SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT

28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov

DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT 7. Caractere atipice pentru angina pectorală sunt
SIMPLU următoarele, CU O EXCEPȚIE:
1. Proteina majoră de transport a Fe este: A. Durerile accentuate cu mișcarea sau respirația
A. Feritina B. Durerile localizate latero-toracic stâng
B. Transferina C. Ințepăturile
C. Hemosiderina D. Iradiere la baza gâtului
D. Mioglobina E. Durerea ce ține doar câteva secunde
E. Catalaza
8. Diagnosticul diferențial în hepatitele acute
2. Sunt criterii de diagnostic pozitiv, CU virale NU se face cu:
EXCEPȚIA: A. Boala Wilson
A. Glicemia à jeun 126 mg/dl; B. Hepatitele autoimune
B. HbA1c > 6,5%; C. Icterul post-hepatic
C. Glicemie > 200 mg/dl în orice moment al zilei la D. Infarctul entero-mezenteric
subiectul simptomatic E. Hepatitele medicamentoase
D. Glicemie > 200 mg/dl la 2 ore de la încărcarea
cu glucoză; 9. Următoarele sunt ADEVĂRATE despre
E. Glicemie de 140-199 mg/dl la 2 ore după ecocardiografia de stres CU O EXCEPȚIE:
încărcarea cu glucoză în cadrul hiperglicemiei A. Stresul poate fi farmacologic sau de efort fizic
provocate cu 76 g glucoză
B. Are avantajul disponibilității mai mari
3. Principala formă de depozit a Fe este: C. Acuratețea metodei a crescut prin utilizarea
A. Hemosiderina contrastului
B. Transferina D. Reproductibilitatea metodei este înaltă (peste
C. Feritina 85%)
D. Peroxidaza E. Are o sensibilitate de 80% și o specificitate de
E. Mioglobina 76%
4. Despre ciroza biliara primitivă sunt
ADEVĂRATE următoarele, CU EXCEPȚIA: 10. Deficitul de vitamina B12 se poate datora
A. Apare în 90% din cazuri la bărbați următoarelor, cu EXCEPȚIA:
B. Debutul bolii este mai frecvent între 40-60 ani A. Sărăciei
C. Icterul este colestatic B. Gastritei atrofice, cu hiperclorhidrie
D. Carcinomul hepatocelular se dezvoltă rar C. Vegetarianismului
E. Tratamentul cu eficiență demonstrată este acidul D. Gastrectomiei parțiale
ursodeoxicolic E. Anomaliilor receptorilor Cubam

5. Procesul inflamator din colita ulcerativă: 11. Reprezintă factori cu risc favorizant în apariția
A. Este discontinuu leucemiei acute mieloide (LAM), cu EXCEPȚIA:
B. Distribuit neuniform nivelul mucoasei A. Sindromul Down
C. Este transmural B. Radiațiile ionizante și electromagnetice
D. Poate interesa ileonul terminal (ileita de reflux) C. Expunerea la benzen
E. Lasă zone normale de mucoasă între leziuni D. Tratamentul anterior cu metformină
E. Expunerea la inhibitori de topoisomeraze 2
6. Localizarea cea mai tipică a durerii în angina
pectorală este: 12. Leucemia acută promielocitară este
A. Subscapular stâng caracterizată de:
B. Umărul drept A. Prezența cromozomului Philadelphia (Ph1)
C. Retrosternală B. Prezența proteinei de fuziune p210
D. Precordială C. Prezenţa translocației (9;22)
E. Epigastrică D. Prezența proteinei de fuziune PML-RARα
E. Prezența translocației (11;17)

