,

Ii

-MAN NECULCE
, RETINA UMW MUNICIPAL DIN IASI
ft..- .-- --
Anul I Fascicola 1 u Octornbre 1921
l.
APARE PERIODIC SUB AUSPICIILE
:: PRIMARIEI COMUNEI IASI
, ::
. .

. SUN/1AR.:
Directiunca.: Cavan) inainte, pg. 3-4.
I. Studii : (lb Ohibanescu : Catastihul lasilor din 1755, pg. 5-40 : N. A. Bogdan :
Ca prilejul proaril citarva Witt din lasi, in 1833, pg. 41-60 : Sever Zotta ; Stramasii Pria-
cipesei aaastre mostenitoare (Partea fa), pg. 61-81.
II. Doeamente : A) Locuri : A. PaIeanu : (18)6 Dec. 9, 1816 Dec. 12, 1838 Julie
,

si 2), pg. 82-85 [N. A. Bogdan : (1794 Aug. 7241 Mart 7251 Sept. 11,7256 Sept. 1, 7264 Mlle
12,7272 Fehr. 10, 1749 Julie 11,pg. 65-99; T. T. EuraAa : (7285 Glienar 1, 1780 Oct. 26, 1782
Julie 2, 1786 Mai 9; 17% futile 10, 1826 Noeuirr;! 21 (viile Valpei la Sorogari), pg. 91-95 :
M. Costachescu : (7180 lunie 8, 7190 Dee. 26, 7199 Oct. .9, 7200. Mart 16, 7204 Fehr. 18,7215
Julie 8, 7220 Mart 9, 7234 Fehr. 6, 7236 Often.30, 7241 tunic 14..7245 Noev. 18, 7250 lulie
1 II, 7253 Mai 1, 7265 lunie 23, 7266 ..Fehr. 5, 7269 Mart 26, 1780 lunie' 1781 Fehr. 25, 1764
Oct. 27,7267% Mai 14; cu -a natal) pg. 95-105 ; Ch. Ohibanescu : (1772. Mart 23, 1781 Thule
18, 1784 Julie 24,1784 Sept. 20, 1808 Ohenar. 1, 7237 tunic 17, 1791 Janie 27, 1823 Dec. 3,
7157- April 12, 7266.Mart 19,. 7266 April 7, 1804 Mai 20, 1804 lunie 25,. 7268 lunie 16, 7269
Dec., 1785 Mlle 11, 1795 Dec. 12, 1797 Janie 5), pg. 106-119.
B) I ucruri : Oh. Ghibanescu : 1781 .(citnunii cu tiganii), 1822 Julie 1 (loni(a Sturza),
1822 (taxe), 1820 Dec. 1.5 (Eforia Botosanilor),
1847 Mart 29 (casa apelor), 1844-48 (Stimile
orasului Iasi), 1826 April 10, (1826) (Veniamin frosfachi), 1820 (peciuri de hezman), 7208
lulie 24 (pagonorilul lasilor), 7217 lulie 30. 7206 Fehr, 20, 1845 Fehr. 1 (embatic), pg. 119-
134 ; A. Faleanu : 1,85( .Mart 3, Mart 8 (Palitehnic. Ia lasi), Pg. 125-128.
C) Perscane : Oh. ( hibanescu : Petre Paul spita familiei Ponici, en documente,
pg. 135,145. ,- . .

III. Polite de pe carti bisericesti : Oh. Ghiblnes.cu (Iasi) si M. Costächescu, Sinesti,

lasi, pg. 145-147.
IV. lasii In Cronicari si calatoti straini : Oh. Ghibinescu : lasii in cronidarul Ure-
cite, pg. 147-151 ; M. Costachescu : lasii si G. Rescherdorf (1541), lasii in 1613, lasii si Ch.
de loppecourt .(1620) lasii in 1789, lasii in. 1810, pg. 151-156:
V. Partea administrativä si desbaterile : Infiintarca statatele, creditul de
i 100.000 lei, constituirlea comitetului, hagetui; scrisoarea lui I. Caragiale, donatiunile G. L.
Grigoriu, Lucia Erbiceanu (cu opis), Oh. Ghibanescu,clironomii N. Drosu, pg. 156-174.
VI. CArtI si reviste,recenzil : P. Poni, Statistica razesilor (GIL Gh); N. )orga, Un cd-
!afar Polon in Iasi la 1672 (Oh. Oh ) :St. Berechet C. Bobulescu, Spicuiri din ogor vecin (M.
C.); St. Berechet, Documente slarone culese de prin arhivele ruse (M. C.); Artily:, din Iasi
,
m. C.) ; N. iorga, (Maria RomOnilor prIn (M. C.); E. Lovinescu, Gh. Asachi (S.
Zotta) Oh: I. Brateanu Revue
.
Archkilogigae (S.,Zotta) N. orga, Romdnii si Grecii (Oh. Gh ).
. .
ja11.....
. . .

IA I

TIPOGRAFIA LUMINA MOLCOVEI, Buievardul Elisabeta No. 2.

1921
r. Pretul 30 lei
www.dacoromanica.ro
11,
I XI V'
 ABONAMENTE INIMENIMPO

. . u,

Pe un an (3 fascicole)
,
, . . . . E0 lei :
Pretul unei fascicole . . . 30 le

Mandatele postale de plata abonamentului sa se trimeata pe adresa

. d-lui N. A. BOGDAN, casierul societatet, Strada Albinef No. 6.

Redactia si Administratia buletinului, la dl, 01-1. OHIBANESCU,

,
strada Rafail: No. 1.

Orice corespondenta care priveste redactia i administratia se va

adresa d-lui GH. GHIBANESCU, directorul Buletinului, str. Rafail No. 1.

Persoquele, care vor hinevoi a dona ()rice obiect, se vor adresa direct
d-lui Sever Zotta, strada Cuza-Vodd (biserica Golia), Conservatorul
Muzeului Municipal, lasi.

Din Deciziune, art.- al. c : ,Scopul Societatei istorica-arheologice

a Muzeului Municipal, lasi,-este de a publica un haletin ca cuprins is-
toric--arheologic.
Din Statute, art XI : .Societatea va publica un buletin al Muzeului.
Buletinul va cuprinde pana la 500 de pagini anual. In Buletin se ver
publica in primul loc orice act de proprietate, care priveste Jaii ; apoi
inscriptii de pe morminte, clopote, acte de ale bisericilor din lasi ; va
cupninde i vederi fotografice de ale onumentelor din lasi, fOlogtafii,
.
planse, harti, etc."

a
-

T-

www.dacoromanica.ro
MAN NECULCE
BILETINUL flUZEULUI MUNICIPAL DIN IASI
+.111111.-.....

Anul I a Fascicola I a Octombre 1921

APARE PERIODIC SUB AUSPICIILE
PRIMARIEI COMUNEI IASI

SUMAR
Dtrectiunea : Cavant inainte, pg. 3-4.
1. StudiI : Oh Ohibäuescu : Catastihal laglor din 1755, p*. 5-40 ;_N. A. Bogdan :
Cu prilejul pavarii citorva ulifi din lag, In 1833, pg. 41-60 ; Sever Lotta ; Strdmogi Prin-
cipesei noastre nzogenitoare (Partea I-a), pg. 61-81. ,
11, Documente : A) Locuri : A. Bileanu: (1816 Dec. 9, 1816 Dec. 12, 1838 lulie 1
g 2), pg. 82-85 ; N. A. Bogdan : (1794 Aug., 7241 Mart, 7251 Sept. 11,7256 Sept. 1,7264 Julie
12,7272 Febr. 10, 1749 lutie 1), pg. 85-90 ; T. T. Burada : (7285 Ghenar 1, 1780 Oct. 26, 1782
lune 2, 1786 Mai 9, 1796 lunie 10, 1826 Noemvre 21 (vine Vulpei la $orogarl), pg. 91-95 ;
M. Costächescu : (7180 tunic 8, 7190 Dec. 26, 7199 Oct. 9, 7200 Mart 16, 7204 Febr. 18,7215
Julie 8, 7220 Mart 9, 7234 Febr. 6, 7236 Ghen. 3), 7241 lunie 14, 7245 Noev. 18, 7250 Julie
11, 7253 Mai 1, 7265 Janie 23, 7266 Febr. 5, 7269 Mart 26, 1780 !ante 4, 1781 Febr. 25, 1764
Oct. 27,7267 Mai 14, cu o notin, pg. 95-105 ; Oh. Ohibanescu : (1772 Mart 23, 1781 lunie
18, 1784 lulie 24, 1784 Sept. 20, 1808 Ghenar. I, 7237 lunie 17, 1791 tunic 27, 1823 Dec. 3,
7157 April 12, 7266 Mart 19, 7266 April 7, 18(14 Mai 20, 1804 lunie 25, 7268 lunie 16, 7269
Dec., 1785 Julie 11, 1795 Dec. 12, 1797 Thule 5), Pg. 106-119.
B) Lucruri: Oh. Ghibanescu: 1781 (cununii cu figanii), 1822 Julie 1 (loni(d Sturza),
1822 (taxe), 1820 Dec. 15 (Eforia Boto;anilor), 1847 Mart 29 (casa apelor), 1844-48 (Sdmile
oraplui lag), 1826 April 10, (182(5) (Veniamin Kostachn, 1820 (peciuri de bezmdn), 7208
lune 24 (pogonoritul 1asilor), 7217 Julie 30. 7206 Febr. 20, 1845 Febr. 1 (embatic), pg. 119-
134 ; A. Baleanu: 1850 Mart 3, Mart 8, (Politehnic la lag), pg. 125-128.
C) Perseane: Oh. ehlbanescu : Petre Pont ;i spila familiel Ponici, en documente,
pg. 135-145.
III. Notite de pe cart biserice;ti . Oh. Ghibluescu (lag) .;i M. Costächescu, Sinegi,
lag, pg. 145-147.
IV. lag/ ln Cronicarii calätori strain! : Gh. Ghibänescu : lagi In cronicarul Ure-
ate, pg. 147-151 ; M. CostAchescu ; Mgt si G. Rescherdorf (1541), Iagi in 1613, lagi ;i Ch.
de foppecourt (1620) lagi in 1789, lagi in 1810, pg. 151-156.
V. Partea administrativä ;1 desbaterile : Infiintarea societalig, statatele, creditul de
100.000 lei, constitairea comitetului, bugetul, scrisoarea lui 1. Caragiale, donatiunile G. I.
Grigoria, Lucia Erbiceanu (cu opis), 017. Ghibanescn, chronomii N. Drosu, pg. 156-174.
VI. Carti i reviste, recenzli : P. Poni, Statistica razeglor (Gh. Oh.); N. forga, Uned-
lAtor Polon in lag la 1672 (Glz. Gh.) ; St. Berechet 9 i C. Bobulescu, Spicuiri dire ogor vecin (M.
C.); St. Berechet, Documente slavone culese de prin arhivele ruse (M. C.); Arhiva din Iasi
(M. C.) N. lorga, Istoria Romanilor prin cillatortstraini ( M. C.) ; E. Lovinescu, Oh. Asachi (S.
Zotta) 1. brAteanu, Revue Archéologique (S. Zotta)?4. lorga, Romanii ;i Green (Oh. Gh.).
......

IA I
TWOORAFIA LUMINA MOLDOVE1, Bulevardul Elisalleta No. 2.
1921

www.dacoromanica.ro
 CUVANT INAINTE
In urma initiativei, admisd de Primarele Iasilor, d. M. Negruti, si
votatd in unanimitate de comisia interimard, cum dovedesc actele oficiale,
publicate la local cuvenit, orasul Iasi Ii vede adusd la indeplinire o
veche dorintd de a-si avea un muzeu municipal, care sd cuprindd in el
intregul trecut al acestui ora$ in special, cum $i al Moldovel in general.
Matte si repetate au fost Vat ndzuintele pentru intemeerea de
muzee in hqi. lasii, earl au an muzeu de istorie naturald hied din 1833 ;
lasii, earl au o pinacoteca din 1859, cea mai veche din lard ; Iasii, cari
cuprind atdtea biserici mari si vechi, adevdrate monumente de artd si
arhitecturd; Iasii, un oras care vorbe.,ste prin sine de trecutul sdu si al
neamului, avea nevoe de an muzeu municipal, care sit ardte intr'un md-
nunchiu vizitatorilor locali i straini, ce bogatii se cuprind in el.
Initiativa Idudabild a rdposatului inginer Virgil Hdldceanu izbutise
a aduna ía an loc matte din odoarele lasilor si ddduse prilej nzarelui
public sci Intrezdreascd ce comori se pot strange intr'un muzeu, and
Isi va avea localul sail!
Bogdtiile bisericesti an putea fornza singure ele un muzeu iatreg bi-
sericesc, dacd s'ar aduna toate la an bc, dar asa imprdstiate, ori stilt
supase risipei i pierderii, ori pot fi chiar instrdinate. In ceia ce priveste
bogatiile vechi bisericesti, lasii au fost despoiati fait mild de toti eei ce
au venit in numele centrului. A venit vremea ca lasii sd-si aibd adunate
la an loc toate odoarele sale pentru a avea dreptut ceard inddrdpt
tot ceia ce i s'a instrdinat.
Vremile noud, cari au frdmantat intreg sufletal romanesc, $i a is-
codit infinite energii i vointi, a scos din nou la iveald necesitatea In-
flUitOrfi unui muzeu istorico-arheologic al lasilor. Ceia ce noi infaptuirn
azi face parte din acest tan( de trezire de noi energii nationale, cum si
sporuri de vointd.
Pzimdria lasilor are meritul cd a triples glasul vrernii ci cu toate
nevoile i great ce apasa asupra noastrd a tuturor astazi, vreme a fost
nu numai xd se plarnadeasca ideia, ci sd se $i intruneze in crearea mu-
zeuhti municipal. Mai exista a initiativd luatd de Primdria lasilor de a
se face un muzeu al RenaVerii,'cuprinzdnd viata de la 1821 pand azi.
Regimental XIII «tefan cel Mare* insufklit de eroicul si legendarut
Voevod, al cdrui name ii poartd, a izbutit sd intrupeze fiinta until muzeu
militar, ce face einste iniliatorilor.
Primdria vine si insumeazd acesle initiative cu a sa proprie fi dacd
mane se vor putea federaliza toate aceste energii, toate aceste initiative,
rum avea prilejul sd vedern inditindu-se pe una din strdzile centrale ale

