SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT

19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

COMPLEMENT SIMPLU 6. Care din următoarele afirmații sunt

adevărate referitor la tratamentul
1. Testul standard de diagnostic al ischemiei medicamentos al anginei pectorale:
microvasculare în angina microvasculară îl A. Tratamentul cu diuretice reprezintă indicație
reprezintă: de prima linie
A. ECG de repaus B. Tratamentul cu beta-blocante trebuie
B. Determinarea rezervei de flux coronarian administrat în prima linie pentru ameliorarea
C. Scintigrama de perfuzie de efort simptomelor
D. Coronarografia C. Calciu-blocantele non-dihidropiridinice
E. ECG de efort (verapamil sau diltiazem) se adimistrează în
asociere cu un beta-blocant
2. Investigația cu acuratețea mai mare în scop D. Tratamentul cu nitroglicerină sublingual
diagnostic pentru angina Printzmetal este: trebuie administrat la toți pacienții, indiferent
A. Test de provocare cu Ergonovina de prezența crizelor anginoase
B. Ecocardiografia E. Tratamentul cu beta-blocante trebuie
C. Test de provocare cu Nitrați administrat în caz de intoleranță la calciu-
D. Testul ECG în durere, monitorizare ECG blocante
Holter
E. Testul EKG de efort 7. NU sugerează un prognostic sever în angina
pectorală prezența:
3. Tratamentul în ischemia miocardică A. Inversărilor ST-T
silențioasă cu eficacitatea cea mai crescută B. Hipertrofiei ventriculare stângi
este reprezentat de: C. BRD
A. Nitrați D. Undei Q patologice în mai multe derivații
B. IECA E. Blocurile bi- și tri-fasciculare
C. B-blocante
D. Alfa-blocante 8. Care din următoarele NU este cauză de
E. Antagoniști de canale de calciu cardiomiopatie dilatativă secundară?
4. Ce clasă de droguri antiaritmice, deprimă A. HTA
marcat faza 0: B. Hemocromatoza
A. Clasa a II-a C. PAN
B. Clasa a IV-a D. Endocardita infecțioasă
C. Clasa IC E. Chimioterapia
D. Clasa IA
E. Clasa a III-a 9. Care din următoarele afecțiuni este o
tezaurismoză ce determină cardiomiopatie
5. Disfuncția paroxistică de nod sinusal poate restrictivă?
fi evidențiată prin: A. Boala Fabry
A. Monitorizare Holter de 24 de ore B. Amiloidoza
B. Monitorizare Holter de 48 de ore C. Carcinoidul cardiac
C. Implantarea unui „loop recoder” D. Sarcoidoza
D. Test ECG de efort E. Boala Hurler
E. Test ecocardiografic de efort

1
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
10. Mecanismele fiziopatologice implicate în
infarctele lacunare la pacienții hipertensivi
sunt:
A. Ateroscleroza aortică
B. Ateroscleroza carotidiană
C. Afectarea aterosclerotică
D. Lipohialinoza
E. Remodelarea arterială
11. Efectul terapeutic al sartanilor ca și
tratament antihipertensiv este dominat de:
A. Reduce progresia afectării renale la pacienții
cu lupus eritematos sistemic
B. Cresc efectul antihipertensiv în asociere cu
antihipertensivele centrale
C. Nu prezintă efect protectiv cardiovascular
D. Cresc efectul antihipertensiv în asociere cu
IEC la doză maximă
E. Reduce preogresia afectării renale la pacienții
cu diabet și nefropatie
12. Ivabradina poate fi utilizata in tratamentul
insuficientei cardiace cronice cu
urmatoarele particularitati:
A. FE ≤35% si simptome persistente in ciuda
terapiei cu beta-blocant, IECA si
antialdosteronic
B. FE >40%
C. FE 35-49%
D. Frecventa cardiaca <65 bpm
E. La pacientii la care nu se poate administra
IECA sau antialdosteronic
13. Stadiul C al clasificarii ACC/ AHA a
insuficientei cardiace cronice cuprinde
urmatorii pacienti:
A. Cu boala structurala avansata
B. Cu risc mare de a dezvolta IC
C. Cu boala cardiaca structurala, puternic
asociata cu risc de a dezvolta ICC fara
simptome
D. Cu simptome si semne de ICC
E. Cu simptomatologie severa in ciuda terapiei
medicale maximale
2
14. Clasa NYHA II cuprinde:
A. Pacienti cu angina la efort
B. Pacienti cu limitare severa a activitatii fizice,
efortul fizic mai mic decat obisnuit
determinand simptome
C. Pacienti cu simptome in repaus
D. Pacienti fara limitarea activitatii fizice
E. Pacienti cu usoara limitare a activitatii fizice
obisnuite datorita simptomelor
15. Diagnosticul CT al AVC ischemic
presupune:
A. FLAIR CT – hipocaptare
B. Accentuarea demarcaţiei cortico-subcorticală
C. Zona clară hipoecogenă cerebrală
D. Zona clară de hiperdensitate cerebrală
E. Zona clară de hipodensitate cerebrală
16. În faţa unui pacient cu următorul tablou
clinic: cecitate corticală, halucinaţii vizuale,
delirium + agitaţie, amnezie, anestezie,
pacientul ignoră tulburarea. Diagnosticul
cel mai probabil şi cu prognosticul cel mai
sever este:
A. Sindrom de „top de bazilară”
B. Tumoră cerebrală frontală
C. Delirium temens
D. AVC ischemic pe artera cerebrală medie
(MCA) total
E. Tulburare psihiatrică acută
17. Pacient cu AVC ischemic cert adus la spital
la 5h de la debut îi veţi recomanda:
A. Reperfuzie cu rtPA i.v.
B. Reperfuzie intervenţională neuroradiologică
endovasculară
C. Fereastra terapeutica de reperfuzie fiind
depaşită, administrăm Clopidogrel sau
Aspirină (300mg)
D. Reperfuzie intervenţională – angioplastie cu
balon
E. Nu se mai indică reperfuzia intervenţională,
fereastra terapeutica fiind de maxim 4,5 ore
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
18. Cel mai frecvent mecanism de producere al
AIT:
A. Microangiopatie inflamatorie
B. Tulburare de coagulare
C. Mecanism trombo-embolic
D. Mecanism alergic
E. Mecanism hemodinamic datorită existenţei
unei stenoze arteriale semnificative
19. Masura terapeutica specifică din
hemoragia subarahnoidiană anevrismală
este:
A. Cliparea anevrismului prin intervenţie pe
craniu deschis este unica metoda de tratament
curativ în aceasta patologie
B. Folosirea fibrinoliticelor este astăzi acceptată
dar numai la debutul simptomatologiei
C. Pacienţii trebuie supravegheaţi permanent în
prima saptamână de la debut pentru apariţia
unei eventuale hidrocefalii
D. Embolizarea endovasculară a anevrismului
rupt reduce riscul de sângerare şi se
realizează în funcţie de morfologia şi
localizarea anervrismului.
E. Administrarea soluţiei saline hipertone este
total contraindicată datorită riscului de
producere a hipertensiunii arteriale
20. Clasificarea KILIP utilizată la clasificarea
pacienților cu STEMI încadrează
următorul tablou clinic la prezentarea în
clasa III:
A. Congestie pulmonară cu raluri de stază în sub
50% din câmpurile pulmonare
B. Edem pulmonar acut cu raluri de stază în peste
50% din câmpurile pulmonare
C. Șoc cardiogen
D. Fără zgomot 3
E. Fără raluri pulmonare de stază
21. Zona cea mai vulnerabilă la ischemie, din
care începe să apară necroza miocardică în
urma unui infarct STEMI este:
A. Zona subepicardică
B. Zona subendocardică
3
C. Zona de trecere dintre epicard și endocard
D. Zona de trecere dintre miocard și endocard
E. Zona miocardică
22. Cea mai bună alternativă la un pacient cu
suspiciune de STEMI, dacă determinarea
troponinelor cardiace nu este disponibilă,
este folosirea:
A. Plasma-BNP
B. LDH
C. CK-MB
D. NT-proBNP
E. Acid uric
23. În cazul unei ischemii la nivelul teritoriului
coronarian inferior se pot remarca
supradenivelări de segment ST în care din
următoarele derivații contigue:
A. DII, DIII, aVF
B. V1-V6
C. DI, aVL
D. DI-DIII
E. V1, DII, DIII
24. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
angina de novo:
A. Nu evoluează niciodată spre infarct miocardic
acut
B. Este caracterizat de accese dureroase mai
intense și mai numeroase cu durată mai
prelungită
C. Apare la persoane cu istoric de boală
coronariană
D. Prezintă debut recent, mai puțin de 30 de zile
E. Este de obicei nocturnă
25. Severitatea anginei clasificată conform
Braunwald încadrează în clasa III
următorul aspect clinic:
A. Angină pectorală în repaus și acută (cu
episoade anginoase în ultimele 48 de ore)
B. Angină instabilă primară
C. Simptomele persistente chiar și sub tratament
maxim tolerat
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
D. Angină pectorală în repaus apărută în ultima
lună (fără episoade anginoase în ultimele 48
de ore)
E. Angină post-infarct (<2 saptămâni)
26. Angina de repaus apărută precoce post-
infarct, sub tratament maximal, este
încadrată conform clasificării Braunwald
în clasa:
A. III C 3
B. III C 2
C. III C 1
D. I A 1
E. II C 3
27. Dubla antiagregare plachetară la pacienții
cu SCA non-ST trebuie menținută în
absența contraindicațiilor pe o perioadă de:
A. 3 luni
B. 4 luni
C. 24 luni
D. 12 luni
E. Toată viața
28. Care dintre următoarele afirmații
referitoare la stenoza pulmonară este
FALSĂ ?
A. Este o afecțiune rară
B. Frecvent ,este congenital
C. Stenoza pulmonară dobandită poate fi
determinată de vegetații
D. Stenoza pulmonară dobandită poate fi
dobandită de tumori mediastinale
E. ECG-Hipertrofie ventriculară stangă
29. Care dintre afirmațiile următoare
referitoare la insuficiența pulmonară este
FALSĂ:
A. Este rară
B. Poate fi organică sau congenital
C. Insuficiența pulmonară funcțională nu se
asociază cu hipertensiunea pulmonară
D. ECG -relevă hipertrofie ventricularădreaptă
4
E. Corecția chirurgicală se realizează cu proteză
biologică
30. Următoarele afirmaţii referitoare la
probele de laborator pentru endocardita
infecţioasă sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. PCR crescut
B. Anemie normocromă
C. VSH scăzut
D. VSH crescut
E. Proteinurie
31. Care din următoarele afirmații referitoare
la endocardita infecțioasă este FALSĂ :
A. Pot apărea manifestări oculare
B. Pacienții prezintă febră/subfebră
C. Pacienții pot prezenta tablou clinic de colică
renală
D. Poate apărea sindrom de ischemie acută a
membrelor inferioare
E. Hemoculturi pozitive in 86% din cazuri
32. Care dintre următoarele afirmații despre
explorările paraclinice în pericardită este
FALSĂ :
A. Ecocardiografie -colaps atriu drept
B. Radiografie toracică- cord în carafă
C. Radiografie toracică – cord în sabot
D. ECG – alternanță electrica
E. ECG- tahicardie sinusală
33. În legătura cu tratamentul în pericardită
sunt adevărate următoarele, CU
EXCEPȚIA :
A. Se administrează ibuprofen
B. Se administrează colchicină
C. Pericardiectomia se efectuează dacă există
fenomene constrictive
D. Drenajul chirurgical se practică de rutină
E. Pericardiocenteza se efectuează in în
tamponada cardiacă
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