1
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
13. Următoarele afirmații legate de coma
hiperosmolară diabetică sunt ADEVARATE, CU
EXCEPȚIA:
A. Este una din cele mai grave complicații ale DZ
B. Se caracterizează prin hipoglicemie severă
C. Se caracterizează prin hiperosmolaritate
plasmatică mai mare de 340 mOsm/l
D. Poate fi pur hiperglicemică sau mixtă,
predominant hiperglicemică sau predominant
hipernatremică
E. Debutul este insidios cu perioadă prodromală
variabilă
14. Despre proctita ulcerativă este ADEVĂRATĂ
afirmația:
A. Reprezintă 40-50% din totalitatea cazurilor de
colită ulcerativă
B. Evoluția este dominată de diaree sau constipație
C. In majoritatea cazurilor inflamația rămâne
cantonată la nivelul rectului
D. Asociază în proporție de 30% manifestări
sistemice
E. Durerile abdominale sunt frecvente
15. În tratamentul anemiei hemolitice autoimune
cu anticorpi la cald, se pot utiliza următoarele, cu
EXCEPȚIA:
A. Corticoterapia
B. Acidul folic
C. Anticorpii monoclonali anti-CD52
D. Splenectomia
E. Alcaloizii de Vinca Roseea
16. Terapia standard de eradicare a infecției cu H.
pylori în boala ulceroasă poate cuprinde
următoarele, CU EXCEPŢIA:
A. Amoxicilină 1g x 2/zi
B. Claritromicină 0,5 g x 2/zi
C. Metronidazol 1mg x 2/zi
D. Lansoprazol 30 mg x 2/zi
E. Esomeprazol 20 mg x 2/zi
17. Despre inhibitoarele pompelor de protoni sunt
ADEVĂRATE următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Sunt superiori ca eficacitate celorlalte clase de
medicamente pentru RGE
B. Sunt bine tolerate, doar pe perioade de
administrare mici
C. Produc hipergastrinemie ușoară
D. Nu induc malabsorbție clinic semnificativă
E. În prezent se recomandă strategia “step-down”
de tratament a RGE
2
18. Modificările mucoasei colonului în colita
ulcerativă sunt reprezentate de următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. Fisuri
B. Eroziuni
C. Friabilitate
D. Edem cu ștergerea desenului vascular
E. Ulcerații pleomorfe
19. Angina microvasculară sau sindromul X
coronarian:
A. Presupune prezența de simptome anginoase
atipice
B. Se insoțește de modificări obiective de
ischemie
C. Este mai frecventă la bărbați
D. Arterele coronare au leziuni angiografice
E. Prognosticul acestei boli este prost
20. Angina Prinzmetal:
A. Are multipli factori de risc recunoscuți
B. Rar se poate asocia cu migrena sau sindromul
Raynaud
C. Reprezintă 10% din totalul cazurilor de angină
D. Majoritatea cazurilor apar între 40 și 50 de ani
E. Este mai frecventă la femei
21. Despre manifestările clinice ale hepatitelor
virale acute este ADEVĂRAT că:
A. În cazul hepatitei A, perioada de contagiozitate
începe cu circa 2-3 săptămâni înaintea debutului
simptomatologiei
B. Odată cu apariția icterului urina devine
hipercromă iar scaunul acolic
C. Scăderea rapidă în dimensiuni a ficatului
sugerează un prognostic favorabil
D. Riscul dezvoltării unei forme fulminante este
scăzut în hepatita acută VHA
E. Febra este un element sugestiv pentru o
potențială evoluție înspre o formă fulminantă
22. Modificările importante decelabile la
examenele de laborator în ICC pot fi, CU
EXCEPȚIA:
A. Hiperuricemie
B. Citoliza hepatică
C. Insuficiență renală
D. Modificarea hormonilor sexuali
E. Anemie
23. În etiologia blocului atrioventricular NU se
încadrează:
A. Cardiopatia ischemică
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
B. Leziuni degenerative
C. Infarctul miocardic acut
D. Hipertiroidia
E. Bolile infiltrative
24. Angina pectorală încadrată în tipul II A 1 a
clasificării Braunwald reprezintă:
A. Angina în repaus și acută, aparută post infarct,
cu tratament maximal
B. Angina cu debut recent, dar fără durere de repaus
în ultimele luni, secundară anemiei, cu
simptomatologie prezentă sub tratament standard
C. Angina aparută în repaus și acută, cu episoade
anginoase în ultimele 48 de ore, primară, fără
tratament
D. Angina aparută în repaus și acută, cu episoade
anginoase în ultimele 48 de ore, secundară infecției,
cu tratament minim
E. Angina în repaus, apărută în ultima lună, dar fără
episoade anginoase în ultimele 48 de ore, secundara
anemiei, fără tratament
25. Clasificarea FAB (French-American-British)
a leucemiei acute limfoblastice (LAL):
A. Reflectă aspectele imunofenotipice ale LAL
B. Este o clasificare morfologică
C. Reflectă aspectele citogenetice ale LAL
D. Cuprinde cinci stadii
E. Reflectă aspectele clinice ale LAL
26. Cromozomul Philadelphia (Ph1):
A. Este markerul specific al leucemiei mieloide
cronice (LMC)
B. Este prezent în 5-10% dintre cazurile de LMC
C. Este markerul specific al leucemiei acute
promielocitare
D. Este prezent în 90-95% dintre cazurile de
leucemia acută mieloidă (LAM)
E. Rezultă în urma unei translocații reciproce,
t(9;21)
27. Reprezintă un inhibitor tirozin-kinazic de
generația a treia utilizat în terapia leucemiei
mieloide cronice:
A. Imatinib
B. Dasatinib
C. Ponatinib
D. Nilotinib
E. Bosutinib
28. Referitor la stadializarea LLC (după criteriile
Binet):
3
A. Stadiul A este caracterizat de limfocitoză și
afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare
B. Stadiul B este caracterizat de limfocitoză și
afectarea a mai puțin de 3 arii ganglionare
C. Stadiul D este caracterizat de limfocitoză și
afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare
D. Stadiul C este caracterizat de limfocitoză și
afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare
E. Stadiul C este caracterizat de prezența anemiei
și/sau a trombocitopeniei
29. Celula malignă tipică din limfomul Hodgkin
(LH) este:
A. Celula Hodgkin
B. Macrofagul
C. Celula Ph1+
D. Celula Reed-Sternberg
E. Limfocitul T CD25+
30. Care dintre următoarele caracterizează
etiopatogenia acidozei lactice:
A. Aport ridicat de hidrați de carbon, în relație cu
tratamentul insulinic sau nonisulinic
B. Consum energetic scăzut, necorelat cu aportul de
HC în prezența tratamentului insulinic
C. Insuficiența cardiacă
D. Alte medicamente asociate cu insulina sau
sulfoniluree: aspirina, antiinflamatorii
nesteroidiene, fibrați etc.
E. Răspunsul de contrareglare la pacienții cu diabet
zaharat, în special la cei cu durată mare a bolii, nu
este alterat
31. Mycosis fungoides:
A. Este asociat infecției cu Helicobacter pylori
B. Necesită scheme de chimioterapie tip leucemie
acută limfoblastică
C. Este un subtip de limfom Hodgkin
D. Este un limfom T cutanat
E. Este un limfom primar al sistemului nervos
central (SNC)
32. Tahicardia ventriculară NU poate
apărea în:
A. Diselectrolitemii
B. Tratament cu medicamente care scurtează
intervalul QT
C. Cardiopatia ischemică
D. Distrofii musculare
E. Miocardita acută
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
33. În scorul CDAI pentru aprecierea severității
Bolii Crohn intră următorii parametri, CU
EXCEPȚIA:
A. Numărul de scaune normale/zi
B. Starea generală zilnică
C. Necesitatea administrării de opiacee/
antidiareice
D. Prezența maselor abdominale
E. Dureri abdominale zilnic
34. Factorii precipitanți ai encefalopatiei hepatice
pot fi următorii, CU EXCEPȚIA:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Constipație
C. Aport proteic alimentar deficitar
D. Infecții respiratorii
E. Exces de diuretice
35. Care este afirmaţia falsă in ceea ce priveşte
stadializarea esofagitelor conform clasificării Los
Angeles?
A. Gradul C = cel putin o eroziune confluentă între
două sau mai multe pliuri, dar nedepăşind 75% din
circumferinţă
B. Gradul A = una sau mai multe pierderi de
substanţă, dar nici una depăşind 5 mm în lungime
C. Gradul D = pierderi de substanţă (ulceraţii) ce
cuprind peste 75% din circumferinţa esofagiană
D. Gradul B = cel puţin o eroziune peste 5 mm, dar
fără leziuni confluente între două pliuri
E. Gradul B = cel puțin o eroziune peste 5 mm, cu
sau fără leziuni confluente
36. Despre esofagul Barett NU este ADEVĂRATĂ
următoarea afirmație:
A. Se poate diagnostica doar prin biopsii multiple
B. Trebuie efectuate controale endoscopice regulate
C. In cazul displaziei cu grad redus se vor face
endoscopii anuale
D. Reprezintă displazie de grad înalt la nivelul
mucoasei esofagiene
E. Endoscopic se observă ascensionarea
liniei Z
37. Etiologia insuficienței tricuspidiene primare
NU este:
A. Boala Ebstein
B. Hipertensiunea pulmonară
C. Sindrom carcinoid
D. Endocardita infecțioasă
E. Prolapsul de valvă tricuspidă
4
38. Despre forma esențială a HTA este adevarat
că:
A. I se descriu 6 variante
B. HTA sistolică a adultului tânăr este mai frecventă
la femei
C. HTA sistolică a adultului tânăr precede de multe
ori apariția unei HTA diastolice la vârsta medie
D. HTA diastolică a vârstei mijlocii se datorează în
principal unei hiperactivități simpatice
E. HTA sistolică a vârstnicului se caracterizează
prin valori ale TAS>140 mmHG și TAD > 90
mmHG
39. HTA sistolică izolată NU poate apărea în:
A. Insuficiență aortică valvulară
B. Tireotoxicoză
C. Feocromocitom
D. Fistulă arteriovenoasă
E. Boală Paget
40. Metode non-farmacologice de tratament a ICC
includ, CU EXCEPȚIA:
A. Regim hiposodat
B. Restricția aportului de apă la 1-1,5 L pe zi în
formele severe
C. Renunțarea la consumul de alcool
D. Scăderea în greutate la pacienții obezi
E. Vaccinarea (antipneumococică și antiinfluenza)
41. Despre etiopatogenia cardiomiopatiei
dilatative idiopatice este ADEVĂRAT că:
A. Cardiomiopatia dilatativă idiopatică, urmare a
unei miocardite virale incomplet vindecate este cea
mai frecventă formă de boală
B. Cardiomiopatia dilatativă este definită ca fiind
familială când este diagnosticată la cel puțin 3
persoane înrudite dintr-o familie
C. Cardiomiopatia dilatativă familială este
determinată de o mutație punctiformă la nivelul
unei singure gene ce codifică proteinele
citoscheletice
D. În probele prelevate prin biopsie miocardică s-a
demonstrat expresia inadecvată a moleculelor
sistemului MHC clasa II
E. Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie
dilatativă familială este cea cu transmitere legată de
cromozomul X
42. Cardiomiopatia hipertrofică:
A. Este o boală miocardică secundară
B. Se caracterizează prin hipertrofie ventriculară
simetrică
C. Apare ca urmare a HTA
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. Poate fi insotița de obstrucție sistolică B. Frecătura pericardică poate să apară la pacienții
ventriculară cu infarcte întinse
E. Afectează mai frecvent femeile C. La pacienții din secțiile de terapie intensivă
postoperatorie, tabloul clinic poate fi cel al
43. Afecțiuni ce predispun la endocardita insuficienței cardiace
infectioasă sunt, cu EXCEPȚIA: D. Prezența unui suflu sistolic poate ridica
A. Hipertrofie ventriculară dreaptă suspiciunea de ruptură de sept interatrial
B. Malformații congenitale E. Auscultator, se pot decela raluri de stază pe mai
C. Proteze valvulare mult de 50% din câmpurile pulmonare
D. Catetere venoase
E. Consum intravenos de droguri 48. Explorările paraclinice în strenoza pulmonară
NU decelează:
44. Despre Boala Wilson se poate afirma că: A. P pulmonar
A. are transmitere autosomal dominantă B. Hipertrofie ventriculară dreaptă
B. Se caracterizează prin depleția de cupru din C. Bombarea arterei pulmonare
organism D. Dilatare atriu stâng
C. Clinic asociază ciroză hepatică cu manifestări E. Dilatare accentuată a ventriculului drept
neurologice
49. Criteriile minore Duke NU includ:
D. Diagnosticul se pune pe baza dozării feritinei
A. Pete Roth
E. Inelul Kayser-Fleisher apare prin depozite
B. Hemoragii Janeway
conjunctivale de ceruloplasmină C. Vegetații
D. O hemocultură pozitivă
45. Următoarele afirmații sunt corecte despre E. Anevrisme micotice
boala Crohn, cu EXCEPȚIA:
A. Inflamația este segmentară 50. Sunt cauze non-obliterative ale CMR, CU
B. Rectul este întotdeauna afectat EXCEPȚIA:
C. Poate afecta orice segment al tubului digestiv A. Carcinoidul cardiac
D. Endoscopic putem regăsi ulcerații aftoide sau B. Iradierea mediastinală
ulcere profunde, serpiginoase C. Tezaurismozele
E. Poate avea aspect de piatră de pavaj la D. Toxicitatea data de antracicline
endoscopie