www.dacoromanica.ro
I NI

lasilor un mdndru polat al Stiinte lor fi Artelor, care sa caprindd in ei

toatd manifeStarea artistica a lasilor si a Moldovei, veche fi noud.
In aceasta cale umbldm si'noi cu initiativa de azi a comunei Iasi.
Muzeul .orasului Iasi noi l'am. incadrat in o miscare mai kW culturald.
Am crezut cä e bine si folositor ea pe.ldnga aeest muzeu sä avem o
bogata bibliotecd nzoldoveneased, cuprinzdnd tot ce s'a publicat de k
Cazaniile lui Varlam din 1641 pánd azi ca biserica, cronici, teatru, stiinta,
litere, arte, etc. Cetitorul va vedea cu ochii partea, cu care Moldova a
contribuit la miscarea literard Romdneased.
Muzeul va intretine o revista istorico-arheologica, cdreia, in dragul
de a o lega de eel inqi mare cronicar Moldovan, dar Moldovan, carat
in cuget i shntire, cronicarul care ne-a dat legendele frumoase despre
tefan si unnasii sal, i s'a dat numele de «loan Neculce». Aceastd
revista va publica material istorico-arheologic despre Iasi in primal loc
apoi de Moldova mare de aziMoldova toatd, ea viatd,oglinclindu-se
in capitala sa seculard lap. Revista va publica date si actp cu referinta la
locuri, la lucruri si asenminte vechi, apoi la persoane, cari au
ilustrat viata Iasi lor cu puternica kr personalitate. Actele de proprietate
urbana,si sunt mii de mii actele ce vorbesc de Iasi !--inscriptiila de
pe la hiserici, de pe icoane, vestminte, odoare, clopote si morminte; no-
titele de prin carti ; stirile de Iasi din cronicari i calatorii straini ; ci-
mitirile vechi ale lasilor, toate le vom face sa vorbeascd celor de azi
prin cele ce ne spun dansele despre locurile din Iasi.
Apoi acte cari vorbesc de asezamintele vechi ale Iasilor .,si ale 1:aril;
bisericile, breslele, clasele sociale, unde se gasesc mai din belsug repre-
zentate ca ld Iasi !
Aici la Iasi ni-au trait Voevozii si'marii boeri, aici la Iasi au trait
traesc Mitropol4ii Sucevei i Moldovei; aki la Iasi a fast centrul de
vigil at slujitorilor domnilor 1 /aril; aid comerful i iridustria ; aici
gersim inchegate int& i intdi vechile asezaminte municipale.
Dar muzeul. ca sd fie complect va cuprinde si o arhiva de acte
vechi si de dosar2 municipale vechi fi noud. Ca sd nu se pund colbul pe
vechile arhive, muzeul le va cataloga, scruta cuprinsul fi le va face sa
vorbeascd prin ceia ce ele cuprind mai de samd. Oficialitatea care, ate
caracterul de a fi moartd, indatd ce se inchide in dosar, devine pentru
colectiile muzeuluiceva.vie qi vorbitoare.
In acest scop pe lasnga Muzeu va functiona o scoald speciald de
Epigrafie i paleografie, in care se vor inscrie acei ce i)or clod a se
instrui in tainele trecutului, pentru a prinde acel spirit de cultivare al a-
devdrului istoric si acea metodd riguros .,stiintifica in studierea i orga-
nizarea adevdrului fald de trecut.
Cu acest plan de activitate pentru .toti cei grupati in juru-ne, pdsinz
la actiune cu credinta nestramutatd de veacuri cd mult pot face putinii
buni impreuna.
Pasiunea caldd si curatd a cronicarului loan Neculce sd ne fie si
noud cdlduza Iii munca noastra, Idsdnd numai pe sama celor alesi ta- .

lentil, de care calduza noastra I. Neculce a dat dovadd ca scriitor.

DIRECTIUNEA

www.dacoromanica.ro
 Catastihul Ialitor din 1755 =NNW

1. Manuscriptul, ce publicarn, cuprinde nurnaratoarea locuitorilor

proprietari de case in lasi, in anul 7263 Ghenar 21, asa cum a fost
intocmita de visteria tarii pentru nevoile vremii.
Cel ce a scris condica a pus pe verso scoartei din fata insqm-
narea : .tabla Iasului de celti owneni sd-nt.D Cred Insa ca cel ce a pus
titlu pe scoarta s'a inselat pe sine, socotind ca, de oare ce se insira
Iocuitorii pe uliti, se are in vedere numai o numaratoare de oameni,
pe cand de fapt se face o numaratoare a caselor din Iasi pe uliti,
caci ee alt inteles are insemnarea ca pe ulita rusasca se inscrie «casa
ageascd» adica casa politiei orasului ; tot asa la alte .uliti se insamna
«at dom Gavril pitarx, ot dam Grigori. .ot doni Vasile Cogalniceanu;
iar la ulita Feredeilor se scrie asa : 01feclzita comisel gospod, dus Ia
Socola ; sä se scrie casa aceasta pe Irina saracd».
Deci la 1755 lanuarie Visteria Moldovei avea facuta catagrafia
1

caselor din Iasi Pe. ulite, inscriindu-le pe numele proprietarilor lor,

dandu-li-se fiecaruia titlurile ce le avea, atat ca rang politic in trep-
tele boeriilor, cat i ca raport cu fiscul, cu visteria.
Am preferat numiiea de catastilz la acea de tablä, caci stiut este
ca in spiritul vremii supt numele de Wide visteriei se intelegea
catagrafia contribuabililor cu sau Lard acaret. Condica noastra cuprindc
numaratoarea caselor din Iasi pe numele proprietarilor lor, fie ca a-
veau sau- nu titluri nobilitare, ori aveau sau nu legaturi cu fiscul.
In aceasta condica avem insirati 15 proprietari de case fara nici
o indicatie de titluri nobilitare ; iar proprietari de case fara nici o
indicatie de raport cu fiscul avem cateva sute. Numai pe ulita rusa-
sca cea mai comerciala ulita din vechiul 1ai din 195 de case
avem 71 de case a caror proprietari n'aveau nici un raport cu fiscul,
adic a 36%.
2. Dcscrierea.manuscriptului. Condica noastra este un caet mare
«in folio», begat in piele "rosie, si cuprinde astazi 46 file. El insa cu-
prindea la inceput 56 file, adica 112 fete. Din cauza insa a multei in-
trebuintari nu atat de slujbasii visteriei, cat de vichilii easel Paladi,
in a caruia stapanire era condica, cietul s'a rupt, legatura in piele
s'a desprins si ne lipsesc azi 10 file din cele 7 quaternuri, cat cu-
prindea condica, i anume din quaternul 1 ne lipseste fila 1, din qua-

www.dacoromanica.ro
6 01-1. 0111BANESCU

ternul al 3-a ne lipsesc Mete 3 si 6 ; din quaternul 7 ne lipsesc Mete

2-8 fiind taiate cu foarfeca, dar pastrandu-ni-se calcaiul. Din fericire
intreg quaternul 7 era alb, si vichilii casei Paladi au putut insemna
pe dansul diferite socoteli cu oamenii de serviciu ; asa cu vierii Va-
sile Hulubeiu, Nifd vieriu si Neculai vieru in 7273 Martie (1765) ; cu
Alexa argat in 7273 Sept 13 (1764), cu Ion Radul herghelegiu in 7273
Mai 15 (1765) ; cu Ion, prisacar in 1766 Mai 17, cuAlexa plugar in
7271 August (1763), cu Ion Platon vacar in 7271 Mai (1763).
Toate aceste socoteli cum si alte multe dupa 1800 in cuprinsul
caetultri arata ea condica aceasta a umblat prin rnulte manu i ca
deci s'a deteriorat, asa ca nu ni se pastreaza numarul tuturor caselor
din lasi. Asa din quaternul I ne lipsesc 16 numere de pe ulita Potful
vechiu ; din quaternul 3 ne lipsesc 16 numere pc fila 3 si alte 35
numere pe lila 6, toate de pe ulita Frecdu, deci un total de 65 de
numere de case, a caror nume de proprietari nu-i putem sti nici eine
au fost, nici ce titlurl boeresti au avut, nici in ce raport stateau cu
fiscul.
3. Hdrtia. Hartia e coala mare riglata. Foaea are 20 cm. latime
pc 30 inattirue ; intre liniile filigramel sant 2h/2 centimetre distanta.
Marca fabricei este o sitgeatd, pe care stau 2 seigetãtori.
4. Scrisoarea. De o cam data nu pot fixa eine a lost scriitorul
condicii. Probabil Ca a fost un diac de visterie. Confruntand originalul
cu toate actele, ce posed, legate in 11 marl volume, a ate 300 doc.
fie-care, am gasit o apropiere intre felul de a scrie a lui G. Vrabic
logofat prin 7255, a lui Vasile Buhdescul rued. prin 7262, si a lui
Tanasd Vdrnav ot visterie prin 7271. Condica ne da tiri de acesti
diaci de visterie: Gavril diac, Tanasd Gosan diac, Const. si Alex. Par-
vul dieci, Vas. Tanasd diac, Mih. Kcscu diac, Gh. Mucul diac, C. Co-
gdlniceanu diac, Toader Scortescul diac, Ion Festild diac. Intre ei soco-
tim si pe C. Gdndul 2 vist. care se iscaleste in 7275 Sept. Intre
acesti 11 dieci eu socot ca Gandul 2 visternic este scriitorul condicii.
5. Data. Manuscriptul nu poarta data, nici nume de scriltor. Pe
cuperta a dona sta jos scris anul la coltul din dreapta : ii 3tiir NH. Kt'
jar supt acest rand alta data scrila ap: 454. is.v. 201 (sic).
In cprpul rnanuscriptului la fila 30 (quaternul 5 lila 1-a gasim
aceste date " 1767. 1767. Ghen.
7275. 7275 Sep.
iar la mijlocul paginii spre margine iscalit Constantin Gdadul visternic.
Aceste 2 date au nevoe de o larnurire. Cel care a scris data
dintai a comis mai multe greseli de transpunerea datei din sistema
veche bisericeasca pe era noua crestina, cum si de transcrierea nu-
merelor cu stove in acea cu cifre.
Inca din secl. al XVII-a avem incercari de datare cu cele 2 ere :
veche i crestind. Sect. al XVIII-a a laiit practica erei crestine si a
inlocuit cu totul pe cea veche de la Adam, afara de foarte putine
tiparituri bisericesti, care mai pun era veche i in secl. al XIX-a.
in era veche anul nou 1ncepea la 1 Septembrie, cum incepe si
azi biserica in mineele sale. In era veche, Ghenar venia a 5-a tuna din
anul nou, prima tuna Hind Septembrie ; de aceia pentru a nu gresi

www.dacoromanica.ro
 CATASTHAJI, IOILOR DIN 1755 7

socoteala cu un an se obisnueste ca pentru lunile SeptembrieDecem-

brie sa se scada 5509, nu 5508, cum se scad pentru lunile de la lanu-
arieAugust. Deci in socoteala dreapta 7263 Ghenar 21 cade in 1755
Ghenar, rw in 1754 Glzenar !
De ce scriitorul acestei date a gresit transpuncrea cu tin an ? El
stia ca anul nou bisericesc a lui 7253 a lost inceput la 1 Sept. si ca
dar 7253 Ohenar 21 era continuarea aceluiasi an inceput la 1 Sep-
ternbrie. Cunt insa anul civil nou incepea la 1 lanuarie, el n'a mai
scazut transpunerea cu un an, ca sa puna pe 21 lanuar in 1755, ci
l'a pus tot in 1754.
A doua gresala era reaua intrebuintare a lui zerm Vechii cante-
laristi, diccii tie vistcrie ori de divan, adeseori se incurcau la scricrea
corecta a lui zero. In scrierea veche a numerclor cu litere, fiecare
numar ii avea litera sa corespunzatoare. Toate se scriau cu ate o
anume sfoya : a : I ---- 10 ; = 20 ; p
1 K 100 ; 4s 500.
Incepandu-se prin scoli si prin cancelarii a se scrie cu cifre nu-
marul anilor, scriitorii vechi n'au prins bine rostul lui zero ; si tiind
ca zece se scrie cu / i 0.10 ; ei pastrau pe 0 si in numerele com-
ptiie de la 10 la 20 ; pf scriau ori 101 drept 11 ; ori 41 drept 14,
luandu-se dupa norma veche igreccasca, fara a-pi da sama ca ei-
frele arabe n:au o valoarc fixa, ci yaloarea lor atarna de coloana
zecimala, pe cari stau puse, de a reprczenta unitdti, zcci, sutc ori mil.
Aceiasi gresala o faceau la sute. Invatand ca unul urrnat de do-
ua zeruri reprezinta sate, multi seriau 100 si in compusele de la
100-200. Asa pe 101 il gasim scris 1001 ; Tot asa si cu miile, cad'
gasim scris 18001, drept 1801, sau 181 drept 1801, apoi 184P drept
1814 etc. Aceasta gresala a facut-o si scriitorul nostru. Avand de tran-
scris Ica in cifre, el a scris 261, fiind convins ca precum k este 20,
asa si 2 plus 0 este 20 ori si unde, deci 21 l'a scris 201, fara sa ba-
nuiasca cat de cat ca el a scris 201, doua sutC unul. lar la mii i sutc
stiind ca se incurca, nici n'a indraznit sa le transcrie cu cifre ci a im-
pestritat transcrierea scriind miile si sutele cu stove grecesti w = 1700,
iar zecile i unitatile le-a scris cu cifre : 54.
Aceiasi gresala de transformarea anilor de la Adam in anli de la
Hristos o gasim si in notita lui C. Gandul visternic, de oarece 7275
Sept. corespunde lui 1766, nu lui 1767.
Dar fixarca datei condicii o putem face si cu lista boerilor cu-
prinsi in ea. Cel care ne poate sluji ca punct de plecare si fixare e
dumncalui logofatul Rdducanu.
Raducanu vel log. e Racovitd §i npare ca mare logofat supt dom-
nia lui Matei Ghica Voda in 7261 pana la 7263 vara, urmand in a-
ceasta slujba lui lordache Cantacuzino, marele logofat a lUi Cost. Mih.
Cehan Racovita Voda, i cedand locul marelui logofat loan Bogdan,
cu reyenirea in scaun a lui C. M. Cehan Racovita Voda in 7263 August.
Si scrie cronica tarii (Enachi Cogalniceanu Let III, 227): gIar a
doua zi strangandu-se boerii la curte, au inceput a-i boeri, facand
logofdt .mare pa Radu Racovitd §i pe loan Bogdan yel vornic de tara
de giosD.
Aratarile cronicii sunt adeverite de documente. A§a in 7262 Mai

www.dacoromanica.ro
8 GH. GHIBANESCU

2 Radul Racovita este citat ca mare logofat (Cr. Rom. II. 50), in 7263
Sept, 10 tot el e mare logofat (Surete ms. V. 160, N. lorga, Docu-
mente, VII 280) tot el e vel logofat In 7264 Dec. 12 (Trudi ,I1, 268).
6) Insemndtatea. Pentru studiul trecutului Iasilor manuscriptul
nostru vorbeste de la sine. E poate intdia condica, care ne vorbeste
pe -larg si amanuntit despre intinderea orasului Iasi, de numarul Ca-
selor, de numele proprietarilor, de calitatea lor politica, sociala si fis-
cala. Dupa aceste candid putein cunoaste in treaga nomenclatura a
ulitilor, a sluibelor, a rangurilor sociale, a breslasilor si altele. De a-
ceia i-am si dat primul lac intre actele ce vorbesc de vechii Iasi.
7) Cuprinsul. Manuscriptul nostru cuprincle lista tuturor caselur
din Iasi, pe ulite, si Inscrise pe nuinele stapanilor lor, aratandu-li.se la
fie care din ei calitatea bur politica si .sociala, cum si legatura lur cu
fiscul. In acest scup autorultinand sania de practica cancelariei In
visterie a scris de-a currnezisul paginilor, facând din cele 2 fete o
singura pagina mare ca la condicile de p ercep tie de azi. lata ca mo-
del o pagina :

peceti rc4ii;

Nevolnici
t cu in. 7, c.)

