Programului „Pas cu pas” (64%);
 Participările la conferințe științifice tematice internaționale în țară și peste hotare (24%);
 Participarea în calitate de parteneri în proiecte naționale/internaționale în domeniu (6%).
Cunoștințele obținute, competențele formate/dezvoltate în cadrul stagiilor de formare continuă/

perfecționărilor sunt apreciate în mare măsură (100%), fapt care denotă utilitatea acestora pentru
beneficiari.
CONCLUZII
1. Cadrele didactice titulare ale cursului EI cunosc cele mai importante documente
de politici, acte reglatoare/normative, inclusiv decizii ale ME în domeniul EI și le
utilizează ca și puncte de reper în activitatea didactică.
2. Respondenții se apreciază unanim drept adepți conștienți ai conceptului EI și motivați
pentru implementarea EI. 84% din ei se consideră promotori ai EI.
3. Toți respondenții (100%) apreciază:
 calitatea cursului EI, considerându-l necesar și util pentru formarea
competențelor viitoarelor cadre didactice, inclusiv 93,6% din ei – în foarte mare
și în mare măsură;

 conținuturile și volumul de informații din cursul EI ca fiind suficiente pentru
formarea unui specialist informat/pregătit în problematica EI, 71% din ei – în
foarte mare și în mare măsură;
 importanța cursului în formarea promotorilor EI în școală/societate/comunitate,
87% din ei – în foarte mare și în mare măsură.
4. Titularii de curs realizează anual schimbări/adaptări în curriculum-ul cursului EI,
preponderent în aspect de detaliere a conceptelor și prevederilor-cheie ale EI (71%)
și asigurare a conexiunii clare între finalitățile de studiu, conținuturi și strategiile
didactice utilizate (71%).
5. Respondenții optează pentru utilizarea în procesul de implementare a cursului EI
a materialelor/tehnologiilor didactice variate, cu accent pe interactivitate, lucru în
echipă etc. În opinia titularilor de curs, pentru formarea competențelor studenților, în
măsură mare sunt utile suporturile de curs (83,4%), ghidurile metodologice (61,3%),
studiile de caz (71%).
6. În opinia titularilor de curs, realizarea cursului EI a influențat diminuarea vizibilă
a nivelului de rezistență al studenților privind incluziunea copiilor cu CES în
învățământul general și creșterea nivelului de acceptare. Astfel, ponderea titularilor
care au sesizat predominant dezacordul studenților cu ideea menționată s-a redus de
la 45% înainte de realizarea cursului la cca. 3% la finalizarea cursului.
7. În opinia cadrelor didactice titulare, implementarea cursului EI a fost susținută și
facilitată în foarte mare/mare măsură de un șir de factori, în special:
 existența cadrului normativ cu prevederi explicite în domeniul EI (cca. 94%);
 identificarea și formularea distinctă a finalităților de studiu pentru cursul EI
(93,5%);
 elaborarea/editarea și repartizarea în universități a unității de curs EI în calitate
de suport în formarea inițială (cca. 81%);
 politica clară în domeniul EI implementată la nivel instituțional (77%);
 organizarea centralizată a formării titularilor cursului EI până la inițierea
predării acestuia (74,2%).
8. 100% din chestionați consideră obligatorie formarea în domeniul EI pentru viitoarele
cadre didactice, 67% – pentru studenții de la alte diverse domenii, iar 17% optează
pentru reconceptualizarea/completarea tuturor programelor de formare inițială de
nivel universitar din perspectiva incluzivă.
9. Formarea continuă a cadrelor didactice universitare în domeniul EI rămâne a fi o
problemă în opinia titularilor cursului EI, inclusiv în mare parte pentru 81% și parțial –
pentru 13% din respondenți.
3.2.3. CONSTATĂRI DIN PERSPECTIVA MANAGERILOR UNIVERSITARI
În procesul de chestionare au fost implicați 30 de manageri de diferite niveluri din cele 13
universități supuse evaluării. Nivelul de reprezentativitate pe instituții este reflectat în figura de mai
jos.
USPEE 2
USlavonă 1
ULIM 1
UnAȘM 2
AMTAP 1
US Tiraspol 3
USComrat 4
USM 3
USEFS 3
USTaraclia 1
FIGURA 23. Număr manageri chestionați pe instituții
Managerii chestionați reprezintă subdiviziuni importante ale universităților evaluate: 23% din
respondenți sunt în funcții de prorectori, 23% – decani/prodecani, 40% – șefi ai catedrelor
responsabile de furnizarea cursului, 10% – șefi ai departamentelor responsabile de calitate și cca.
3,3% (1 persoană) – șef subdiviziune formare continuă.
Șef departament formare continuă 1
Șefi structuri calitate 3
Șefi catedre 12
Decani/prodecani 7
Prorectori 7
FIGURA 24. Repartizare manageri după funcția deținută (număr persoane)

Respondenții au afirmat, în unanimitate, că sunt informați despre politicile în domeniul EI promovate
la nivel național:
 24 de persoane își apreciază nivelul de informare în mare măsură;

 6 persoane – parțial.
Respondenții au specificat principalele documente de politici, acte normative în domeniul EI,

demonstrând cunoașterea subiectului respectiv.
Marea majoritate a celor chestionați (27 de persoane) apreciază înalt nivelul de respectare a
programelor de stat și a cadrului normativ în domeniul EI în instituția pe care o reprezintă. Doar 3
respondenți au apreciat acest nivel cu calificativul „mediu”.
80% 90%
20% 10%
În mare măsură Parțial Nivel înalt Nivel mediu
FIGURA 25. Nivelul de informare despre politicile FIGURA 26. Nivelul de respectare a documentelor în
naționale în domeniul EI domeniul EI de nivel național
Potrivit datelor colectate, documentele de nivel național în domeniul vizat au condiționat adoptarea
la nivel instituțional a mai multor decizii cu referire la realizarea formării inițiale în domeniul EI.
Deciziile menționate de către respondenți vizează, în special, două aspecte:
 completarea planurilor de învățământ cu unitatea de curs EI (decizii ale senatelor universitare,

aprobate în perioada 2012-2015);
 aprobarea/actualizarea curriculum-ului pentru cursul EI (decizii la nivel de catedră/facultate,
aprobate anual).
În același timp, managerii chestionați nu au oferit informații despre eventuale decizii de orice nivel
aprobate în instituții pe alte diverse subiecte din domeniul EI, în special ce ţin de:
 inițierea și realizarea cursurilor de formare continuă pe problematica EI pentru cadrele

didactice din învățământul general, manageri şi cadre didactice universitare, inclusiv titularii
cursului EI;
 monitorizarea implementării cursului EI/formării inițiale în domeniul EI/formării continue în
domeniul EI la nivel instituțional/facultate/catedră.
Motivele acestui fenomen pot fi diferite: de la informarea insuficientă a respondenților la subiectele

menționate până la lipsa unor atare decizii în instituțiile respective. Este de neînțeles acest fapt, în
condițiile când, spre exemplu, 90% din respondenți consideră stringentă problema formării continue
pe problematica EI în instituția pe care o reprezintă.
Prin chestionarele aplicate s-a evaluat și opinia managerilor universitari privind factorii care
facilitează implementarea în instituții a cursului EI. Repartizarea respondenților, în funcție de
importanța acordată fiecărui factor, este următoarea:
Cadrul legislativ/normativ 19
aprobat și deciziile ME 9
cu prevederi explicite în 2
domeniul EI 0
12
Politica instituțională în
16
domeniul EI determinată și
2
implementată
0
Unitatea de curs EI elaborată/ 17

editată și repartizată în 10
universități 3
0
Obiective și finalități de 16
studiu pentru cursul EI 12
identificate și formulate 2
distinct 0
Formarea centralizată a 15
cadrelor titulare realizată 12
pînă la lansarea cursului 3
obligatoriu EI 0
Competențele profesionale 22
ale cadrelor didactice care 8
predau cursul EI 0
0
12
Accesul studenților la sursele
bibliografice relevante pentru 15
3
domeniul EI
0
Acorduri de parteneriat 8
semnate cu instituțiile care 16
prestează servicii în domeniul 5
EI în proces de implementare 1
În mică măsură Suficient În mare măsură În foarte mare măsură
FIGURA 27. Factorii care facilitează implementarea în instituție a cursului EI
Analiza datelor atestă următoarele:
 managerii au considerat drept factor determinant nivelul de pregătire profesională a cadrelor

didactice care predau cursul EI (73% – în foarte mare măsură; 27% – în mare măsură);
 pentru alți șase factori din listă, opiniile respondenților s-au plasat în diapazonul „în foarte
mare măsură – suficient”;
 pentru calificativul „în mică măsură” a optat doar un singur respondent cu referire la acordurile
de parteneriat inter-instituționale.

Ponderea fiecărui calificativ pe fiecare factor din listă este reprezentată în tabelul de mai jos:
NR. ÎN FOARTE MARE ÎN MARE ÎN MICĂ

CRT. FACTORI MĂSURĂ MĂSURĂ SUFICIENT MĂSURĂ DELOC
1. Cadrul legislativ/normativ aprobat și deciziile 63,3% 30,0% 6,7%

ME cu prevederi explicite în domeniul EI
2. Politica instituțională în domeniul EI 40,0% 53,3% 6,7%

determinată și implementată
3. Unitatea de curs EI elaborată/editată și 56,7% 33,3% 10,0%

repartizată în universități
4. Obiective și finalități de studiu pentru cursul EI 53,3% 40,0% 6,7%

identificate și formulate distinct
5. Formarea centralizată a cadrelor titulare 50,0% 40,0% 10,0%

realizată până la lansarea cursului obligatoriu EI
6. Competențele profesionale ale cadrelor 73,3% 26,7%

didactice care predau cursul EI
7. Accesul studenților la sursele bibliografice 40,0% 50,0% 10,0%

relevante pentru domeniul EI
8. Acorduri de parteneriat semnate cu instituțiile 26,7% 53,3% 16,7% 3,3%

care prestează servicii în domeniul EI în proces
de implementare
Astfel, constatăm aprecierea în foarte mare/mare măsură de către respondenți a:
 cadrului normativ aprobat în domeniul EI (93,3%);

 politicilor instituționale în domeniul EI în proces de implementare (93,3%);
 identificării și formulării obiectivelor și finalităților de studiu pentru cursul EI (93,3%);
 unității de curs EI elaborate, editate şi repartizate în universități (90%).
Managerii de diferite niveluri din instituțiile evaluate au specificat și câțiva factori care, în viziunea
lor, influențează negativ implementarea în instituții a cursului EI și formarea inițială în
domeniu:
 Număr redus/insuficient de ore/credite ECTS în planurile de învățământ pentru cursul EI (cca.