46. Despre prevenirea transmiterii verticale a ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT

VHB, sunt ADEVĂRATE următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. În cazul unei viremii ce depășește 2000 UI/ml în
trimestrul III se recomandă administrarea de
lamivudină
B. Este importantă monitorizarea AcHBs
C. Nou-născutul nu poate fi alăptat la sân
D. Nou-născutul va primi prima doza de vaccin în
primele ore de la naștere
E. La pacientele cu infecție cronică VHB exista un
risc ridicat de flare în primele 6 luni post-partum
47. Alegeți afirmația FALSĂ referitoare la
prezentarea clinică a pacientului cu sindrom
coronarian acut cu supradenivelare de segment
ST (STEMI):
A. La internare pacienții pot prezenta hipotensiune
sau bradicardie, fără ca acestea să fie semne de șoc
cardiogen
MULTIPLU
(2, 3 sau 4 variante corecte)
51. Tratamentul de întreţinere în leucemia acută
limfoblastică se face prin:
A. Administrarea de doze mici de metotrexat
săptamânal
B. Administrarea de mercaptopurină zilnic
C. Administrarea de vincristin şi prednison lunar
D. Administrarea de rituximab lunar
E. Administrarea de metotrexat intratecal
52. Referitor la examenul citochimic în leucemia
acută mieloidă (LAM):
A. Mieloblaştii prezintă reacţie pozitivă pentru
mieloperoxidaze (MPO)
B. Mieloblaştii prezintă reacţie pozitivă pentru
negru Sudan

5
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
C. Megacarioblaştii prezintă reacţie pozitivă
pentru MPO plachetare
D. Are o acuratețe diagnostică superioară
tehnicilor de imunofenotipare
E. Și-a pierdut din importanţă odată cu
introducerea tehnicilor de imunofenotipare
(flow citometria cu 4 culori)
53. Diagnosticul diferenţial al leucemiei acute
mieloide (LAM) se face cu:
A. Trombocitemia esențială
B. Boala Gaucher
C. Reacțiile leucemice
D. Mononucleoza infecțioasă (la tineri)
E. Anemia aplastică
54. Referitor la grupele de prognostic în leucemia
acută mieloidă (LAM):
A. Pe baza profilului citogenetic sunt diferenţiate
3 grupe de prognostic
B. Cariotipul normal este asociat cu prognostic
favorabil
C. Anomaliile genei FLT3 sunt asociate cu
prognostic nefavorabil
D. Anomaliile cromozomiale multiple sunt
asociate cu prognostic intermediar
E. Mutațiile genei NPM1 sunt asociate cu
prognostic favorabil
55. Tratamentul suportiv în leucemia acută
mieloblastică (LAM) se face cu/prin:
A. Masă trombocitară
B. Antibioterapie profilactică cu aminoglicozide
C. Hidratare
D. Administrarea de allopurinol pentru prevenirea
hipouricemiei
E. Antifungice (asociate fluorochinolonelor)
56. Sunt complicații ale tratamentului cu insulină,
CU EXCEPȚIA:
A. Lipodistrofia la locul de injectare a insulinei;
B. Scăderea în greutate datorită creșterii glicozuriei
C. Abcese la locul administrării datorate
nerespectării igienei la locul injectării insulinei
D. Hiperglicemia
E. Neuropatia senzitivă hiperalgică datorită
variațiilor bruște ale glicemiei
57. Despre tratamentul ulcerului gastro-duodenal
sunt ADEVĂRATE:
6
A. Prima linie de tratament anti H. pylori este
reprezentată de tripla terapie sau terapia secvențială
de eradicare
B. Rolul măsurilor igieno-dietetice este la fel de
important ca tratamentul antisecretor
C. Dozele de IPP pentru eradicarea H. pylori
trebuie să fie duble
D. Blocanții receptorilor H2 nu sunt eficienți
pentru vindecarea ulcerelor
E. În caz de ulcer hemoragic non-responsiv la
tratamentul de hemostază endoscopică, se indică
direct intervenție chirurgicală
58. Printre tehnicile endoscopice utilizate in
tratamentul bolii de reflux se enumeră:
A. Procedeul Stratta
B. Fundoplicatura Dorr
C. Gastroplicatura transmurală
D. Tehnica Balsey-Mark IV
E. Injectarea de subsțante neabsorbabile la
nivelul joncțiunii
59. Printre factorii de agresiune ai mucoasei
gastrice care predispun la boala ulceroasă se
regăsesc:
A. Infecția cu Helicobacter pylori
B. Refluxul biliar duodenogastric
C. Consumul de alginați
D. Alcoolul
E. Secreția de pepsină
60. Despre explorările paraclinice în ciroza
hepatică sunt ADEVĂRATE următoarele:
A. Hipogamaglobulinemia este de tip monoclonal
B. Bilirubina serică este crescută, cu predominanța
fracției neconjugate
C. La ecografie, peretele colecistului apare
îngroșat, cu aspect de “dublu contur”
D. Gradientul de albumină ser-ascită de sub 1.1
este indicator de ascită de etiologie cirotică
E. PMN peste 250/ mmc în lichidul de ascită indică
peritonită bacteriană spontană
61. Helicobacter pylori este implicat în patogeneza
urmatoarelor neoplasme:
A. Adenocarcinomul laringian
B. Adenocarcinomul duodenal
C. Adenocarcinomul gastric
D. Limfomul MALT
E. Unele forme de leucemie
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
62. În clasificarea Child-Pugh-Turcotte de A. Eritemul nodos
cuantificare a prognosticului cirozei hepatice, B. Episclerita
pentru a obține câte 2 puncte, sunt necesare C. Pioderma gangrenosum
următoarele: D. Uveita
A. Bilirubina între 2-3 mg/dl E. Serozite
B. Albuminemia sub 2.8 g/dl
C. Prezența de ascită în cantitate moderată 68. Între reacțiile adverse ale terapiei cu anti-TNF
D. Encefalopatie moderată sunt:
E. Indice de protrombină sub 40% A. Alergii
B. Reacție cushingoidă
63. Factorii infecțioși neimplicați în apariția BII C. Infecții
sunt: D. Reactivarea tuberculozei
A. Escherichia coli invaziv E. Insuficiență cardiacă
B. Clostridium difficile
C. Mycobacterium tuberculosis 69. Tratamentul fistulelor din boala Crohn poate
D. Cytomegalovirus necesita următoarele măsuri terapeutice:
E. Pseudomonas aeruginosa A. Antibiotice
B. Mesalazină
64. Între markerii fecali care se corelează cu C. Imunosupresoare
activitatea și severitatea bolilor inflamatorii D. Agenți biologici
intestinale sunt: E. Chirurgie
A. VSH
B. Proteina C reactivă 70. Sunt modificări microscopice în Colita
C. Calprotectina fecală ulcerativă:
D. Lactoferina A. Infiltrat inflamator focal
E. pANCA, ASCA B. Inflamație acută focală
C. Agregate limfoide rare
65. Diabetul zaharat de tip I: D. Prezența metaplaziei celulelor Paneth
A. Apare prin alterarea progresivă a secreției de E. Frecvent colagenizare
insulină, pe un fond de insulinorezistență
B. Este o consecință a distrugerii celulelor beta 71. Criteriile pentru diagnosticul sindromului
C. Aproximativ 25% din pacienții diagnosticați hepatorenal în ciroză sunt:
prezintă Diabet Autoimun Latent al Adultului A. Ciroză cu ascită
(LADA) B. Creatinină serică peste 2,5 mg/dl
D. Se asociază cu sistemul HLA, DQA și DQB C. Prezența hipovolemiei
E. Este indus de medicamente sau alte substanțe D. Absența șocului
chimice E. Absența hipovolemiei

66. Sunt elemente de tratament în coma
hiperosmolară diabetică:
A. Profilaxia primară vizează combaterea factorilor
precipitanți la un pacient cu DZ vârstnic
B. Profilaxia secundară vizează evitarea
complicațiilor, în special a deshidratării
C. Combaterea hipoglicemiei prin insulinoterapie
D. Reechilibrarea hidroelectrică cu soluții saline
hipertone
E. Tratament asociat: antibioterapie,
heparinoterapie, macromolecule, plasmă și
hidrocortizon hemisuccinat
67. Cele mai frecvente manifestări extradigestive
cutanate ale bolilor inflamatorii intestinale sunt:
72. Următoarele afirmații privind extensia colitei
ulcerative sunt FALSE:
A. Proctita ulcerativă reprezintă 25–30% din
totalul cazurilor, se întinde pe o lungime de
15-20 cm la nivelul rectului și se
caracterizează printr-o evoluție severă
dominată de hematochezie
B. Colita stângă cuprinde 40-50% din totalitatea
cazurilor de rcuh
C. Colita acută fulminantă este o formă rară de
boală (1-2%), severă, caracterizată prin febră,
frisoane și anemie severă
D. Pancolita e definită de extensia bolii dincolo
de flexura hepatică colonică