ULI rA MARE _
.0 4) Z.,"

0
.-)
'5
-ct:
411
ti;
co
to,
V
&-,
iiv aa =
cc Ca' .65
..

,
11_:

1 Mina plIcintar rupta§ la _

v isteric strin
Irina sgracg _ _ - -
Adam bAcal ruptas st rein
Mime preot gospod ma od.
Manolache'diacon gospod diaron gd. ___

Georghie Hagiul rupt la

Trandafir
visterie
.
--7
_
- - --"T _ strein
..
_
.

Batas Meal s trei 11

Cerbul jidov ot Roman _ jidov
Nani arngut _
Stile bucatar _
Gheorghie Grecu croitor
rupta§
David jidov Hotincian
Gh. PlAcintg
Hriste ot dom ego
Costandin sin Gligore
bacal rupt la .visterie
Chirita arma§ cibotar
.
_
_
--
_
_

_ -
strew

strein
Chirita
--
jldov
_
_
_
Apostol biv arngut rupt .

la visterie strein .
i
Mindila jidov
Costandin btanar
Gheorghie barbier
. _t
_
_ jiclov
_ _
_
Bal4 cahfegiu tahtegiu od
Andoni Morait bacal _
rupta§ la -visterie strein 7--
_
Mi§ul cupet
slugile Miplui _ _ negot. -
Nicola bacal rupta§ la vist. strein
Istrati bgrbier _ _ _ bgrbier

www.dacoromanica.ro
 CATASTIHUL IASILOR DIN 1755 9

Iasii cuprindeau in 1755 un total de 11 ulite ; am greci insa de

am lua ulita in intelesuI de azi, adica stradd. Ulita in condica- din
1755 cuprinde pe langa strada principala ci toate ulicioarele, strade-
lele, huditile i locurile \Tirane din jur.
lata ordinea acestor ulite : Podul vechiu, Barboiul, Hagioae, Strain-
ba, Sdrbasca, Frecdul, Trepezdniasd, Rusascd, BroVenii, Feredeile $i U-
lita mare. Cine cunoacte Iacii de astazi observa ca nu e o stricta or-
dine topografica in incirarea ulitilor. Podul vechiu e azi strada C.
Negri, cea dintai ulita podita in Iasi, Inca din sec. al XV1I-a ; Bdrbo-
jut e manastirea cu acelac nume pe ulita Podul vechiu, dar ulita Bar-
boiul cuprinde toate ulicioarcle, ce ci azi uncle poarta acelaci nume si
aseLate intre Targul Cucului i strada Alba azi Elena Doamna,
margine din sus a Trepezanesei, spre Sfanta Vineri azi Anastasie
Panu si Hata.
Din dosul Podului vechiu si al Barboiului plecau spre Nord-Vest
doua uliti : una, ulita Stramba, ce mergea cerpuind in dosul locurilor
de casa, ce dadeau in Ulita mare si mergea spre mdji, adica spre
Sf. Sava, man. Dancul ci trecea prin apropierea Gond spre Sft. loan
Botezatorul din Map.
In sus de aceasta uti ta, ce cerpuia pana spre locul Calicilor, in-
cunjurand toate rapele, ce cadeau in Bahlui, se deschidea noua ova
a Hagioaei, dupa o veche boeroaica. probabil o Prajeasca care
atingea hindichiul despre nord, ce marginea ulita targului din atara,
iar hi capatul din sus se oprea spre Manas. Sf. Spiridon, Sf. Ilie, din
vcchiu a Ghenghei Logofatului ; Toate ulicioarele si stradelele, ce
se teseau prin aceste locuri, alese i deschise la intamplare de vor-
niciii de poarta, dadeau in ulita Hagioaei, numita i Targul non
Tdrgul de sus, in opunere cit vechea ulita rusasca, zisa apoi Targut
de jos, azi C. A. Roseti.
Ca prelungire din aceste 2 uliti : Stramba ci Hagiaoia, se des-
chisese catre 1700 o noua ulita, zisa Sarbeasca, ce mergea de la SI.
Me, printre biserica Cu vioasa Paraschiva Mitocul Maicelor ci
biserica Banul spre Sf. Neculai cel Sarac i Prapadoamna cea noua,
zidite in afara de laci intre 1680 ci 1700. Aceasta noua ulita zisa
Sdrbeascil se sprijinea la dreapta pe 2 rapi : a Pevetoaei ci rapa gal-
bena ; ci a fost sorocita sa ajunga astazi ulita principala a lacilor,
strada Lapucneanu. Ulita Sarbeasca a inceput a se podi prin 1760.
Dupa ce catastihul nostru ispraveste cu partea de Nord-Vest a
targului,.. ia ulitele din partea de Sud-Est : Frecdul, Trepezdneasa,
Rusascd, i Bro#enii.
Ulita Frecaul, deschidea drumul, ce pleca de la, vama (Carva -
saraua) din ograda bisericei Sf. Lazar ci apucand pe supt coama
dealului Beilicului, esia la Bahlui, ca de acolo sa mearga spre Tu-
tora, vechiul cleah al comertului cu Tartaria i Bugeacul. Pe aceasta
ulita a Frecaului intrau ci ieciau carele cu marfa din laci spre Bugeac.
Pe dreapta ci in spetele ei veniau BraFtenii, cari cuprindeau partea
de loc dintre iaz i Bahlui ci peste Bahlui, case mici, marunte, bor-
d ee saraeacioase, cu tigani dornnesti si mici slujbaci ai domniei.
Pe stanga ci pe tapcanul dealului, pe care se zidise bis. Sf. La-

www.dacoromanica.ro
10 GH. GH113ANESCII

zar de M. Racovita, (1704) manastirca Barnovschi de MironlBarnov-

schi Voda (1628) si Sf. loan Gura de Aur de Gh. Duca Voda (1683),
in dos si in fata se continuau doua uliti, una zisd Rusascd, inima
comertului lesan in 1755 si care cuprindea toate ulicioarele cc taiau itt
dreapta si in stanga de la Sf. Vineri-, Sf. Neculai domnesc si Sf. La-
zar; alta era ulita Trepezdneasa, care cuprindea tot podisul Beilicului
intre 13arnovschi, Sf. loan Zlataust si Biscrica Alba. In fata era rapa
Cacainei, care despartia Iasii de satul Tatarasii, urzit inca din suta
a XVII daca nu chiar din a XVI-lea.
Num le de Trepezaneasa a fost pentru scritorii vechi de zapise
un lung prilej de greseli ; unii l'au scris Trapujaniasa, altii Tarbujd-
neasa.
Mai ramâneau 2 uliti Feredcile i Ma mare. Ele cuprindeau
latura de Sud-Vest a targului. Feredeile erau in partea despre Bah-
Ini i Curtea domneasca si din jos de Trei lerarhi, biserica catolica,
Mitropolia si vechea Biserica a Doamnei, zisa Sf. Gheorghe Lozon-
schi. Numele i l'a luat de la feredeile facute de Vasile Lupul pc
la 1640.
Ulita mare era vechea ulita boereasca, azi Stefan cel Mare. Si
una i alta se pierdeau in rapa Pevetoei, acca batrana Maria Pew-
toae de pe la 1650, care a dat numele rapei, dincolo venind rnahalaua
Calicilor.
La 1755 nu intrau din punct de vedere fiscal in cuprinsul Iasilor
nici Sararia din vechi cele 3 Muntenirni ; nici Pacurarii cu Copoul,
nici Tatarasii cu Rufenii. Toate acestea erau sate intrand in ocolul
targului lasii, dar nu ca fisc.
Dupa ce am dat lamuririle necesare asupra celor 11 uliti ve-
chi ale Iasilor, sa vedem ce case cuprindeau cle.
Ulita Podul Veclziu, cuprindea 46 case si dughene. Din aceste ne
lipsesc primele 16 numere.
Ulita Barboiul cuprindea 65 case si dughene.
UlijaHagioaei cuprindea 227 case.
Ulita Strâmba cuprindea 68 case.
Ulita Sârbasca cuprindea 44 case.
Ulita Frecaul cu 228 case, din care 51 lipiese Hind 3 file rupte.
Ulita Trepezaneasa cu 58 case.
Ulita Rusasca cu 206 case.
Ulita Brostenii cu 156 case.
Ulita Feredeile cu 169 case.
Ulita Mare cu 86 case.
Peste tot Iaii. cuprindeau in 1755 un total de 1353 case, deci
cam tot 1353 de proprietari.
8. Sa vedem acum fehtl repartizarii acestor proprietari din pullet
de yedere al ocupatiei lor si al fiscului.
Condica imparte pe toti stapanii de case in 8 categorii :
Mândstirile, boerii, negufatori, ruptele cu peceti ro.ii, nevolnicii,
rupta0, breaslele, i birnicii. Cu toate acestea inspectand condica ve-
dem ca foarte multi proprietari nu sunt pusi la nici o categoric din
acestea.

www.dacoromanica.ro
 CTASTIHUL LASILOR DIN 1755 11

Manastirile. In aceasta categoric intra preutii, di aconii, egumenii,

ccildgdrii i mtindstirile.
Ne Infra faptul ea in cundica intra asa de putine -inanastiri pi
asa d putini preuti :
Preu(i ; pupa lonita, pupa lamandi, pupa Vasile, pupa Constandin
pe ulita Stramba ; popa Vasile, pupa luau pc until Rusasca ; preutul
David, preotul Samoil pe ulita Trepezaneasa, Iftime preut gospod pc
uli ta mare ; In total 9 preuti I De ce ?
Diaconii. Manolachi diacon gospod, Teodor diacon.
Egunteni. Rafail egumen, Paisie egumen pe ulita Trepezancasa.
Manastiri 13arnovschi, Zveti loan Zlataust, idcm.
Cdlugarl. Gherashn calugar, idem. .

In total fete bisericesti se numara 14, si 2 tnanastiri I Toti ceilalti

preuti stateau, se vede, in casele parohiale, si nu aveau a le inregistra vis-
teria, ca supuse darilor de adetiul caselor a 2 lei de casa.
b) Boerli. Pe ulitele Podul-Vechia Bdrboiut, Broptenii, 0 Fere-
deck nu statea nici un boer. Pe u1ita Hagioaci gasim pe Vasile me-
delnicer, Pascal Zaraful satrar, Stefan Buhus, lonita Rata gramatic,
Gavril diiac de visterie, Toader Buhaescul, Vasilachi Cozma si San-
dul mazili. Pe ulita Strámbd gasirn pe Constantin post ; lorga, Lupul
(Iheuca i capitan Tudori mazili ; Teodor Tanasa Gosan, lordachi
logofat, C. Parvul, Alex. Parvul, dieci de visterie. Pe ulita Sdrbascd
gasim pe Lupul Crupenschi stolnic si pe Cristea Buzila, Neculai va-
taf, Paladi, Criste Stroescul mazili ; in Frecda gasim pe Raducanul
Racovita vel logofat, in Trepezdneasa gasim pe Enachi Capikihae,
Paun pitarul, Vasile Cogalniceanu, Enachi doftorul, lordachi dascalul
cel mare, Vasile Tanasa diac de visterie si pe Const. Tanasa mazil.
Pe ulita Rusasca intalnim pe Matei Cupet mazil ; Pe Ulita Mare ga-
sim pe Nec. Cogalniceanu yornic de Campu-Lung, pe C. Gandul 2
vist. si & dieci de visterie. Mih. Chescu, Gh. Mucul, C. Cogalniceanu,
T. Scortascul, Tanasa Gosan a 2-a oard i ionita Festila.
In total 38 boeri, dintre cari 10 died de visterie, 12 mazili, pi
16 alte categori. Jar restul ? Cei mai multi boeri in Moldova isi aveau
!

casele pe la mosiire lor, iar in lasi erau musafiri, ori aveau locuri mari
virane, Gustul de a-si cladi case marl in Iasi incepe ceva mai tarziu I
c) Negutitorii (cupeti). Avem 15 cupeti pe ulita Hagioaea : Pa-
naite, FOte, Capsomon, C. Iuz, Gheorghie, lonita Tudosa, St. C. Sla-
nina, Andrei Bacalul, Toma Bacalul, M. Pascul, lonita Gandul, Em,
Marza, C. Bacal si Nec. Costachi.
In Frecda Un negustor : Costantin bacal, In Trepezdnedsa Un ne-
gustor Eni bacal, Pe ulita rusascd avem 24 negustori ; Anastasa Lip-
canul, Oheorghe cupet, Toma, Arghire, Gh. Hristodor,'Lefter, lonita
Trandafir, Nastasa Pistruiul, Tanasa, Eni Pistruiul, Dumitrascu, lor-
dachi Hristodor, Mihalache, Ursul Brasovanul, Matei Brasovanul, Ste-
fan Caplan bacal, Andrei bacal, Petre abager, Lupascu, lonita Braso-
vanul, Vasile Blanar, Toma bacal, Nastasa Caplan, Nastasa GAndul,
Dumitru blanar.
Pe ulita mare gasim pe !Out.
In total 44. negustori. Centrul afacerilor comerciale era Oita ru-