67%);
 Număr mic de ore pentru activități practice/de laborator (cca. 67%);
 Oferirea cursului EI în modul cu o altă disciplină (10%, UPS „I. Creangă”).
Conform datelor evaluării, toți managerii consideră necesară formarea în domeniul EI pentru
viitoarele cadre didactice, iar 93% din ei susțin necesitatea suplimentării/completării/aprofundării
formării inițiale în domeniul EI pentru categoria respectivă. În același timp, 90% din respondenți sunt
adepți ai extinderii formării inițiale din perspectiva incluzivă și pentru studenții de la alte domenii.
Deși părerile managerilor privind domeniile de studiu/domeniile de formare profesională/

specialitățile cele mai indicate pentru a fi implicate în acest proces sunt împărțite, respondenții au
specificat, cu o frecvență mai mare:
 Medicina  Științele sociale
 Asistența socială  Științele comunicării
 Administrația publică  Dreptul
De menționat că 30% din managerii chestionați s-au pronunțat pentru necesitatea asigurării formării
inițiale pe problematica EI pentru toți studenții din universități.
Studiul realizat atestă preocuparea managerilor universitari pentru asigurarea calității predării
cursului EI și, implicit, a calității formării inițiale în domeniul EI și promovarea culturii incluzive
la nivel de instituții. Aceștia sunt conștienți de necesitatea realizării mai multor acțiuni. Opiniile
respondenților s-au repartizat, după cum urmează:
NR.
CRT. ACȚIUNEA NR. PERSOANE %
1. Promovarea conceptului EI prin politicile și strategiile instituționale 25 83,3
2. Completarea/aprofundarea conținuturilor cursului EI 24 80,0
3. Extinderea listei cursurilor universitare predate din perspectiva EI 18 60,0
4. Dezvoltarea parteneriatelor viabile cu IÎS din țară și de peste hotare în 21 70,0

vederea preluării experienței avansate în domeniu
5. Realizarea planificată periodică a formării continue în domeniul EI a cadrelor 21 70,0

didactice care țin cursul EI
6. Creșterea numărului studenților implicați în programe de mobilitate la nivel 20 66,7

național/internațional în vederea preluării bunelor practici
7. Semnarea acordurilor de colaborare cu instituții ce prestează servicii 20 66,7

de incluziune în vederea creării unităților-bază de realizare a stagiilor
de practică a studenților, a organizării orelor practice și de laborator, a
promovării voluntariatului în rândul studenților etc.
8. Dezvoltarea mediului incluziv în instituție 19 63,3
9. Monitorizarea proceselor 20 66,7
Astfel, constatăm că managerii consideră prioritare în asigurarea calității în domeniul vizat:
 promovarea conceptului EI prin politicile și strategiile instituționale (83,3%);

 completarea/aprofundarea conținuturilor cursului EI (80%).
Totodată, în atenția managerilor chestionați este și realizarea periodică a formării continue în

domeniul EI a cadrelor didactice titulare ale cursului EI (70%).
De menționat că 30% din respondenți, reprezentanți din diferite instituții, au optat pentru întreaga
listă de acțiuni. Astfel, în general, se constată conștientizarea necesității unei abordări complexe a
domeniului atât pentru o perspectivă imediată, cât și medie.

CONCLUZII
1. 100% din managerii chestionați consideră că sunt informați despre politicile și cadrul
normativ în domeniul EI, promovat pe plan național, iar 90% din ei apreciază înalt
nivelul de respectare a prevederilor acestora în instituția pe care o reprezintă.
2. Majoritatea respondenților apreciază în foarte mare/mare măsură acțiunile
întreprinse la nivel național pentru asigurarea formării inițiale a cadrelor didactice în
domeniul EI. 93,3% din ei menționează, în egală măsură, cadrul normativ în domeniul
EI aprobat și implementat pe plan național și politicile în domeniul EI operaționalizate
și implementate la nivel instituțional. 90% din manageri apreciază în foarte mare/
mare măsură elaborarea/editarea și repartizarea în universități a unității de curs EI.
3. Managerii respondenți consideră prioritare în activitatea ulterioară:
 Promovarea conceptului EI prin politicile şi strategiile instituționale (83,3%);
 Completarea/aprofundarea conținuturilor cursului EI (80%);
 Extinderea listei cursurilor universitare predate din perspectiva EI (60%);
 Dezvoltarea parteneriatelor cu actori activi în domeniul de referință (70%).
4. 100% din managerii chestionați susțin necesitatea formării în domeniul EI, ca și parte
componentă obligatorie a programului de formare inițială universitară, a viitoarelor
cadre didactice. 90% din respondenți consideră necesară extinderea formării în
domeniul EI pentru studenții de la alte diverse domenii de formare profesională.
30% din manageri optează pentru formare inițială din perspectivă incluzivă a tuturor
studenților din învățământul superior.
5. Încadrarea planificată periodică a cadrelor didactice titulare ale cursului EI în
programe de formare continuă în domeniu rămâne a fi o prioritate pentru 70% din
managerii chestionați. Totodată, 90% din respondenți consideră stringentă problema
formării continue pe problematica EI pentru întreg personalul din universități.
3.2.4. PERCEPȚII ŞI ATITUDINI GENERALE
 În sistemul universitar se atestă, per total, o atitudine pozitivă a managerilor, cadrelor
didactice, studenților și audienților privind politicile statului în domeniul EI.
 Reprezentanții grupurilor-țintă consideră absolut necesară formarea inițială în domeniul EI
pentru viitoarele cadre didactice prin implementarea în universități a cursului EI, cu statut
obligatoriu: în foarte mare/mare măsură – 89% din studenții respondenți, 93,6% de cadre
didactice titulare şi 91% din managerii chestionați.
 100% din studenții chestionați au remarcat faptul că la finalizarea cursului și-au creat
o viziune generală privind esența și actualitatea promovării EI în Republica Moldova.
 Studenții apreciază cursul EI drept consistent, structurat logic, clar şi motivant, inclusiv
82,3% din respondenți în foarte mare sau mare măsură. De aceeași părere sunt şi 80,6% din
titularii cursului EI.
 Cca. 98% din studenții respondenți apreciază pozitiv calitatea predării cursului și cadrul
relațional în procesul predării acestuia.
 În opinia cadrelor didactice titulare și a studenților, cursul EI conține informații necesare și
utile pentru viitoarea activitate cu copiii cu CES: 81,6% din studenți şi 74,2% din cadrele
didactice titulare au apreciat în foarte mare sau mare măsură acest aspect.
 Atât studenții, cât și cadrele didactice titulare au remarcat formarea în procesul predării-
învățării-evaluării cursului EI a competențelor necesare pentru a promova și realiza EI în școală/
grădiniță – 88% din studenți şi, respectiv, 93,6% din cadrele didactice chestionate au
apreciat formarea competenţelor prin calificativul „în foarte mare sau mare măsură”.
 100% din studenți își doresc să fie create condiții pentru dezvoltarea în continuare a
competențelor în domeniul EI, să fie realizat echilibrul între teorie și practică, tehnologiile de
predare-învățare utilizate să fie interactive etc.
 Studenții respondenți au menționat creșterea, după studierea cursului, a interesului
propriu pentru domeniul EI: 76,3% din ei – în foarte mare/mare măsură, iar 18,4% – în
măsură suficientă.
 Studenții se declară gata să devină promotori ai EI în școală/grădiniță și în societate,
inclusiv 32,7% – în foarte mare măsură, 41,7% – în mare măsură, 22,6% – în măsură suficientă,
şi doar 3% – în măsură mică. 87% din cadrele didactice titulare, de asemenea, consideră că
studierea cursului EI contribuie în foarte mare și mare măsură la formarea promotorilor EI în
societate.
 După realizarea/finalizarea cursului EI, majoritatea studenților și-au modificat percepțiile
și viziunile asupra procesului de incluziune educațională în școala generală a copiilor
cu CES. Astfel, se constată o creștere de la 47% la 81% a ponderii respondenților care sunt
în general sau total de acord cu ideea incluziunii elevilor cu CES în învățământul general. În
paralel, s-a redus de cca. 5 ori, de la 16% la 3%, ponderea studenților care nu sunt de acord
într-o oarecare măsură cu această idee, şi de la 9% la 1% – ponderea studenților care nu sunt
de acord în general. Dinamica pozitivă de la rezistență, la demararea cursului, spre acceptare
față de incluziune, la final de formare, a fost confirmată şi de către titulari.
 Atât studenții, cât și cadrele didactice titulare și managerii consideră necesară și utilă
formarea inițială din perspectiva incluzivă și pentru studenții de la alte domenii/
specialități.
 Participarea cadrelor didactice care activează în sistem în formări continue periodice pe
problematica EI este considerată a fi o problemă stringentă de către 90 la sută din managerii
respondenți.

3.3. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ IMPLEMENTAREA CURSULUI EI
ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR
Reprezentanții grupurilor-țintă au menționat o serie de factori care, în opinia lor, influențează în

măsură diferită implementarea în IÎS a cursului EI și realizarea cu succes a formării inițiale în domeniu.
3.3.1. FACTORI CARE FACILITEAZĂ PROCESELE:

1. Cadrul legislativ/normativ aprobat și deciziile ME cu prevederi explicite în domeniul EI.
2. Unitatea de curs EI elaborată/editată și repartizată în universități.
3. Obiectivele și finalitățile de studiu pentru cursul EI identificate și formulate distinct în suportul
de curs.
4. Formarea centralizată a cadrelor titulare realizată până la lansarea cursului obligatoriu EI.
5. Competențele profesionale ale cadrelor didactice care predau cursul EI.
6. Politica instituțională în domeniul EI determinată și implementată.
7. Accesul studenților la surse bibliografice relevante din domeniul EI.
8. Parteneriatele cu instituțiile care prestează servicii în domeniul EI.
9. Proiectele de cercetare instituționale/proiectele internaționale pe problematica EI.
3.3.2. FACTORI-IMPEDIMENTE ÎN REALIZAREA PROCESELOR:

1. Reticența față de problematica EI în societate/în instituții.
2. Diminuarea importanței formării inițiale în domeniul EI din partea unor cadre didactice,
manageri din universități.
3. Numărul mic de ore preconizat pentru cursul EI ca și parte componentă obligatorie a
modulului psiho-pedagogic – standard de stat în formarea inițială a cadrelor didactice.
4. Predominarea în predarea cursului EI a aspectelor teoretice în defavoarea celor practice/
aplicative.
5. Implicarea redusă a studenților beneficiari în stagii organizate în instituții cu practici incluzive.
6. Insuficiența resurselor bibliografice în domeniu (nr. exemplare, inclusiv lipsa literaturii
specializate în limba rusă (US Taraclia, US Comrat, U Slavonă).
7. Valorificarea insuficientă a potențialului disciplinelor conexe domeniului EI.
8. Lipsa laboratoarelor special amenajate pentru aplicarea tehnologiilor asistive pentru diferite
categorii de copii cu CES.
9. Nivelul scăzut de motivație al cadrelor didactice universitare pentru studierea domeniului EI și
formarea continuă pe problematica EI.
3.3.3. FACTORII CARE POT CONTRIBUI LA PERFECȚIONAREA ȘI ASIGURAREA