7
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. Proctosigmoidita ulcerativă se întâlnește în 40- 78. Despre fibrilația atrială este ADEVĂRAT că:
50% din cazuri și se manifestă prin diaree, A. Exista 3 forme: paroxistică, persistentă și
rectoragii, tenesme permanentă
B. Factor precipitant al formei adrenergice de
73. Care dintre următoarele afirmații legate de fibrilație atrială este fumatul
complicațiile bolii ulceroase NU sunt C. Fibrilația atrială paroxistică are o durată mai
ADEVĂRATE: mare de 7 zile
A. Ulcerul penetrant are un tablou clinic estompat D. Forma persistentă nu necesită pentru întrerupere
sau polimorf o cardioversie electrică
B. Managementul ulcerului penetrant este E. Consecința instalării fibrilației atriale: reducerea
eminamente medicamentos cu 25-30% a debitului cardiac
C. Ulcerul perforat se prezintă cu tablou de
abdomen acut chirurgical 79. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron are
D. Stenoza pilorică se poate complica cu acidoză rol important în următoarele forme de HTA:
metabolică hipocloremică A. HTA renovasculară
E. Este obligatorie hemostază endoscopică în B. HTA esenţială
hemoragia digestivă superioară cronică C. HTA renoparenchimatoasă
D. HTA din obezitate
74. Următoarele medicamente pot E. HTA din hiperaldosteronism
agrava/determina BRGE:
A. Betablocantele 80. Care dintre următoarele NU reprezintă o
B. Antidepresive triciclice formă de HTA secundară?
C. Teofilina A. Hipotiroidia
D. Digitala B. HTA renoparenchimatoasă
E. Blocanții canalelor de calciu C. Feocromocitomul
D. Sindromul Addison
75. Despre fibroza hepatică sunt ADEVĂRATE E. Coarctaţia de aorta
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Este o componentă constantă a cirozei hepatice 81. Cu privire la investigațiile din HTA sunt
B. Poate apărea și în insuficiența cardiacă stângă ADEVĂRATE următoarele:
C. Poate apărea și în obstrucția căilor biliare A. ECG poate decela HVS
D. Este sinonimă cu ciroza hepatică B. Ecocardiografia cuantifică severitatea HVS
E. Poate apărea și în fibroza hepatică congenitală C. La ecografia Doppler carotidiană, indicele de
(fibroza zonei 3) raport grosime intimă-medie <0.9 este patologic
D. La ecografia Doppler arterial periferic, indicele
76. Pot fi cauze rare de ciroză hepatică gleznă-braț > 0.9 este patologic
următoarele, CU EXCEPȚIA: E. Determinarea aldosteronului, cortizolului,
A. Toxoplasmozei reninei și catecolaminelor este utilă în diagnosticul
B. Cirozei biliară primitivă HTA secundare
C. Pericarditei constrictivă
D. Cirozei după by-pass 82. ECG in CMH:
E. Schistosomiazei A. Este normală la 5% din pacienții simptomatici și
25 % din cei asimptomatici
77. Steluțele vasculare pot apărea tranzitor în B. Poate prezenta unde Q patologice
cadrul următoarelor contexte fiziologice sau C. Ocazional apare PR scurtat
patologice: D. Unde T aplatizate
A. În hepatita acută virală E. Prezența aritmiilor creste riscul morții subite
B. În timpul sarcinii
C. La copii 83. Etiologii ale insuficienței cardiace prin
D. În hepatita cronică activă scăderea eficienței contractile sunt următoarele:
E. Ca o consecință a malnutriției A. Regurgitări valvulare
protein-calorice B. Ischemia miocardică
C. Miocardite

8
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. Distrofia Dtasuchenne 90. Din punct de vedere microscopic, în
E. Diabet zaharat cardiomiopatia hipertrofică pot apărea:
A. Dezorganizarea fibrelor musculare („disarray”)
84. Simptome tipice de ICC sunt următoarele: B. Fibroza intercelulară
A. Dispnee C. Anomalii ale arterelor coronare mici, intramurale
B. Raluri subcrepitante D. Dilatarea lumenului vascular
C. Turgescență jugulară C. Creșterea componentelor matricei extracelulare,
D. Hepatomegalie de stază în special elastina
E. Edeme cu tegumente calde și moi
91. Diagnosticul de coinfecție cu VHD este
85. Digoxinul: determinat de:
A. Are o fereastră terapeutică mare A. AcHbs negativi
B. Scade tonusul vagal B. AcHbc IgM pozitivi
C. La pacienții cu ic și fibrilație atrială persistentă C. AgHBs pozitiv
permanentă se poate folosi în locul unui beta D. AgVHD IgG pozitiv
blocant E. AcVHD IgM
D. Are efect inotrop pozitiv
E. Hipertiroidia crește riscul de supradozaj 92. Următoarele afirmații sunt ADEVĂRATE:
A. Procalcitonina nu este un marker de sepsis
86. Șocul cardiogen: B. Procalcitonina este un marker de sepsis
A. Este definit prin persistența hipoperfuziei C. Procalcitotnina nu este utilă pentru a diferenția o
țesuturilor indusă de insuficiența cardiacă după etiologie virală de una bacteriană
corecția post-sarcinii D. Determinarea lactatului poate fi utilă în
B. Este caracterizat de o presiune arterială scazută evaluarea șocului septic
(TAD<90 mmhg) E. Procalcitonina poate fi utilă pentru a diferenția o
C. Asociază bradicardie etiologie virală de una bacteriană
D. Asociază oligurie (<0,5 ml/kg/ora)
E. Poate fi insoțit de dovezi de congestie 93. Probele microbiologice care se recoltează în
sepsis pentru determinarea agentului etiologic
87. Forme secundare ale CMR sunt: sunt:
A. Boli infiltrative A. Urocultură și sumar de urină
B. Endocardita Loffler B. Puncție lombară
C. Fibroza endomiocardică C. Examen coprocitologic și coproculturi
D. Boli de depozitare D. 6 seturi de hemoculturi recoltate indiferent de
E. Boala post-iradiere puseul febril
E. Lavaj bronho-alveolar
88. În evoluția șocului cardiogen pot apărea
următoarele complicații: 94. Despre explorările paraclinice in infectiile
A. Accidente vasculare trombotice sau hemoragice acute cu VHA si VHE este ADEVĂRAT că:
B. Insuficiența renală acută A. ALT si AST in general crescute de peste 10 ori
C. Hemoragie digestivă prin ulcer de stres limita superioară a normalului
D. Insuficiență hepatică B. AST este mai specific pentru țesutul hepatic
E. Alcaloză C. Concentrația de protrombină de 26-50% indica o
formă fulminantă
D. Titrul crescut de IgM VHA indică un contact
89. Efectele adverse potențiale ale diureticelor
recent
sunt:
E. Hiperbilirubinemie
A. Hipotensiunea arterială (la doze mari)
B. Disfuncție renală prin hiperperfuzie locală
C. Dezechilibre electrolitice (hipona, hipok, 95. Următoarele virusuri au genom ARN:
hipomg) A. VHA
D. Dislipidemie B. HIV
E. Hipouricemie C. VHB
D. VHD

9
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. VHE E. Prezența lichidului de ascită, decelabil inclusiv în
cazul ascitei de gradul I
96. Definiția actualizată în 2014 a sepsisului
presupune: 101. Factorii de risc implicați în apariția
A. Sindrom de răspuns inflamator sistemic (SIRS) steatohepatitei non-alcoolice sunt, CU
B. Febră EXCEPȚIA:
C. Markeri inflamatori crescuți A. IMC peste 28
D. Infecție B. Raportul AST/ALT subunitar
E. Disfuncție de organ (cu localizare în sediul C. Hiperparatiroidismul primar
primar al infecției) D. Insulino-rezistența
E. Hipertensiunea arterială
97. Manifestări clinice ale cardiomiopatiei
restrictive sunt: 102. În tratamentul encefalopatiei hepatice se
A. Fatigabilitate și dispnee recomandă următoarele:
B. Durere toracică de efort A. Propranolol
C. Presiune venoasă centrală (pvc) crescută B. Furosemid
D. Imposibilitatea creșterii debitului cardiac prin C. Rifamixina
tahicardie, cu compromiterea umplerii ventriculare D. Lactuloza
E. Edeme periferice, ascita, anasarcă și E. Alimentație bogată în proteine cu valoare
hepatomegalie nutritivă superioară