www.dacoromanica.ro
12 GH. OHIBANESCU

sasca. De aceia i-a si ramas numele de tdrgul de jos, iar Hagioaei i-a
ramas nurnele de ulita tiirgului de sus. ,
d) Ruptele cu pecete ro#e. Aceasta este cea mai bogata clasa de
proprietari de case in Iasi. Erau micii slujbasi ai Curtii, functionarii
de star, seimenii, cioclii, calarasii, diecii de divan, lipcanii, darabanii,
copii de casa, uerii, bu1ucba0, be0i, mehterii, trambacli, zornazanii,
arnautii, fustasii, corniseii, joldunarii, jitnicerii, marginenii, vezeteii,
bucatari, taetori de lemne, fluerari, pietrari, piseri, cahfegii, etc.
etc, etc.
lata cateva date : arnauti (27), beslii (1), borozani (3), bulticba-
si (4), butnari gospod (2), cahfegii (1), calarasio (17), capitani (14),
ceausi (4), ciocli (12), comisei (14), ciubuccii (1), copii in casa (11),
darabani (8), daryari gospod (2), died de divan (8), dobosi gospod
(15), fustasi (4), jemnar gospod (1), joldunari (5), lipcani (2), margi-
neni (3), mehteri (4), odobasi (14), padurari gospod (1), pevet gos-
pod (3) petrari gospod (8), pitari gospod (19), pisari gospod (4), rah-
tivani (1), sabieri (3), seimeni (210b), stegari (4), stolnici gospod (.1),
surlari gospod (I), taetori de lemne gospod (1), teslari gospod (9), top-
cii gospod (2), trambaci gospod (1), tigani gospod (52), useri (13),
vezetei (16), zornozan (I).
Condica cuprinde uo nunaar de 334 proprietari de case, cu ase-
nuIui platiau darile catre visterie nominal -
menea raporturi fiscale. Toti acestia fiind in slujba statului si a dom-
cu pecete rosie - pi
cu rupta, adica cu pretul rupt dupa anumite invoeli cu stapanirea,
cum ar fi azi patenta, §i taxele proportionale cu venitul.
Socotite pe ulite observam ca cu cat o ulita era mai comerciala,
cu Mat ruptele erau mai putine; iar ulitile marginase, ca Feredeile (cu 86
rupte) Brostenii (cu 72 rupte), Frecaul (tu 54 rupte), Hagioaia (cu 39
rupte), din contra Ulita mare are 16 rupte, Rusasca are 18 rupte, Tre-
pezaneasa are 13 rupte, Sarbeasca 12 rupte, Stramba 13 rupte, Bar-
boiul 7 rupte si Podul vechiu 4 rupte.
Ruptele visteriei reprezentau 25% din proprietarii de case in
Iasi la 1755.
e) Nevolnicii. Supt aceasta rubrica intra acei proprietari de case
scapatati, saraci, cu deosebire femei, cari nu plateau nici o dare de
adetiu (fonciar) pe casele lor. Condica ne da un total de 160 nevol-
nici, din cari numai 13 sant barbati, restul de 147 sant femei, caci e-
conomiceste yorbind femeile cad mai degraba in tniserie, cand n'au
sprijinul legal al barbatului. Pe ulite avem acesti nevolnici : Podul
vechiu 5 (1 b+4 f), Barboiul 17 (2 b+15 f), Hagioala 9 (1 b+8 f),
Stramba 7 femei, Sarbasca 6 femei, Frecaul 23 (3 b+20 f), Trepeza-
-niasa 8 (2 b+6 f), Rusasca 14, (1 b+13 f), Brostenii 27 toate femei,
Feredeile. 24 toate femei, Ulita mare 18 (3 b+15 femei).
Ruptaqii. Supt aceasta rubrica sant cuprinsi streinit i ruptasii
noi. Streini avem 90 la numar si yin pe cele 5 ulite comerciale : Ru.-
sasca (31), Hagioaea (16), Ulita mare (16), Podul yechiu cu Barboiul
(18). TO acestia sant trecuti ca ruptasi la visterie. Se tinea o lista
aparte de nrtmele lor cu capacitatea lor fiscala, dupa puterea lor co-
merciala. EI erau sco§i din legea comuna a, fiscului, si de sigur ca,

www.dacoromanica.ro
 "ATASTIHUL IAKOR DIN 1755 - 13

pIatiall dari mai mari ca veghii negustori, Intru cat aduceau cd ei

indeletniciri notta in plata lasilor.
E interesant de stiut numele tor, intru cat multe familii de astazi
Tsi gäsesc legaturile In ace0 ruptai de visterie, socotiti ca ruptasi
noi i ca streini.
a) Streini : Huzun Gh. pitar, Steri, Grecu meserciu, Enachi Grecu
croitor, Ion ucenic la Costandin blanar, Stan Muntean pitar, Apriiam
arman, lacob arman Haciadur arman blanar, Carabet arman, Ghine
croitor, Aivas sin e. Nalban, Gheorghe sluga la Huzul Gheorghe
(Podul vechiu) ,Badiul sin Francul Sarbul cizmar, Misul placintar,
Ursachi zlatar, Ilie armas, Ion Ischigiul, Gavril sin Anghel, Petre
Grecul pitar (Barboiu) ;Dumitru copil - in casa, C. Grecul bacal,
Tudori Grecul crilsmar Ia Ionitd Tudor!, Dumitrasco abager, Manole
Grecul bacal, Niola Arnaut placintar, Hriste tovaras lui Niola, Zota
brat-lani, Nastasa Grecul bacal, Dumitru Orecul ot Maji, Ilie SpAnul
ot Maji, Gheorghe pitar, Ursul Tanasa (Hagioaia);Paval petrar,
Gligori bacal (Stramba) ;Anastasa Cuciuc, sin Enachl Cuciuc (Fre-
caul) ;Ivan Sarbul Caraolan, Enachi Grecul, Ursachi zlatar (Trepe-
zaniasa) ;Ilie faclier, Craste bacal, Neculai sluga Crastei, Stefan
Jireghie brasovan. Dumitru abager, Ion Sarbul sin Petcu abager,
Tonea Sabier, Ilie calfa, Tudori faclier, Aftanasa lacatus, Petcu calfa
lacatus, Aviiar faclier, Stoica precupet, Irimia bacal, Tanasa bacal;
Chinliac meserciul, lani placintar, Rali bacal, Tudori pitar, Hie Bilbit
telal, Paraschiv crasmar, Durnitru vutcar, Dumitru Chiriac croitor, A-
postol bacal, Gh. Sarbul precupet, Andrei petrar arnaut, Mihai cibotar,
Enachi crasmar, C. Grecul precupet, Manoliz, placintar, Enachi Grecu
bacal, Zaharia Neculai, lonita Sandtkl bacal, lordachi spoitor, Nicolai
biv arnaut (Rusasca) ;Dumitrascu petrar gospod, Nicola Grecul bacal,
Mihalcea Muntean, Tocder sluga la Gavril (Brostenii) ;N. Sarbul (Fe-
redeile) ;Dima placintar, Adam bacal, Gheorghe Hagiul, Balas bacal,
Gh. Grecul croitor, Costandin Gh. bacal, Apostol biv arnaut, Andoni Mo-
raitul bacan, Nicola bacal, Dumitru sluga Niculei, losip Ungur, Taliian
tipsier, Mihai Ungur, Gh. Arnaut, Ion Stoian prec'upet, Mihul Bozagiul,
Dima Ico (Ulita mare).
b) Ruptayi noi : Lupascu z1atar, Gligoras Ghibiri biv saimen a-
gesc, Ursachi zla tar, Vasile curalar, Timofti can, Oh Smilianul co-
jocar, lani Grecu bacal, Ivan Ungur pascar saimen agesc, Dumitrasc,u
Scortdscu meserciu, Gligoras biv staroste de ciocli, lonita Smileanul
teslar, Manolachi Ddrdban bacal, Martin Ungur, Zaharia logofat, Va-
sile Rugind teslar, Alexandru Manolachi, Neculai vatav, lonita Dumi'cru
bacal, Maftei State croitor, Ifrim blanar, Toader carpaciu blanar,
Gh. Brasovanu, Petre blanar, Lupascu zlatar, Nastasa crasmar, Ma-
noli pitar, Toader Sabier, lanciul cojocar, Enachi Rali, Dumitru Ca-
sapu, Tanasa Casapu, Neculai vutcar, Neculai Croitoru, lani chingar,
Dumitrascu salar, Panaite- Sabieriu, Toader. Gh. Furmagiu pitar, Toma
Gheba, Dumitru casapul, lonita Negel, Gheorghie Gheba, Scarlat
pascar, Raducanul zlatar, Ion Dramba fustas, Andrei lemnar, Cost.
Grecu, Toader Clare vornic, Neculai Arnaut vutcar. In total 48.
ruptasi noi.

www.dacoromanica.ro
14 GH. GHIBANESCU

Daca observam felul cupatiunilor tuturor acestor ruptaai noi

streini, vedem ca ei practicau micele meserii si ocupattuni comerciale,
cari nu intrau in breslele orgartizate, in deosebire de ruptele cu peceti
roaii, cari erau unii slujbaai domnesti, hatmanesti, ageati si altii. Or-
ganizarea fiscala a meseriitor si a comertului ni se lamureste facand
aceasta mica analiza. iata care erau meseriile practicate de ruptaaii
itoi de visterie si de camara pe langa cei organizati in bresle, cum
si felurile comertuIui lor : abageri (5), arnauti (23), bacali (33), bla-
nari (48), brasoyeni (4), calla (22), casapi (4), cibotari (24), chingari (1),
cizmari (19), colocari- (9), crasrnari (31), croitori (27), curalari (3),
faclierl (12), lacatusi (7), jernnari (2), mesercii (9), pascari (3), pitari
(19), placintari (10), precupeti (5), petrari (8), sabieri (3), salari (3),
telali (5), teslari (6), tipsier! (2), vutcari (1), zlatari (13), etc.
g) Brestele. Meseriasii si cOrnerciantii localnici i bastinaai erau
organizati ia bresle. La baza breslele aveau un caracter religios ;. nu
intrau in bresle de cat crestinii ; de aceia fiecare breasla isi avea patro-
nul sau, un sfant i o anumita biserica. i astazi man. Golia si Tat-.
palarii pastreaza vechile lumanari de ceara, pe care membrii bresiaai
le tineau la hramul breslei in biserica lana sa le aprinda.
Condlca noastra ese foarte instructiva in aceasta, intru cat ne
da nurnarul breslaailor i felul breslei pe strazi i specialitate.
In Podul vechiu gasim un breslas, ini1 jidov zlatar, dar cu men-
tiunea 4list gospodD (cu carte domneasca). In Beirboiu gasim 10 breslasi,
din care 9 cizmari si tin jidov, Marcu jidoy. Aici avem ulita Cizmariei
de astazi,,strada care marginea Barboiul dinspre Podul vechiu. In Ha-
gioaia avern 51 breslasi, clintre cari : armeni (1), barbieri (5), bleinari
(25), cibotari (8), cizmari (5), croitori (7). Pe ulita Streinthd avem 4
breslasi, din cari croitori (3), cibotari (1). Pe Sdrbeasca avern 2 bras-
lasi, croitori (1), cibotari (1). in Frecdu avem 5 breslasi, dintre cari
croitori (3), mesercii (2). in Trcpezeineasa avem 2 breslasi, cibotari
(1), croitori (1). In Rusasca avem 18 breslasi, clintre cari beirbieri(13),
blanari (2), croitori (1), iidovi (2), In Brofteni nici un bres14. In Fe-
redeile 5 breslasi, toti cibotari. Pe Ulita mare 8 breslasi, din cari
jidovi (5), barbieri, cibotari si croitori cate unul.
In total breslasi, stdpeini de case, gasim in toata condica numai 105,
dintre earl armeni (1), barbieri (19), blanari (27), cibotari (8), ciz-
marl (14), croitori (25), jidovi (9), mesercii (2).
h) Birnicii. Se mutase in Iasi cu aederea ori cu ocupatiunea o
mul time de lume nthrunta, care locuia marginile targului, acoio unde
si casele erau mai mici si train! mai inlesnit. Toti acesti proprietari
de case aveau ocupatiuni marunte, cari nu se puteau clasa in tab-
tele fisculni, nici ca .ruptasi, nici ca bresle, nici ca rupte. cu peceti
roaii, Ei isi platiau darile in cisla, ca toll birnicii, ai tie sigur daca
am avea tabeleie visteriei pastrate, i-am gasi supuai la un regim fiscal
potrivit randuelii strangerii birului.
Birnici nu avern de cat 67 in toll laaii, cei ntai multi asezati CU Ca-
sele in Brosteni, paste Bahlui (20) si pe ulita Hag ioaia (18).
lata lista lor interesanta pentru cunoaaterea felului lor de ocu-
patie : Filip sdhdiddcar, Tanasa ceprazgr biv saimen avesc; (Podul

www.dacoromanica.ro
 CATASTIHUL 1A.11..OR DIN 1755 15

Vechiu) ; C. Trandafir biv cdpitan agesc, lani Munteanu biv copil In

casd (Barboiu) ; Toader cojocar, Neagul Muntean cdpit. agesc, Ion
suerndnar, Enachi Duca Grecul, Toader filcher, Gayril fdelier, Toader
cibotar, Ursul sairnen agesc, Ursachi cdpitan agesc, Manoli Chiurcibasd,
fordachi Capatana croitor, Gligori biv staroste de ciocli, lonita Mihai
biv cdpitan agesc ; C. Ursul bleinar (Hagioaia), Toader vezeteu ce a fost
la 2 visternic, Ursul Gh. biv cioclu (Strarnba) ; M. Piticar biv daraban,
Nicola a Preutesii (SArbasea) ; Radul aprod, lonita seimen agesc,
Mih. Nica biv fustas, (Frecaul) ; Sandul Ciochina filcher, Chiriac blv
cdpitan agesc, Enachi argat lui Cerchez, Toma Lupul Gherman, (Tre-
pezaniasa), Constandin calfd la Cupetul lordaehe Hristodor,lonita calfer
Ia Toma, Toader sdracul, Andrei Gavril biv seimen (Rusasca), Cost.
Grecul biv cdpitan agesc, Grecul pitar la,vel armas, Paladi arpaci,
Mavrodin cdpitan agesc, Gh. Munteanu, Enachi croitor, Durnitru apar
ía vel postelnic, ionita sluga lui Nec. Racovild, Mihai biv sdimen gospod,
Mihai aprod ot dom Gavril pitar, Ion Apostol, Mihalachi Paladi, Ga-
vril croitor, Gheorghe crAsmar, Gheorghita Conoro, V. lstrati, Vasile
vierul Width, Ion ot dom Topciul, Gheorghie sluga la stolnic Enaclzi,
lonita biv sdimen agesc, Vasile Schiopul biv sdimen agesc (Brosteni),
Gavrilferedeus, Ghica feredeus, Gheorghe gradinar gospod biv vezeteu
la doctor, Ivascu fluerar gospod, §tefan gradinar la vel visternic, Cozma
vezeteu la vel clucer, Dumitrascu apar, (Feredeile) ; Ion condurar, Toa-
der bucdtar la vel visternic, State Simion biv cioclu (ulita mare).
Cum vedem din Condica in treapta birnicilor intrau bivsii, adica
fostii slujbasi si slugi in diferite case boeresti, cum si noil numiti in
slujbe, cad nici nu apucase a-si regula fata cu fiscul noua lor situa-
tie, nici a fi stersi din tablele visteriei pentru cisla birului.
Pe Maga aceste 8 categori cu raport la fiSe,condica ne mai a 0
surna de proprietari de case, fara alta indicare fiscala. In aceasta
categorie intra intai jidovii i altii nestiuti.
1) jidovii, Daca este vre-o rubrica, care sa intereseze viata lasi-
lor, este aceasta, care ne spune de jidovii din last. de oarece dintre
toate categoriiie de locuitori, jidovii sLint aceia can au sporit, an spo-
rit, de au acaparat toata viata comerciala a lasilor si a Moldovei in
general. Prin o extensiune usor de explicat, jidovimea din Galitia si
Podolia au trecut hotarul en stirea ori fara stirea celor in drept, si a roit in
jos, ca astazi numarul lor a sporit inzecit, insutit i inmiit din ceiace
a fost mai de de1 mull'.
Condica noa. tra, din totalul de 66 jidovi in Iasi, nt-i arata orga-
nizati in bresle breasla jidoveasca numai 9 insi, restul este lnsi-
rat pe ulite fara , Ira indicatie fiscala*
lata lista lor : Smil jidov zlatar list gospod (cu carte dornneasca),
trecut la breslasi (Podul vechiu), Marcu jidov, Moisaiu jidov peavet,
Boroh jidov, lacov jidov (Barboiul), Smil jidov, Cerbul jidov san
Moscul, !sac haham jido vesc, Alt haham jklovesc, Moisaiu jidov, Bea-
nis jidov, losip jidov, Marcu jidov) alt Marcu jidov, Leiba jidov, Min-
dil jidov, Soce jidov, fosip sin Hie jidov, Marcu jidov, Hahn jidov,
lancul jidov, lahna jidov, Ille jidov, Leiba jidov, Isac jidov, Leiba ji-
dov, Cerbul jidov, (Hagioaia), Leiza haham jidovese, Zaide jidov, Lel-