34. Cel mai frecvent mecanism de producere a
AIT este cel:
A. Tulburare de coagulare
B. Tromb-embolic datorat unei embolii de mici
dimensiuni
C. Microangiopatii inflamatorii
D. Microangiopatii secundare neoplazice
E. Tromb-embolic, printr-o embolie plachetară
arterio-arterială
39. Heparinele cu greutate moleculara mică
sunt recomandate în tratamentul AVC
ischemic:
A. La 10-12 ore de la debut
B. La 12-24 ore de la debut
C. La 2-4 ore de la debut
D. Nu sunt recomandate în tratamentul AVC
ischemic
E. La 24-72 ore de la debut

35. Oligoemia reprezintă: 40. Despre angina Prinzmetal sunt adevărate:

A. Alterarea metabolismului celular A. Examenul clinic poate fi normal în timpul
B. Creşterea presiunii de perfuzie durerii
C. Scăderea debidului sanguin cerebral local B. Răspunde lent la administrarea de nitrați
D. Scăderea aportului de oxigen intracelular sublingual
E. Scăderea oxigenului sub un prag critic C. ECG-ul în durere pune în evidență
supradenivelarea segmentului ST în două
36. Boala de vase mari cerebrale este cauza derivații contigue, cu persistența modificării
celor mai frecvente: în afara durerii
A. AVC ischemice de tip aterotrombotic D. Capacitatea de efort a pacienților este
B. Demenţei vasculare modificată
C. AVC hemoragice E. Testul ECG de efort reprezintă standardul de
D. AVC lacunare elecție în diagnosticul anginei vasospastice.
E. Hemoragiilor cerebrale
41. Despre insuficiența mitrală ischemică
37. Ţinta terapeutica a LDL-colesterolului în putem afirma:
prevenţia secundară după AVC ischemic o A. Poate fi acută, subacută sau cronică
reprezintă o valoare mai mica de: B. Insuficiența mitrală ischemică se dezvoltă
A. 55 mg/dl lent, determinând hipertrofia excentrică a
B. 70 mg/dl ventriculului stâng
C. 100 mg/dl C. Suflul diastolic este semnul clinic cel mai
D. 110 mg/dl important
E. 200 mg/dl D. Tratamentul insuficienței mitrale cronice
presupune intervenție de urgență ca primă
38. Terapia antiagregantă plachetară intenție
recomandată care se prefera de obicei în E. În faza cronică compensată pacienții au
prevenţia secundară dupa AVC ischemic toleranță normală la efort.
este reprezentată de:
A. Heparină 42. În patogeneza anginei microvasculare sunt
B. Acenocumarol citate urmatoarele mecanisme, cu excepția:
C. Aspirină A. Disfuncția endotelială
D. Clopidogrel B. Insulinorezistența
E. Dipridamol C. Excesul de estrogeni
D. Ischemia microvasculară
E. Controlul autonom anormal.

5
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
43. Blocurile atrioventriculare se clasifică în
următoarele, cu EXCEPȚIA:
A. Bloc AV gradul I
B. Bloc AV gradul II tip Mobitz II
C. Bloc AV gradul II tip Mobitz I
D. Bloc AV gradul III
E. Bloc AV gradul II tip Mobitz III
44. Cel mai comun mecanism electric în stopul
cardiac, responsabil pentru 50-80% din
cazuri, este:
A. Fibrilația atrială
B. Blocul atrioventricular gradul II tip 2
C. Blocul de ramură stângă
D. Fibrilația ventriculară
E. Tahicardia paroxistică supraventriculară
45. Care din următorii factori duce la ischemia
miocardică din cardiomiopatia
hipertrofică?
A. Îngustarea lumenului artrerelor coronare
epicardice
B. Creșterea patului capilar
C. Scăderea masei miocardice
D. Scăderea necesarului de oxigen
E. Îngustarea lumenului artrerelor coronare
intramiocardice
46. Care dintre următoarele valori ale
diametrului telediastolic al VS este acceptat
ca și criteriu de diagnostic pentru
cardiomiopatia dilatativă?
A. 45 mm/m2 suprafață corporală
B. < 2,7 cm/m2 suprafață corporală
C. >2,7 mm/m2 suprafață corporală
D. >2,7 cm/m2 suprafață corporală
E. < 2,7 mm/m2 suprafață corporală
47. Medicația antihipertensivă de elecție în
sarcină este:
A. Metildopa
B. Blocanții de calciu
C. Labetalol
D. Beta-blocante fără acțiune alfa-blocantă
E. Diureticele de ansă
6
48. Ghidurile americane susțin că dacă HTA
precede sarcina și nu există o afectare a
organelor țintă, tratamentul medicamentos
se impune la:
A. 150/70 mmHg
B. 160/110 mmHg
C. 160/80 mmHg
D. 150/90 mmHg
E. 140/75 mmHg
49. Cea mai frecventă cauză a amneziei globale
tranzitorii, când se manifestă doar ca atac
ischemic tranzitor este:
A. Sindromul de a. cerebeloasă antero-
superioară
B. Sindromul de aa. paramediane
C. Sindromul de a. cerebrală posterioară
D. Sindromul de a. cerebeloasă antero-inferioară
E. Sindromul de a. cerebeloasă postero-
inferioară
50. Hemoragia subarahnoidiană reprezintă:
A. Apariţia de LCR în spaţiul subarahnoidian
B. Apariţia de revărsat serocitrin în spaţiul
subarahnoidian
C. Apariţia unui revărsat sanguin în spaţiul
subarahnoidian
D. Apariţia de revărsat purulent în spaţiul
subarahnoidian
E. Apariţia de exsudat în spaţiul subarahnoidian
COMPLEMENT MULTIPLU
51. Coronarografia la pacienții cu angină
Printzmetal poate evidenția următoarele:
A. Punte miocardică, asociată cu un vasoplasm
mai ușor
B. Plăci excentrice de 30-50%
C. Spasm focal mai frecvent în primul centimetru
al unei obstrucții coronariene
D. Spasm focal mai frecvent distal unei obstrucții
coronariene
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