98. Umplerea cardiacă scade în:
A. Tahicardii excesive
B. Tumori cardiace
C. Boli pericardice
D. Fistule arteriovenoase
E. HTA
99. Următoarele afirmații cu privire la HTA
secundară sunt ADEVĂRATE, CU EXCEPȚIA:
A. Stenoza unilaterală de arteră renală nu este cauză
de HTA secundară
B. În coarctația de aortă, TA la nivelul membrelor
superioare este mai scăzută decât TA de la nivelul
membrelor inferioare
C. Feocromocitomul este o tumoră ce secretă în
exces catecolamine și este localizată în
corticosuprarenală
D. Asocierea de HTA și hipopotasemie este
sugestivă pentru sindromul Conn
E. Hipertiroidia determină HTA prin hipercalcemie
100. Cu ajutorul ecografiei abdominale se pot
decela următoarele modificări în cadrul cirozei
hepatice:
A. Pot fi vizualizați nodulii de regenerare de
dimensiuni mari, de regulă hipoecogeni
B. Contur hepatic neregulat
C. Calibrul scăzut al venei splenice datorat
hipertensiunii portale
D. Peretele colecistului poate fi îngroșat, cu aspect
de dublu contur datorită hipoproteinemiei
103. Ulcerele localizate la nivelul duodenului
distal trebuie să ridice suspiciunea pentru:
A. Boală crohn
B. Infecție helicobacter pylori
C. Sindrom zollinger-ellison
D. Etiologie ischemică
E. Arsuri
104. Contraindicațiile absolute ale transplantului
hepatic sunt:
A. Infecțiile active cu sepsis
B. Tromboza portală
C. Prezența unei boli cardiace sau pulmonare
avansate
D. Afecțiunile renale însoțite de insuficiența renală
E. Cancerele extrahepatice și extrabiliare
105. Tratamentul leucemiei acute mieloblastice:
A. Este adaptat vârstei pacienților
B. Bolnavii cu vârsta peste 60 ani vor fi supuşi
adesea unui transplant
C. La bolnavii cu vârsta peste 60 ani se preferă
antraciclina în locul mitoxantronei
D. La bolnavii cu vârsta peste 60 ani se preferă
mitoxantrona în locul antraciclinei
E. Tratamentul este identic pentru pacienții cu
vârsta peste 60 ani și pentru cei cu vârsta sub
60 de ani
106. Imunofenotiparea în leucemia acută
limfoblastică (LAL):
A. Este realizată prin tehnica de citometrie în flux

10
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
B. Evideţiază markeri de limfocit B (CD10, A. Sarcom Kaposi
CD19, CD20) B. Limfom Hodgin
C. Evideţiază markeri de limfocit T (CD3, CD7) C. Displazie anală
D. Defineşte subtipurile de LAL şi are rol în D. Cancer cervical
orientarea conduitei terapeutice E. Limfom Burkitt
E. Evidențiază frecvent markeri de celulă stem
(CD34) 112. Endocardita infecţioasă cu hemoculturi
negative:
107. Care din următoarele afirmaţii legate de A. Apare în 85% din cazuri
terapia intratecală pentru profilaxia B. Apare la pacienţii trataţi anterior cu antibiotice
determinărilor în SNC şi a meningitei leucemice C. Apare când etiologia este determinată de bacili
în leucemia acută limfoblastică sunt FALSE? gram negativi din grupul hacek
A. Se face prin administrarea de metotrexat şi D. Este frecvent determinată de streptococi orali
citozinarabinozidă sau prednisolon E. Apare când etiologia este determinată de bacterii
B. Se începe timpuriu în faza de consolidare intracelulare (chlamydia, coxiella burnetii,
C. Se începe în perioada de menţinere a bartonella)
remisiunii
D. Se continuă pe perioada consolidării şi în 113. Sunt considerate proceduri cu risc crescut
perioada de menţinere pentru endocardită infecţioasă:
A. Examinările endoscopice de căi respiratorii
E. Se începe în caz de recădere de boală
B. Examinările endoscopice digestive
C. Examinările endoscopice urinare
108. Leucemia mieloidă cronică este caracterizată D. Manevrele stomatologice care implică
prin: manipulare gingivală
A. Proliferarea importantă a seriei granulocitare E. Manevrele stomatologice care implică perforarea
cu granulocite aflate în toate stadiile de mucoasei orale
maturaţie
B. Proliferarea predominant a seriei eritrocitare 114. Diagnosticul de leucemie mieloidă cronică
C. Prezenţa cromozomului Philadelphia este pus pe baza:
D. Prezenţa rearanjamentului BCR-ABL A. Hiperleucocitozei
E. Prezenţa rearanjamentului PML/RARα B. Formulei leucocitare cu deviere la stânga a
seriei granulocitare
109. Despre HIV este ADEVĂRAt că: C. Bazofiliei
A. Face parte din familia arbovirusurilor D. Hepatomegaliei
B. Replicarea sa duce la o rată mare a erorilor de E. Splenomegaliei marcate
revers-transcriere
C. Sursa de infecție este umană
115. Confirmarea diagnosticului de leucemie
D. Prin integrarea ADN-ului proviral in genomul
mieloidă cronică se face pe baza prezenței:
celulei gazdă, acesta stabilește rezervoare virale în
organismul uman A. Trisomiei 8
E. În replicarea virusului intervin trei enzime virale: B. Cromozomului Ph1
revers-transcriptaza, ciclaza și integraza C. Transcriptului BCR-ABL
D. Creșterii nivelului seric al LDH
110. Infecția acută cu HIV se poate manifesta E. Hiperuricemiei
prin:
A. Febră 116. În diagnosticul diferențial între policitemia
B. Rash vera și leucemia mieloidă cronică, susțin
C. Sarcom Kaposi diagnosticul de policitemie vera:
D. Sindrom mononucleosis-like A. Prezența poliglobuliei
E. Encefalopatie B. Leucocitoza moderată fără devierea la stânga a
formulei leucocitare
111. Infecția HIV poate asocia comorbidități C. Absența cromozomului Ph1
oncologice precum:

11
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. Prezența semnelor de hematopoieză
extramedulară
E. Prezența mutației JAK-2
117. În leucemia limfocitară cronică nu este
indicată începerea, imediat după stabilirea
diagnosticului, a unui tratament activ în:
A. Stadiile A și B
B. Stadiul C
C. Formele benigne, cu evoluție lentă
D. Formele agresive de boală
E. Prezența elementelor care indică progresia
bolii
118. Utilizarea rituximab în tratamentul leucemiei
limfocitare cronice se face cel mai frecvent în
asociere cu:
A. Corticoterapie
B. Fludarabină și ciclofosfamidă
C. Chlorambucil
D. Alemtuzumab
E. Imunoglobuline iv
119. Efectele secundare pe termen lung ale
chimioterapiei limfomului Hodgkin constau în:
A. Malignități secundare
B. Fibroză pulmonară
C. Cardiomiopatie
D. Depresie imună prelungită
E. Alopecie
120. Despre tabloul clinic al acidozei lactice sunt
FALSE următoarele afirmații:
A. Perioada prodromală este inconstantă și
necaracteristică: astenie musculară progresivă,
crampe musculare, vărsături
B. Perioada de stare este caracterizată de astenie
musculară ușoară
C. Perioada de stare este caracterizată de dureri
abdominale localizate
D. Perioada prodromală este caracterizată de
tahicardie și tendință de colaps
E. Perioada de stare este caracterizată de
oligoanurie asociată cu acidoza metabolică
121. Diagnosticul de limfom non-Hodgkin se
stabilește pe:
A. Biopsie ganglionară sau biopsia chirurgicală
de organ
B. Examenul morfologic al piesei de biopsie
C. Imunohistochimie
D. Creșterea lactat dehidrogenazei serice
E. Examenul sângelui periferic
122. Criterii ferme de opţiune pentru şocul electric
extern în tratamentul tahicardiilor paroxistice
supraventriculare sunt următoarele, cu
EXCEPŢIA:
A. Angina pectorală prelungită
B. Hipotensiunea arterială
C. Frecvenţa aritmiei peste 180/min
D. Cardiomegalia
E. Dispneea paroxistică cu ortopnee
123. Despre percardita acută exsudativă
următoarele afirmaţii sunt ADEVĂRATE:
A. Pe electrocardiogramă apare supradenivelare de
segment st convexă superior şi deviaţia segmentului
pr în aceeaşi direcţie cu polaritatea undei
B. Complicaţiile cele mai frecvente sunt tamponada
cardiacă, recurenţa, cronicizarea sau evoluţia spre
pericardită constrictivă
C. Tratamentul medical de elecţie este cu colchicină
D. Antiinflamatoarele steroidiene vor fi utilizate în
boli de colagen/autoimune şi în pericardita uremică
E. Drenajul chirurgical este de preferat în
hemopericardul post-traumatic şi în pericarditele
purulente
124. Următoarele modificări pe
electrocardiograma de repaus sugerează un
prognostic sever în boala coronariană cronică:
A. Fibrilaţia atrială cu debut incert
B. BAV grad III
C. Inversări ST-T
D. BRS major
E. BRD major
125. Reprezintă complicații ale leucemiei mieloide
cronice în fază acută:
A. Infarctele splenice subcapsulare
B. Hipersplenismul
C. Leziunile osoase
D. Complicaţiile hemoragice
E. Complicaţiile infecţioase
126. Imatinib mesylate:
A. Este un inhibitor de tirozinkinază de generația I
B. Este un inhibitor de tirozinkinază de generația a
II-a
C. Este un tratament de primă linie în leucemia
mieloidă cronică (LMC)
D. Este un inhibitor de tirozinkinază de generația a
III-a

