INTEGRALE DE SUPRAFAȚĂ 

1. Să  se  determine  aria  suprafeței  din  planul  3 x  4 y  z  2  0   care  are  ca  proiecție  pe  planul  xOy  
deptunghiul    0,5  1, 4 . 
 

2. Să se determina aria suprafeței de ecuație  z  x 2  2 y  care are ca proiecție pe planul  xOy  triunghiul 

de vârfuri   0, 0  , 1, 0   și  1,1 . 
 

3. Să  se  determine  aria  suprafeței  din  planul  2 x  5 y  z  10   care  se  află  în  interiorul  cilindrului  de 
ecuație  x 2  y 2  9 . 
 

4. Calculați aria suprafeței din paraboloidul  z  x 2  y 2  care se află sub planul de ecuație  z  h ,  h  0 . 
 

5. Determinați aria suprafeței din paraboloidul  z  4  x 2  y 2  care se află deasupra planului  xOy . 

 

6. Să  se  determine  aria  suprafeței  din  paraboloidul  hiperbolic  z  y 2  x 2   care  se  află  între  cilindrii  de 
ecuații  x 2  y 2  1  și  x 2  y 2  4 . 
 

7. Să  se  calculeze   y d ,  unde  S   este  suprafața  paraboloidului 

S
y  x 2  z 2   situată  în  interiorul 

cilindrului  x 2  z 2  4 . 
 

 x d , unde  S  este suprafața sferei  x 2  y 2  z 2  1 . 
2
8. Să se calculeze 
S
 

9. Să se determine aria suprafeței de pe sfera  x 2  y 2  z 2  1 , aflată în interiorul conului  x 2  y 2  z 2 . 
 

10. Să se determine aria suprafeței din conul  z  x 2  y 2  care se află în interiorul cilindrului de ecuație 

x 2  y 2  2 x . 
 

11. Calculați   xy dy  dz  yz dz  dx   x  y  dx  dy , 
S
unde  S   este  suprafața  definită  prin:

S  x, y, z    3
x 2  y 2  a 2 , x  0 , y  0 , 0  z  h .  
 
   
12.Determinați    fluxul  câmpului  vectorial  V  x  i  z  j  y  k   prin  suprafața  S din  primul  octant, 
delimitată de sfera de ecuație  x 2  y 2  z 2  4 , cu orientarea către interior. 
 
   
13.Determinați    fluxul  câmpului  vectorial  V  0  i  y  j  z  k   prin  suprafața  S (închisă)  delimitată  de 
paraboloidul de ecuație  y  x 2  z 2   cu  0  y  1  și discul  x 2  z 2  1 , din planul  y  1 . 
 

1 
 
Indicații și răspunsuri  
   
1. Suprafața (din planul dat) se parametrizează cartezian,  r  x, y   x  i  y  j   3 x  4 y  2   k , 
 
N   3,  4, 1  iar  N  26  iar  D   x, y    2

x   0,5 , y  1, 4 . Astfel: 
5

26dy  dx  15 26 . 
4
aria  S  
D
 26 dxdy    
0  1

    
2. Suprafața se parametrizează cartezian,  r  x, y   x  i  y  j   x 2  2 y   k ,  N   2 x,  2, 1 iar 

N  5  4 x 2 ,  D  este triunghiul din planul  xOy  de vârfuri   0, 0  , 1, 0   și  1,1  (reprezentați grafic !). 

Astfel,  D   x, y    2

x   0,1 , 0  y  x  (integrafic). Se obține :


5  4 x 2 dy  dx  (...) 
1
 
1 x
aria  S  
D
 5  4 x 2 dxdy 
0   
0  12
27  5 5 . 