DURABILITĂȚII PROCESELOR:
din perspectiva studenților beneficiari

1. Motivarea studenților pentru dobândirea/formarea competențelor în domeniul EI și studierea
cursului EI.
2. Asigurarea calității procesului de predare-învățare-evaluare. Consultarea periodică a opiniei
studenților cu referire la aceste procese.
3. Asigurarea interdisciplinarității și transdisciplinarității în procesul de predare a cursului EI.
4. Diversificarea strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare a cursului
EI.
5. Consolidarea componentei practice în procesul de predare-învățare a cursului EI, inclusiv prin
organizarea orelor de laborator și a stagiilor de practică în școli incluzive.
6. Completarea suplimentelor la diplomă ale absolvenților – beneficiari ai formării inițiale în
domeniul EI – cu informații privind competențele formate în cadrul cursului EI (pct. 4.2),
calificările suplimentare obținute, posibilitățile de angajare în câmpul muncii în serviciile și
structurile de suport educațional în școli (pct. 5.2) etc.
7. Stimularea participării studenților în realizarea cercetărilor în domeniul EI.
8. Organizarea la nivel instituțional a activităților tematice în domeniul EI (mese rotunde,
workshop-uri, training-uri etc.).
9. Implicarea studenților în activități de voluntariat pro-educație incluzivă.
din perspectiva cadrelor didactice

1. Actualizarea/completarea/suplimentarea conținuturilor cursului obligatoriu EI. Fortificarea
componentei aplicative.
2. Editarea cursului actualizat și repartizarea în instituțiile de învățământ superior.
3. Extinderea treptată a listei disciplinelor din planurile de învățământ predate din perspectiva EI.
4. Elaborarea resurselor educaționale în suportul cadrelor didactice/studenților.
5. Elaborarea și implementarea la nivel instituțional a unor programe de formare continuă a
cadrelor didactice universitare în aspect de predare din perspectiva EI.
6. Dezvoltarea parteneriatelor universităților cu instituții de învățământ preuniversitar cu practici
incluzive, cu desemnarea acestora în calitate de baze pentru orele de laborator/stagiile de
practică ale studenților.
7. Valorificarea posibilităților voluntariatului prin implicarea studenților în activități cu copiii cu
CES în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar, centrelor specializate funcționale la
nivel local, ONG-urilor specializate în domeniu etc.
din perspectiva managerilor universitari

1. Organizarea formării continue pe diverse subiecte ale EI pentru cadrele didactice și managerii
din universități.
2. Elaborarea și aplicarea la proiecte de consolidare a capacităților și dotare a mediului
universitar în vederea pregătirii eficiente în domeniul EI și creării mediului incluziv.
3. Perfectarea/completarea bazei de date instituționale și utilizarea indicatorilor pentru
proiectarea/ajustarea periodică a politicilor interne în domeniul EI.
4. Monitorizarea continuă a proceselor în derulare.

04 |
CONCLUZII
GENERALE
1. Analiza situației pe sistem denotă deschiderea IÎS din țară pentru promovarea EI prin
politicile instituționale proprii.
2. Decizia ME privind implementarea, cu statut obligatoriu, a cursului EI ca și parte componentă
a modulului psiho-pedagogic – standard de stat în formarea inițială a cadrelor didactice – a
fost una corectă și necesară.
3. IÎS respectă deciziile ME privind implementarea cursului EI şi formarea inițială în domeniul EI
la nivel universitar.
4. Statutul cursului EI inclus în programele de formare inițială, în temei, corespunde cu
recomandările ME.
5. Cursul obligatoriu EI se predă în baza metodologiei și conținuturilor recomandate de
către Minister. În același timp, nici o IÎS nu a valorificat orele de laborator, diminuând astfel
substanțial componenta aplicativă a cursului.
6. La nivel instituțional, cursul EI este asigurat, în mare parte, cu suportul curricular necesar,
accesibil studenților în format tipărit și/sau electronic.
7. Diversificarea ofertei de formare în domeniul EI prin cursuri mai consistente, cu un volum mai
mare de credite ECTS (3-6 credite ECTS), acțiuni realizate de către o parte din IÎS în contextul
autonomiei universitare, atestă conștientizarea importanței formării adecvate a specialiștilor
pentru constituirea unei societăți incluzive.
8. Dată fiind politica distinctă a ME privind promovarea implementării cursului obligatoriu EI
în universități, în perioada 2012-2016, în cadrul a 13 IÎS, cca. 11.800 de studenți au realizat
formarea inițială în domeniul EI.
9. Procesul de implementare a cursului EI a fost asigurat de 35 de cadre didactice universitare.
68 la sută din titularii cursului EI nu dețin deocamdată grade științifice, iar 74 la sută din
ei – titluri științifico-didactice, fapt care impune necesitatea unor acțiuni dirijate la nivel
instituțional pentru impulsionarea creșterii nivelului de calificare a specialiștilor angajați.
10. Implicarea IÎS în activități de formare continuă pentru cadrele didactice din învățământul
general este una modestă.
11. În scopul asigurării relevanței şi utilității programelor/modulelor de formare continuă
pe problematica EI pentru beneficiari, este necesară proiectarea acestora în funcție de
necesitățile în formare ale beneficiarilor.
12. Pentru impulsionarea și asigurarea durabilității proceselor în domeniul EI, în consens
cu documentele de politici și cadrul normativ aprobat și promovat la nivel național,
universitățile urmează să-și asume angajamente distincte și să le operaționalizeze prin
activități concrete în domeniu.
05 |
RECOMANDĂRI –
DIRECŢII DE ACŢIUNE
IMEDIATE ŞI DE
PERSPECTIVĂ
Rezultatele evaluării implementării cursului EI în formarea inițială a cadrelor didactice se prezintă
drept semnificative şi valoroase pentru eficientizarea proceselor de formare inițială în domeniul EI la
nivel universitar.
Drept urmare a analizei rezultatelor evaluării, pentru a asigura calitatea implementării cursului EI și,
la general, calitatea formării inițiale de nivel universitar, se propun o serie de recomandări – direcții
de acțiune imediate şi de perspectivă pentru toți actorii implicați în proces: Ministerul Educației,
instituțiile de învățământ superior, cadrele didactice universitare, ONG-urile active în domeniu.
A. PENTRU MINISTERUL EDUCAȚIEI

 Dezvoltarea/perfecționarea cadrului normativ privind formarea inițială a cadrelor didactice la
nivel universitar şi în domeniul EI.
 Definitivarea, cu consultarea obligatorie a angajatorilor, aprobarea şi implementarea Cadrului
Naţional al Calificărilor pentru specialitățile domeniului 14 Științe ale educației.
 Promovarea, în continuare, a modulului psiho-pedagogic în calitate de standard de stat în
formarea inițială a cadrelor didactice.
 Menținerea statutului obligatoriu pentru cursul EI ca și parte componentă a modulului psiho-
pedagogic.
 Actualizarea/aprofundarea/completarea conținuturilor unității de curs EI pentru instituțiile de
învățământ superior, cu accente pe componenta aplicativă (cu suportul ONG-urilor).
 Editarea cursului EI, inclusiv în varianta rusă (cu suportul ONG-urilor). Repartizarea unității de
curs în universități în calitate de suport în realizarea formării inițiale în domeniul EI.
 Stimularea IÎS, care realizează formarea inițială la domeniul 14 Științe ale educației, să elaboreze
și să implementeze programe de formare continuă în domeniul EI pentru diverse categorii de
cadre didactice din învățământul general.
 Monitorizarea periodică a respectării cadrului normativ privind formarea inițială şi continuă a
cadrelor didactice la nivel universitar și formarea inițială în domeniul EI.
RECOMANDĂRI – DIRECŢII DE ACŢIUNE IMEDIATE ŞI DE PERSPECTIVĂ 71

 Promovarea/susținerea cercetărilor științifice fundamentale și aplicative pe problematica EI.
 Organizarea sistematică, la nivel universitar, cu suport național și internațional, a activităților
științifice (conferințe, workshop-uri, întruniri metodice etc.) în domeniul EI.
 Solicitarea ANACIP a evaluării pentru acreditare, în mod prioritar, a programelor de la
domeniul 14 Științe ale educației, precum şi a programelor de formare continuă în domeniul EI,
care finalizează cu eliberarea certificatelor de recalificare.
 Facilitarea accesării actelor normative, documentelor de politici, altor materiale elaborate
pe plan național și internațional în domeniul EI prin crearea/completarea, pe pagina web a
Ministerului Educației, a unui directoriu specializat Educația incluzivă.
B. PENTRU INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR
la nivel de asigurare normativă şi politici:

 Implementarea în continuare a cursului EI, în formula recomandată de către ME, ca şi parte
componentă obligatorie a modulului psiho-pedagogic – standard de stat în formarea inițială a
cadrelor didactice.
 Realizarea integrală a modulului psiho-pedagogic, parte componentă a programului de
formare la specialitățile din domeniul 14 Științe ale educației, precum și oferit la solicitare,
suplimentar la programul de formare, studenților de la alte specialități.
 Completarea Cartei universitare, strategiilor instituționale/a departamentelor/facultăților/
catedrelor și planurilor de dezvoltare instituționale/a departamentelor/facultăților/catedrelor
cu angajamente și activități concrete pentru promovarea conceptului și problematicii EI.
la nivel de planificare curriculară:

 Suplimentarea/completarea/aprofundarea formării inițiale în domeniul EI a viitoarelor cadre
didactice prin integrarea aspectelor ce țin de EI în structura disciplinelor din modulul psiho-
pedagogic (modulele Pedagogie, Psihologie, Didactica disciplinei, Etica profesională, cursurile
opționale), precum și alte discipline din planurile de învățământ.
 Examinarea şi realizarea posibilităților de includere a cursului EI în planurile de învățământ/
programele de studii la specialitățile din domenii conexe.
 Extinderea/completarea treptată, după caz, a listei cursurilor universitare din planurile de
învățământ/programele de studii predate din perspectiva incluzivă pentru studenții de la
diverse domenii/specialități.
 Examinarea oportunității extinderii pachetelor de opțiuni pentru diversificarea programelor și
asigurarea pregătirii pentru noi poziții pedagogice (ex.: cadru didactic de sprijin etc.).
la nivel de asigurare a aplicabilității:

 Respectarea prevederilor normative şi consolidarea aspectelor practice/aplicative în cursul
obligatoriu EI prin valorificarea orelor de laborator.
 Asigurarea în cadrul stagiilor de practică a condițiilor pentru dezvoltarea/exersarea
competențelor de realizare a EI (prin obiective, activități, context educațional incluziv).
 Identificarea/stabilirea unităților-bază de realizare a stagiilor de practică pentru studenți, de
organizare a orelor practice și de laborator, a activităților de voluntariat etc., prin promovarea
parteneriatelor și semnarea acordurilor de colaborare cu instituții ce prestează servicii în
domeniul EI.
 Perfectarea suplimentelor la diplomă pentru beneficiarii formării inițiale în domeniul EI cu
indicarea competențelor suplimentare obținute și posibilităților de angajare în câmpul muncii
în calitate de psihopedagog, cadru didactic de sprijin etc.
la nivel extracurricular:
 Implementarea/extinderea practicilor de promovare a EI prin activități extracurriculare.
 Promovarea/încurajarea activităților de voluntariat ale studenților în instituții ce prestează
servicii în domeniul EI.
la nivel de capacitare a cadrelor:

 Inițierea/organizarea la nivel instituțional a programelor de formare continuă pentru
capacitarea cadrelor didactice universitare de la catedrele de profil și managerilor universitari
pe dimensiunea EI, pentru a forma atitudini adecvate, competențe de creare a mediului
universitar suportiv incluziunii.
 Inițierea şi dezvoltarea parteneriatelor cu instituții de formare continuă şi de cercetare, cu
ONG-uri naționale şi internaționale, cu alți actori relevanți.
la nivel de asigurare materială:

 Completarea fondului de carte al bibliotecilor universitare cu surse actualizate și relevante
pentru domeniul EI, inclusiv cu suportul de curs EI.
 Dezvoltarea mediului incluziv în instituții prin:
 construirea pantelor de acces;
 instalarea semnelor orientative în blocurile de studii pentru studenții cu dizabilități de văz;
 adaptarea mobilierului la necesitățile studenților cu dizabilități;
 completarea bibliotecii cu literatură specială pentru studenții cu dizabilități de văz;
 completarea mediatecii/bibliotecii cu suporturi speciale pentru studenții cu dizabilități de
auz;
 amenajarea spațiilor de odihnă pentru studenții cu dizabilități fizice-neuromotorii etc.
la nivel de management:
 Monitorizarea permanentă la nivel de instituție/facultate/catedră/structuri de calitate a
implementării cursului EI şi a formării inițiale în domeniul EI, pentru a asigura calitatea
proceselor.
 Consultarea periodică a studenților-beneficiari privind calitatea formării inițiale în domeniul EI,
în particular calitatea predării cursului obligatoriu EI.
 Completarea bazei de date instituționale cu date statistice primare/indicatori privind
procesele în domeniul EI.
 Dezvoltarea parteneriatelor viabile cu instituțiile de învățământ superior din țară și de peste
hotare în vederea preluării experienței avansate în domeniul EI.
 Elaborarea/implementarea proiectelor comune de consolidare a capacităților instituționale în
domeniul EI.
 Creșterea numărului mobilităților la nivel național/internațional pentru studenți și cadre
didactice în vederea preluării bunelor practici.
RECOMANDĂRI – DIRECŢII DE ACŢIUNE IMEDIATE ŞI DE PERSPECTIVĂ 73

C. PENTRU CADRELE DIDACTICE TITULARE
 Actualizarea curriculumului cursului EI din perspectiva centrării pe competențe și asigurării
interconexiunii dintre competențele curriculare.
 Consolidarea componentei aplicative prin completarea cursului EI cu materiale practice: studii
de caz, situații problemă, exemple de PEI etc.
 Diversificarea tehnologiilor și strategiilor educaționale (metode, tehnici, forme, mijloace)
utilizate/implementate în predarea cursului obligatoriu EI.
 Consultarea periodică a nivelului de satisfacție a studenților beneficiari.
 Integrarea, după caz, a finalităților de studiu ce țin de EI și a conținuturilor adecvate în
curriculumul disciplinelor predate, altele decât cursul obligatoriu EI.
 Examinarea posibilității extinderii cursurilor conexe care ar contribui la perfecționarea formării
inițiale universitare în domeniul EI.
 Participarea/implicarea în elaborarea materialelor didactice și științifice în domeniul EI.
 Elaborarea/participarea în proiecte de consolidare a capacităților în domeniul EI.
 Participarea în programe/activități de formare continuă în domeniul EI.
D. PENTRU PARTENERI, INCLUSIV ONG-URI ACTIVE ÎN DOMENIUL EI

Acordare de suport Ministerului Educației, participare directă/nemijlocită la:
 Actualizarea/completarea/aprofundarea conținuturilor cursului EI, unificat pentru instituțiile

de învățământ superior.
 Editarea unității de curs EI.
 Elaborarea și editarea altor suporturi de curs, ghiduri metodologice etc. în domeniul EI, inclusiv
traduse în limba rusă.
 Dezvoltarea parteneriatelor cu instituții de învățământ superior care asigură formarea inițială
și continuă a cadrelor didactice.
 Oferirea asistenței tehnice în deschiderea, în universități, a laboratoarelor dotate cu
echipamente specializate pentru aplicarea tehnologiilor asistive.
 Oferirea de contexte adecvate pentru organizarea orelor practice, stagiilor de practică ale
studenților.
 Acordarea de suport în organizarea stagiilor de formare continuă în domeniul EI pentru
cadrele didactice universitare de la catedrele de profil.
06 |
REFERINȚE
1. Codul Educației nr. 152 din 17.07.2014, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 319-324
din 24 octombrie 2014, art. 634.
2. Dublin Descriptors.
http://ecahe.eu/w/index.php/Dublin_Descriptors
3. Educație incluzivă. Unitate de curs. Colectiv de autori, Chișinău, 2012.
4. Europe 2020. A strategy for smart, sustainable and inclusive growth.

European Commission, Brussels
http://eur-lex.europa.eu.
5. Framework for Qualifications of the European Higher Education Area,

Bologna Working Group Report on Qualifications Frameworks, Copenhagen, 2005.
http://ecahe.eu/w/index.php/Framework_for_Qualifications_of_the_European_Higher_
Education_Area
6. Ghidul de implementare a Sistemului Național de Credite de Studiu. Ordinul ME nr. 140 din
25.02.2006.
http://www.edu.gov.md/ro/content/sistem-educational/acte-legislative-si-normative
7. Initial teacher education in Europe: an overview of policy issues, European Commission.

ET2020 Working Group on Schools Policy. 2014.
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/policy/strategic-framework/
expert-groups/documents/initial-teacher-education_en.pdf
8. Julia Hayes, Angela Cara, Evaluarea la mijloc de termen a rezultatelor proiectului „Dezvoltarea și
promovarea educației incluzive” implementat de „Lumos Foundation Moldova”, 2013.
9. Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru pregătirea cadrelor în

instituțiile de învățământ superior, ciclul I, Legea nr. 142 din 07.07.2005, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 101-103 din 29 iulie 2005, art. 476.
10. Plan-cadru pentru studii universitare (ciclul I – studii superioare de licență,

ciclul II – studii superioare de masterat, studii integrate), Ordinul ME nr. 455 din 03.06.2010.
REFERINȚE 75
11. Plan-cadru pentru studii superioare (ciclul I – Licenţă, ciclul II – Master, studii integrate,
ciclul III – Doctorat). Ordinul ME nr. 1046 din 29.10.2015.
http://www.edu.gov.md/ro/content/sistem-educational/acte-legislative-si-normative.
12. Programul de dezvoltare a educației incluzive, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 523 din
11.07.2011. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 114-116 din 15 iulie 2011, art. 589.
13. Recomandări-cadru pentru elaborarea Regulamentului instituțional privind organizarea

evaluării activității de învățare a studenților; Ordinul ME nr. 881 din 18.12.2009.
14. Regulamentul de organizare a studiilor în învățământul superior în baza Sistemului Național de

Credite de Studiu, Ordinul ME nr. 726 din 20.09.2010.
15. Regulamentul de organizare a studiilor în învățământul superior în baza Sistemului Național de

Credite de Studiu, Ordinul ME nr. 1046 din 29.10.2015.
16. Statement of the Fourth Bologna Policy Forum. Yerevan, 2015.

http://media.ehea.info/file/2015_Yerevan/74/8/Statement_of_the_Fourth_Bologna_Policy_
Forum_final_613748.pdf
17. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţie-2020”. Hotărârea Guvernului
nr. 944 din 14.11.2014, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 345-351 din 21 noiembrie 2014, art.
1014.
18. Yerevan communiqué. EHEA Ministerial Conference, Yerevan, 2015.

www.ehea.info
07 |
ANEXE
[ ANEXA 1 ]
AGENDA
pentru evaluarea implementării cursului Educație incluzivă (EI) în cadrul instituțiilor de învățământ superior
OBIECTIVE:
 Estimarea/diagnosticarea situației privind implementarea cursului EI la nivel instituțional;

 Colectarea informațiilor relevante pentru perioada 2012-2016 și stabilirea veridicității datelor;
 Estimarea evoluției procesului de implementare a cursului EI.
NR. CRT. DOMENII DE EVALUARE ASPECTE EVALUATE
I. Valori și politici 1. Reflectarea conceptului EI în Strategia instituției de învățământ superior/în Planul strategic de
instituționale în dezvoltare instituțională.
domeniul EI 2. Reflectarea conceptului EI în Carta universitară.
3. Examinarea subiectelor ce țin de formarea inițială în domeniul EI la diverse niveluri (în ședințele
Senatului/ședințele catedrei etc.).
II. Cadrul juridic de 1. Actele normative care reglementează procesul de includere, cu statut obligatoriu, a cursului EI în
implementare modulul psiho-pedagogic/de formare inițială în domeniul EI.
a cursului EI în 2. Respectarea actelor normative în vigoare care reglementează statutul cursului, durata, volumul
instituție în credite ECTS/ore, domeniile de formare profesională/specialitățile la care se oferă acesta,
repartizarea ore prelegeri/seminar/laborator/lucru individual.
III. Structuri 1. Facultatea care oferă cursul EI.

responsabile 2. Catedra responsabilă de oferirea cursului.
3. Subdiviziunea instituțională responsabilă de oferirea programelor de formare continuă în
domeniul EI.
IV. Planurile de Managementul procesului de completare a planurilor de învățământ cu unitatea de curs EI și