E. Spasm focal mai frecvent pe artera coronară D. Diuretic de ansă, în prezența

stângă. semnelor/simptomelor de insuficiență cardiacă
E. Beta blocante.
52. Despre ischemia silențioasă sunt adevărate
următoarele: 56. Următoarele droguri sunt antiaritmice de
A. Pacienții cu antecedente de infarct miocardic clasa a II-a, cu EXCEPȚIA:
și pacienții diabetici sunt la risc A. Lidocaina
B. Prognosticul este cu atât mai prost cu cât B. Flecainida
supradenivelarea de segment ST este mai C. Procainamida
mare D. Sotalol
C. Antagoniștii de canale de calciu sunt mai E. Beta-blocante
eficienți decat beta blocantele
D. Episoadele de ischemie silențioasă apar mai 57. Referitor la electrocardiograma din
frecvent în a doua jumatate a nopții tahicardia paroxistică supraventriculară,
E. Reprezintă documentarea ischemiei în absența sunt ADEVĂRATE următoarele:
anginei. A. Frecvența atrială de 150-200/min
B. Ritmul este neregulat
53. Care sunt criteriile de stratificare care C. Unda P este negativă în DII, DIII, aVF
încadrează un pacient cu angină pectorală D. Conducerea atrio-ventriculară este 2:1
de efort în clasa de risc înalt: E. Complexul QRS este larg
A. Test de efort pozitiv, cu criterii de severitate
B. Test de efort cardiovascular negativ 58. Care dintre următorii factori, precipită
C. Disfuncție ventriculară stângă severă ( FEVS ≤ forma adrenergică de fibrilație atrială:
35%) A. Efortul
D. Disfuncție ventriculară stângă ( FEVS ≥ B. Stresul
35%) C. Alcoolul
E. Tulburări de cinetică pe mai puțin de 2 segmente D. Cafeina
la ecocardiografia de stres. E. Substanțele simpaticolitice

54. Tratementul farmacologic în angina 59. Din punct de vedere electrocardiografic, în

microvasculară este reprezent de:
A. B-blocantele, în special B1-selective
B. Abandonul fumatului, dietă, scadere ponderă
C. Substituția estrogenică
D. Nitrați cu durată lungă
E. Vasopresoare inotrop pozitive
extrasistolă ventriculară, întâlnim:
A. Unda P prezentă
B. Complex QRS îngust, sub 120 msec
C. Complex QRS cu aspect de bloc de ramură
D. Complexul QRS este urmat de o pauză
compensatorie
E. Complex QRS larg, peste 120 msec

55. Clasele de medicamente utilizate în 60. După infarctul miocardic acut, care sunt
tratamentul medicamentos al insuficienței predictorii unei tahiaritmii ventriculare
mitrale ischemice cronice sunt: spontane și letale:
A. Episoadele de tahicardie ventriculară
A. Angioplastie coronariana
nesusținută
B. Antagoniști de aldosteron B. Sincopele
C. IECA C. Extrasistolele atriale
7
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
D. Tahicardia ventriculară susținută indusă de
studiul electrofiziologic
E. Scăderea fracției de efecție
61. Terapia de prevenție a riscului de infract și
deces se realizează cu:
A. Beta blocante la toți pacienții cu FEVS>50%
B. Statine
C. Beta blocante la toți pacienții cu FEVS<40%
D. Aspirina 75-160 mg/zi timp de 3 luni
E. Beta blocante la pacienții care au avut un
sindrom coronarian acut
62. By-pass-ul aorto-coronarian este recomandat
pentru pacienții care prezintă următoarea
asociere clinico-patologică:
A. Care prezintă risc intermediar la stratificarea
riscului
B. Care prezintă risc înalt la stratificarea riscului
C. Care prezintă angină pectorală zilnic
D. Cu una sau mai multe stenoze coronariene
semnificative
E. Care prezintă angină sub tratament
farmacologic maximal
63. Afirmațiile ADEVĂRATE cu privire la
angina pectorală sunt:
A. Precondiționarea ischemică are ca expresie
durerea care persistă cu continuarea efortului
B. Cei care fac angină după 7 METs se încadrează
în CC II
C. Localizarea cea mai tipică a durerii este
retrosternală, cu caracter difuz
D. Echivalențele anginoase se întâlnesc mai
frecvent la bărbați și la vârstnici
E. Examenul clinic poate fi normal
64. Terapia medicamentoasă antianginoasă
constă în:
A. Asocierea nitraților cu durată scurtă în asociere
cu beta-blocantele în prima linie
B. Nitroglicerină sublingual
C. Aspirina 75-160 mg/zi, indefinite
8
D. Calciul blocantele sunt recomandate pentru
controlul simptomelor la pacienții care nu
tolerează beta-blocante
E. Ivabradina trebuie administrată în prima linie
pentru ameliorarea simptomelor
65. Arteriografia coronariană ca primă metodă
de evaluare este:
A. Tuturor pacienților cu boala coronariană
cronică
B. Aritmii ventriculare maligne
C. Supraviețuiesc unui episode de moarte subită
D. Pacienții cu boala coronariană cronică asociată
unei tahicardii sinusale
E. Pacienții cu boală cronică care dezvoltă
manifestări de insuficiență cardiacă
66. Referitor la cardiomiopatii, este adevărat
că:
A. Conform ESC, nu întotdeauna asociază
hipertrofie ventriculară sau dilatație
B. Sunt fie limitate la cord, fie parte a unor
patologii sistemice generalizate
C. Sunt împărțite în 6 tipuri
D. Conform AHA,cardiomiopatiile sunt boli ale
mușchiului cardiac în care miocardul este
anormal funcțional și structural, fiind exclusă
disfuncția VS dată de boala coronariană,
HTA, valvulopatii, cardiopatii congenitale.
E. Conform AHA, frecvent cauzele sunt genetice
67. Cu ce se face diagnosticul diferenţial al
suflului sistolic din CMH?
A. Defectul septal interventricular
B. Stenoză tricuspidiană
C. Stenoza aortică
D. Insuficienţa pulmonară
E. Prolapsul de valvă mitrală
68. Ce presupune tratamentul CMR?
A. Calciu-blocante pentru ameliorarea
prognosticului
B. Terapie chelatoare la cei cu hemocromatoză
C. Beta-blocante pentru ameliorarea
prognosticului
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

D. Administrarea de diuretice pentru scăderea C. Retenția renală de sodiu scade rezistența

presiunilor de umplere vasculară periferică
E. Digitală pentru ameliorarea simptomelor D. Curba presiunii arteriale-natriureză este
deplasată la stânga
69. Care din următoarele boli infiltrative E. Ca intracelular este responsabil de creșterea
miocardice sunt cauze de cardiomiopatie tonusului celulelor musculare netede
dilatativă? vasculare
A. Sclerodermia
B. Hemocromatoza 74. HTA de cauză endocrină poate apărea în
C. Amiloidoza următoarele patologii:
D. Sarcoidoza A. Sindromul Cushing
E. Dermato/polimiozita B. Hipotiroidism
C. Feocromocitom
70. Care sunt trăsăturile hemodinamice D. Hiperaldosteronism primar
caracteristice ale CMR? E. Hipoparatiroidim
A. Scădere abruptă şi rapidă a presiunii
ventriculare la debutul diastolei cu creştere 75. Indicatorii de HTA secundară evaluați la
rapidă până la un platou istoricul pacientului pot fi:
B. Presiuni sistolice scăzute
C. Semnul rădăcinii pătrate A. Bolnav cu tulburare depresiva
D. Disfuncţia diastolică B. Transpirații, cefalee, palpitații
E. Semnul “dip-platou” C. Utilizarea de contraceptive orale
D. Episoade de slăbiciune musculara și tetanie
71. HTA normal înaltă este caracterizată de E. Istoricul familial de rinichi polichistic
următoarele valori tensionale:
A. TA sistolică 120-129 76. Următoarele afirmaţii referitoare la cercul
B. TA diastolică 85-89 arterial (poligonul Willis) sunt
C. TA diastolică 80-84 ADEVĂRATE:
D. TA sistolică 130-139 A. Partea anterioară a poligonului este formată
E. TA diastolică < 80 din: arterele cerebrale anterioare, arterele
cerebrale medii şi artera comunicantă
72. Patogeneza HTA în coarctația de aortă anterioară
cuprinde următoarele: B. Este localizat la baza emisferelor cerebrale
A. Scăderea sintezei de renină C. Este localizat superior faţă de emisferele
B. Vasoconstricția generalizată și locală cerebrale, fapt ce permite un aport sanguin
C. Activarea sistemului RAA și SNS mai bun
D. Creșterea sintezei de renină D. Partea anterioară a poligonului este formată
E. Hiperperfuzia renală din: arterele carotide interne, arterele
cerebrale anterioare şi artera comunicantă
73. Alegeți din următoarele, modificările care anterioară
apar la nivelul rinichiului, sodiului și E. Partea posterioară a poligonului este formată
calciului la hipertensivi: din: arterele cerebrale posterioare, arterele
A. Retenția renală de sodiu determină creștere comunicante posterioare şi arterele carotide
volemică externe
B. Schimbul ionilor de Na și Ca este inhibat