    
3. Suprafața se parametrizează cartezian,  r  x, y   x  i  y  j   2 x  5 y  10   k ,  N   2,5, 1 iar 

 
N  30 ,  D  prxOy S   x, y    2 x 2  y 2  9  este discul cu centrul în origine, de rază 3. Se trece la 

coordonate polare:  x  r cos t ,  y  r sin t , jacobianul este  J  r ,  r   0,3  și  t   0, 2  . Se obține: 

2

r dr  dt  (...)  9 30 . 
3
aria  S  
D
 30 dxdy  30   
 0 0

    
4. Suprafața se parametrizează cartezian,  r  x, y   x  i  y  j   x 2  y 2   k ,  N   2 x, 2 y, 1 iar 

 
N  1  4 x 2  4 y 2 ,  D  prxOy S   x, y    2 x 2  y 2  h  este discul cu centrul în origine, de rază h. 

Se trece la coordonate polare:  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r ,  r  0, h   și  t   0, 2  ; 

 

aria  S  
D

1  4 x 2  4 y 2 dxdy 


0  0  
2 h
1  4 r 2  r dr  dt  (...) 


6
 1  4 h   1 . 
3
 
    
5. Suprafața se parametrizează cartezian,  r  x, y   x  i  y  j   4  x 2  y 2   k ,  N   2 x, 2 y, 1 iar 

 
N  1  4 x 2  4 y 2 ,  D  prxOy S   x, y    2 x 2  y 2  4  este discul cu centrul în origine, de rază 2. 

Se trece la coordonate polare:  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r ,  r   0, 2  și  t   0, 2  . Se obține: 


 
2

1  4r 2  r dr  dt  (...)  17 17  1 . 
2
aria  S  
D
 1  4 x 2  4 y 2 dxdy 
0 0   

 6
    
6. Suprafața  se  parametrizează  cartezian,  r  x, y   x  i  y  j   y 2  x 2   k ,  N   2 x, 2 y, 1 iar 

 
N  1  4 x 2  4 y 2 ,  D  prxOy S   x, y    2 1  x 2  y 2  4   este  coroana  circulară  cu  centrul  în 
origine, cuprinsă între discurile de rază 1 și 2. Se trece la coordonate polare:  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r  
r  1, 2  și  t   0, 2  . Se obține:  

 
2
 2
1  4r 2  r dr  dt  (...)  17 17  5 5 . 
aria  S   
D
1  4 x 2  4 y 2 dxdy    0

 1  6
7. Conform ecuațiilor, axa de simetrie a paraboloidului și a cilindrului este  Oy . Suprafața (paraboloidului) 
    
 
se parametrizează cartezian,  r  x, y   x  i  x 2  z 2  j  z  k ,  N   2 x, 1, 2 z  iar 

2 
 
 
N  1  4 x 2  4 z 2  și avem:   y d    x  z  1  4 x  4 z dxdz . 
2 2 2 2

S D

D  prxOz S   x, z    2
x2  z  4  este discul cu centrul în origine, de rază 2. Se trece la coordonate 
2

polare:  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r ,  r   0, 2  și  t   0, 2  . Se obține: 

2

  x  z 2  1  4 x 2  4 z 2 dxdz   2
1  4r 2  r 3 dr  dt . Se calculează 
2

   1  4r 2  r 3 dr cu 
2

D
0  0  0

schimbarea de variabilă  u  4 r 2  1 ,  du  8r dr  iar capetele integralei devin  u  1  și  u  17 . Se obține în 


final:   y d 
60
391 17  1 . 
S

8. Raza  sferei  este  1,  se  parametrizează  suprafața  sferei  folosind  coordonatele  sferice:  x  sin  cos  , 
y  sin  sin  ,  z  cos  ,     0,     și     0, 2  .  Parametrizarea  este 
  
r  ,    sin  cos   i  sin  sin   j  cos   k . Vectorii tangenți sunt : 
r x  y  z    
r   i  j  k  cos  cos   i  cos  sin   j  sin   k  
   
r x  y  z    
r   i  j  k   sin  sin   i  sin  cos   j  0  k .  Vectorul  normal  este: 
   
  
i j k
   
N  ,    r  r  cos  cos  cos  sin   sin   sin 2  cos   i  sin 2  sin   j  sin  cos   k  
 sin  sin  sin  cos  0

cu norma  N  sin  .  Obținem în final: 