învățământ aprobarea acestora, conform procedurii stabilite:
1. Modalitate/proceduri de aprobare a planurilor de învățământ completate cu unitatea de curs EI
(examinarea/aprobarea planurilor de învățământ la ședințele Senatului).
2. Persoane responsabile de completarea planurilor de învățământ la nivel de catedră, facultate/
departament/instituție.
3. Respectarea criteriilor pentru furnizarea cursului obligatoriu EI, în special:
 statutul cursului/codificarea cursului;
 durata standard de studiu;
 volumul de muncă pretins studentului în ore/credite;
 ponderea componentelor (teorie și practică (în %));
 ponderea orelor de lucru individual în numărul total de ore și proporția
„ore-auditoriu – ore activitate individuală”;
 formă de evaluare finală.
4. Respectarea procedurilor de coordonare, înregistrare a planurilor.
5. Modalitate de evidență și păstrare a planurilor de învățământ în instituție.
ANEXE 77
NR. CRT. DOMENII DE EVALUARE ASPECTE EVALUATE
V. Curriculum-ul 1. Managementul procesului de elaborare/actualizare a Curriculumului pentru cursul EI în

pentru cursul EI perioada 2012-2016. Respectarea procedurilor de elaborare/aprobare/actualizare.
2. Structura curriculum-ului. Corespunderea acesteia recomandărilor ME.
3. Corespunderea structurii și conținutului Curriculum-ului conținutului cursului și finalităților de
studiu preconizate.
4. Accesibilitatea pentru studenți.
VI. Relevanța Se va identifica:

conținutului  prin aplicarea (1) Chestionarului pentru manageri, (2) Chestionarului pentru cadrul didactic
cursului EI și nivelul titular al cursului, (3) Chestionarului pentru studenți beneficiari ai cursului EI.
de acoperire a  în cadrul focus-grupurilor organizate în instituții (1 per instituție cu studenți formați în
necesităților de domeniul EI).
formare
VII. Formularea 1. Finalitățile de studiu sunt formulate clar, explicit pentru studenți.
și relevanța 2. Finalitățile de studiu identificate contribuie (suficient, insuficient) la formarea competențelor
finalităților de necesare cadrelor didactice pentru promovarea EI în activitatea profesională.
studiu
3. Gradul de corespundere a finalităților de studiu/rezultatelor învățării pentru cursul EI finalităților
de studiu/rezultatelor învățării ale programului de studii/CNC pentru domeniul respectiv.
VIII. Forme/metode de 1. Forme/metode de evaluare finală utilizate.

evaluare a activității 2. Forme/metode de evaluare curentă utilizate.
de învățare a
3. Modalități de feedback pentru studenți în procesul de învățare.
studentului
IX. Informații despre 1. Număr persoane titulare ale cursului EI în instituție.

cadrele didactice 2. Nivel pregătire profesională: domeniul de formare inițială (la nivel de licență și masterat), grad
titulare ale cursului științific, titlu științifico-didactic deținut.
EI
3. Anul angajării cadrului didactic în predarea cursului EI.
4. Realizarea demersului educațional: capacitatea de elaborare a obiectivelor și sarcinilor didactice
adecvate acestor obiective; tehnologii de predare/învățare/evaluare aplicate.
5. Participarea la activități de dezvoltare profesională/formare continuă în domeniul EI.
6. Gradul de informare privind noutățile din domeniul EI.
7. Contribuția personală la elaborarea materialelor didactice în domeniul EI.
X. Informații despre 1. Nr. studenți beneficiari ai cursului EI la ciclul I (licență).

studenți 2. Nr. studenți beneficiari ai cursului EI la ciclul II (masterat).
XI. Nivelul de satisfacție Se va identifica prin aplicarea Chestionarului pentru studenți și în cadrul focus-grupurilor
a studenților, organizate în instituții (1 per instituție).
beneficiari ai
cursului EI
XII. Oferta de cursuri de 1. Cursuri de formare continuă în domeniul EI oferite în perioada 2012-2016 pe ani.
formare continuă în 2. Număr beneficiari.
domeniul EI
XIII. Documentația 1. Documente ce ţin de organizarea și monitorizarea procesului educațional: Planul strategic/
Planul anual de activitate al instituției, rapoarte anuale de activitate, actele controalelor tematice și
frontale pe domeniul evaluat, registrul proceselor – verbale ale ședințelor Senatului etc.
2. Documentația cu referire la evidenta contingentului de studenți și situația academică:
liste nominale ale studenților beneficiari ai cursului EI, registre ale grupelor, carnete de note,
Suplimentul la diplomă etc.
XIV. Alte aspecte 1. Activități de creare a mediului incluziv în instituție.

2. Colaborarea/parteneriatele instituției/facultății/catedrei cu factorii interesați în realizarea
pregătirii în domeniul EI (modalități, forme, periodicitate etc.).
3. Elaborare/participare în proiecte în domeniul EI.
XV. Provocări Factori care influențează procesul de implementare a formării inițiale în domeniul EI.
XVI. Opinii, propuneri Sugestii, opinii privind realizarea formării inițiale/continue în domeniul EI.
[ ANEXA 2 ]
FORMULARE DE AUTOEVALUARE
1. Informație privind implementarea cursului obligatoriu Educație incluzivă (O),

în volum de 2 credite ECTS, parte componentă a modulului psiho-pedagogic (2012-2016)
denumirea instituției de învățământ)
CICLUL I (STUDII SUPERIOARE DE LICENȚĂ)
Facultatea Codul și Codul și Anul includerii Anul de Nr. studenți beneficiari ai cursului Alte
denumirea denumirea cursului în studii (pe ani de studii) informații
domeniului specialității Planul de la care relevante[*]
de formare învățământ se oferă 2012- 2013- 2014- 2015-
profesională cursul 2013 2014 2015 2016
Notă:
[*]
Se vor indica specialitățile din domeniul general de studii 14 Științe ale educației la care nu se oferă cursul Educație incluzivă (în caz dacă acestea
există)
CICLUL II (STUDII SUPERIOARE DE MASTERAT)
Facultatea Codul și Denumirea Anul includerii Anul de Nr. studenți beneficiari ai cursului Alte
denumirea programului cursului în studii informații
domeniului Planul de la care 2012- 2013- 2014- 2015- relevante
general de învățământ se oferă 2013 2014 2015 2016
studii cursul
2. Informație privind implementarea cursului Educație incluzivă în volum mai mare decât 2 credite ECTS
și/sau a cursurilor/modulelor conexe/aferente domeniului educație incluzivă (2012-2016)
CICLUL I (STUDII SUPERIOARE DE LICENȚĂ)
Facultatea Codul și Denumirea Statutul Nr. orc/ Forma de Nr. studenți beneficiari ai cursului Alte
denumirea cursului/ cursului/ Nr. credite evaluare (pe ani de studii) informații
specialității modulului modulului[*] ECTS relevante[**]
2012- 2013- 2014- 2015-
2013 2014 2015 2016
Note:
[*]
Se va indica statutul cursului/modulului: - obligatoriu (O)/opţionaI (A)/la libera alegere (L), fundamental (F)/de specialitate (S)/din componenta de
orientare la masterat la altă specialitate (M).
[**]
Dacă cursul/modulul respectiv a fost inclus în curricula universitară până la 01 septembrie 2012, se va indica, începând cu ce an de studii.
ANEXE 79
CICLUL II (STUDII SUPERIOARE DE MASTERAT)
Facultatea Codul și Denumirea Denumirea Statutul Nr. ore/ Forma Nr. studenți beneficiari ai Alte
denumirea programului cursului cursului[*] Nr. de cursului (pe ani de studii) informații
domeniului credite evaluare relevante[**]
general de ECTS 2012- 2013- 2014- 2015-
studii 2013 2014 2015 2016
Note:
[*]
Se va indica statutul cursului/modulului: obligatoriu (O)/opţionaI (A)/la libera alegere (L), fundamental (F)/de specialitate (S).
[**]
Dacă cursul/modulul respectiv a fost inclus în curricula universitară până la 01 septembrie 2012, se va indica, începând cu ce an de studii.
3. Informație privind cursurile de formare continuă în domeniul Educației incluzive,

oferite de către instituție (2012-2016)
Nr. Denumirea Nr. orc Nr. Forma de Categoria Nr. audienți ai cursului (pe ani) Alte informații
crt. cursului/ credite evaluare de relevante
modulului beneficiari 2012 2013 2014 2015 2016
1.
[ ANEXA 3 ]
LISTA EXPERȚILOR-EVALUATORI
NR. CRT. NUME, PRENUME INSTITUŢIA FUNCȚIA
1. Velișco Nadejda ME Șef Direcție Învățământ Superior și

Dezvoltare a Științei, dr., conf. univ.
2. Lisnic Elena ME Consultant superior, Direcția Învăţământ

Superior și Dezvoltare a Științei
3. Bucun Nicolae IȘE Director adjunct, dr. hab., prof. univ.
4. Bodorin Cornelia Expert EI, dr., conf. univ.
5. Dorgan Viorel USEFS Prorector, dr. hab., prof. univ.
6. Guțu Vladimir USM Decan, dr. hab., prof. univ.
7. Racu Aurelia UPS „I. Creangă” Dr. hab., prof. univ.
8. Ceban Adriana UPS „I. Creangă” Șef catedră, dr., conf. univ.
9. Priţcan Valentina US „Al. Russo” Bălţi Dr., conf. univ.
10. Pereteatcu Maria US „Al. Russo” Bălţi Dr., conf. univ.
11. Botnaru Valentina US Tiraspol Șef catedră, dr., conf. univ.
12. Mîslițchi Valentina US Tiraspol Dr., conf. univ.
13. Gonceariuc Svetlana USEFS Șef catedră, dr., conf. univ.
14. Cojocaru-Luchian Snejana US „B.P. Hasdeu” din Cahul Dr., conf. univ.
15. Rusnac Virginia CRAP Șef, dr., conf. univ.
16. Bulat Galina AO „Lumos Foundation Manager de proiect, dr.

Moldova”
17. Petrov Elena AO „Lumos Foundation Coordonator proiect, dr., conf. univ.
Moldova”
ANEXE 81
[ ANEXA 4 ]
CHESTIONAR PENTRU STUDENȚII, BENEFICIARI AI CURSULUI EDUCAȚIE INCLUZIVĂ (EI)
Drag(ă) student(ă)!
Acest chestionar este destinat studenților care au realizat cursul Educație incluzivă, în volum de 2 credite ECTS, 60
ore, recomandat universităților de către Ministerul Educației, începând cu anul universitar 2012-2013 în calitate
de parte componentă obligatorie a modulului psiho-pedagogic, standard de stat în formarea inițială a cadrelor
didactice.
În contextul implementării conceptului societății incluzive, promovat de către Consiliul Europei, în consens cu
prevederile documentelor de politici, Codului educației, actelor normative aprobate la nivel național în domeniul
educației incluzive, Ministerul Educației își propune să evalueze procesul de implementare a cursului obligatoriu
Educație incluzivă. Rezultatele chestionării și aprecierile vis-a-vis de calitatea cursului Educație incluzivă și
eficacitatea activităților didactice realizate de către titularii cursului vor fi utilizate în scopul identificării soluțiilor
pentru asigurarea creșterii calității formării inițiale în domeniul educației incluzive la nivel universitar.
În această ordine de idei, solicităm opiniile dvs. privind cursul Educație incluzivă și utilitatea acestuia pentru cariera
profesională ulterioară.
Chestionarul este anonim, astfel fiind garantată confidențialitatea informațiilor și opiniilor expuse de către
cei chestionați.
Contăm mult pe obiectivitatea și sinceritatea Dvs.
Menționăm, că nu există „răspuns corect” sau „răspuns incorect”. Dorim doar să aflăm, în baza răspunsurilor/
opțiunilor selectate din chestionar, ce credeți Dvs., în calitate de beneficiar al cursului Educație incluzivă, despre
subiectul evaluat.
Pentru întrebările de mai jos completați informația solicitată sau bifați varianta de răspuns care vă
caracterizează:
(indicați denumirea instituției de învăţământ superior)
Sex 

M 

F
Sunteți student/studentă la 

Ciclul I 

Ciclul II
Anul de studii 

Zi 

Frecvență redusă
Forma de învăţământ
Domeniul general de studii
Domeniul de formare profesională
Specialitatea (ciclu I)
Programul de studii (ciclul II)
La ce an s-a oferit/se oferă cursul EI?
Aţi finalizat studierea cursului EI? 