9
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
77. Boala de vase mici cerebrale:
A. Apare la nivelul arterelor centrale şi arterelor
paramediane
B. Nu poate cauza hemoragii cerebrale din cauza
calibrului mic al vaselor afectate
C. Poate cauza deteriorare cognitiva şi
comportamentală
D. Apare la nivelul arterelor ce formeaza
poligonul Willis
E. Este cea mai frecventă cauză a AVC lacunar
78. Boala de vase mari cerebrale:
A. Apare mai ales la arterele centrale şi arterele
paramediene
B. Este cauza cea mai frecventă de AVC
lacunare
C. Nu poate afecta ramurile poligonului Willis,
ele fiind afectate de boala de vase mici
cerebrale
D. Afectează frecvent ramurile poligonului
Willis
E. Este cauza cea mai frecventa de AVC
ischemice de tip aterotrombotic
79. Circulaţia cerebrală colaterală este formată
din:
A. Anastomozele leptomeningeale
B. Poligonul Willis
C. Anastomozele între ramurile arterelor
carotide externe, carotide interne şi cele
vertebrale
D. Spaţiul Vichow-Robin
E. Arterele carotide comune
80. Următoarele afirmaţii referitoare la
anastomozele între ramurile aa. carotide
externe şi cele ale aa. carotide interne şi
vertebrale sunt ADEVĂRATE:
A. Cea mai importantă dintre anastomoze este
cea dintre a. faciala si a. lacrimala
B. Au de regula cea mai importantă semnificaţie
funcţionala
C. Cea mai importantă dintre anastomoze este
cea dintre a. oftalmică si a. nazală internă prin
intermediul a. angulare
10
D. Sunt importante în cazul obstrucţiilor
arteriale de tip aterotrombotic cu dezvoltare
lentă în timp
E. Nu permit adaptarea hemodinamică
81. Referitor la bariera hemato-encefalică, sunt
ADEVĂRATE urmatoarele afirmaţii:
A. Este prezent la nivelul capilarelor cerebrale,
dar nu şi la nivelul venulelor postcapilare
B. BHE este restrictivă şi selectivă faţă de
diferite substanţe chimice
C. Una din funcţiile BHC este de a nu permite
trecerea din sânge în ţesutul cerebral a
substanţelor potenţial toxice
D. Prezintă funcţie antitrombotică
E. Nu prezintă funcţie antitrombotică şi de aceea
predispune la AVC
82. Autoreglarea hemodinamică se realizează
prin participarea următoarelor mecanisme
majore:
A. Reglarea dependentă de funcţia endotelială
B. Mecanisme metabolice ale autoreglării
circulaţiei cerebrale
C. Mecanisme psihogene
D. Mecanisme neurogene ale autoreglării
circulaţiei colaterale
E. Mecanisme ale autoreglării funcţiei cardiace
83. Miocardul hibernat apărut în evoluția
STEMI prezintă următoarele caracteristici:
A. Apare în condiții de ischemie acută
B. Disfuncția contractilă după restabilirea
fluxului este reversibilă
C. Apare în condiții de ischemie cronică
D. Reprezintă zone de miocard cu disfuncție
contractilă care se mențin viabile printr-o
serie de mecanisme de reducere a consumului
de oxigen
E. Este o disfuncție reversibilă într-o perioadă
de zile sau săptămâni
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
84. Denumirea de miocard siderat se referă la
următoarele fenomene fiziopatologice
apărute în evoluția STEMI:
A. Disfuncția contractilă persistentă la o zonă de
miocard neperfuzată
B. Urmarea restabilirii fluxului coronarian după
o ischemie cronică
C. Disfuncția contractilă persistentă în ciuda
reperfuziei
D. Urmarea restabilirii fluxului coronarian după
o ischemie acută
E. Ocluzia completă și ireversibilă a unei artere
coronare
85. Din punct de vedere morfopatologic,
trombii care cauzează ocluzia arterei
coronare implicate în producerea STEMI
conțin:
A. Plachete
B. Fibrină
C. Eritrocite
D. Leucocite
E. Calciu
86. Clasa III conform clasificării Forrester la
pacienții cu STEMI se caracterizează prin
următoarele:
A. Presiunea din capilarul pulmonar sub 18
mmHg
B. Index cardiac peste 2,2 L/min/m2
C. Index cardiac sub 2,2 L/min/m2
D. Presiunea din capilarul pulmonar peste 18
mmHg
E. Este corespondenta șocului hipovolemic
87. În cazurile în care ECG la pacienții cu
diagnostic suspectat STEMI nu este
diagnostică sau la pacienții cu STEMI
inferior se recomandă următoarele
investigații specifice:
A. Efectuarea ecocardiografiei
B. Efectuarea coronarografiei
C. Derivații suplimentare V3R, V4R
D. Derivații suplimentare V7-V9
E. Repetarea ECG la 15-30 de minute
11
88. Factorii de risc care trebuie luați în
considerare la pacieții cu dublă
antiagregare plachetară în tratamentul
SCA non-ST sunt:
A. Istoric de hemoragie gastrointestinală
B. Tratament cu anticoncepționale orale
C. Vârsta peste 40 de ani
D. Tratament cu corticosteroizi
E. Tratament cu anticoagulante orale
89. Selectați afirmațiile false referitoare la SCA
non-ST:
A. Tipul I B 2 Braunwald – angină cu debut
recent, instabilă primară, sub tratament
standard
B. Tipul II A 2 Braunwald – angină pectorală în
repaus apărută precoce post infarct, sub
tratament standard
C. Tipul II B 1 Braunwald – angină de repaus,
instabilă primară, sub tratament minim
D. Tipul III B 3 Braunwald – angină de repaus,
acută, precoce post infarct, sub tratament
maximal
E. Tipul III A 2 Braunwald – angină de repaus,
acută, secundară anemiei, sub tratament
maximal
90. Criterii de risc înalt la examenul fizic în
SCA non-ST sunt următoarele:
A. Galopul atrial
B. Suflul sistolic de regurgitrare mitrală
C. Aritmii ventriculare și supraventriculare
D. Semne de insuficiență cardiacă
E. Instabilitate hemodinamică
91. Referitor la diagnosticul paraclinic al SCA
non-ST se poate afirma că:
A. IRM este util pentru a face diagnosticul
diferențial cu miocardită
B. ECG-ul inițial complet normal exclude
posibilitatea de SCA
C. TnI și TnT sunt mai specifice și mai sensibile
decât markerii tradiționali (CK-MB și
mioglobina)
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
D. Ecocardiografia de stres sau scintigrafia
miocardică de perfuzie sunt recomandate la
pacienții cu durere toracică care sugerează un
SCA, cu ECG de repaus sugestiv de SCA
non-ST
E. Coronarografia permite evaluarea funcției VS
prin ventriculografie
92. Sunt criterii de risc înalt pentru SCA non-
ST:
A. Unde Q patologice sau subdenivelare ST < 1
mm în mai multe derivații
B. Prezența de galop/raluri noi/agravate
C. FE < 40%
D. BRS/BRD nou apărute
E. Nivele de troponină ușor crescute
93. Despre medicația anticoagulantă în SCA
non-ST se poate afirma că:
A. În caz de intervenție coronariană percutană,
heparina se administrează în funcție de
greutatea corporală, sub controlul APTT, ce
trebuie menținut între 50-70 de secunde
B. Enoxaparina este contraindicată în
insuficiență renală
C. Fondaparina nu blochează și coagularea in
vitro, intra-cateter
D. Bivalirudina este recomandată ca alternativă
la HNF + inhibitori de glicoproteină IIb/IIIa
la pacienții care urmează o strategie invazivă
precoce și prezintă un risc crescut de
sângerare
E. HGMM nu se pot administra subcutanat
94. Care din urmatoarele afirmații sunt
ADEVĂRATE:
A. Suprafața normală a orificiului mitral este 4-
8cm2
B. Stenoza mitrală este considerată critică atunci
când aria orificiului mitral este ›1cm2
C. Stenoza mitrală este considerată critică atunci
când aria orificiului mitral este ‹1cm2
D. Stenoza mitrală poate fi cauzată de fuziuni
ale cuspelor mitrale
12
E. Stenoza mitrală nu poate fi cauzată de fuziuni
ale cuspelor mitrale
95. Care din urmatoarele afirmații cu privire
la etiologia stenozei mitrale sunt FALSE :
A. Etiologia predominantă este cea de cauză
reumatismală
B. Etiologia predominantă este cea de cauza
congenitală
C. Etiologie foarte rară : sdr. Hunter-Hurler
D. Etiologie foarte rară: Boala Fabry
E. Stenoza mitrală izolată apare la 40% din
pacienți
96. Care din urmatoarele afirmații referitoare
la stenoza aortică sunt FALSE:
A. Leziuni ale valvei aortice asociate cu
deschiderea insuficientă a cuspelor în sistolă
B. Leziuni ale valvei aortice asociate cu
deschiderea insuficientă a cuspelor în diastolă
C. Leziuni ale valvei aortice asociate cu
deschiderea completă a cuspelor în sistolă
D. Aria orificiului este de 4-5 cm2
E. Aria orificiului este de 2-3 cm2
97. Care din urmatoarele afirmații referitoare
la stenoza mitrală sunt FALSĂ :
A. Clinic -semnul Harzer
B. Clinic- uruitura diastolică
C. Nu este necesară efectuarea ecografiei
D. ECG relevă hipertrofie ventriculară dreaptă ,
aritmii ventriculare
E. Ecocardiografia de stres se poate efectua
dacă există discordanță între simptomatologie
și aspectul ecocardiografiei
98. Care din urmatoarele afirmații referitoare
la insuficiența mitrală sunt ADEVĂRATE:
A. Poate fi acută sau cronică
B. Simptomatologia este variabilă
C. Insuficiența mitrală acută este bine tolerată
D. Insuficiența mitrală acută determină edem
pulmonar acut
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