 2 4
   sin  cos     sin 3  cos 2  d  d  (...) 
2
x 2 d  sin  d d   . 
S D
0  0  3
9. Suprafața cerută este formată din două suprafețe identice (faceți reprezentarea grafică !), deci vom 
putea considera pentru calcule doar suprafața corespunzătoare lui  z  0  iar la final vom înmulți aria 
obținută cu 2. Fie  S1  suprafața cerută, pentru  z  0 . Ecuația semisferei pozitive se poate scrie 

 
   
z  1  x 2  y 2 , deci putem parametriza cartezian și avem:  r  x, y   x  i  y  j  1  x 2  y 2  k , 

  x y   1  1
N  , , 1  iar  N  .  D  prxOy S1   x, y    2 x 2  y 2    
 1  x2  y 2 1  x2  y 2  1 x  y
2 2
 2
 
1
este discul cu centrul în origine, de rază  . Trecem la coordonate polare:  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r , 
2
 1 
r  0,  și  t   0, 2  . Se obține: 
 2 
 
1 1
 
2 1
aria  S1   2  D 1  x2  y2
dxdy   
0

 0
1 r2
 r dr  dt  (...)   2

2  1 . Aria suprafeței 

cerute este  aria  S   2 2  
2  1 . 

3 
 
  
   
10. Suprafața se parametrizează cartezian,  r  x, y   x  i  y  j  x 2  y 2  k , 

   x 
 x, y    
y 
 x  1
2
N  , , 1 iar  N  2 ,  D  prxOy S  2
 y 2  1  este discul cu 
 x2  y2 x 2  y 2 

centrul în  1, 0  , de rază 1. Se trece la coordonate polare:  x  1  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r ,  r   0,1  și 
2
t   0, 2  . Se obține:  aria  S    1


D
2 dxdy  2   r dr  dt 
0

 0
2 . 

11. Avem  o  integrală  de  suprafață  de  speța  a  doua,  cu  P  x, y, z   xz ,  Q  x, y, z   yz   și 

R  x, y, z   x  y .  Îi  asociem,  în  mod  canonic,  câmpul  vectorial  V   P, Q, R  ,  adică 
      
V  P  i  Q  j  R  k  xz  i  yz  j   x  y   k .  Parametrizăm  suprafața  (cilindru)  folosind 
 
coordonate cilindrice:  x  a cos t ,  y  a sin t ,  z  z , cu  t  0,   și  z   0, h  , deci parametrizarea 
 2
   
este:  r  t , z   a cos t  i  a sin t  j  z  k  iar câmpul vectorial devine:   
      
V  P  i  Q  j  R  k  az cos t  i  az sin t  j  a  sin t  cos t   k .  Vectorii  tangenți  sunt 
r    r   
rt    a sin t  i  a sin t  j  0  k  și  rz   0  i  0  j  1  k . Vectorul normal este:  
t z
  
i j k
   
N  t , z   rt  rz   a sin t a cos t 0  a cos t  i  a sin t  j  0  k . Produsul scalar este: 
0 0 1
 
V  N  za 2 cos 2 t  za 2 sin 2 t  0  za 2 , deci: 

    2
h
 a 2 h2
  
P dy  dz  Qdz  dx  R dx  dy  V  n d  V  N dt dz   za dz  dt  (...)     . 
2
0  0  4
S S D

12. Suprafața  din  primul  octant  corespunde  valorilor  x  0 , y  0   și  z  0 ,  deci  putem  folosi 

 
   
parametrizarea  carteziană  r  x, y   x  i  y  j  4  x 2  y 2  k   iar  câmpul  vectorial  se  rescrie 
   
astfel:  V  x  i  4  x 2  y 2  j  y  k .  Deoarece  s‐a  specificat  orientarea  către  interior,  avem 
  x y   x y 
N   , , 1   , ,  1 . Produsul scalar este:  
 4  x2  y 2 4  x2  y 2   4  x2  y 2 4  x2  y 2 
   
  x 2
V N 
4 x  y
2 2

.  D  prxOy S   x, y    2 x 2  y 2  4, x  0 , y  0  este sfertul de disc cu centrul  
 