Da, toate compartimentele 

Câteva compartimente


Nici un compartiment
Nota finală la Cursul EI
Numărul de credite ECTS acordat
Pentru fiecare poziție din tabel, bifați aprecierea corespunzătoare pe care o considerați optimală:
ÎN FOARTE
MARE ÎN MARE ÎN MICĂ
A. Calitatea și utilitatea cursului EI
1. Cursul EI, recomandat de către ME, este consistent, structurat logic,

clar și motivant
2. Cursul EI conține un set de obiective și finalități de studiu clar

definite, orientate spre formarea de competențe profesionale în
domeniu
3. Repartizarea orelor pentru teorie, seminare/laborator și lucrul

individual este optimală
4. Cursul se bazează pe o bibliografie consistentă și actualizată
5. Cursul conține informații suficiente și utile pentru viitoarea activitate

cu copiii cu cerințe educaționale speciale
6. După studierea cursului EI interesul meu pentru domeniu a crescut
7. Cursul EI este un curs academic necesar
B. Calitatea predării cursului EI
1. Titularul cursului EI enunță de la început obiectivele didactice,

finalitățile de studiu și urmărește atingerea acestora
2. Cadrul didactic organizează interesant și eficient activitatea la

prelegeri/seminare/laborator
3. Explicațiile cadrului didactic la prelegeri/seminare/laborator sunt

clare
4. În predare cadrul didactic insistă pe aspectele dificile ale cursului

(reformulează explicațiile, folosește exemple concrete etc.)
5. Cadrul didactic predă cu pasiune și interes
6. Materialele didactice utilizate la curs sunt variate și utile
7. Prin maniera de lucru, cadrul didactic stimulează gândirea

independentă și spiritul critic
8. Cadrul didactic solicită opinia studenților referitor la modul de

predare
9. Cadrul didactic valorifică eficient timpul alocat pentru a explica

problematica cursului EI
C. Relaţia cadru didactic-student la cursul EI
1. Cadrul didactic stimulează implicarea activă a studenților în

activitatea de predare prin acceptarea întrebărilor și intervențiilor
acestora
2. Cadrul didactic are stabilite ore de consultație și este dispus să ofere

suport suplimentar studentului la solicitare
3. Cadrul didactic stimulează interesul studenților și implicarea în

activități precum proiecte, conferințe, cercuri științifice, cercetări in
domeniul EI
4. Prin comportament și atitudini proprii, cadrul didactic a avut o

influență pozitivă asupra sistemului meu de valori
ANEXE 83
ÎN FOARTE
MARE ÎN MARE ÎN MICĂ
5. Cadrul didactic tratează studenții cu respect și cordialitate
D. Evaluarea/examinarea în cadrul cursului EI
1. Modalitățile, criteriile și cerințele specifice de evaluare au fost

anunțate la demararea cursului
2. Cadrul didactic evaluează studenții în mod corect/imparțial/obiectiv,

bazându-se pe performanțe
3. Notele obținute pentru evaluările curente și evaluarea finală la

cursul EI reflectă nivelul real al cunoștințelor dvs.
4. Cerințele examenului la cursul EI au solicitat studenților realizarea

conexiunii teorie-practică
5. Cadrul didactic oferă feedback clar și constructiv studenților privind

progresele înregistrate după fiece formă de evaluare
E. Dezvoltarea abilităților/competențelor
1. Cursul EI mi-a oferit cunoștințe suficiente pentru a deveni un

specialist informat/pregătit în domeniu EI
2. La finalizarea cursului EI sunt capabil:
a) Să cunosc, să înțeleg și să explic principalele documente de politici și

acte legislative, teorii, concepții în domeniul EI;
b) Să studiez experiența internațională și modelele naționale de

dezvoltare a practicilor incluzive în învățământul general și să
selectez bune practici aplicabile în activitatea curentă
c) Să realizez evaluarea nivelului de dezvoltare a copilului
d) Să identific particularitățile de dezvoltare a copilului cu CES
e) Să aplic principiile abordării individualizate în toate activitățile ce

vizează procesul educațional
f) Să adaptez procesul educațional la necesitățile copiilor cu CES
g) Să elaborez și să realizez PEI, adaptări curriculare pentru copii cu

CES, integrați în învățământul general
h) Să valorizez copilul cu CES prin evidențierea potențialului acestuia
i) Să cunosc principiile de dezvoltare a parteneriatului socio-

educațional și ale managementului EI
j) Să posed și să formez și altora atitudini și percepții corecte privind EI
k) Să colaborez cu colegii, cadrele didactice, non-didactice și familiile

copiilor în procesul implementării EI
l) Să devin promotor al EI în școală și în societate
m) Să îmi actualizez/completez continuu cunoștințele în domeniul EI
n) Să-mi dezvolt continuu competențele necesare pentru realizarea/

promovarea EI
Vă rugăm să selectați variantele încercuind numărul de ordine.
Pentru fiecare poziție selectată din tabel, bifați aprecierea corespunzătoare pe care o considerați optimală:
Specificați materialele didactice/tehnologiile didactice utilizate în cadrul cursului EI și nivelul de utilitate a fiecărei
componente pentru formarea competențelor Dvs. în domeniu (sunt posibile mai multe variante de răspuns):
ÎN MARE MĂSURĂ PARȚIAL ÎN MĂSURĂ MICĂ DELOC
1. Suporturi de curs
2. Ghiduri metodologice
3. Prezentări PowerPoint
4. Fișe
5. Filme tematice
6. Studii de caz
7. Dezbateri
8. Asalt de idei
9. Simularea
10. Jocul de rol
11. Lucrul în echipă
12. Altele (indicați)
Vă rugăm să încercuiți cifra care corespunde cel mai mult cu opinia dvs., la fiecare din afirmațiile care
urmează:
1. Înainte de realizarea/finalizarea cursului EI, în ce măsură erați de acord cu ideea incluziunii elevilor cu cerințe
educaționale speciale în învățământul general?
NU ERAM DE ACORD ERAM DE ACORD

NU ERAM DELOC DE NU ERAM DE ACORD ÎNTR-O OARECARE ÎNTR-O OARECARE ERAM DE ACORD ÎN ERAM TOTAL DE
1 2 3 4 5 6
     
2. Acum, după realizarea/finalizarea cursului EI, în ce măsură sunteți de acord cu ideea incluziunii copiilor cu
cerințe educaționale speciale în învățământul general?

1 2 3 4 5 6
     
ANEXE 85
Vă rugăm să vă expuneți opinia și să veniți cu sugestii pentru perfecționarea conținuturilor cursului EI:
Care componente ale cursului EI le considerați utile și necesare?
Care componente ale cursului EI nu sunt utile?
Ce completări ar contribui la îmbunătățirea cursului EI?
De ce ați mai avea nevoie Dvs. pentru ca în perioada activității ulterioare în școală să realizați cu succes
incluziunea educațională a copiilor cu cerințe educaționale speciale?
Data completării chestionarului ____/____/______
MULŢUMIM PENTRU COLABORARE!
[ ANEXA 5 ]
CHESTIONAR PENTRU CADRELE DIDACTICE TITULARE ALE CURSULUI EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
Acest chestionar este destinat cadrelor didactice din instituțiile de învățământ superior care oferă studenților
cursul obligatoriu Educație incluzivă (EI), în volum de 2 credite ECTS (60 ore), implementat în universități conform
Ordinului Ministerul Educației, în calitate de parte componentă obligatorie a modulului psiho-pedagogic, standard
de stat în formarea inițială a cadrelor didactice.
prevederile documentelor de politici și actelor legislative/normative aprobate la nivel național în domeniul
educației incluzive, Ministerul Educației își propune să evalueze procesul de implementare a cursului obligatoriu
Educație incluzivă și să identifice soluții pentru asigurarea creșterii calității formării inițiale în domeniul educației
incluzive la nivel universitar. În această ordine de idei, solicităm opiniile dvs. vis-a-vis de acest subiect.
Chestionarul este anonim. Contăm mult pe obiectivitatea și sinceritatea Dvs. Menționăm că nu există
răspunsuri corecte/incorecte. Contează opinia Dvs.
La întrebările deschise încercați să răspundeți cât mai argumentat și concis.
caracterizează:
(indicați denumirea instituției de învăţământ superior)
Sex 

M 

F
Vârsta, ani
Gradul științific
Anul conferirii
Titlul științifico-didactic
Anul confirmării/reconfirmării
Vechimea în muncă în învăţământul superior
Indicați din ce an de studii sunteți titular

al cursului obligatoriu EI
1. Sunteți informat despre politicile în domeniul EI promovate la nivel național:
în mare măsură parțial în măsură mică

 
 
2. Enumerați documentele de politici, actele reglatoare/normative, deciziile Ministerului Educației în domeniu:
ANEXE 87
3. Indicați opțiunile prin care se asigură formarea inițială în domeniul EI în instituția dvs. (sunt posibile mai multe
variante de răspuns):

 cursul obligatoriu EI, în volum de 2 credite ECTS, parte componentă a modulului psiho-pedagogic;
 cursul EI, în volum de 2 credite ECTS, cu statut opțional (A) sau la libera alegere (L)
 cursul obligatoriu EI în volum mai mare decât 2 credite ECTS;
 cursuri conexe domeniului EI;
 modulul EI integrat în discipline pedagogice (ex.: Didactica disciplinei, Psihologie, Pedagogie etc.)
 Altele
4. Specificați opinia Dvs . vis-a-vis de următoarele afirmații:

A. Calitatea și utilitatea cursului EI
1. Cursul EI, recomandat de către Ministerul Educației, este consistent

și structurat logic
2. Cursul EI conține un set de obiective și finalități de studiu clar

definite, orientate spre formarea de competențe profesionale în
domeniu
3. Cursul conține informații suficiente și utile pentru viitoarea activitate

cu copiii cu cerințe educaționale speciale
4. Repartizarea orelor pentru teorie, seminare/laborator și lucrul

individual este optimală
5. Cursul se bazează pe o bibliografie consistentă și actualizată
6. Cursul EI este un curs academic necesar
7. Cursul EI contribuie la dobândirea competențelor necesare cadrului

didactic pentru activitatea profesională în școală
B. Dezvoltarea abilităților/competențelor
1. Cursul EI oferă cunoștinţe suficiente pentru a deveni un specialist

informat/pregătit în domeniu EI
2. La finalizarea cursului EI studenții sunt capabili:
a) Să cunoască, să înțeleagă și să explice principalele documente de

politici și acte legislative, teorii, concepții în domeniul EI
b) Să studieze experiența internațională și modelele naționale de

dezvoltare a practicilor incluzive în învăţământul general și să
selecteze bune practici aplicabile în activitatea curentă
c) Să realizeze evaluarea nivelului de dezvoltare a copilului
d) Să identifice particularitățile de dezvoltare a copilului cu CES
e) Să aplice principiile abordării individualizate în toate activitățile ce

vizează procesul educațional
f) Să adapteze procesul educațional la necesitățile copiilor cu CES
g) Să elaboreze și să realizeze PEI, adaptări curriculare pentru copii cu