12
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. Rezistenţa la tratamentul cu imatinib în LMC
poate să apară prin supraexprimarea BCR-ABL sau
prin apariţia unor mutaţii
127. Examenul obiectiv în leucemia limfatică
cronică (LLC) identifică:
A. Adenopatie generalizată şi simetrică
B. Splenomegalie, cel mai adesea moderată
C. Hipertrofie gingivală
D. Hipertrofia amigdalelor (uneori)
E. Ganglioni măriți, duri și dureroși
128. În leucemia limfatică cronică, la examenul
flow-citometric, pe suprafaţa limfocitelor
proliferante se pune în evidenţă:
A. Pozitivitate pentru CD5
B. Pozitivitate pentru CD23
C. Pozitivitate pentru CD10
D. Pozitivitate pentru FMC7
E. Negativitate pentru FMC7
129. Reprezintă factori externi, de mediu,
predispozanţi pentru apariția limfomului non-
Hodgkin, următoarele infecții virale:
A. Infecția cu virusul Epstein – Barr (EBV)
B. Infecția cu virusul uman legat de limfomul cu
celule T (HTLV-1)
C. Infecția cu virusul imunodeficienţei umane
(HIV)
D. Infecția cu virusul sarcomului Kaposi
E. Infecţia cronică cu virusuri hepatitice, în special
virusul hepatitic A (HAV)
130. Fac parte din clasa de risc înalt a
algoritmului de stratificare a riscului in boala
coronariană stabilă:
A. Tulburări de cinetică pe mai mult de 2 segmente
la ecocardiografia de stres la doze mari de
dobutamină
B. Disfuncţie ventriculară stângă severă de repaus
(FEVS<37%)
C. Disfuncţie ventriculară stângă severă la efort
D. Ischemie extensivă la ecocardiografia de stres
E. Absenţa tulburărilor de cinetică la
ecocardiografia de stres
131. Angina Prinzmetal se caracterizează prin:
A. Este produsă prin spasm coronarian la nivelul
unei artere coronare epicardice mari
B. Asociază supradenivelare de segment ST
tranzitorie
C. Apare în prima parte a nopţii
D. Nu are orar fix, apare în repaus şi la efort
13
E. Fumatul este singurul factor de risc recunoscut
pentru acest tip de angină
132. Caracterizează clasa Killip II:
A. Fără raluri pulmonare de stază sau
zgomot 3.
B. Edem pulmonar acut cu raluri de stază > 50% din
câmpurile pulmonare.
C. Edem pulmonar acut cu raluri de stază < 50% din
câmpurile pulmonare.
D. Jugulare turgescente sau zgomot 2 prezent.
E. Şoc cardiogen.
133. Diagnosticul de IMA se stabileşte prin:
A. Detectarea creşterii şi/sau scăderii markerilor de
necroză miocardică
B. Simptome de ischemie miocardică
C. BRS nou apărut
D. Apariţia unei tulburări de cinetică a peretelui VS
E. Prezenţa complexelor QRS microvoltate asociate
cu alternanţa electrică
134. Sunt factori implicați în apariția
complicațiilor cronice ale DZ, CU EXCEPȚIA:
A. Factorul genetic (gena ce codifică enzima de
conversie a angiotensinei, situată pe cromozomul
20)
B. Vârsta înaintată
C. Dislipidemia
D. Glucotoxicitatea, indusă de hipoglicemie
E. HTA, fumatul, anemia
135. Sunt FALSE următoarele afirmații despre
nefropatia diabetică:
A. Este principala cauză a bolii cronice de rinichi
B. Boala renală diabetică determină întotdeauna
insuficiență renală cronică, cu proteinurie
C. În stadiul I al nefropatiei diabetice, clearence-
ul de creatinină este peste 150 ml/min
D. În stadiul II, clearence-ul de creatinină este
normal sau crescut
E. Stadiul IV este caracterizat de scleroză
glomerulară totală cu filtrat glomerular sub 10
ml/min
136. Sunt modificări ECG caracteristice în SCA
non ST:
A. Subdenivelări de segment ST
B. Modificări de undă T
C. Supradenivelare tranzitorie <30 min de segment
ST
D. Supradenivelare tranzitorie >30 min de segment
ST
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
E. Blocuri de ramură tranzitorii
137. Fac parte din clasa de risc intermediar în
SCA non ST:
A. Vârsta >75 ani
B. Angina prelungită >20 min ameliorată la repaus
C. Angina nocturnă
D. Aritmii ventriculare maligne
E. Angina cu debut recent
138. Este ADEVARAT despre aspirină:
A. Inhibă COX-2
B. Reduce formarea de tromboxan A2
C. Induce inhibiţie plachetară permanentă
D. Trebuie administrată cu o doză de încărcare
E. Contraindicaţie relativă de administrare este
sângerarea gastrointestinală activă
139. Caracterizează heparina nefracţionată:
A. Biodisponibilitate mare
B. Are biodisponibilitate redusă
C. Are fereastra terapeutică îngustă
D. Necesită monitorizare prin aPTT
E. Se administrează subcutanat
140. Fac parte din terapia medicamentoasă
antianginoasă:
A. Nitraţi.
B. Betablocantele.
C. Nicorandil
D. Trimetazidina
E. Statina.
141. Sindromul X coronarian se caracterizează
prin :
A. Prezenţa simptomelor tipice de ischemie
miocardică
B. Modificări obiective de ischemie
C. Artere coronare normale angiografic
D. Artere coronare cu leziuni severe
E. Frecvenţă mai mare la femei decât la bărbaţi (3:1)
143. Administrarea de beta-blocante în SCA non-
ST este contraindicată de:
A. Bradicardie
B. Hipotensiune
C. Șoc cardiogen
D. BAV gr. I
E. Insuficiență cardiacă
144. Criteriile de risc intermediar în boala
coronariană stabilă sunt:
A. Defecte fixe, întinse de perfuzie, dilatație
ventriculară și captare pulmonară de radioizotop
B. Absența tulburărilor de cinetică la
ecocardiografia de stres
C. Scor de risc intermediar la ECG de efort
D. Tulburări limitate de cinetică, induse la doze
mari de dobutamină
E. Defecte moderate de perfuzie
145. Referitor la complicațiile STEMI, alegeți
variantele de răspuns ADEVĂRATE:
A. Nitrații și diureticele sunt indicate în clasa Killip
III cu TA sistolică >90mmHg, precum și în infarctul
de VD
B. Extrasistolele ventriculare complexe survenite în
cadrul unui STEMI nu necesită tratament specific
C. Pacienții cu TV instabili hemodinamic au
indicație de cardioversie medicamentoasă
D. Pacienții cu BAV de grad II și bloc de ramură
necesită stimulare permanentă
E. Pericardita acută se tratează cu chinidină,
paracetamol
146. Modificările ECG caracteristice SCA non-ST
sunt:
A. Subdenivelare de segment ST
B. BAV complet tranzitor
C. ECG normal
D. Apariția undei q într-un teritoriu coronarian
E. Modificări de undă T

142. Sunt măsuri terapeutice pe termen lung în 147. Ce stări pot duce la creşterea
SCA non-ST: troponinelor?
A. Administrarea de betablocant la pacienţi cu A. Insuficienţa renală
fracţie de ejecţie >40% B. Insuficienţa cardiacă
B. Administrarea de eplerenonă la pacienţi cu C. Embolia pulmonară
fracţie de ejecţie < 35 % D. Insuficienţa respiratorie
C. Administrarea de statine cu menţinerea unui E. Insuficienţa hepatică
HDL colesterol < 70 mg/dl
D. Renunţarea la fumat 148. Care este mecanismul de acţiune al nitraţilor
E. Administrarea aspirinei 75-100 mg/zi timp de 6 în sindroamele coronariene ?
luni A. Scăderea postsarcinii