www.dacoromanica.ro
16 GEL GHIBANESCLI

ba jidov croitor, Issip jidov ot Botosani. (Trepezaniasa), Reizea ji-

dov, Naftule jidov, Moisa jidov, Avram jidov, Marcu sin Smil jidov,
Avram jidov, Novae jidov, Braina jidov, Lupul jidov, Leiba jidov, Cer-
bul jidov, in (alt) Cerbul sin Manes jidov, lacob zet (ginere) Litman
jidov, Litman cel batran jidov, Solomon sin Boroh jidov, Cerbul brat
Orate) Boroh jidov, Simon sin Boroh jidov, lancul jidov, Sandu bar-
bat Goldii jidov, Hie barbat oitii jidov, David jidov, Rafca jidov, Lei-
ba jidov, Avram sin Smil jidov, Ursul jidov, Leiba san Moisa jidov,
*mil san lacov jidov, (Rusasca), Moisa jidov, (Brosteni), Cerbul ji-
dov ot Roman, David jidov Hotincian, Mindila jidov, David jidov zla-
tar, losip jidov ot Botosani (Ulita mare).
JidOvii capatase hrisov pentru organizarea haharnbasiei si a scolii
lor evreesti Inca din 1666 supt llias Alexandru Voda. De si am avut
In mana originalul aces tui important ispisoc domnesc el sta i azi incuiat
in lada de fer a d-lui Albert Daniel din lash El vorbeste lamurit de
Inceputurile elementului ovreesc din capitala Moldovei si arata pe larg
privilegiile ce da natiunii jidovesti organizand pe lzahamba,sa. Nu incepuse
moda nemtasca a onomasticii jidovesti cu Berg i Gold, etc, ci era moda
rusasca de a porecli pe jidovi cu sin (fitil) dupa numele tatei.
Pe toti cei 66 jidovi ii gasim concentrati pe cele 2 ulite corner-
dale ale Iasilor : ulita Rusasca (23) si ulita Hagioaei (28), adica 51,
ceia ce reprezenta 77%; nici porneneala deci 'de targul Cucului, ca
centru al vietii comerciaie evreesti, caci in regiunea aceasta abia se
gasiau asezati cu casele 9 jidovi ; iar pe Ulita mare erau staplini de
case 5 evrei, din cari 3 de curand veniti din Roman, Botosani si Hotin.
Este probabil Insa ca elementul e vreesc ii avea asezari pe clina
dealului ce se pogora spre podul de piatra de ge Cacaina, cum cetim in
actele ;Scoalei jidovefti, din targul Cucului, si pe care le publicam
mai jos la rubrica documentelor, asa cum ni le-a comunicat di librar
.*araga din Iasi.
Elementul jidovesc prezinta un inheres specific Moldovei, caci el va
fl acela care va contribui In mare masura la colonizare târgusoarelor din
-Moldova, Indata ce proprietarii mosiilor vor capata .hrisoave dornnesti
spre a deschide targuri pentru sporirea alisverisurilor mosiilor.
g) &Ira* calificare fiscald avem 314 proprietari de case, ceia ce
fata cu numarul de 1353 de proprietari, cati erau In lasi la 1755, re-
prezinta 23%. Mai toti acestia aveau ocupatiuni i ranguri politice,
dar erau se vede scutqi prin carti domnesti de a plati ceva, ori nu
erau Inca In regula cu fiscul. Aid intra multi tigani (38), sátaci (28),
ruptasi (9), crasmari (10), seirneni (14), etc.
Pentru inteIegerea tuturor categoriilor de proprietari de case in
Iasi, dam tabloul alaturat in ordine alfabetica, pentru a ne oglindi
viata lasilor icum 170 de_.ani in urma.
Daca laii. propriu zisi cuprindeau 1353 case, nu gresim daca
socotim populatia Iasilor din 1755 in suma de cel mult 7000 locuitori!
Dupa neamuri populatia cuprindea :
Armeni (60); arnauti (120), greci 200, jidovi (400), lipoveni (20),
Sarbi (60), unguri (80), streini diversi (500) ; total 1500 ; restul de
5500 erau romani.

www.dacoromanica.ro
 CATASTIHUL IASILOR DIN 1755 11

Ruseasca I

IUlita mare!
BArboiul I

I
.1....

I
SArbeasea
ad

Trepeze-
:-c.)

StrAmbA
. e..)
- E

Hagioae
7 %
.2
0.,

neasa
...
NUMELE MESERIEI il ,,
m KZ
0 TIC
TOM
.
W .
1:=.1'' <1.)

2 2 ez i',-, (/) n .

'
abager 2 --,- 3 ' 5-
apar -- -- -- -- -- -- 1 2 -- 3
aprod 1 2 1 4
argat __ I 1

armas -- 1 1 3
arrnas (vel) 1 1

arrnAsel __ __ __ _, __ __ __ __ 1 __ __ 1

artnAnaia 1 1
arrnean-eni 4 8 2 -- -- 14
arnäut -- 2 -- -- 2 1 4- 12 2 23
arnäut (biv ) 1 2 1 4
bacal
baibaracar (croitor)
barar
8
2
1
--
1 13

1 --
1 2 1

1
6
3
33

2
bärbier 5 \-- 12 --- 2 19
(staroste) 1 1 2
beslfu (calarasi) 1 1 1 -- 3 6
(biv.) __ __ 1 __ __ __ __ 1

birnic 2 2 18 4 2 4 2 2 21 7 3 67
bivolar _._ _ 1 1 _ 2
bivo1aritA 1 __ _ 1

biAnar 2 30 1 1 9 3 1 1 48 -
boeri 3 1 1 1 1 1 8
borozan 1 1 2
botezat -- 1 2 3
bozagiu (bragagiu)
brAnzar __ __ 1 __ __ __ __ __ _ __ __
1 1
1

brasovan 4 4
bresfasi 1 10 51 2 4 18 2 5 4 8 105.-
bucatar -- _ 1. 2
gospod _,,. _ 1
1 ___ 5 __ 7
,. Mitropolitului _ 1
1 1
15
vel visternicului - -- -- 2 2
donnitil --- 1 4
Sturzii 2 2
bucatilrila 1 1 2
bulucbasti 1
_ __ 1

hatinlInesc -- 2
91

0 ( Ins ')
1
_ -- 1 1

buluctInsoala
,.

1 I
butnar gospod 2 2-.
butnaritA 1 1-,
cahfegiu 1 1
caicciu (litntras) 1

,
1

calacan 1 -, 1

calaras hlitrnAnesc __ __ 3 __ __ 1 5
_ _ _
1
aesc -7 2 -- -- 2
f1 de Tarigrad 2 I 1 1 2 1 1 8
01 BOHM WOW 9 2
cAfaras ( biv. ) 3 2
I ..I.
4

caldArar 1

Fr- n

www.dacoromanica.ro
ig 4
Oii. GHIBANESCU
.11161e............ _

'

U(ita mare
Sa'rbasca

1 Feredeile
v

-Irepeze-

Broteni
....

Strâmba

Rusasca
i 4.,

Hagioae
1

2 g g

neasa
,1 cz ,`-r! ,
",; ,.
NUMELE MESERIEI "2, 'F.) wi- 7.1 a:45'1 oi g ca TOTAL
a. oa ci a ---
-.)
1
".?.
... -
4,...) I 1-,.
cn ce

-_
- --- --
316
12 99,

-
Calla
calic _ _ _ 4
1
4
cillugAr
- - _ _
2

-
1

calugaritA I I I _ 3
cAmarapaia
cantaragiu la v arnA - 1
_
1 1

capichihae
capitan - 1 1 - - - _
1 1 - -- 4
1

de darabani
- - - _ -
I _ ___ 1

- -, -
de arnAut , 1 biv 1

agesc
de vAnAtori
1 1 2 2.hiv -1 1

7
caplan
carati$ - - - - 1
- 1
1

-- -
1
carpaci 1 1

1-
casa ageascA
blAnar
- --- 1
1
1

casap
catana
- - -
4
1 -- 4 ...
2

--
1

cazac . 1 1

ceau

cepregar
gospoci - 1
3
2
n
a
,
1

,,.....,
1
_ _ _ _
_- _ -_ -
ertat 1 1

ciobotar
chingar
--
2
_ _ _ 11 1 2
_
- - - -_
1
1
2
_4 -- 1 24 m-
1-1-

- -_ -_
chlurciba$A 1
1

ciociu (famine)
staroste
_
_
_ _ _
6
1
3
_ - _ -
_ _ _ _ _
2
____
-
_ -
1 biv- 12
1

ciocoiu
ciohodar -- -.-- _ -- ,
1

1
.----

--
1
1

1-,
- - -
1

--- - ---
ciubucciu I
ciztnar 14 5 - ....
19
co fetar
-- - -- -
1 -- 1 .--- 2

- -- --

--
---
cojocar 1 0 1 1
9
coltnn
comi$el la grajd gospwi
_____

- -
1

- - - 1 2
--
1 6 - 1

3
I

14
I+
condurar
conduragiu - 2
-
1
9&
2
copil mit:
in casa -- 3 - - -
2
1 2blv - 9

-_
1 1 1

crilsrnar
--
2 10 3 1 10 2
- 39

--
1 1

croltor
staroste
cupar (vel) ---
2 5
1 - 2
-- - - --
4 6 1 4 1 2

1 -
274F
1
1

cupe1
curAlar
daraban - 1 -
--

1
15
2
3
1

- -- - - -- 24

4 --
1 41
3..
8
darvari gospod.
dascal
dascAll1a -- - -
1 1
1 - - - -_ 2 2
1
2
603

www.dacoromanica.ro
 L
-
1 2 11 8 1 4 2 7 1 1 3 2 12 1 2 1 4 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 31 3 1 1 66 5 1 7 2 2 3 3 2 1 2 '3 2 19 1 4 9 1 i
603
I 843
-
1
-
TOTA
I Intel
,

.
-
6 2 12 .
11 32 1 1 5 1
UlIta

Ws E as n - -- _ - -
- - -
- - - - - - - - - - ... - -
- - - - - - - - -
- -
-
:=.:, 'i ...
IL
_
-
1 - - - - -, - -
1 21 -
-
- -
_
- - - - - - -
1 - - - - - - - _ - - - - -
- - - -
1
blv - -
t1
II II

1 1 1 1 1 41 5 21 3 1
Bro*teni

'E o 44 _ - - .".- - _ - - - - - - - _ - - - -- - .-- -

_ - - - - - - -
,.-., :'.. u.. I 11 I 1 I 1 13 2
Freaul

-
- _ - - ---- - - - - -
1biv - - _ - - - - - - - - _ - - __ - - _ _ -
2 2 1 1 1 I2 41
Sarbasa

-
-
u, - - - - - - _ - - - - - - _ - - - - - - -
-
- - - - _ _ - - - - _ -
1755

www.dacoromanica.ro
& 1 1 14 1 I 3 1 3 1 3
Ruseascä

-
-
MN
- - - - - _ _ - - - - _ - - - - - -
'- 28 .--- --
- _ - - _ - -I-
3 2 3 1 2 1 vel 2 I 1 3
.4
Strârnba

in - - - ___ - - _ - - _ - - - - -
1 _ i- - - - _ - - _ - - ___ - - -
6 1 21 I 4
neasa

9
I
Trepeze-

-
F - - - - - - ___ - - - _ - - _ _ - - - - - - _ _ - - - - - - - -
g
IASILOR
13 I
pi

3 1 10 2 1 3 1 3 1
Hagioac

X - - _ ____ ___ - _ - - _ - - _ - ___ - - - 23 - - ___

-- - - - - - -
1 2 4 1
BArboi

az - -- - - - _ - - - - - _ - - _ - - - - _ - - - - - _ _ - - -- - - - -
.
-
I

1 4 1 1
vechiu

TAST1HUL
11

_ -
- - - -
,
Podia

_ - - - _ _ - - - - - - - - - - _ - - - --, - - - -
___
- _ - - ---% _
CA
' .
log.
(tobA)
bls)
, nnti
to
Oa
MESERIE1
n log.
(v. Canta (mercenar)
gospod
,
(mehter) visterie

(pitar)
varta
lui gospoci gd (casap)
diva vei - (dot)*
gsd. agesc gospod
gospod despre de (hirurg)
tic
de de la m er
tor vi van gospod astiri
MIELE ftorita
i, th
N , dobosdof do
daulgiudtac diacon egumen ertati faclier fanaragitt feredeus fluerar Frantuscani francu furmagiu fustasi gerah giuvaergiu gradinar graldiul grama greci haha harabagiulemur jido joimir joldunatlabicer thvaill$ lemnai lipeani lipo list logofat map man marginean marzacni mazil me tneserciu mindirigiu
.nteddnicer
 GH. GH)BANESCUL

.....

I Feredeile I
I

I
I

I
I
_
2

Ruseasca

Siirbascä
Trepeze-
-=

neasa _
Strâmbg
.. .