CES, integrați în învăţământul general
h) Să valorizeze copilul cu CES prin evidențierea potențialului acestuia
i) Să cunoască principiile de dezvoltare a parteneriatului socio-

educațional și ale managementului EI
j) Să posede și să formeze și altora atitudini și percepții corecte privind

EI
k) Să colaboreze cu colegii, cadre didactice, non-didactice și familiile

copiilor în procesul implementării EI
l) Să devină promotori al EI în școală și în societate
m) Să își actualizeze/completeze continuu cunoștințele în domeniul EI
n) Să-și dezvolte continuu competențele necesare pentru realizarea/

promovarea EI
Pentru fiecare întrebare completați informația solicitată și/sau bifați aprecierea corespunzătoare pe care o
considerați veridică/optimală:
5. Indicați anul aprobări curriculumului cursului EI _______
6. Ce schimbări/adaptări ați introdus pe parcurs în curriculumul cursului EI, ținând cont de specificul instituției și
viziunea dvs. pedagogică (sunt posibile mai multe variante de răspuns):

 Am concretizat finalitățile de studiu ale cursului
 Am detaliat conceptele și prevederile-cheie ale EI
 Am stabilit mai clar conexiunile dintre finalitățile de studiu, conținuturi și strategiile didactice
 Am reconsiderat raportul orelor pentru prelegeri, seminare și laborator
 Am stabilit mai clar conexiunile interdisciplinare și pluridisciplinare: cu teoria generală a instruirii, teoria
generală a educației, psihologia educațională, tehnologiile didactice etc.
 Am promovat mai insistent strategiile didactice interactive și de cercetare
 Altele
7. Specificați suporturile, ghidurile metodologice etc. pentru cursul EI care au fost elaborate și se implementează la
nivel de instituție
Vă rugăm să selectați variantele încercuind numărul de ordine. Pentru fiecare poziție selectată din tabel,
bifați aprecierea corespunzătoare pe care o considerați optimală:
ANEXE 89
8. Specificați materialele didactice/tehnologiile didactice utilizate în cadrul cursului EI și nivelul de utilitate a fiecărei
componente pentru formarea competențelor studenților în domeniu (sunt posibile mai multe variante de răspuns):
ÎN MARE MĂSURĂ PARȚIAL ÎN MĂSURĂ MICĂ DELOC
1. Suporturi de curs
2. Ghiduri metodologice
3. Prezentări PowerPoint
4. Fișe
5. Filme tematice
6. Studii de caz
7. Dezbateri
8. Asalt de idei
9. Simularea
10. Jocul de rol
11. Lucrul în echipă
12. Altele (indicați)
considerați veridică/optimală:
9. În opinia Dvs. suporturile adiționale/tehnologiile didactice pentru cursul EI asigură oportunitățile de predare-
învățare-evaluare eficientă a cursului dat:
în mare măsură parțial în măsură mică deloc

 
  
10. Specificați alte cursuri în domeniul EI ale cărui titular sunteți (indicați denumirea cursului conform Planului de
învăţământ):
1.
Număr ore Număr credite ECTS
Statutul cursului: 

obligatoriu (O) 

opţional (A) 

la libera alegere (L)
2.



3.



11. Care în opinia Dvs. sunt factorii care facilitează implementarea în instituție a cursului EI și realizarea cu succes a
formării inițiale în domeniul EI:
NR. ÎN FOARTE ÎN MARE ÎN MICĂ

CRT. FACTORI MARE MĂSURĂ MĂSURĂ SUFICIENT MĂSURĂ DELOC
1. Cadrul legislativ/normativ aprobat și deciziile Ministerului

Educației cu prevederi explicite în domeniul EI
2. Politica instituțională în domeniul EI determinată și

implementată
3. Unitatea de curs EI elaborată/editată și repartizată în

universități
4. Obiective și finalități de studiu pentru cursul EI identificate și

formulate distinct
5. Formarea centralizată a cadrelor titulare realizată până la

lansarea cursului obligatoriu EI
6. Competențele profesionale ale cadrelor didactice care predau

cursul EI
7. Accesul studenților la sursele bibliografice relevante pentru

domeniul EI
8. Acorduri de parteneriat semnate cu instituțiile care prestează

servicii în domeniul EI în proces de implementare
Pentru întrebările care urmează completați informația solicitată:
Alți factori:
12. Care în opinia Dvs. sunt factorii care influențează negativ implementarea în instituție a cursului EI și formarea
inițială în domeniu?
Vă rugăm să încercuiți cifra care corespunde cel mai mult cu opinia dvs., la fiecare din afirmațiile care
urmează:
13. Înainte de realizarea/finalizarea cursului EI, în ce măsură studenții erau de acord cu ideea incluziunii elevilor cu
NU ERAU DE ACORD ERAU DE ACORD

NU ERAU DELOC DE NU ERAU DE ACORD ÎNTR-O OARECARE ÎNTR-O OARECARE ERAU DE ACORD ÎN ERAU TOTAL DE
1 2 3 4 5 6
     
ANEXE 91
14. După realizarea/finalizarea cursului EI, în ce măsură studenții sunt de acord cu ideea incluziunii copiilor cu

1 2 3 4 5 6

     
considerați optimală:
15. Care în opinia Dvs. sunt cauzele faptului că după studierea cursului EI o parte din studenți nu manifestă interes
pentru procesele de incluziune educațională?
16. Care, în opinia Dvs. sunt factorii care ar contribui la perfecționarea implementării cursului obligatoriu EI în
formarea inițială universitară?
17. Considerați necesară suplimentarea/completarea/ aprofundarea formării inițiale în domeniul EI a viitoarelor

cadre didactice?
da nu

 

18. Vă rugăm să vă expuneți opinia și să veniți cu sugestii pentru perfecționarea conținuturilor cursului EI:
Care componente ale cursului EI le considerați utile și necesare?
Care componente ale cursului EI nu sunt utile?
Ce completări ar contribui la îmbunătățirea cursului EI?
19. Specificați tehnologiile și strategiile educaționale, utilizarea cărora în opinia Dvs., ar contribui la perfecționarea
implementării cursului EI în formarea inițială universitară?
20. De ce ați mai avea nevoie Dvs. pentru ca în perioada activității ulterioare să realizați cu succes obiectivele
cursului EI și să contribuiți la perfecționarea formării inițiale a viitorilor specialiști în domeniul EI?
21. Considerați necesară formarea în domeniul EI (sunt posibile ambele variante de răspuns):
 doar pentru studenții de la domeniul 14 Științe ale educației
 și pentru studenții de la alte domenii
22. Dacă considerați necesară formarea în domeniul EI pentru studenții de la diverse domenii, indicați aceste
domenii/specialități:
23. Dvs., personal, ați spune că:

 Sunteți adept conștient al conceptului EI
 Cunoașteți prevederile-cheie ale conceptului EI
 Sunteți motivat pentru implementarea EI
 Aveți performanțe în predarea cursului EI
 Sunteți promotor al conceptului EI în cadrul instituției în care activați
Pentru concluzii, observații, sugestii vă rugăm să folosiți acest spațiu
ANEXE 93
24. Precizați în ce măsură considerați stringentă problema formării continue a cadrelor didactice care asigură
predarea cursului EI în instituția Dvs.:
în mare parte parțial nesemnificativ

 
 
25. Indicați stagiile de formare continuă pe problematica EI pe care le-ați realizat, începând cu anul 2012:
Anul realizării, durata în ore, nr. credite, instituția prestatoare
1.
2.
...
26. Considerați că subiectele abordate în cadrul stagiilor de formare continuă au fost:

 interesante și relevante pentru activitatea de predare
 interesante dar cu aplicare practică redusă
 interesante dar fără importanță practică pentru activitatea mea profesională
 puțin interesante/relevante
 complet neinteresante/irelevante
27. Considerați că cunoștințele obținute, competențele formate/dezvoltate în cadrul stagiilor de formare continua
ați reușit să le puneți în aplicare în procesul de predare a cursului EI:
în mare măsură parțial în măsură mică deloc

 
  
[ ANEXA 6 ]
CHESTIONAR
pentru manageri privind formarea în domeniul educației incluzive la nivel universitar
Acest chestionar este destinat managerilor (prorector activitate didactică/asigurarea calității, șef catedră) din
instituțiile de învăţământ superior, care conform Ordinului Ministerului Educației oferă, cu statut obligatoriu, cursul
Educație incluzivă (EI), în volum de 2 credite ECTS, 60 ore, în calitate de parte componentă obligatorie a modulului
psiho-pedagogic, standard de stat în formarea inițială a cadrelor didactice.
prevederile documentelor de politici, actelor normative aprobate la nivel național în domeniul educației incluzive,
Ministerul Educației își propune să evalueze procesul de implementare a cursului obligatoriu Educație incluzivă
și să identifice soluții pentru asigurarea creșterii calității formării inițiale în domeniul educației incluzive la nivel
universitar.
În această ordine de idei, solicităm opiniile dvs. privind managementul implementării cursului Educație incluzivă.
Chestionarul este anonim. Contăm mult pe obiectivitatea și sinceritatea Dvs.
caracterizează:
(indicați denumirea instituției de învăţământ)
Sex 

M 

F Vârsta, ani
Funcția
Vechimea în muncă în funcția dată
Vechimea în activitate pedagogică
Gradul științific
Anul conferirii
Titlul științifico-didactic
Anul confirmării/reconfirmării
Formare continuă în domeniul educației incluzive

(indicați anul realizării, nr. ore, nr. credite, instituția
prestatoare)
Pentru fiecare întrebare, bifați aprecierea corespunzătoare pe care o considerați veridică/optimală sau
completați informația solicitată:
1. Specificați opțiunile prin care se asigură formarea în domeniul EI în cadrul instituției pe care o reprezentați (sunt
posibile mai multe variante de răspuns):
 cursul EI, în volum de 2 credite ECTS, parte componentă a modulului psiho-pedagogic, cu statut
obligatoriu
 cursul EI, în volum de 2 credite ECTS, cu statut opțional (A) sau la libera alegere (L)
ANEXE 95
 cursul EI în volum mai mare decât 2 credite ECTS
 cursuri conexe domeniului EI
 modulul EI integrat în discipline pedagogice (ex.: Didactica disciplinei, Psihologie, Pedagogie etc.)
 cursuri de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar
 Altele
2. Sunteți informat despre politicile în domeniul EI promovate la nivel național:
în mare măsură parțial în măsură mică