14
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
B. Scăderea presarcinii
C. Vasodilataţie a coronarelor epicardice 154. Criteriile unei remisiuni complete în
D. Dilataţie venoasă leucemia acută mieloblastică sunt:
E. Dilataţie a coronarelor mici A. Măduva osoasă cu celularitate normală (5%
blaști, reprezentare normală a hematopoiezei
149. Tratamentul pre-spital în infarctul acut cu triliniare)
supradenivelare ST conform recomadărilor de B. Normalizarea sângelui periferic (absența
ghid cuprinde: blaștilor, neutrofile ≥ 1500/mmc, Hb 10g/dL)
A. Tromboliza C. Absența organomegaliei
B. Opiacee D. Absența splenomegaliei
C. Oxigenoterapie E. Blaști sub 5% în sângele periferic
D. Tranchilizante (la nevoie)
E. Diuretice de ansă
155. Sunt semne sau simptome legate de efectele
directe ale deficitului de fier (Fe) asupra
150. Contraindicaţiile absolute ale trombolizei ţesuturilor:
sunt: A. Glosită
A. Hemoragie intracraniană antecedentă
B. Cheilită unghiulară
B. Traumatism major în ultimele 3 luni
C. Tratament anticoagulant C. Coilonichia
D. AVC ischemic în ultimele 6 luni D. Atrofia gastrică
E. Endocardită infecţioasă E. La adulți, afectare psihomotorie şi dezvoltare
mintală anormală
151. Utilizarea schemelor de chimioterapie de
linia a doua în tratamentul limfoamelor non- 156. Reprezintă teste diagnostice pentru evaluarea
Hodgkin: hemolizei:
A. Se indică la pacienții care recidivează A. Numărul de reticulocite
B. Se folosesc la pacienții refractari la B. Lactat dehidrogenaza serică
tratamentele de linia I C. Haptoglobina urinară
C. Se adresează limfoamelor non-Hodgkin D. Hemosiderina plasmatică
agresive E. Anticorpii anti-nucleari
D. Conțin doze mari de agenți chimioterapici
E. Se adresează limfoamelor non-Hodgkin 157. Tratamentul anemiei hemolitice autoimune
indolente cu anticorpi la cald poate cuprinde:
A. Acid folic
152. Schema de chimioterapie R-CVP utilizată în B. Splenectomie
tratamentul limfoamelor non-Hodgkin de linie B C. Vinblastină
indolente cuprinde următoarele medicamente, cu D. Doze mici de imunoglobuline intravenoase
EXCEPȚIA: (IVIg)
A. Rituximab E. Anticorpi monoclonali anti-CD52
B. Ciclofosfamidă
C. Doxorubicină 158. Neuropatia autonomă:
D. Vincristin A. Este rar asociată cu DZ cu evoluție prelungită
E. Cisplatin B. Determină hipotensiune ortostatică, tahicardie și
cardiopatie ischemică nedureroasă
153. Factorii cu prognostic nefavorabil în C. Determină hiperventilație
leucemia acută limfoblastică sunt: D. Determină tulburări pupilare, fără lipsa adaptării
A. Vârsta peste 60 ani la stimulii luminoși
B. Număr de leucocite crescut 30.000/mmc în E. Determină scăderea catecolaminelor, putând
LAL-B și 100.000/mmc în LAL-T duce la hipoglicemii severe
C. Afectarea SNC
D. Lipsa modificărilor citogenetice adverse 159. Factorii de agresiune ai mucoasei gastrice în
E. Imunofenotip pro-B, pro-T, pre-B ulcer sunt reprezentați de:
A. Secreția acidă

15
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
B. Consumul de AINS
C. Joncțiunile intercelulare strânse 166. Piciorul Charcot:
D. Infecția H. pylori A. Apare după o lungă perioadă de evoluție a DZ
E. Refluxul biliar duodeno-gastric B. Piciorul este deformat, scurtat, cu prăbușirea
boltei plantare
160. Ulcerul de stress apare in urmatoarele cazuri: C. Pulsul nu este palpabil de obicei
A. Arsuri D. După câțiva ani apare atrofia pielii din zonele
B. Pacienți asistați în unitățile de terapie intensivă afectate
C. Stress emoțional E. Prezintă risc de apariție a ulcerului trofic
D. Traumatisme cerebrale
E. Sepsis cu insuficiență multiplă de organ 167. Este ADEVĂRAT despre boala aglutininelor
la rece, cu EXCEPȚIA:
161. Patogeneza bolii peptice induse de H. pylori A. Localizarea primară a hemolizei este în
include: macrofagele splenice
A. Modificări epiteliale de suprafață B. Localizarea primară a hemolizei este
B. Creșterea secreției acide intravasculară
C. Producerea de toxine agresive local C. Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru
D. Perturbarea secreției de bicarbonat C3
E. Factorii dependenți de gazdă nu au rol D. Testul antiglobulinic direct este negativ pentru
IgG
162. Debutul bolii Crohn: E. Anticorpii sunt de tip IgG
A. Este cel mai frecvent acut
B. Este cel mai frecvent insidios prin apariția 168. Este ADEVĂRAT despre hemoglobinuria
sindromului diareic paroxistică la rece:
C. Poate fi reprezentat de ocluzia intestinală A. Este o tulburare frecventă
D. Debutul acut este însoțit de dureri abdominale și B. Simptomele apar după expunerea la cald
febră C. Apare mai frecvent la copii după o infecţie
E. Poate fi determinat de complicații reprezentate virala recentă
de prezența unor mase abdominale D. Este rezultatul unui anticorp circulant IgG
E. Simptomele pot consta în febră, dureri
163 . Următoarele situații impun efectuarea unei lombare, insuficiență hepatică fulminantă
manometrii esofagiene:
A. Acalazie 169. Recomandările American
B. Spasm difuz esofagian Gastroenterological Association privind
C. Intervenție chirurgicală antireflux tratamentul BRGE includ următoarele, CU
D. Regurgitații EXCEPȚIA:
E. Istoric familial de neoplasm esofagian A. Scădere în greutate la pacienții obezi
B. Pentru durerea toracică non-cardiacă se
164. Principalele simptome ale BRGE sunt: administrează empiric IPP într-o doză zilnic
A. Tusea cronica C. În caz de disfagie nu este necesară endoscopia
B. Durerea toracica digestivă superioară
D. Este eficientă utilizarea pe termen lung a IPP
C. Pirozisul
la pacienții cu esofagită
D. Regurgitatiile acide E. Blocantele H2 sunt la fel de eficiente ca IPP
E. Odinofagia
170. Semnale de alarmă în RGE sunt
165. Sunt caracteristici ale gangrenei arteriopate: următoarele:
A. Puls arterial absent A. Odinofagie
B. Leziuni intens dureroase B. Anemie
C. Hipoestezie tactilă, termică, dureroasă, vibratorie C. Scădere în greutate
D. ROT abolite D. Faringodinie
E. Edeme, turgescență venoasă, tegumente E. Traheobronșită
cianotice, cu temperatură normală sau crescută