'recall(
vechiu
g

Podia

BArboi
NUMELE MESERIEI 1,5t
. .
'En
.
51
.,3 TOTAL

_
a. `." ,... =- ,-
,
4 .
. 8-13
morait Miloreia)
mortasip (taxi pe vite)
nagaraglu (mehter)
- --
-- 1
-
1

1 9
1

1
1 __
nalban (veterinar)
negutitori ---
---
15 1 24 - 1
1

1 49
1

neamt---- -
nevolnic
odagiu
4 17 8
----
--
I
8 16 6 10
1
23
*
27 24
---
2
17

-=
-=
160
9
2
1

odoba0 --- 1 ---

, agesc ---- --- ----- ---- - 1 1 -- 9

et de arnauti -- 1 ---- i

. de lipcani -- 1 2
2 2 2 i:114
hatminesc ---- ---- ---- ---- -----

_- -
so

, gospod --
olar ---- ---- 1 -- . ji
, gospod
.
____ ...... -- ---
--- -_
1
- --- .... --- ,- 1

padurar (gospod) ..... ........ ---- ...... . . _ _

1 1

Oscar --- 3
pecete gospod ---- 1 . 1

pevet (gospod) (psalt) - 1 - I

3
1 3
8
pietrar (gospod) ---- 2 I 1 1

pitar (gospod) 1 1 4 1 1 4 1 --- 4 2 19

pisar (gospod) (scriitor) --- 1 1 4
placintar ---- 2 10
potcovar
precupel
-- ---
- ---- ------
4 1
1

5
1

preut
preuteasi -
---- ----
----
1
---
1 4
1
-..- 2
1
1

I
-
1
'1 =,
1 11
4
pu§cn ----- ---- ---- ---
- - 1 1

robi----
rachier -- -
--
---- 1

rahtivan (tacrtmul caluhd) -- --- -- - 1

---- --- 1

rupta
.
,.
nou
la vlsterie
---
10
1 3
2
8
4
7
7
1
5
2
---
----
---- 37
5
5
3
5
1
5
6
3
5

6
1

1
-
11
28
301141
861
la camari ____ ___. -___ ---- -,---- 3 1 5
pistil --- --- --- ---- - --- 1 1

sibier 3 --- ... -- 3"

sähäldacar (Olar) 1 -- 1

sarac 5 12 12 9 14 11 10 22 31 30 14 170
Sitrbul 3 2 10
Scutelnici la Ezoviti
-----
---- ----
1

2
1 1
--- I ---
1 1

- 2
Seimen (lefegiu soldat) .
I -, -5 1

. nou . 1 4 ( 13
gospod 1 ---- 2 biv 7 4 4 10 26 20 40 2 92,201
5
, agesc 1 6 12 1 7 4 13 5 6 64
. hatminesc ---- 4 5 --- 4 2 18 4 37
0 de curie I - -- - 1

slugi 2 -- 3 2 9 11

--
1 ---
soponar
soronar (negust. de boi) - 1
_. ___ . . . .
1 1 2
---
1134
4
1

www.dacoromanica.ro
 CATASTINUL IA,51LOR DIN 1755 21

Sárbascä I

Bropeni I
NUMELE MESERIEI
a
=2 73
al
o
CI
t
ad
co u,
xt
vd
ej
ct
.1-G -F: i E
k
m I

g. 10T AL
XS3
0 a.) -0
,_. tqa c) 39
CU
tr) c.,
te'
fa. >
17.1:1:
cu E!
wil cel s-,
=
C-'n- C4 II:

.
---4-
..%.
l-
134

I-. 41. -. CA; 1.--..--..-:-. tv, - Ca

sotnic .. _ - ... --- ... 1 1

spoitor ---- --- --- -- 2 --- --

staroste -4 1 biv --- -- ...
stegar de copii --- --- --- --- -- I --
hatinanesc 1 1

stegar Ospod __ --- 3

stolnic gospod _ -
1
--- --
1
-
1

1
suernAnar. 4 _ --- --- 4
surlar gospod --- 1 ---- --- 1

strein 12 6 16 1 - 31 3 4 1 16 9a.
,-
-

1%.3 13 - .--.. t..) ,--. I--., .7.4 CP..) :.,1 N.) 1.--..-` ,-- *., C,4
*alar --- --- ... 3
tabacar __
....
1
___ - _. - _- 1
taetor de Iennte gospod ____
1 ... -- ---- ---- ._ I
talpalar 1

....
6 4
talpalarita ---- .... _ ----
--- 11

talian _ _ .... ..._ -- --- --- --- - ---, --

1
2 2
1

telal Nrainic) - - ___ . 3 1 -- 1 5

teslar 1 2 - -
.

. gospod --- .. 1 ---

1
-- /
.-
--
1

_
6

- - 1

-
,13

,
tes rita ---- --- --- --- 1 I
tipsier......
tiØograt
,tobo gospod
___
__
----
_
---
---
--
.._ ... ....

1 biv
1 ..
2 2
1
. agesc --- --- i .--- ... 1
. hatnianesc -- ._
--2
--- --- --- 2
topciu gospod(artilerist) --- 2 _
trambaciu gospod
Turcul
----
___ .......
---
_-
---
-- ....
1 ---
1 - _
-
2
1

tigan 3 32 _
----
-3 ---

uricar----
___ 1
,
1
11 51
. gospod __ ---- __ -_ _
,,--- ---- 1 1-
--- --- 1 --- ---- ___ 1

usere1 2 4 ... f ....

1 --- 2 2 1 13
Ungur
Unguroanca --
----
...
4 ___
1 3 --- 1
_
1 4 'lt
I
vataj ---- ___
---- ___
1 1 1 -- 3
vezeteu ____
1 2 ---, 2 --- 5
. gospod --- ___. _ __
--- -- 4
__ _ 1 5
. boere§ti ---- .. 3 .... .... __ 3
vier -- 1 ---
visternic 2-a ___ .... --- ___ _ -- --
vornic de C Lung -
vutcar
zaraf
.__
1

1 ---
---
1
---
___ _,...
_
- -
__

....
---,
__
_
_
---

---
-- a.

zlatar 5 ,---- 2 ---- 2 .... --- 2

zornOzan (toboer) -- _-- .__. .-- __. __ ___
1 _. _ ...
.._ __ _
zugrav ,. .--- __. 1 ._-_, ... _ __
fara aratare de titlu ---- 2 1-- 4 2 --- .... 2 3 2 1

,
-2-011

www.dacoromanica.ro
73 Gth13ANESCU

Jaii 1n 1755. Cafatorut, care ar fi venit la1asi in 1755, n'avca deck

aceste intrari : Pe la Ezereni i Nicolina intre Cetatuia si Galata, daca
yenia din jos din spre Gatai. Acesta era drumul batut al dumnilor,
boicrilor, si catatorilor straini, Erau cunoscute popasurile de la Galati la
1asi. Cel mai aproape de lasi era Scantela. In preajina accstui drum
domnese se gandise domnii, de la urzala lasilor de capitala, sa sc TA-
dice manastiri ca Galata In 1578, manastirea BaIic, devenita apui
Fruinuasa lui Gh. (Mica Voda pc la 1620, Hlincea in 1660, si Cetatula
In 1672; aici intalnia in stanga cerdacul lui Ferentz,_ capitanul d ca-
tatie, care venise sa radice pc Mihaf Racovita in 1715. Cum ajtui-
gea la cerdacul lui Ferentz, se deschidea valea Bahluiului pliva de
stuharie 1 mlastini, -asa ea erau anevoioase asezarile de case, si cala-
tutul cu grcu inainta peste BaNni, Wrath] pe sup t vatna i supt
Curtea doinneasca, unde un drum ingust inlesnia intrarca in Capitala
Wit, inire iazul de supt curte si malul Bahluiului. Aid Incepuse a -si
urzi case mudeste micii slujbasi ai vamii, carausii. In dreapta avea
Brostenii, care de curand se incorpbrase ca adminisratie si fisc in
curpul Capitalei, intregind ulita Freedului, §leah vechiu de cara cu po-
vara, ce duceau 1 aduceau marfuri dinspre Buceag. Aid erau peste
400 case, locuite de mici slujbasi domnesti, ha tmanesti si agesti, Ca-
tiva breslasi si meseriasi, apoi o sumedenie de sarachne, fcmei va-
duve si sarace (60), selmeni hatmanesti i agestiun tel de sergenti
de politic (80) si tiganii (33). Peste toata aceasta regiune glodoasa, mo-
cirloasa, plina de stuharie, dar framantata si frecata de sutele si rale
de cara cu poveri ce veniau La catnara gospod, singura avand mono-
polul importului tuturor marfurilor si centrul tuturor milelor si daru-
rilor domnesti catra mandstiri, biserici, boeri si alta lume marunta, se
Malta mandra pe sprinceana dealului biserica Sf. Lazar, ctitorie Racovi-
tasca, iar ca semn ca intrai in oras aveai in dreapta curtile marelui logofat
Raducanu Racovita, om mandru i Ingamfat, cari porunci sa-0 scrie
in litere cursive latinesti pe lespedea din stanga la intrarea manasti-
rii Raducanul din Targul-Ocnei acea curioasa inscriptie in limba franr
ceza : Aprés ayoir reglé les fortunes publiques ges (sic) donné des
legons oux plus grands politiques (Melhisedec. Notite 127).
Racovitestii din echi isi aveau asezare aici la Vama. Aici a trait
lonascu Cehan, marele logofat, inainte de Vasile Lupul; aici a stat Ra-
covita Cehan logofatul cel inare a lui Dabija Voda; aid a stat lonita
Racovita, om de cinste si de socotinta; aici a pus .vornicul Mihalachi
Racovita surguciul de domn al Moldovel ; aici I1 avea locuinta in
1755, dumnealui vel logofat Raducanul, cu a d-sale jupaneasa Maria
si cu a lor fiica Ilinca. El venia cu casele in marginda de sus a ulitii
Frecaului, cum 11 si da condica noastra. Din tiganimea domneasca a
Frecaului Isi mai unise case pe aid spre casele 'logofatului Raduca-
nu, cativa slujbasi i rneseriaSi, Ion Lungul besliu, fiul sau Tanasa
Lungul seimen, Vasile, Vrabie, Vasilachi tobos saimeti gospod, Ghinea
cojocarul, Timofte fiul lui Tudosa, claulgiu etc.
Ziddriile si pivnitele vechii carvasarele gospod si astazi se pas-
treaza, iar cei cari aveau in stapanire pivnitele pe la 1877 le-au dat
numele 4,/a P1eu'iza in amintirea invingerei lui Osman.

www.dacoromanica.ro
 CATAST1HUL IASILOR DIN 1755 23.

Calatorul, cum radica dealul vamii spre Sft, Lazar, avealn dreapt'a
Trepezeineasa, care cuprindea in sine si lwillcul, adica palatul rezer-
vat Turcilor, ca conac, i wide, dupa 22 de ani avea sa-si ia tragi-
cul starsit Voevodul Grigore Ghica (1777, 1 Oct). Aid se Maltase inca din
secol ta I XVII, manastirea lui Barnovchi Voda, a carui clopot este si
astazi (1627), iar Duca Voda radicase ii 1683, inteo luna, manastirea
lui St. loan Ziataust, pentru a carui intre tinere ii afierosi intreg Tatarasul.
De pc acest podis, calatorul admira frumoasa priveliste a vaii. Bali-
luiului, spre Socola, cu vcchea monastire a Lapusneanului, in fund cu
schitul lui Tarata din nou primenit, cu bisericuta rezervata ca bol-
nita ill preajina Sucolei i cu trumoasele dealuri ale Buciumului, via-
dicenilor si Tomestilor, unde din vechime se plantase vii, din Carl hoc-
ru i rnanaslirile isi luau veniturile *sale.

Supt poalele dealului, era ulita Fiecaului, pe unde carele Cu Ro-

ved duccau marfurile pe supt coasla dealui ilor Tatarasilur, spi e "ru-
tura i Bugeac. Inca din 1407 'se deschisese acest ieaIi cumercial
Ore fartaria, cum cetim iii tractatul comercial a lui Alexandru cel
Bun.
Daca calatorul se intorcea i lua drumul la stanga, avea ulita
Rusascd, cea mai cuinerciala ulita din vechiul lasi. Si atunci ca si
astazi aceasta ulita avea dughene dese una langa alta(206 case)i
aici aveai bacani 13, barbieri 12, blanari 9, breslasi 18, brasoveni
calfe 12, cupeti 244 jidovi 28, placintari 5, ruptasi de visterie 37, si
alta tunic de afaceri. Pe aceasta ulita isi faceau intrarca domnii cu
domuie noua, and mergeau .sa fie unsi la dornnie in biserica Sf Ne-
culai Guspod, ctitoria lui Stefan cel Mare, radicata iii preajnia Curtii
de.la lasi a lui Alexandru voda cel Bun, la 1491 intru amintirea parintilor,,
mosilor i straniosilor sai, cum spune inscriptia, ce von] aducc-o
mai jos, toculai ca cea de la Borzesti. De ce ?,
Era cea mai frumoasa privala pe aceasta ulita, mai ales in zilc
de sarbatoare. Si zice cronica tarii : oViind down la Molcloya Matei
Ghica voda, al doilea fecior a lui Grigorie Ghica Voda, i-a esit toata
boerimea inainte, intrand in lap cu, mare alaiu, intaiu in stele Neculai
(le i-au cetit molitfa dupa obiceiu Mitropolitul lacov, mai pc urma au,
mers si in Curtea Donmeasca la leat 1753 Mho>. (Let III, 2, 227).
Cu 2-3 ani kiainte arsese vama si multe case din jur, asa ca In
vara lui 1755 calatorul ar fi ramas izbit de parjolul, ce se intinscse in
dusul ulitei Rusesti spre Frccau si Brosteni. Si .scrie crouica : oIara
dupa aceasta n'a trecut multa vreme la mijloc 0 a ars si vaina dom-
neasca, arzand multa marfa donmeasca l negulitoreasca, si a vaine-
sului celui mare LefterD.
Din fundul ulitei Rusesti se pu tea iiftra in ograda Curtii domnesti
pe poarta zisa a Cazacilor. .Dar calatorul nostru ar fi ramas trist fin-
presionat, caci parjolul focului redusese in ruini vechile asezari ale
Curtii dornnesti si restaurarile Inca nu erau bine ispravite, cand se!
inscauna Matei Utica Voda. Si mai zice cronica tarii : osi iarasi dupa
aceaste, la Martie 9 zile, iarasi s'a timplat un foc despre rapa Pri-
vitoaei la o casa proasta, i tamplandu-se o furtuna mare, a sari
focul la feredeul cel mare lira pe o casa proasta, si de acolo a 3ari4

www.dacoromanica.ro
24 GH. GH1BANESCU

pe uli/a boerilor pe grajdul dumisale Alistarh spatarera spatar in

1751si de acolo a luat ulita de-a randul spre Curtea domneasca,
ajungand la haznea; de acolo a sarit pe Sfete Neculai si de la Sfete
Neculai a sarit in patru locuri pe Curtea domneasca, pe casele de
la harem, pe casele cele inalte de la camaracucinilepe ceasorilicul
de pe poarta, pe biserica cea mare doameasca, de au ars toate a-
cestea inteun ceas... mergand focul pana pe iaz, arcand si larba la ,

grádina- cea mare donmeasca I cateva case proaste de pe iaz».