E. Insuficiența mitrală cronică se manifestă cu B. Stenoza bilaterala de artera renala

dispnee de efort, astenic C. Stenoza unilaterala de artera renala
D. Creatinina serica ≥ 2.5 mg/dL
99. Mecanismele de compensare menite sa E. Istoricul de angiodem
restabileasca debitul cardiac si perfuzia
adecvata a organelor in insuficienta 103. Printre efectele inhibitorilor de
cardiaca sunt: enzima de conversie in tratamentul ICC se
A. Ischemia cardiaca numara:
B. Remodelarea cardiaca A. Scad presarcina VS
C. Activarea Parasimpatica B. Scad postsarcina VS
D. Inhibarea neuroendocrina C. Diminueaza procesul de remodelare a VS
E. Activarea neuroendocrina D. Efect vasoconstrictor
E. Efect vasodilatator
100. Forme de insuficienta cardiaca
cronica cu FE pastrata prezinta 104. Cauzele si factorii precipitanti ai
urmatoarele caracteristici: insuficientei cardiace acute categorisiti
A. Disfunctie diastolica de ventricul stang drept o decompensare a insuficientei
nedilatat cardiace cronice sunt:
B. Disfunctie sistolica semnificativa de ventricul A. Tireotoxicoza
stang B. Anemia
C. FE 40-50% C. Astm bronsic
D. FE ≤ 40% D. Infectii (pneumonia)
E. Hipertrofie de pereti ventriculari E. Supraincarcarea volemica

101. Combinatia hidralazina – izosorbid 105. Dintre tablourile clinice care

dinitrat in tratamentul insuficientei
cardiace cronice este folosita pentru a
reduce riscul de deces prematur la pacientii
cu FE ≤ 45% si VS dilatat care:
A. Prezinta simptome NYHA IV in ciuda
terapiei cu beta – blocant, IECA,
antialdosteronic
B. Prezinta simptome NYHA II in ciuda terapiei
cu beta – blocant, IECA, antialdosteronic 106.
C. Ca o alternativa la IECA sau ARA in caz de
intoleranta, la pacientii tratati optim cu beta –
blocant si antialdosteronic
D. Prezinta simptome NYHA I in ciuda terapiei
cu beta – blocant, IECA, antialdosteronic
E. La pacientii care prezinta intoleranta la
betablocante
102. Contraindicatiile de aministrate a
IECA in insuficienta cardiaca cronica sunt:
A. Hipopotasemia
definesc insuficienta cardiaca acuta se
numara:
A. Cardiomiopatia etanolica
B. Socul cardiogen
C. Edemul pulmonar acut
D. Insuficienta cardiaca hipertensiva
E. Insuficienta cardiaca acuta decompensata
Care din urmatoarele aspecte
radiologice pot fi intalnite in edemul
pulmonar acut?
A. Modificari infiltrative perihilar in aripi de
fluture
B. Cord in carafa
C. Valoarea campurilor pulmonare
D. Hiluri mari, imprecise conturate
E. Redistributia fluxului in zonele inferioare

13
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

107. Medicatia recomandata in 111. Mecanismul ischemiei miocardice

tratamentul edemului pulmonar acut
include:
A. Morfina
B. Furosemidul
C. Calciu blocante
D. Heparina nefractionata
E. Nitroglicerina perfuzabil
108. Dispozitivele de asistare
ventriculara utilizate in tratamentul socului
cardiogen sunt:
A. Synergy Pocket Micropump – la nivel
subclavicular
B. Tandemheart – suport intraventricular stang
percutan montat la nivelul arterei femurale
C. Thoratec – dispozitiv de asistenta mecanica
uni sau biventriculara extracorporala
D. Impella 2,5 – pompa axiala ventriculara
stanga pe valva aortica
E. Thoratec – suport intraventricular stang
percutan montat la nivelul arterei femurale
109. Intre cauzele si factorii precipitanti
ai insuficientei cardiace acute se numara
urmatoarele miopatii:
A. Infarctul de ventricul drept
B. Cardiomiopatia postpartum
C. Endocardita acuta
D. Miocardia acuta
E. Tamponada cardiaca
110. Examenul clinic în episoadele
dureroase a unei angine Printzmetal poate
cuprinde următoarele modicicări:
A. Galop
B. Suflu de insuficiență mitrală
C. Raluri pulmonare
D. Fenomene datorate insuficienței ventriculare
E. Fenomene datorate insuficienței atriale.
silențioase cuprinde urmatoarele fenomene
fiziopatologice:
A. Disfuncția microvasculară
B. Sensibilitate crescută la stimuli dureroși
C. Sensibilitate scazuta la stimuli dureroși
D. Deficit de estrogeni
E. Insulinodependența.
112. Tipuri de aritmii asociate unei
angine Printzmetal cuprind următoarele
asocieri:
A. Tahicardie ventriculară – spasm pe artera
coronară stângă
B. Tahicadie ventriculară – spasm pe
interventriculara anterioară
C. Tahicardie ventriculară – spasm pe artera
coronară dreaptă
D. Blocuri – spasm pe artera coronară stângă
E. Blocuri – spasm pe artera coronară dreaptă.
113. Despre angina microvasculară
următoarele afirmații sunt false:
A. Examenul fizic este de obicei modificat
B. Afectarea microvasculară este sugerată de
durata mai scurtă a durerii după întreruperea
efortului
C. Durerea este tipică în 80% din cazuri
D. Pacienții pot relata oboseala generalizată
după cuparea episodului dureros
E. Durerea este de cele mai multe ori indusă de
efort și calmată de repaus.
114. Diagnosticul diferențial an anginei
Prinzmetal se face cu următoarele
afecțiuni:
A. Disecția de aortă
B. TEP
C. SCA

14
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

D. Anevrismul de aortă D. Debitul cardiac este adecvat ca urmare a

E. Consumul de cocaină. creșterii umplerii diastolice ventriculare
E. Debitul cardiac este adecvat ca urmare a
115. Care dintre următoarele creșterii debitului sistolic
cardiomiopatii nonischemice pot cauza
tahicardie ventriculară susținută: 119. Următoarele informații referitoare
A. Miocardita acută la cardiostimularea electrică, sunt
B. Stenoza mitrală ADEVĂRATE:
C. Cardiomiopatia hipertrofică A. Preia conducerea în mod artificial a funcției
D. Endocardita infecțioasă de automatism a inimii
E. Cardiomiopatia dilatativă B. Controlează unele aritmii cardiace complexe
C. Este terapia de elecție a bradiaritmiilor
116. Criteriile care definesc torsada simptomatice
vârfurilor, sunt: D. Previne moartea subită
A. Debutul este printr-o extrasistolă atrială E. Nu poate preveni accidentele neurologice
tardivă
B. Debutul este printr-o extrasistolă ventriculară 120. Care dintre urmatoarele afirmații
precoce referitoare la endocardita infecțioasă sunt
C. Este întâlnit fenomenul R/T ADEVĂRATE ?
D. Fenomenul R/T este urmat de o succesiune A. Leziunea caracteristică este vegetația
rapidă de compleze QRS B. La consumatorii de droguri iv apare
E. Complexele QRS au o frecvență de 150-300/ endocardita de cord stang
min C. Poate fi precoce sau tardivă
D. Pacienții sunt de obicei afebrili
117. Următoarele metode sunt prezente E. Pacienții sunt asimptomatici
în tratamentul pe termen lung al
tahicardiilor ventriculare ischemice: 121. Care din urmatoarele afirmații
A. Medicația simpatomimetică referitoare la endocardita infecțioasă sunt
B. Medicația antiaritmică FALSE :
C. Chirurgia de excizie a focarelor ectopice sau A. Fară sindrom biologic inflamator
a căilor de reintrare B. Crioglobuline prezente
D. Implantarea de defibrilatoare cardiace C. Apare leucocitoză cu limfocitoză
automate D. Factor reumatoid pozitiv
E. Medicația parasimpatolitică E. Sunt necesare hemoculturi seriate

118. Referitor la brahicardia sinusală a 122. Referitor la diagnosticul

sportivilor sau la cea care apare în timpul
somnului la persoanele sănătoase,
următoarele informații sunt
ADEVĂRATE:
A. Frecvența cardiaca poate coborî la valori de
35-40/min
B. Nu generează simptome
C. Debitul cardiac este inadecvat ca urmare a
scăderii umplerii diastolice ventriculare
endocarditei infectioase ,este ADEVĂRAT :
A. Febra ›38̊C este criteriu major
B. Anevrisme micotice -criteriu minor
C. Diagnosticul pozitiv presupune 5 criterii
majore
D. Nodulii Osler – criteriu minor
E. 2 hemoculturi pozitive – criteriu major