în origine, de rază 2. Se trece la coordonate polare:  x  r cos t ,  y  r sin t ,  J  r ,  r   0, 2  și  t  0, . 
 2 

     2 r 3  2 r 3
Se obține:  
S
V  n d  
D
V  N dx dy  
0
2
cos 2 t 

 0
dr  dt . Se calculează 
4  r2 
0
4  r2
dr cu 

schimbarea de variabilă  u  4  r 2 ,  du  2r dr  , iar capetele integralei devin  u  4  și  u  0  (atenție că 

4 
 
va fi nevoie de inversaea capetelor, deci mai apare un ”‐” în fața integralei). Se obține în final: 
  4
 S
V  n d  
3
. 

13. Suprafața este închisă, formată din 2 suprafețe ( S1  suprafața paraboloidului și  S 2  suprafața discului 

din  planul  y  1 ).  Simetria  paraboloidului  este  față  de  axa  Oy   iar  orientarea  normalei  este  în  exterior 
(convenția  pentru  suprafețe  închise).  S1   parametrizăm  cartezian  dar  ATENȚIE! 
Pentru 
   
y  g  x, z   x 2  z 2 ,  deci  vom  avea  r  x, z   x  i   x 2  z 2   j  z  k   iar  câmpul  vectorial  se 
    
rescrie astfel:  V  0  i   x 2  z 2   j  z  k . Pentru calcularea normalei  N1  la  S1  direct cu formulă, 
aceasta trebuie ”adaptată”, în sensul folosirii derivatelor parțiale ale lui  y  și nu ale lui  z  (formula 
 g g
corectă  în  acest  caz  este  N1     p,1,  q  ,  cu  p    și    q  ,  semnul  ”‐”  apare  datorită 
x z
orientării ”în jos”, adică ”în exterior” pentru paraboloid). O altă variantă ar fi calcularea vectorilor 
tangenți  și  apoi  a  normalei  (în  acest  caz  NU  mai  este  necesară  schimbarea  semnului,  se  obține 
   
direct orientarea ”în exterior”). Se obține   N1  2 x  i  1 j  2 z  k  iar produsul scalar este:  
 
 
V  N1   x 2  3z 2 .  D1  prxOz S1   x, z    2 x 2  z 2  1  este discul cu centrul în origine, de rază 1. Se 

trece la coordonate polare:  x  r cos t ,  z  r sin t ,  J  r ,  r   0,1  și  t   0, 2  . Se obține:

    2

 1  2sin t   
 1
 r 3dr  dt  (...)   . 
 V  n1 d 1   V  N1 dx dz  2

S1 D1
0 0 
Pentru  S 2   folosim  din  nou  parametrizarea  carteziană,  cu  x  x ,  y  g  x, z   1   și  z  z ,  deci 
       
r  x, z   x  i  1  j  z  k   iar  câmpul  vectorial  se  rescrie  astfel:  V  0  i  1  j  z  k .  Avem 
      
N 2    p, 1,  q    0, 1, 0  ,  adică  N 2  0  i  1 j  0  k   iar  produsul  scalar  este:  V  N 2  1 . 

D2   x, z    2

x 2  z 2  1   este  dat  în  enunț.  Se  trece  la  coordonate  polare:  x  r cos t ,  z  r sin t , 
    2
 rdr  dt   .  În 
1
J  r ,  r   0,1   și  t   0, 2  .  Se  obține:  V  n2 d 2   V  N 2 dx dz     
S2 D2
0 0 

final, fluxul lui  V prin suprafața  S  este:      2 . 
 
 
 

5