(Let. 1112, 224)
Era al 12-lea foc ce parjolise Curtea domneasca, de cand dai-
nuia ea aici pe culmea dealului, ce domina albia vechiului Bahlui.
Ispravnic lucrarilor de restaurare fu oranduit comisul cel mare
Lascarache Genet, cu toata taifaoa grajdului gospod. Dupa Pasti iii
vara anului 1752 s'au inceput reparaIiile ; intai s'au lucrat casele
despre sdlamble, apoi casele haremului ; iar ca zapcm cu oranduirea
acoperemantului bisericii mad de pe poarta, fu insarcinat insusi E-
nachi Cogalniceanit, autorta cronicii <<de-am acoperit'o dupa cum se
vede /Ana astazi».
Deci calatorut nostru vedea aici la Curtea donmeasca vanzoleala
multa de lume ; case in reparatie, uncle ispravite, altele Inca nu ;
ceasornicul, casele vorniciei de poarta, biserica gospod de pe poarta
a lui Stef. Tomsa restaurate, sindilite din nou, caci in vara lui 1753
noul domn, Matei Ghia, se putu instala in insusi Curtea domneasca,
indata dupa ungerea sa de domn.
lata-1 pe calator esit pe poarta vorniciei si in fata ceasornicului
de pe poarta ; aici putea vedea o haznea noua in trei col/uri, zidita
de insusi noul domn iMatei Ghicg Voda in poarta Curlii .dinaintea
haznalei celei mari a tatani-sau cu 3 surupuri». In fata i se deschidea
Ulita mare, care pleca din poarta Curtis .dincolo de locul gospod din
fa/a zidurilor imprejmuitoare ale Cur/ii». Cum ingrijitorii haznelelor
din poau.a Cur/ii si a apelor, aduse in Iasi de tatal Mariei Sale Gr.
Ghica Voda, erau fratii Dima si Constantin suilgii Tarigradeni, domnia
n'apucase a le ceda din acest loc gospood din poarta Curlii, ceia ce
va face fratele Mariei Sale, Sc. Gr. Ghica Voda in 7265 (1757), in,
masura de peste 25 metri, pana In podul gunoiulai. Cum am zis Ca-
latorul esind de pe poarta Curtii gospod avea In stanga podul gu-
noiului, zis asa Ca pe aici se cara gunoiul de Ia grajdurile domnesti
ale Cur/ii, ce veniau spre Bahlui, si care pod se infunda in zidul
CUr/ii pe uncle era si poartr grajdurilbr, Bahluiul pe atunci batânct
supt mal ; iar in vale pe ses. era fandria domneasca, pe care loc se
zldi din paiiste bis. Sf. Andrtiu in 1790, iar ceva mai in jos in coasta
iazului de supt Curte preutur Papazolu zidi catra 1762 biserica cu
hramul Sf. Constantin.
Uli/a mare mai purtà numele si de ulita boerilor, §i de si avea o
lungime de peste 500 .stanjenicum e i astazinu numara de cat
86 case. Casele erau rani ; garduri izaplazuri mari, ca vechiul gard
al /Woad logofeteasa, de unde a si esit vorba ii manCa dln gardul
Razoael»stresinau i impedicau vederea. Pe stanga 3 biserici si
manastiri Treisfetitele lut Vasile Lupul <lin 1639, biserica Catolica

www.dacoromanica.ro
 CATASTIH1JL IASILOR DIN 1755 25

de ctiránd zidita in piatra, de unde inainte (1572) era de letnn, S.

Gheorghe si biserica Alba a doamnei Anastasia lui Duca Voda,4azi
Mitropolia lui Veniantin Costachiin sfarsit in fund biserica Doamnei,
azi Si. Gheorghe Lozonschi. Biserici multe, case putine, ograzi mari.
Pe stanga incepuse a se mai indesi casele pe locul cel mare si larg
al Movilestilor din 1600, loc, Care mergea dirt ulita podului Vechiu pana
spre Maji, in fata Teatrului National de azi, in spete avand man.
Dancului, ctitoria lui Danco Jurie pOstelnicul tui Petru Rares Voda
din 1541.
Condica nu ne inscrie casele mari boereSti de pe aceasta ulita,
cad se vede ca nu erau supuse adetiului caselor. Aflam insa indi-
rect din condica ca pe aid isi aveau casele mai multi din inaltii dem-
nitari, dupa... bucdiarii for ! Aici gasim trecuti cu casele lor 8 buca-
tad : 2 gospod, 1 ea mitropolituluiera Iacov Putneanul-2 ai marglui
visternieera Vasile RusetI al domniteiera biserica Doamnei
aici-2 ai Sturzeiera Ion Sturza vel spatarsi in sfarsit o bucata-
rita saran ! Mai cunoastem ca pe aici stateau boerii dupa arndufii
lor, adica feCiorii Ion boeresti, cari stateau pe eapra, cand esiau boerii
la primblare. Asa gasim 17 arnauti, avandu-i case in feredee §i pe
Ulita Mare. Ca 17 arnauti sa ajunga sa-si aiba case pe aid insamna
17 case .mari boeresti, care desi neinscrise in condica, dar existau.
Aici pe aceasta ulita putea vedea calatorul cea intai cafenea, caci
aici gasim pe Baths, cahregiul gospod. Aici se gasiau 2 ceprezari, me-
serie aleasa i noua, proprie boerilor ; aici traiau 8 dieci de visterie
cu casele lor : State Deleanul, lonita Festila, Tanase Gosan, C.
Gandul, C. Cogalniceanu, Nec. Cogalniceanul, Oh, Mucul, Mih. Chescu;
5 jemnari gospod, mai multi preuti i diaconi dortmesti si 5 jidovi.
Pe aceasta ulita venia biserica catolica cu trei Frantuscani, cu 2
frantuji, cu 5 unguri in 'slujba bisenicii ; apoi aid gasim giuvaergiu pi
pe Locman Gerah. Tot ce era nou si ales, tot ce era novitala ca me-
serie aici pe aceasta ulita te gasim.
Ulita mare se perdea in stanga in rapa Peveloaei, rostit apui
Privitoaei, si ajurtsa astazi Privighitoavi Dineolo de dansa veniau
Calicii, miseii Vechi ai Iasilor, organizati in breasla de Rares Voda,
cand planui Bogdan si Rares Joda mutarea Capitalei Moldovei de la
Suceava in tara de jos : lasi ori HuO! *i in adevar aici avem amin-
avandu-si casele lor 4 calici, i numai pe aceasta ulita ; aici
avem apoi 18 nevolnici intre care infra 14 seraci si cei 4 cad.
Dincolo de casele calicilor, Carpi se ispravea in mlastinile Bah-
luiului, plin de stuharid si baltarie, iar izvoarele ce esiau ca pi
azi. cii abondenta din pantecele dealului Pactuarilor impedecan 4a-
diri de ca i deci injghebare de targ. Supt coastele- dealulut utide
e Mitropolia si sf. Gh. Lozonshi si deci pe langa Feredeul lui V. Lupu
se intindea ulita Feredeilor, cu 169 ease, din care cea mai mare parte
apartinand la oameni saraci si mid slujbasi. Aci traiau 70 de Seimerli,
20 de Saraci, 24 de- nevolnicie 7 birnici si restul mici breslasi, croitori,
cibotari, etc.
Iata-1 pe calatorul nostru intors, cu primblarea pe ulita Podulyi
Vechiu i a Bdrboiului, Amandoua aceste ulite cuprindeau 111 caS.

www.dacoromanica.ro
26 OH. GHIBANESCU

I se daduse numele de Podul vechiu, caei fu cea intai ulita podita

pentru Inlesnitul comertului inca cIip suta XV II-a. In 1754 era podita
ulita mare, iar peste 9 ani se ya pudi ulita Sarbasca spre Co pou.
Patru vechi biserici trau zidite in aceasta parte a targului : S. Sava,
rezidita in 1625 de lani postelnicul, Ddrboiul, biserica lui Sturza din
1610, Sf. Vinod a lui Nestor Ureche din 1594 , in plus bisericsa ar-
ineneascd din 1395.
Pe aceste 2 ulite calatorul putea vedea 12 dugheni arinenes,ti,
11 breslasi, 2 cibotari, 14 cismari, 2 croitori, 2 cr4mari, apoi 6 dugheni
grecesti, 5 jidovi, 21 ruptasi, 21 nevolnici i saraci, o duzina _de
saimeni i 18 straini asezati cu firmele i dughenile lor. Nate erau
cele mai impestritate uliti ca lume cumerciala si de meseriasi.
Dincolo Gle aceste 2 uliti e§iai in targul Cucului, marginea de
Nor(1-Est a la0or in spre Rufenl si Tatarasi, sate diwculo de Cacaina,
unul apar Orland Aroneanului, altul apar Orland SI. Ion Zlataust -din
Trepezaneasa. Pe aci apuca druniul Hotinului, iii spatele caruia s'a
radicat ca podoaba la csirea din targ manastirea din lemn a lui loll
Golia logofatul din 1574, prefacuta apoi in piatra de Vasile Lupu si fiul sau
*tefanita Lupul in 1660 t imprejrnuita cu zicluri inane: si purge de
Duca Voda (1664 In dreapta mai la vale era Biserica Alba, zisa
asa ca era siQ zid i varuita fata ca bisericutele de lemn ale Iasilor
vechi, iar in coasta drurnului Sarii se radicase cdtre 1650 biserica cu
hramul Duminica to turor. Sfintilor, zisa Curalari, cu arhitectura intoc-
mai ca biserica domneasca din Orhei a lui Vasile Lupu.
Dar calatorul neavand interes de a parasi lasii, ci a se mai
primbla prin el, daca apuca pe ulita Stramba nitre SI. Sava, pe din
dos, si biserica Dancului, si pc din dosul zaplazilor de la cur tile
boeresti de pe ulita mare, 4a in vechea pascarie a la,ilor in
niaji, Linde catre 1630 Movila Voda :si apoi V. Lupu radicara in
piatra biserica Sf. Ion Botezatorul diii Mdji.
Secl. al XVII, cat lasii au fost in crestere de populatie, alc s'au
Moos si indesit Iasi, caci asezarea locului era inlespitoare unei ocu-
pari de targ, locul majilor s'a acoperit cu case si biserici, iar pentru
toata populatia, care traia in cele 3 Muntenimi ca si in fundul Pacura
rilor, s'a sim tit nevoia deschiderei unei noi piete comereiale, ceia ce
a iniesnit intai o boeroaica Hagioaia o Prajasca dinainte de Va-
site Voda Lupul si a dat numele ei intregei parti a targului dirt dosul
Goblet si al Vovideniei, cum si din sus de SI. loan dill Map; 0 se
prelungira spre Sf. Spiridon, biserica din 1704, si biserica Maicilor
inainte de 1700, ctitorie apoi a Veisasblor. Ulita Hagioaia era cea Mai
bogata in case 227 la numar. Pe aceasta ulita calatorui .putea
vedea p bacali, 2 baibaracari, 5 barbieri, 18 birnici, 30 Aldnari, 51
breslasi, 11 tibotari, 5 cismari, 6 cojocari, 10 crasmari, 15 negustori
(cupeti) 5 croitori, 2 curalari, 3 faclieri, 10 greci, 20 jidani, 3 lipoveni,
4 pitari, 3 placintari, 18' ruptasi, 18 saraci nevolnici, 18 seimeni, 16
streini cu firmele lor, 4 unguri etc. Slujbasi pe aceasta ulita erau
prea putini.
Biserica SI, Spiridon nu incepuse inca 4-0 avea spitalul sau, ci
era un mic inceput de boinita inca de prin 1730 din initiativa parti-

www.dacoromanica.ro
 CATASTII-In 1ASILOR DIP1 1755 21

eularilor. In sus spre Muntenirni era un hindichiu, care marginea

NO iii spre Nord, si pentru a nu se strica ulitele Hagioaei, tdate
carele cu povert isi aveau drumul lor, zis ulita tdrgalui din afaral
care vcnia dinspre Pacurari, intra pc lánga Sf. Niculai cel Sarac
ctitoria Luca!, prcaIa d Chisinau (1680) apuca Orin dosul lui
St Spiridon ulita lancu Lett ; dadea pe la Sf. Teodor Vitoria
lui Solomon BarIadeana din 1663, st esia in drumul Sara spre
druinuf Hotinului, .

Pana aid fau lash hi 1751 Meal() de hindichiu venfau ecle 3

Muntenimi de Os, de mijioc si de sus. Docurnente mune si vechi
ne vorbese de Monteninii, care incepuSe a se porecli iii secl. XVIIIa
Sararra, dupa numele «drumul Sarii». In gura ntranilor i azi se
stie de Muntenirni pe langa Sararie. Muntenimile lI aveau vlata
lor proprie ; alci ergn rnorinintele Turellorrpe locul biserIcii Vulpe
(1770), aid cra targul Bpilor pe locul bis. f. Ilaralambie (1804); aid
se ridicara Inca din suta XVII bisericile Curalari, Sf. Atanasie i St.
Teodor ; aid era Sf. Spiridon ; aid era BIagovestenia, azi Bun-,
vestire, ctitorie Tautuleasca ; iar in partea de sus vertia S. Neculai
eel sarac, Prapadoamna cea nbua (1730) ; Biscrica 40 sfinti, stavro-
pighle mitropoliei Prollavului de la Causani (1758). Biserici multe,
clopote multe clopotele din. Sararie 1 cimitire man i vechi. Cimi-
tir vechiu la Curalari, cimitir vechiu la Sf. Atanasie ; cimitire mari si
unite ale. Sf. Neculai si ale Prapadoamnei. Locuri largi si .viyalle, pe
earl domnii le-au donat Sturzestilor si BaIsestilor. Pe -locul inclinat
intre cele 2 rapia Pevitoael si Galbena s'a deschis dupa 1700 u-
lita Sarbeasca, unde Savin Zmucicane banul zidi biserica sa, zisa.
biserica Banului, i dadu prilej sa se deschida 1ita 6 i sa se fixeze
legatura spre Copou, unde Ghiculestii cei intai facuse loc de petre-
canie, inaltand foisoare si locuri de alergari sl de jucat halca.
Si ziee cronica : «Mai facut-a un foisor in dealul'Copoului foarte
frumoS, faptura de Tatigrad, eti tot felul de boiele, i mergea adesa
la dansul de se englendisia, facand in toll hiii halca acolo ; esind toll
boerii acolo, si ori cari din boeri o Iuà ii daruia cu grele cumasuri,v
(Let. 1112 194. Acest foisor stricandu-se cu vremea fu reparat de insusi
Matei Ghica Voda, si mai scrie cronica : 4facand si la Copou Un fo-
isor mai in deal, care fusese si mai inainte foisor facut de parintele
Mariei sale si se stricase ; si iarasi nelipsit mergea la plimbare cu
zicaturi si cu mese marl facand boerilor% (Let. 1112 228).
Pentru a se deschide un drum mai lesnicios spre Copouecel
vechiu fiind pe strada Lascar Catargi de azi s'au sapat drum, taind
cimitirile Sf. Neculai si al Prapadoamneiy s'a mutat ulita Sarbeasca
mai in sus, dupa prapadul de torente ain 1804, si s'a sapat drumul
BotosanHorazi strada Carol. Toate acestea nu le pu tea vedea calatorul
de la 1755.
Din 1i esind spre apto apucai drumul Harlaului pe la cismeaua
lui Pacurar (1600), si in deal spre Toma-Cozma, erau strajile, mai;
ales dupa ce Mihalachi Racovita era cat pe ce s'o pa n catauele
lui Fre,nta capitanul, nefind straji la intrare in targ,
cestia erau Iasii in 1755,