15
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

E. Fibrilaţia atrială reumatismală nu poate cauza

123. Care dintre următoare afirmații
despre endocardita infecțioasă sunt
ADEVĂRATE:
A. Pentru streptococul sensibil la penicilină se
administrează ceftriaxon
B. În cazul vegetațiilor ›10mm2 se practică
tratament chirurgical
C. În cazul vegetațiilor ‹10mm2 se practică
tratament chirurgical
D. Durata tratamentului antibiotic pentru
stafilococ metilicin rezistent este de 4-6
săptamani
E. Durata tratamentului antibiotic pentru
stafilococ metilicin rezistent este de 4-8
săptămâni
124. Referitor la diagnosticul
endocarditei infecțioase, sunt ADEV
ĂRATE :
A. Diagnosticul pozitiv presupune 2 criterii
majore
B. Diagnosticul pozitiv presupune 5 criterii
minore
C. Diagnosticul pozitiv presupune 2 criterii
majore si 1 criteriu minor
D. Diagnosticul pozitiv presupune 3 criterii
minore
E. Se stabileste pe baza criteriilor Duke
modificate
125. Etiologia AVC ischemice:
A. Trombofiliile şi policitemia vera sunt câteva
din afecţiunile hematologice ce pot cauza
AVC ischemice
B. Fibrilaţia atrială non-reumatismală este o
cauza de AVC cardioembolic
C. Cele mai frecvente sunt cele mai
cardioembolice, iar pe locul al doilea cele
aterotrombotice
D. Presupune o afectare prealabilă fie a peretelui
vascular, fie existenţa unei surse emboligene,
fie o afecţiune hematologică, sau combinaţii
ale acestora
AVC cardioembolic, fiind o afecţiune mult
mai rară ca în trecut
126. Atacul ischemic tranzitoriu:
A. Nu determină leziuni cerebrale (decelabile
imagistic prin IRM preferabil secvenţa DWI )
B. Prezintă factori de risc şi cauze diferite faţă
de infarctul cerebral
C. Durează în mod tipic mai mult de 1 oră şi
prezintă dovezi pentru un infarct acut
D. Este o formă de atac vascular cerebral
hemoragic
E. Este o formă de atac vascular cerebral
ischemic
127. Următoarele afirmaţii referitoare la
AIT sunt ADEVĂRATE:
A. Este considerată o mare urgenţă medicală
B. Presupune explorări imediate pentru
evidenţierea cauzei, pentru instituirea unui
tratament adecvat
C. Prezintă reversibilitate clinică a
simptomatologiei
D. Comportamentul medical trebuie sa fie
acelaşi ca în cazul oricărui AVC ischemic
E. Nu este indicată examinarea imagistică
datorită gravităţii urgenţei medicale
128. Infarctul cerebral ( AVC ischemic
constituit ):
A. Embolii cardiogene nu sunt cauze de infarct
cerebral, ele pot cauza doar AIT
B. Are cauze şi factori de risc diferiţi faţă de
AIT, fapt pentru care şi gradul de severitate
este mai ridicat
C. Poate apărea ca consecinţă a bolii de vase
mari cerebrale
D. Faţă de AIT tulburarea de perfuzie este
suficient de severă pentru a determina
necroza parţială / totală a ţesutului encefalic
E. Are cauze şi factori de risc comuni cu AIT

16
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
129. Din punct de vedere al
dimensiunilor şi localizării, infarctele
cerebrale se clasifică astfel:
A. Atacuri ischemice tranzitorii
B. Infarcte lacunare
C. Microinfarctele cerebrale
D. Infarcturi aterosclerotice
E. Infarcte cerebrale majore
130. Referitor la cardiostimularea
electrică permanentă:
A. Stimulatorul cardiac este situat într-un
buzunar subcutanat
B. Impulsurile electrice emise de către acesta
sunt conduse la inimă
C. Impulsurile electrice sunt conduse cu ajutorul
unor catetere electrod endovenoase
D. Electrozii sunt poziționați în contact cu
endocardul atriului sau ventriculului stâng
E. Electrozii sunt poziționaț în contact cu
endocardul atriului sau ventriculului drept
131. Referitor la codificarea pacemaker-
elor:
A. Poziția I menționează camerele unde are loc
stimularea
B. Poziția III menționează camerele unde are loc
detecția
C. Poziția II menționează răspunsul la detecție
D. Poziția IV indică prezența (R) sau absența
(O) unui mecanism de modulare a frecvenței
E. Poziția V indică dacă este sau nu (O) prezent
pacing-ul multisite la nivelul atriului (A),
ventricului (V) sau în ambele camere (D)
132. Depsre aritmia respiratorie:
A. Constă în variația ritmului sinusal cu ciclul
respirator
B. În expir frecvența de descărcare a nodului
sinusal este mai mare decât în inspir
C. În inspir frecvența de descărcare a nodului
sinusal este mai mare decât în expir
D. Diferența de descărcare a nodului sinusal în
cele doua cicluri respiratorii determină
aritmia respiratorie
17
E. Se caracterizează printr-o variație fazică a
ciclului sinusal (intervalul P-P)
133. Din punct de vedere clinic si
paraclinic, în aritmia respiratorie întâlnim:
A. Un puls neregulat, variabil cu fazele
respiratorii
B. Episoadele sincopale dacă pauzele sinusale
sunt excesiv de lungi
C. Pe ECG o undă P de aspect normal
D. Intervalul PR sub 120 msec
E. Variații fazice ale ciclului sinusal P-QRS-T
134. Următoarele afirmații despre
ischemia microvasculară sunt
ADEVĂRATE:
A. Substituția estrogenică reduce semnificativ
frecvența episoadelor anginoase
B. Pentru diagnostic, cel puțin un test de inducere
al ischemiei trebuie să fie pozitiv
C. Durerea este de cele mai multe ori indusă de
repaus și calmată de efort
D. Răspunsul la nitroglicerină este lent și
inconstant
E. Determinarea rezervi de flux coronarian prin
metode invasive este testul standard de
diagnostic
135. Condițiile clinice care pot genera
angina pectoral în absența unor leziuni
semnificative coronariene sunt:
A. Anemia
B. Hipotiroidia
C. Valvulopatiile aortic severe
D. Hipertiroidia
E. Sindromul Tietze
136. Cauzele non-arterosclerotice de
afectare coronariană sunt:
A. Diabetul zaharat
B. Punțile musculare
C. Poliarterita nodoasă
D. Dislipidemia
E. Coronarita ostiala luetica
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
137. Diagnosticul diferențial al anginei
Prinzmental se oate face cu:
A. SCA non STEMI
B. Consumul de morfină
C. Pancreatita acută
D. Pericardită acută
E. Boala de reflux gastro-esofagian
138. Nu sunt afirmații adevărate referitor
la STEMI:
A. Plăcile de aterom se dezvoltă exclusive pe
coronare fără leziuni la arterografie
B. Este cel mai frecvent o complicație a unei
leziuni aterosclerotice preexistente
C. Trombii sunt de obicei mici, neaderenți de
endoteliu
D. <5% dintre pacienții cu STEMI prezintă la
examenul morfopatologic artere coronare
normale
E. Morfopatologic, are trei stadii de evoluție
139. Criteriile de diagnostic al
cardiomiopatiei dilatative sunt:
A. Diametrul telediastolic al VS > 2,7 cm/m2 de
suprafață corporală
B. Fracția de scurtare VS < 25 %
C. Fracția de ejecție VS < 45 %
D. Fracția de scurtare VS > 25 %
E. Fracția de ejecție VS > 45 %
140. Tratamentul CMH:
A. Disopiramida, un antiaritmic ce influențează
transportul calciului, poate fi administrat în
doză de 100 mg de 3 ori pe zi sau 200 mg de
2 ori pe zi, reducând frecvența aritmiilor
supraventriculare, nu și a celor ventriculare
B. Pacienții simptomatici sunt tratați inițial cu
Diltiazem
C. Procedeul Sigwart este indicat la bolnavii
simptomatici, refractari la tratamentul
medical, cu gradient de 30-50 mmHg în
repaus
D. Utilizează în principal beta-blocante și
antagoniști ai canalelor de calciu
18
E. La pacienții asimptomatici, utilizarea beta-
blocantelor reduce riscul morții subite
141. Explorările radioizotopice care se
pot efectua pacienților cu cardiomiopatie
dilatativă sunt:
A. Ventriculografia radionucleară
B. Scintigrama de captare miocardică
C. Ecocardiografia
D. Scintigrafia de perfuzie miocardică
E. Rezonanța magnetică
142. Ecocardiografia în CMH relevă
următoarele:
A. Mişcare sistolică anterioară a VMA (SAM)
în forma obstructivă
B. Închidere protodiastolică a valvei aortice în
forma obstructivă
C. Raport grosime SIV/grosime PPVS >1,5
D. Diminuarea pantei EF a valvei mitrale
E. Hipertrofie asimetrică, interesând mai ales
peretele lateral al VS (90% din cazuri)
143. Următoarele afirmații ce vizează
CMR nu sunt adevărate:
A. Calcificarea pericardică indica PC
B. Șocul apexian de obicei nu e palpabil
C. La examenul fizic se întâlnesc rar sufluri de
insuficiență tricuspidiană sau mitrală
D. Semnul Kussmaul denotă o creștere
inspiratorie a presiunii venoase
E. În cazurile avansate, PVC e scăzută
144. Alegeți din următoarele semne și
simptome care pledează pentru afectarea
de organ:
A. Prezența tumorilor cerebrale
B. Examinarea modificărilor retinei
C. Creșterea LDL colesterol
D. Prezența ritmurilor anormale cardiace
E. Sufluri pe arterele carotide
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