16
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. Clasa III – congestie pulmonară cu raluri de
171. Despre complicațiile RGE sunt stază în sub 50% din câmpurile pulmonare,
ADEVĂRATE următoarele, CU EXCEPȚIA: jugulare turgescente sau zgomot 3 prezent
A. Ulceratiile nu sunt considerate complicații E. Clasa V – infarct de ventricul drept
B. Esofagul Barrett reprezintă o metaplazie de tip
gastric) 176. Un pacient cu infarct miocardic acut în clasa
C. Gradul displaziei nu are rol în stabilirea Forester IV are:
frecvenței urmăririi endoscopice A. Un index cardiac sub 2.2 l/min/m2
D. Expunerea îndelungată la acid produce esofag B. PCPB peste 18 mmHg
Barrett
C. Șoc hipovolemic
E. Adenocarcinomul esofagian se dezvoltă din
ariile de metaplazie Barrett
D. PCPB sub 18 mmHg
E. Șoc cardiogen
172. Despre ascita neutrocitară sunt adevărate
177. Următoarele sunt patologii asociate cu
afirmațiile:
injurie miocardică ce pot duce la creșterea
A. Se caracterizează prin PMN < 250/mm3 dar
troponinelor serice :
culturi pozitive
A. Sindromul de balonizare apicală
B. Este definită prin PMN > 250/mm3 dar culturi
B. Accidentul vascular cerebral
negative C. Disecția acută de aortă
C. Beneficiază de același tratament ca PBS D. Pielonefrita acută
D. Tratamentul de elecție este cu cefalosporine de E. Arsuri întinse
generația a III-a
E. Are etiologie polimicrobiană 178. Diagnosticul diferențial la pacienții cu
STEMI ia în discuție:
173. Factori de risc pentru resângerare în cazul A. Pericardita acută
hemoragiilor digestive superioare non-variceale B. Spasmul esofagian
sunt următorii, CU EXCEPȚIA: C. Criza de bronhospasm
A. Hemoragie digestivă superioară la un pacient D. Disecția acută de aortă
cu hepatopatie ușoară E. Accidentul vascular cerebral
B. Instabilitatea hemodinamică
C. Decelarea de ulcere de dimensiuni mari 179. Complicațiile absolute ale tratamentului
D. Ulcerul duodenal bulbar de față anterioară fibrinolitic sunt :
E. Prezența comorbiditatilor A. Hemoragie intracraniană
B. AVC documentat ca ischemic de peste 6 luni
174. Modificările histopatologice din boala C. Ulcer peptic activ
Crohn cuprind: D. Sarcina
A. Frecvent criptite și abcese criptice E. Disecție de aortă
B. Frecvent depleție de mucus
C. Infiltrat inflamator focal 180. În clasificarea Vaughan Williams, din clasa
D. Agregate limfoide frecvente IA fac parte:
E. Hiperplazie neuronală A. Xilina
B. Procainamida
175. Clasificarea Kilip în infarctul miocardic acut C. Flecainida
are definite următoarele clase: D. Chinidina
A. Clasa I – fără raluri pulmonare de stază sau E. Propafenona
zgomot 3
181. Avantajele restabilirii și menținerii ritmului
B. Clasa II – edem pulmonar acut cu raluri de
sinusal din fibrilația atrială sunt:
stază în peste 50% din câmpul pulmonar
A. Întreruperea fenomenelor de remodelare
C. Clasa IV – șoc cardiogen B. Oprirea medicației antiaritmice
C. Creșterea debitului cardiac

17
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
D. Profilaxia accidentelor embolice B. Este preferat un agent blocant al canalelor de
E. Ameliorarea simptomelor calciu
C. Este preferat un agent beta-blocant
182. Semnele generale în stenoza mitrală: D. Poate fi utilizat Esomeprazol
A. Cianoza buzelor și pomeților E. Utilizarea adenozinei este periculoasă
B. Hepatomegalie
C. Puls paradoxal 188. Este contraindicată administrarea de
D. Jugulare turgide Verapamil în caz de:
E. Edeme periferice A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
183. Complicațiile stenozei mitrale sunt: C. Cardiomegalie
A. Fibrilația atrială D. Disfuncție sistolică de ventricul stâng
B. Trombembolismul pulmonar E. Tratament cronic cu betablocante
C. Emboliile sistemice
D. Hipertensiunea pulmonară 189. Tratamentul flutterului atrial cuprinde:
E. Hipertensiunea arteriala reno-vasculară A. Restabilirea ritmului sinusal
B. Prevenirea recurențelor
184. Tratamentul chirurgical în stenoza aortică: C. Tratamentul curativ
A. Este indicat pentru pacienții cu stenoză aortică D. Controlul frecvenței supraventriculare
strânsă simptomatică E. Tratamentul antitahicardic
B. Este indicat pentru pacienții cu stenoză aortică
strânsă asimptomatică, dar cu disfuncție de 190. Copiii născuţi de mame cu deficit de vitamina
ventricul stâng B12 sau acid folic în timpul sarcinii pot prezenta:
C. Este indicat pentru pacienți cu stenoză aortică A. Anomalii cromozomiale
stransă asimptomatică, care devine simptomatică în B. Performanță neurocognitivă redusă
timpul testului de efort C. Anomalii comportamentale
D. Vârsta înaintată reprezintă o contraindicație D. Paralizie flască
E. Este indicat pentru pacienții cu stenoză aortică E. Simptomele pot consta în febră, dureri lombare,
ușoară care urmează să fie supuși unei intervenții de insuficiență hepatică fulminantă
by-pass aortocoronarian
191. Diagnosticul deficitului de fier (Fe) este
185. Examenul clinic în insuficiența aortică confirmat de:
decelează: A. Saturație a transferinei mai mică de 10%
A. Puls celer et altus B. CTLF crescută
B. Puls parvus et tardus C. Saturație a transferinei mai mare de 10%
C. Suflu diastolic în zona apicală D. CTLF scăzută
D. Semn Muller E. Biopsia osteomedulară
E. Uruitură Austin Flint
192. Principalele cauze ale deficitului de vitamina
186. Despre tahiartmiile supraventriculare: B12 sunt:
A. Complexul QRS se poate lărgi, din cauza A. Deficienţele nutriţionale
conducerii intraventriculare anormale B. Proteoliza inadecvată a alimentelor
B. Au originea deasupra bifurcării fasciculului His C. Deficitul de factor intrinsec
C. Frecvența atrială este mai mică de 100/min
D. Anomalii ale mucoasei ileale sau ale
D. Complexul QRS are durata mai mică de 0,12
receptorilor Cubam
secunde
E. Frecvența ventriculară poate fi mai mică de
E. Administrarea de medicamente antineoplazice
100/min care inhibă sinteza
ADN-ului
187. În cazul infarctului miocardic acut asociat
193. Este ADEVĂRAT despre extrasistola
tahicardiei paroxistice supraventriculare:
A. Utilizarea adenozinei este benefică ventriculară, cu EXCEPȚIA:

18
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
28 SEPTEMBRIE 2018 – Brașov
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A
A. Complex QRS cu depolarizare ventriculară 197. Vegetaţia, leziune caracteristică a
tardivă endocarditei infecţioase, poate conţine
B. Complex QRS cu o durată de maxim 120ms următoarele:
C. Cele mai frecvente cauze: cardiopatia ischemică, A. Eritrocite
miocardite, prolaps de valvă mitrală și displazia B. Trombocite
aritmogenă de ventricul drept C. Fibrină
D. Electrocardiografic: unda P absentă, complex D. Celule inflamatorii
QRS cu aspect de bloc de ramură E. Microorganisme
E. Pot fi izolate, bigeminate, trigeminate sau
cvadrigeminate 198. Leucemiile acute sunt boli neoplazice care
afectează:
194. Bradicardiile se caracterizează prin: A. Celulele stem hematopoietice
A. Scădere sub 60 bătăi/min a ritmului cardiac B. Celulele stromale medulare
B. Poate fi determinată prin scăderea C. Celulele parțial direcționate spre o anumită serie
automatismului cardiac celulară
C. La persoanele sănătoase, în timpul somnului se D. Celulele mature funcțional
poate ajunge până la 20 bătăi/min E. Celulele dendritice
D. Bradicardia sinusală la un bolnav cu hipertrofie
ventriculară stângă importantă este asimptomatică 199. Proliferarea blastică din leucemiile acute are
E. Cardiostimularea electrică înlocuiește artificial ca rezultat:
funcția de automatism a inimii A. Dezvoltarea clonelor celulare normale
B. Supresia clonelor normale
195. Despre tulburările de conducere se poate C. Hiperplazia medulară eritroidă
spune: D. Pariția sindromului de insuficiență medulară
A. Boala nodului sinusal este forma cea mai ușoară E. Apariția sindromului de hipervâscozitate
a disfuncției de nod sinusal
B. Boala nodului sinusal se mai numește sick sinus 200. Proliferarea autonomă și acumularea în
syndrome și se poate manifesta prin: bradicardie organele hematopoietice a celulelor maligne duce
sinusală, oprire sinusală, bloc sinoatrial și fibrilație la:
atrială A. Substituirea progresivă a populației medulare
C. Blocul atrioventricular de grad II Mobitz II, normale
reprezintă alungirea progresivă a intervalului QT B. Apariția anemiei, trombocitopeniei și
D. Blocul atrioventricular de grad înalt reprezintă neutropeniei
forma severă a blocului de grad II C. Apariția plasmocitelor în sângele periferic
E. Blocul atrioventricular de grad III reprezintă o D. Descărcarea blaștilor în sângele periferic
disociație completă între activitatea atrială și cea E. Apariția dacriocitelor în sângele periferic
ventriculară

196. Stopul cardiac:

A. Reprezintă întreruperea bruscă a funcției de
pompă a inimii
B. Este ireversibil, indiferent de manevre
C. Se aseamănă cu sincopa vasodepresoare, care
este tranzitorie
D. Cauze structurale cardiace: boala coronariană
ischemică, hipertofia miocardică, anomalii
structurale electrofiziologice
E. Poate fi precedat de angină, dispnee, palpitații,
chiar cu câteva zile, săptămâni sau luni anterior
evenimentului

19