 
 
3. Enumerați documentele de politici, actele reglatoare/normative, deciziile Ministerului Educației în domeniul EI:
4. Indicați nivelul (instituțional/la nivel de facultate/la nivel de catedră) și tipul documentului/deciziei adoptate în
instituție cu referire la realizarea formării inițiale și/sau formării continue în domeniu EI/implementarea cursului
obligatoriu EI: (Strategia de dezvoltare a Universității/Strategia de dezvoltare a facultății, Carta Universitară,
regulamente instituționale, decizii ale Senatului, ordine interne etc.):
a. decizii privind completarea planurilor de studii:
b. decizii cu referire la elaborarea Curriculum-ului cursului EI:
c. decizii ce vizează formarea continuă a cadrelor didactice universitare în domeniul EI:
d. decizii ce vizează formarea continuă în domeniu a cadrelor didactice titulare ale cursului EI:
e. decizii ce vizează inițierea și realizarea cursurilor de formare continuă în domeniul EI pentru cadrele didactice
din învăţământul general
f. decizii ce vizează monitorizarea implementării cursului EI/formării inițiale în domeniul EI/formării continue în
domeniul EI
g. alte
5. Desemnați nivelul de respectare a programelor de stat/cadrului normativ/deciziilor Ministerului Educației în
domeniul EI de către instituția pe care o reprezentați:
înalt mediu scăzut

 
 
6. Care în opinia Dvs. sunt factorii care facilitează implementarea în instituție a cursului EI și realizarea cu succes a
formării inițiale în domeniul EI:
ÎN FOARTE
NR. MARE ÎN MARE ÎN MICĂ
CRT. FACTORI MĂSURĂ MĂSURĂ SUFICIENT MĂSURĂ DELOC
1. Cadrul legislativ/normativ aprobat și deciziile

Ministerului Educației cu prevederi explicite în domeniul
EI
2. Politica instituțională în domeniul EI determinată și

implementată
3. Unitatea de curs EI elaborată/editată și repartizată în

universități
4. Obiectivele și finalitățile de studiu pentru cursul EI

identificate și formulate distinct
5. Formarea centralizată a cadrelor titulare realizată până

la lansarea cursului obligatoriu EI
6. Competențele profesionale ale cadrelor didactice care

predau cursul EI
7. Accesul studenților la sursele bibliografice relevante

pentru domeniul EI
8. Acordurile de parteneriat semnate cu instituțiile

care prestează servicii în domeniul EI în proces de
implementare
Pentru întrebările care urmează completați informația solicitată:
Alți factori:
7. Care în opinia Dvs. sunt factorii care influențează negativ implementarea în instituție a cursului EI și formarea
inițială în domeniu?
ANEXE 97
Pentru fiecare întrebare, bifați aprecierea corespunzătoare pe care o considerați optimală și/sau completați
informația solicitată:
8. Considerați necesară suplimentarea/completarea/aprofundarea formării inițiale în domeniul EI a viitoarelor

cadre didactice?
da nu

 

9. Considerați necesară formarea în domeniul EI (sunt posibile ambele variante de răspuns):
 doar pentru studenții de la domeniul 14 Științe ale educației
 și pentru studenții de la alte domenii
10. Dacă considerați necesară formarea în domeniul EI pentru studenții de la diverse domenii, indicați aceste
domenii/specialități:
11. Precizați în ce măsură considerați stringentă problema formării continue a cadrelor didactice titulare ale
cursului EI în instituția Dvs.:

 
 
12. Specificați care în opinia Dvs. sunt acțiunile necesar a fi întreprinse în instituție pentru a asigura calitate în
implementarea cursului obligatoriu EI și pentru a eficientiza formarea inițială a studenților în domeniul EI:
 Promovarea conceptului de EI prin politicile și strategiile instituționale
 Completarea/aprofundarea conținuturilor cursului EI
 Extinderea listei cursurilor universitare predate din perspectiva EI
 Dezvoltarea parteneriatelor viabile cu instituțiile de învățământ superior din țară și de peste hotare în
vederea preluării experienței avansate în domeniu
 Realizarea planificată periodică a formării continue în domeniul EI a cadrelor didactice care țin cursul EI
 Creșterea numărului studenților implicați în programe de mobilitate la nivel național/internațional în

vederea preluării bunelor practici
 Semnarea acordurilor de colaborare cu instituții ce prestează servicii de incluziune în vederea creării

unităților-bază de realizare a stagiilor de practică a studenților, a organizării orelor practice și de
laborator, a promovării voluntariatului în rândul studenților etc.
 Dezvoltarea mediului incluziv în instituție
 Monitorizarea proceselor
 Alte acțiuni:
13. Apreciați nivelul la care instituția Dvs. poate să asigure condiții pentru incluziunea educațională și formarea
inițială a studenților cu dizabilități:

 
 
14. Enumerați deciziile aprobate la nivel instituțional care favorizează crearea mediului incluziv în instituție
15. Indicați ce acțiuni s-au realizat la nivel instituțional pentru a asigura crearea unui mediu incluziv:
 adaptarea mobilierului la necesitățile studenților cu dizabilități
 construirea pantelor de acces
 instalarea semnelor orientative în blocurile de studii pentru studenții cu dizabilități de văz
 completarea bibliotecii cu literatură specială pentru studenții cu dizabilități de văz
 completarea mediatecii/bibliotecii cu suporturi speciale pentru studenții cu dizabilități de auz
 amenajarea spațiilor de odihnă pentru studenții cu dizabilități fizice-neuromotorii
 altele (indicați)
ANEXE 99
[ ANEXA 7 ]
LISTA
instituțiilor de învățământ superior care oferă cursuri în domeniul EI în formarea inițială a
studenților și cursuri de formare continuă în domeniu
INSTITUȚII CARE
INSTITUȚII CARE IMPLEMENTEAZĂ CURSURI INSTITUȚII CARE OFERĂ
IMPLEMENTEAZĂ COMPLEMENTARE ÎN CURSURI DE FORMARE
CURSUL OBLIGATORIU EI DOMENIUL EI CONTINUĂ ÎN DOMENIUL EI
1. UPS „I. Creangă”   
2. US Tiraspol   
3. US „Al. Russo” Bălți   
4. US „B.P. Hasdeu” Cahul   
5. US Comrat  
6. US „G. Țamblac” Taraclia 
7. USEFS 
8. USM  
9. AMTAP 
10. UAȘM 
11. ULIM   
12. U Slavonă  
13. USPEE „C. Stere” 
12 9 5

Implementarea Cursului EI in Formarea Cadrelor Didactice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Implementarea Cursului EI in Formarea Cadrelor Didactice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Acest Raport a fost elaborat în cadrul Proiectului „Dezvoltarea și promovarea educației

incluzive”, implementat de AO „Lumos Foundation Moldova”, în comun cu Ministerul

Raportul prezintă rezultatele evaluării implementării cursului Educație incluzivă în

Design: Bons Offices

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

ANACIP Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional

AȘM Academia de Științe a Moldovei

CDS Cadru didactic de sprijin

CES Cerințe educaționale speciale

CNC Cadrul Național al Calificărilor

CMI Comisie multidisciplinară intrașcolară

CREI Centru de resurse pentru educație incluzivă

ECTS Sistemul European de Credite de Studiu Transferabile

IÎS Instituții de învățământ superior

ONG Organizație neguvernamentală

PEI Plan educațional individualizat

AMTAP Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice

IȘE Institutul de Științe ale Educației

USM Universitatea de Stat din Moldova

UnAȘM Universitatea Academiei de Științe a Moldovei

USEFS Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport

ULIM Universitatea Liberă Internațională din Moldova

USPEE Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „C. Stere”

UPS Universitatea Pedagogică de Stat

REZULTATELE EVALUĂRII IMPLEMENTĂRII 14

3.1. CONSTATĂRI DE ORDIN GENERAL 14

3.3. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ 68

RECOMANDĂRI – DIRECȚII DE ACȚIUNE 71

Reformele în domeniul educației, reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, includerea

1.2. CADRUL NAŢIONAL DE PROMOVARE A IMPLEMENTĂRII CURSULUI

Strategia „Educație – 2020” și Codul educației au fundamentat și impulsionat reformele din

În contextul tendințelor internaționale și naționale de asigurare a accesului tuturor copiilor la

La lansarea noului curs, ME, în parteneriat cu AO „Lumos Foundation Moldova”, a organizat, în

Cea de a doua etapă, punerea în aplicare/implementarea propriu-zisă, vizează o schimbare culturală

În procesul de evaluare la mijloc de termen a proiectului Lumos „Dezvoltarea și promovarea

Pentru informare în procesul de evaluare a implementării cursului EI în universități, au fost utilizate

 Examinarea cadrului normativ în domeniul de referință;

1.3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EVALUĂRII

 Asigurarea creșterii calității în procesul de implementare a cursului EI;

VALORIFICAREA REZULTATELOR EVALUĂRII:

 14 instituții formatoare – 13 universități și o instituție de formare continuă și cercetare (cca.

Eșantionul implicat în cercetare este unul nestratificat, probabilistic, monostadial.

2.3. METODE DE EVALUARE

În vederea realizării scopului, obiectivelor și finalităților propuse, ținând cont de contextul

Pentru evaluarea cantitativă, în calitate de instrumente de evaluare au fost aplicate 3 chestionare,

Chestionarele, sursă importantă de colectare a datelor cantitative, au fost aplicate următoarelor

 studenți, beneficiari ai cursului EI;

Pentru transparență și vizibilitatea rezultatelor, informația este expusă cu utilizarea tabelelor

2.4. ASPECTE EVALUATE

 Valorile și politicile instituționale în domeniul EI;

În procesul de evaluare a implementării cursului EI au fost colectate date statistice privind:

Prin aplicarea chestionarelor şi în cadrul discuțiilor în focus-grupuri, au fost evaluate percepțiile şi

În discuții în cadrul focus-grupurilor au participat 117 studenți, 25 de cadre didactice titulare și 21 de

 12 IÎS (US Tiraspol, US „Al. Russo” din Bălți, US „B.P. Hasdeu”

Datele colectate atestă diferențe pe instituții şi cu referire la ciclul

 13 IÎS oferă cursuri în domeniul EI în programele de la

REZULTATELE EVALUĂRII IMPLEMENTĂRII CURSULUI EDUCAŢIE INCLUZIVĂ 15

 8.267 – prin studierea și promovarea cursului obligatoriu EI în formula recomandată de către

Din numărul total:

 10.496 de studenți sunt de la specialitățile domeniului 14 Științe ale educației;

Categoria respectivă a realizat modulul psiho-pedagogic în paralel și suplimentar la programul

 87 la sută din total realizează studii la ciclul I, studii superioare de licență;

70% 89% 87%