145. În predispoziția genetică a HTA B. Inhibitorii enzimei de conversie a

esențiale sunt incriminate mai multe angiotensinei I
mecanisme: C. Antagonistii receptorilor de angiotensina II
A. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron D. Beta blocante
B. Anomalia monogenică a canalelor de potasiu E. Antagonistii receptorilor pentru
(Sindrom LIDDLE) mineralocorticoizi
C. Gena angiotensionogenului
D. Anomalia monogenică a canalelor de sodiu 150. In functie de etiologie,
(Sindromul LIDDLE) electrocardiograma in insuficienta cardiaca
E. Sistemul nervos simpatic poate prezenta urmatoarele modificari:
A. Hipertrofie ventriculara stanga
B. Unde Qde necroza
146. Factorii cu rol în întreținerea și C. Modificari de ischemie
progresia HTA esențiale sunt: D. Tulburari de ritm atriale
A. Sedentarismul E. Niciunul din raspunuri nu este corect
B. Hipertiroidismul
C. Fumatul 151. Printre simptomele tipice
D. Obezitatea insuficientei cardiace cronice se numara:
E. Sindromul de apnee în somn A. Oboseala la efort
B. Durerile precordiale
147. Utilizarea denervării renale este C. Dispneea
recomandată la următorii pacienți: D. Dureri la nivelul membrelor inferioare
A. Pacienți cu hipertensiune secundară E. Cefalee
B. Pacienți cu stenoză de arteră renală sau cu
antecedente de revascularizare renala 152. Semnele si simptomele tipice in ICC
C. Tensiune arterială sistolică mai mare de 160 apar datorita:
mmHg la 3 clase de medicamente A. Cresterii debitului cardiac
antihipertensive B. Scaderii debitului cardiac
D. Pacienți cu pseudorezisnteță la tratament C. Modificarilor structurale ale VS
E. Diabetici cu tensiunea arterială sistolică mai D. Disfunctiei diastolice a VS
mare de 150 mmHg rezistentă la 3 clase de E. Crestera presiunii venoase care produce
medicamente antihipertensive congestie sistemica si pulmonara

148. Medicația antihipertensivă de primă 153. Alegeţi caracteristicile infarctelor

linie la pacienții coronarieni este: lacunare:
A. Inhibitorii reninei A. Sunt consecinţa cel mai adesea a
B. Diureticele de ansă microangipatiilor ( de obicei inflamatorii )
C. Beta blocante B. Apar în teritoriul aa. centrale / perforante de
D. Blocantii de calciu la baza emisferelor cerebrale
E. IEC sau sartani C. Prezintă dimensiuni mari, de obicei localizate
cortico-subcortical
149. Terapia farmacologica a ICC cu D. Prezintă dimensiuni între 2-20 mm
fractie de ejectie scazuta cuprinde E. Apar în teritoriul aa. paramediane din
urmatoarele clase de medicamente: trunchiul cerebral
A. Antiinflamatoarele nesteroidiene

19
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ
154. AVC lacunare pot fi consecinţa
următoarelor patologii:
A. Embolii cardiogene de mici dimensiuni
B. Microangipatiilor ( de cauză inflamatorie )
C. Bolii de vase mici hipertensive
D. Alterarea predilectă de tip aterosclerotic a
vaselor mici la bolnavii cu HTA cronică
E. Embolii de tip aterotrombotic din porţiunea
proximală a arterelor cervico-cerebrale mari
155. Sindroamele lacunare pot fi
subdivizate clasic în:
A. Sindromul dizartrie-picior inabil
B. Hemihipoestezia pură
C. Hemipareza ataxică
D. Hemipareza pur motorie
E. Sindromul dizartrie-mână inabilă
156. Infarctele care determină
hemipareza pur motorie pot fi în teritoriul
vascular care corespunde căror regiuni
anatomice:
A. Unor fibre din coroana radiata
B. Braţul posterior al capsului interne
C. Bazei mezencefalului
D. Pedunculul cerebral
E. Bazei punţii
157. Sindromul dizartrie-mână inabilă
poate fi determinată de un infarct cu
localizări în teritoriul:
A. Arterelor paramediane bulbare
B. Arterelor paramediane pontine
C. Arterelor lenticulo-striate corespunzând
braţului anterior al capsulei interne
D. Arterelor paramediane din mezencefal
E. Arterelor lenticulo-striate corespunzând
braţului posterior al capsulei interne
158. Sindromul din artera coroidiană
anterioară este caracterizat prin:
A. Hemipareza proximală brahială
B. Hemipareza
C. Hemihipoestezie
D. Hemianopsie omonimă controlaterală
20
E. Hemipareza controlaterală predominent
crurală
159. Sindromul din artera cerebrală
medie (Sylviana) – ramuri corticale
inferioare se manifesta clinic prin:
A. Cvadranaopsie controlaterală
B. Agitaţie psiho-motorie şi / sau delirium
C. Neglijarea hemispaţiului omolateral
D. Afazie de tip Wernicke ( în leziuni de emisfer
non-dominant )
E. Hemianopsie controlaterală
160. Tipic, socul cardiogen in context de
insuficienta cardiaca acuta este caracterizat
de:
A. Indexul cardiac ≤ 1,8 l/ min / m^2
B. Anurie sau oligurie
C. Indexul cardiac > 2,2 l / min / m^2
D. Tensiunea arteriala sistolica < 90 mmHg
E. Nicturie
161. Ascultatia pulmonara in edemul
pulmonar acut cardiogen prezinta
urmatoarele modificari:
A. Raluri subcrepitante la apex, care se extind
spre baza plamanului
B. Raluri subcrepitante la baza plamanului, care
se extind spre apex
C. Asocierea de ronchusuri, wheezing
D. Raluri bronsice sibilante de asociere
E. Raluri crepitante la apex
162. Edemul pulmonar acut cardiogen
poate fi determinat de:
A. Disfunctia sistolica a VS
B. Scaderea presiunii in atriul stang
C. Disfunctia diastolica a VS
D. Scaderea presiunii la nivelul capilarului
pulmonar
E. Supraincarcarea de volum a VS
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

163. Alegeti din urmatoarele cauzele 167. Alegeți caracteristicile unui BAV
cardiace sau noncardiace care pot precipita asociat cu STEMI anterior dintre
insuficienta cardiaca acuta: urmotoarele:
A. Insuficienta circulatorie din tireotoxicoza A. Este mai frecvent localziat infranodal
B. Insuficienta circulatorie din anemie B. Se asociază cu complexe QRS înguste
C. Cresterea postsarcinii datorita retentiei C. Se asociază cu complexe QRS largi
hidrice D. Se asociază cu ritm de scăpare peste 40/minut
D. Cresterea presarcinii datorita hipertensiunii E. Se asociază cu ritm de scăpare instabil
pulmonare
E. Cresterea postsarcinii datorita hipertensiunii 168. Alegeți afirmațiile adevărate
sistemice sau pulmonare referitoare la complicațiile mecanice
apărute drept urmare a unui STEMI:
164. Semne radiologice utile pentru A. Ruptura de mușchi papilar se manifestă prin
identificarea pacienților cu STEMI cu risc apariția unui suflu holodiastolic
crescut sunt: B. Ruptura septului interventricular duce la
A. Funcția sistolică deprimată a VS hemopericard și tamponadă cardiacă
B. Dimensiunea cordului stâng C. Ruptura septului interventricular este
C. Regurgitare mitrală confirmată de auscultația unui suflu sistolic
D. Gradul congestiei venoase pulmonare intens
E. Ascensionarea diafragmului D. Ruptura de mușchi papilar complică STEMI
inferior
165. Dozarea în dinamică a parametrului E. Ruptura septului interventricular este fatală
izoenzimei MB a creatinkinazei (CK-MB)
la pacienții cu suspiciunea de STEMI 169. Prezintă modificări ECG în
trebuie efectuată conform următorului pericardită CU EXCEPȚIA :
orar: A. QT lung
A. Dacă nivelul inițial nu este diagnostic și B. Bloc AV grad 1
suspiciunea clinică de STEMI este înaltă, se C. Bloc AV grad 2
repetă la 2 ore de la prima determinare D. Fibrilația atrială
B. La 6-9 ore de la prima determinare E. Tahicardia sinusală
C. Dacă nivelul inițial nu este diagnostic și
suspiciunea clinică de STEMI este înaltă, se 170. Etiologia prin mecanism autoimun a
repetă la 12-24 ore de la prima determinare pericarditei cuprinde următoarele, CU
D. La prima evaluare a pacientului EXCEPȚIA :
E. La 3 ore de la primare determinare A. Spondilită anchilozantă
B. Poliartrită reumatoidă
166. Tratamentul pericarditei acute C. Mixedem
apărute ca urmare a unui STEMI este: D. Scleroză sistemică
A. Colchicina E. Disecție de aortă
B. Aspirina
C. Paracetamol 171. Care din următoarele afirmații
D. Nitrați despre pericardită sunt ADEVĂRATE:
E. Corticoterapie A. Nu apar modificări ECG
B. Poate fi acută sau cronică
C. Prezintă durere toracică

21
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

D. Etiologia este strict infecțioasă 177. Alegeţi afirmaţiile adevărate

E. Se poate instala tamponada cardiacă referitoare la hemoragia perimezencefalică
implicată în etiologia hemoragiei
172. Etiologia virală a pericarditei subarahnoidiene non-traumatice:
cuprinde următoarele, CU EXCEPȚIA : A. Trebuie diferenţiată de HSA prin ruptura unui
A. HIV anevrism din peretele unei artere aparţinând
B. Koch teritoriului carotidian extern
C. Echo B. Reprezintă cca. 75% din totalul cazurilor de
D. Epstein – Barr HSA
E. Haemophilius influentae C. Trebuie diferenţiată de HSA prin ruptura unui
anevrism din peretele unei artere aparţinând
173. Reprezintă elemente ale tabloului teritoriului vertebro – bazilar
clinic în pericardită : D. Etiopatogenia pare a fi în relaţie cu unele
A. Leziuni Janeway anomalii venoase
B. Mialgii E. Prezintă o evoluţie şi un prognostic mult mai
C. Nodulii Osler favorabil decat HSA anevrismală
D. Durere toracică
E. Prodromul 178. Anevrismele arteriale intracraniene
prezintă cele mai frecvente localizări la
174. Sindromul de arteră cerebeloasă nivelul:
postero-inferioară se poate manifesta prin: A. Artera oftalmică
A. Surditate unilaterală brusc instalată B. Porţiunea intracavernoasă a sifonului
B. Anestezie trigeminală carotidian
C. Disfagie C. Comunicante anterioare
D. Nistagmus D. Comunicanta posterioară
E. Vertij E. Artera cerebrală posterioară

175. Sindromul de artera cerebeloasă 179. Diagnosticul diferențial al SCA non-

antero-inferioară se prezintă clinic cu: ST trebuie efectuat cu:
A. Surditate unilaterală brusc instalată A. Miocardite
B. Surditate bilaterală B. STEMI
C. Sindrom Horner C. Pericardite
D. Ataxie D. Angină instabilă, având o importanță
E. Pareza facială centrală deosebită datorită atitudinii terapeutice
diferite a celor două patologii
176. Cauze mai rare pentru hemoragia E. Angină stabilă
subarahnoidiană non-traumatică sunt:
A. Vasculite inflamatorii 180. Modificările ECG caracteristice în
B. Hemoragia perimezencefalică SCA non-ST sunt:
C. Boala moya-moya A. Blocuri de ramură tranzitorii în timpul
D. Anevrismele intracraniene saculare accesului anginos
E. Eclampsia B. Supradenivelare tranzitorie de segment ST
care durează 30 de minute sau mai puțin
C. Subdenivelări de segment ST
D. Supradenivelări permanente de segment ST

22
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

E. Modificări de undă T B. Testul scintigrafic de efort

C. Ecocardiografia de stress farmacologic
181. Prezentările atipice în SCA sunt mai D. Ecocardiografia de stress la efort fizic
frecvente la următorii pacienți: E. Computer tomografia asociată cu testare de
A. Cu boala renală cronică efort
B. Diabetici
C. Femei 186. Terapia de revascularizare în angina
D. Sub 30 de ani pectorală:
E. Peste 75 de ani A. Este recomandată la pacienții care continuă să
prezinte angina sub tratament farmacologic
182. În formele neaterosclerotice a SCA maximal
sunt implicate următoarele cauze: B. Este contraindicată la pacienții care prezintă
A. Vasospasmul coronarian, pe o arteră afectată risc înalt la stratificarea riscului
aterosclerotic C. Vizează leziunile vasculare critice, realizând un
B. Tromboza coronariană acută grad de stenoză de peste 70% la nivelul
C. Vasculitele cu determinare coronariană arterelor coronare, respectiv peste 50% în cazul
(boala Takayashu) leziunilor trunchiului coronarei stângi
D. Anomaliile coronariene D. Este recomandată la pacienții care prezintă risc
E. Traumatismele toracice complicate cu înalt la stratificarea riscului
hematom E. Este recomandată în cazul stenozelor de 50% la
nivelul arterei coronare drepte
183. Strategia de revascularizare
(intervenție coronariană percutană sau 187. Prezintă risc redus în boala
chirurgie) se stabilește la pacienții cu SCA coronariană stabilă următoarele:
non-ST în funcție de: A. Defectele mici au absențe la scintigrafia
A. Extensia și severitatea leziunilor coronariene miocardică de stres
B. Vârsta B. Disfuncție ventriculară stângă ușoară-moderată
C. Comorbidități (FEVS 35-49%)
D. Funcția ventriculului stâng C. Scor de risc redus la testul ECG de efort
E. Starea clinică D. Absența tulburărilor de cinetică la
ecocardiografia de stres sau tulburări minime
184. Toponinele T și I pot avea valori E. Scor de risc intermediar la testul ECG de efort
crescute în următoarele afecțiuni:
A. Endocardită 188. Ce forme de manifestare ale bolii
B. Insuficiență renală cronică coronariene cornice nu asociază durerea
C. Pericardită toracică:
D. Insuficiență cardiacă congestivă severă A. Insuficiența cardiacă ischemică
E. Sindrom de balonizare apicală ( B. Ischemia miocardică silențioasă
Cardiomiopatia Tako-Tsubo) C. Moartea subită de cauză ischemică
D. Ischemia miocardică cu angina pectoral
185. Prin care din următoarele E. Insuficiența mitrală ischemică
metodologii se poate efectua testarea de stress
la un pacient cu suspiciune de boală
coronariană:
A. Testul EKG de efort

23
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

189. Anevrismele arteriale intracraniene

prezintă următoarele localizări rare: 194. Semnele de iritaţie meningeală
A. A. oftalmică descoperite la examenul clinic al unui
B. A. comunicantă anterioară pacient cu HSA sunt:
C. Originea aa. cerebrale anterioare A. Retenţie urinară
D. A. pericaloasă B. Fotofobie
E. A. corotidiană anterioară C. Cefalee
D. Dureri în globii oculari
190. Fiziopatologia HSA anevrismale este E. Pirozis
influenţată de:
A. Dimensiunea craniului 195. Dieta în prevenţia secundară dupa
B. Medicaţia asociată AVC ischemic conţine următoarele
C. Mărimea şi severitatea sângerării recomandări:
D. Intervalul de timp între producerea sângerării A. Conţinut crescut în grasimi saturate
şi iniţierea tratamentului B. Dietă săracă în fibre vegetale
E. Intervalul de timp între producerea sângerării C. Dietă săracă în fructe şi vegetale
şi momentul diagnosticului D. Dietă bogată în fructe şi vegetale proaspete
E. Dietă hiposodată
191. Apariţia brutală a revărsatului
sangvin în spaţiul subarahnoidian are 196. Terapia anticoagulantă orală are
consecinţe severe asupra funcţiilor următoarele indicaţii în terapia AVC
cerebrale prin: ischemic:
A. Creşterea rapidă a fluxului sangvin cerebral A. Foramen ovale patent asociat cu anevrism de
B. Vasospasm difuz sept atrial
C. Scăderea bruscă a presiunii intracraniene B. Ateroscleroza cerebrală
D. Scăderea rapidă a fluxului sangvin cerebral C. Anevrism intracranian carotidian rupt
E. Scăderea autoreglării circulaţiei cerebrale D. Fibrilaţia atrială
E. Protezele valvulare mecanice
192. Tabloul clinic al HSA cuprinde:
A. Semne subiective de iritaţie meningeală 197. Factorii de risc asociaţi cu o
B. Fotofobie frecvenţă mai mare a AVC hemoragice
C. Cefalee atroce instalată brutal sunt:
D. Alterarea stării de constienţă ca şi element A. Sexul feminin
patognomonic B. Prezenţa alelelor apoE2 si apoE4
E. Semne neurologice focale permanente C. Toxicomaniile
D. Consum cronic de alcool
193. Cefaleea în HSA prezintă E. Microsângerări cerebrale – relativ uşor
următoarele caracteristici: decelabile prin secvenţele IRM-T2
A. Este descrisă tipic drept „cea mai intensă
durere de cap din viaţă” 198. Modificările cronice ale calităţilor
B. Nu este specifică tabloului clinic HSA structurale ale pereţilor vasculari din
C. Prezintă un debut brutal cadrul unui AVC hemoragic, se datorează
D. Prezintă un debut lent în principal:
E. Este atroce A. Angiopatia amiloidă – mai frecvent la tineri
B. Malformaţii arterio-venoase

24
 SIMULAREA EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
19 MAI 2019
DOMENIUL MEDICINĂ

C. Malformaţii vasculare
D. HTA cronică
E. Angioame cerebrale

199. Factori de prognostic negativ în

cazul hemoragiilor cerebrale
intraparenchimatoase sunt:
A. Pacient tânăr
B. Localizare infratentorială
C. CGS scăzut şi valori mari ale TA la internare
D. Hiperglicemia la internare
E. Hematom cu un volum crescut şi contur
neregulat

200. Valorea ţintă a TA la un pacient cu

DZ în cadrul unui AVC hemoragic, este:
A. TAs = 130 mmHG
B. TAs = 140 mmHG
C. TAs = 120 mmHG
D. TAd = 90 mmHG
E. TAd = 80 mmHG

25