www.dacoromanica.ro
28 GI-1. GHIBANESCU

Damn era Matei Ghica Voda din vata lui 1753 (7161) lulie.
Fostul damn Cost. M. Cehan Racovqa Vod ii zdruncinase do"-
mnia la Moldova prin actiunea nefasta a doctorului Stavarache spa-
tarul cel vestit. Vizirul crezu ca e de ajuns a schinthare de loc. Pe
Domnul de la Iasi 11 duse la Bucure§ti, iar pe Matei Ghica Voda de
la Bucure§ti 11 aduse la Iai. Cu fostul domn plecau din boerie
ace*ti hoeri : lordachi Cantacuzino yel logofat, Manolachi Costachi
vel vornic tarii de jos, Radu Racovita vel vornic tarii de sus, C.
Rani' hatman, T. Paladi vel visteraic, Vasile Roset vel spatar,- lor-
dachi Cantacuzino Pwanu pah., Balasachi aga. Noul domn rdndui boeri
a clan zi dupa instalare pe urmatorii : Raduf Racovita vel logofat,
Ion 13ogdan vel vornic de tam de jos, D. Paladi vornic Jc tara de
sus, C. Razu hatman, Vasile Roset vel visternic, Dumitrakica Calm4
vet ban, Ion Sturza yel spatar, lonita Cantacuzino. yel paharnic, lonita
Paladi vel stolnic, lordachi Alistar yel comis §i P, Duculet vel camara§.
Mitropolit era Iacob Putneanul, VladiCa la Roman era Ioanichie,
la Radauti era Dosoftei, la Hu0 era Inochentia.
9) Veniturile boerilor. Matei Ghiea Voda a fosi primul dolnu,
care a organizat legal veniturile boerilor, ca mai apoi sa se fixeze §i
lefuri. Spatarul I. Canta zice scurt «Acesta a a§ezat veniturile bo-
erilor. jar hrisovul din 23 Noenthrle 7263 (1754) prescrie pe larg
natura veniturilor tuturor boerilor mad si de a doua clasa, Pentru
intocmirea acestei legiuiri administrative sf financiare a trebuit sa se
adune material informativ, i cred ca condica aceasta este izvordta
din aCeste stradanuiri legate. Oamenii visteriei au Intocmit tabeIe
pentru fiecare tArg, incepdnd cu capitala tarii. Condica Iailor ni s'a
pastrat aproape intreaga.
E locul de a lasa sa urmeze hist* cuprinsul coadicii dupa la-
muririle date Oita aiCi.
Pentru inlesnirea trau,scrierii voni nota rubricile categoriilor sociale i fiscale
cu clfrele Yomane, si anume: I (manastirile, II (bocrii), III (negustorii), IV (ruptele
cu peceti 1'00), V (nevolnicii), Vf (rupta§ii), VII (breslele), VIII (birnicii). Cele fara
nici o cifrA nu sant trecuti nici Inteo categoric.
1) Ulga Podul we/du, Lipsesc 16 nurnere de case de pe fata I-a : lftinca sa-
raca, Catrina saracA, Huzun Gheorghiie pitar, rupta§ Ia visterie (VI, strein), Anita
Mutoae sAraca (V, nevolnica), Neculai Green Menu, lani ruptas, Sava Grecu, inil
jidov ZIAtar list gimped (VII jidov), Paval vutcar, loana baba saraca ' V, nevolnic)
Filip sahAidacar (VIII birnic), Dumitru rnosneag (V, nevolnic), loana saraca, (V,
neVOlhic), Tanasa ceprezar blv samen agesc (VIII, birnic), Mihalachi curalar la
grajdlul gospod (IV, curalar gosp9d), Dumitrachi san Mihalachi Cioclu (VI cioclu),
Ghcorghie san Vasile samen gospod (VI, sam. gd.), Sterie Grecu mesarciu ruptas
la visterte (VI, strein).fila I, 34 numere.
Tot Podul vechiu: Enachi Grecu croitor ruptas la visterie (VI, strein), Ion
ucenic la Costandin BlAnar ruptas la visterie (VI, strein), Stan Muntean pitar rup-
ta§ la yisterid (VI strein), Apriiam arman ruptas la visterie (V1 strein), Hatiadur
BiAttar armati ruptas Ia visteriie (VI strein), Carabeat arman ruptas la visterie,
(VI, strein), Mime san Ion samen, agesc (IV saw, agsc), Ghine croitor ruptas la
visterie (VI strein), Aivas sari Costandin NAlban ruptas la visterie (VI strein), Ghe-

www.dacoromanica.ro
 CATASTINUL IASILOR DIN 115 29

orghie sluga lid Huzun Gheorghlie ruplas la visterie (VI, strein), Nastasiia Wadi
(V, nevolnic), -- lila 2-a, 12 numere.
2) Bdrboiu1. Coste placintarf Lupascu zlatar ruptas nou (VI ruptas), Caste
Greacu, Lupul Orbul Cray (V nevolnic), Costandin Calai dizmar tVII cizmar), Enh-
chi zlatar, Ca Cul zlatar, Andrei cizmar (Vd cizrnar), Mar lia Lehoae saraca (V naval-
nict, lordache cizmar (VII cizmar), Gavril cizmar samen agesc (sam. gospodL Chi-
rica holteiu cizmar (VII cizmar), Stanciul ruptas, Badiul 5an Francul Sarbu cizmar
ruptas la visterie (VI, strein) Gligoras Ghiber bly samen agesc ruptas nou (VI
ruptas), NAstasa sn tui Gligorasco samen agesc (VI satn. agsc) Stefan cizmar da-
raban, Stefan biv stegar cizmar (VII eizrnai) Gheorghiie BAdicA eizinat (VII ciz-
mar), Sanaa saracA (IV nevolnic), Marcu jidov kVH jidov), Stefana bulucbasoae 51-
racy (V nevolnic), Gligows Cc) cizrnar (VII cizmar), Lupul fzmar (VI cizrnar) Toa-
der Capra Wien agesc cizmar cizmar), Ursache Ciustea cizmar (VII cizmar)
Catrina sAraca (V, nevolnic)), Moisaiu jidov pevit, Andreias crasnuir zlMar (IV
crismar agesc), Boroh jidov, lacov jidov, lani Greacu crasmar, fila 3-a, 32 nuntete.,
Tot Barboiui: Anita SAracA (V nevolnic) Neculai arman mindirigiu, Zaharlia
sAmen gospod, Sanda sAracA (V nevolnic), Marii& armancl saracA (Vnevolnic), Flo-
rica armanca sAracA (V névolnic), Ruja armancA sArACA (V nevolnic), Sandul arman
cojocar, Sanda IvaniasA nevolnicA (V neVolnic), Mariuta sAracA (V, nevolnic), Ion
CArAcas usAreal (IV usar), Catrina nevolnicA (V neyolnic), Dumitru beslia 6V beS-
liau), Tudosca sAracA (V nevoinicA), Lazor atiman Soronar, VArtan arman, Aritbn
brat ego, Avram arman cibotar, Nicola arman cibotar, usureal (IV usAr), MAranda
sAracA, Costandin Trandafir biv cApitan agesc birnic), lani Muntean biv (fost),
copil tn casa birnic), MU1 Placfntar ruptas at visterife (IV strein), Lupa ar-
manCA sAracd (V nevolnic), Mariia fata Dascalitii (V neyolnic), Anita sAraea (V lie-
volnic). Ursachi zlAtar ruptas la visteriie (VI ruptas Strein), Ilie arman ruptas la
vistetfie (V1 strein), Ion ISchigiul ruptas la yisteriie (VI strein), Gavril san Anghel
niptas la visterife (VI strein); fila 4, 30 Nurnere.
Tot Barbolul Manoli Skimp cizrnar, samep agesc (IV sAm agesc), Petre Gred-
cul pitar ruptas la visterie (VI strati), Dumitru sluga egumenului de Barboiu (VI
ruptas); -- lila 5, 3 numere.
Hagioae: Vasile curalar ruptas nou (VI ruptas), Leondari dascal Schiop, Va-
site Ragoz cojocar sAnten hAtmanesc (IV, Sam. hat.), Ion Cojocar sAmen agesc
blanar (VII blanar),, lOn Sprancenatul bAibaracar (VII droitot), Toader Cojocar (VIII
birnic), Ion Movilau cojocar sAmen hatmanesc (IV sAm. TOL), Ion Loghin samen
hAtmanesc, Mariuta Ciuroai sAr,,acA, ion Curalar samen agesc (VI Sam. agsc), Smil
Jidov (VII jidov). Vasile Grosu sAmen gospod (IV MIL gd.), Dumitru copil in can
ruptas nou (VI strein), TAnasA Cojocar san Vasile (VII blAnar), Panaite Curet (III
negutitor), Pascal UsAreal (IV usar), SOfroniia sAracri, Gafina saraca (V nevolnic),
Foie cupet (IV negutitor), Stefan san Gavril cibotar (VII cibotar), Gavril Rogaz
etoitor (VII croitor), Tanasa Capsomon cupet (III .pegutitor), Dochita tiganca, Nas-
tasiia Tiroai sAradA, Marifa sAfaca (V nevolnic). lordaclu Start blAnar (VII blAnar)(
Cerbul jidov san Moscul," Vasile floghita. usAreal (IV usar), Cosfandin Greacul bAcal
rpptas la visteriie (VI strein), Agops armean (VII armean), Sanda BArbierita
sAracAfila 6, 3( numere.
Tot Hagloal: Timofti calla rup-tas nou (VI ruplas), Neculai fiolteiu blAnar,
Sandul holteiu blAnar, PavAl holteiu blanar, loniä siln Toader Beall blAnar (VII
blAnar), Steriia Greacu blanar (VII biAnar), Miron croitor (VII croitor), Asian BM-
bAracar (VII croitor), Gheorghe Sntilianul cojocar ruptas nou (VI ruptas), Toader

www.dacoromanica.ro
 ao GH. GHIBANESCU

Turcu cibotar (VII cibotar), Niagul Muntean capitan agesc (VIII birnic), Dima
tartar sarnen agesc, Vasile Cioclu calla la Dima (IV cioclu), Lupul Crasmar la
Toader Nacul, lonita san Gligoras Rata cibotaK calaras hatmanesc (IV cal. hat ),
Vagli sn Toader Radul cibotar (VII cibotar), Trohin cibotar (VII cibotar), *tefan
cizrnar (VII.cizmar), Macoveiu ciztnar (VII cizmar), Dochila armanca saraca, Cos-.
tandiu Calai calla cizmar (VII ciztnar), Dumitrascu cizmar (VII cizmar), Gligori
arman clbotar, Mihalachi Sarcu cibotar (VII cibotar), Gligoras Cioclu calla (IV
cioclu), Costandin cizmar (VII cizmar), Isac haham jidov, Mihul holteiu, tij alt
haham jidov, angoras branzar cibotar (VII cibotar), Vasile Cioclu calla la Bagul
(IV tdioclu), Vasile Ichim cibotar (VII elbotar),fila 6, 32 numere.
%Tot Hagloai: Elie calla cioclu IV cioclu, Paväl crasmar samen agesc IV shin.
agsc, lani Visan calaras hatmanesc cibotar VII cibotar, Tudori Greacu crasmar la
lonita Tudori ruptas VI strein, Costandin Iuz cupe Ill ntigutitor, Gheorghlie cupet
III negutitor, Ionitä Tudori cupet ill negutitor, Moisaiu jidov, Sandul sari Andro-
nachi blanar VII Warm, Eni san Duca blanar VII blanar, Beanis jidov, Chirila A-
bagiar cupet III negutitor, Stefan On Costandin Slanina cupet Hi negutitor, Udre
sucrnanar samen agesc IV Om. a,gsc, Gheorghlie Ungur bacal scutelnic la EzovIti
Dumitrascu Abagiar ruptas VI s6ein, Petco Sarbul sucrnanar blanar VII bthnar,
*arban samen agesc IV sam. agsc. tAndreiu facliern odobasa agesc IV sam. agsc.
Sava blanar VII blanar, losipu ljdov, Icfn Sucmanar Maras hatruanesc IV cal. hat.
Andreiu bacal cupet Ill negutitor, Vasiie Rata blanar V I blanar, Torna brat Andrefu
cupet III negutitor, Vasile calla la ?ma, Mihaiu Pascal cupet III negutitor, VasIle
calla la Toader pascul, Ionita Gandul cupet III negutitor, Ion Sucmanar birnic VIII
birnic, Sandul zat Ohinila blanar VII blanar, lila 7, 31 numere.
Tot Hagloal: Neculai crasmar mitropolitului, Solomon jidov crasmar, Toma
Catichl blanar VII blanar, Iani Marza cupet III negutitor, lonita Mata, tefan calfa.
Ilpovan. Epachi Bontas blanar VII blanar, Costand'n Cojoce blanar VII blanar, Ne-
culai Ungur blanar crasmar scutelnic la Ezoviti, Ion san Ille diiac de divan IV (Iliac
ot divan, Ilik Cojoce blanar, Stab blanar VII blanar, 1Ursachl barbier, Marcu jidov,
Nechjta lipovan, TanasA &attar VII blanar, lonila Cacareachi blanar VII blanar,
cligorita blanar VII blanar. Apostol blanar zat Craste blanar VII blartar, Andreiu
th dughfana ft! Costandin, Calistru til blanar VII blanar, Marcu jidov, Neculal
odobasa rip lipcanl ty lip an, Trohin lipovan, Leiba jidov, Salta crasmarita V ne-
yolplc, lani Greacu bacal VI ruptas, Mindil jidov, Soce. jldov, Vasile blanar al Pa
rascal pArAban V Daraban, lila 8, 31 namere.
Tot Hagloal : Vasile Olar comisal gospod (IV corn. gospod), Andreiu eAlAret
agese (IV cal. ages), Tama zat Petrariul blanar (VII blanar), Neculai Ungur olar
bolnav- (V nevolnic), Dumityu peirar, Insap jidov, sau hue, Marcu jidov,Tinms hth-
nar (VII blanar), Ivan Ungtir Oscar Omen age3c ruptas non (VI ruptas), CArtapa
saran (V nevolnic), Gavril staroste barbier (VII battier), Titnolti biv capitan (VII
birnic), rriachr 01 ecu sari Duca, Ilai.o jidov, lavul jidov, lahna jidov, Manole Gre-
cu bacal, ruptas la visterie VI strein, llile jidov, Tudosca carciumarita 1111 Buzila,
NijzçIa arnaut placintar rupta's la visterie (VI streln), 'Ilriste tovaras loi til (VI stre-
in), lapi Cismea pthcintar, Zota brat Ian! ruptas la visterle (VI strein), Toader fil-
cher birnic (VIII biruic), Gavril filcher (VIII Whet), Leiba iidov, Eni pitar, Ispir M-
eal beslin, Ion Cioclu sluga luf (IV cioclu), Costandin bAcal cupet (III negutitor),
Mihalachi Greacu la ie.!, Tanasa Grecu crasmar la Lupa,Fu (IV sam. hat.) f le 9,
32 numere.
Tot Hagival; 'roma bar,bier (VII birbier),. Ion lacatus tigan, Gheorghie Veisa,

www.dacoromanica.ro
 CATISTIHUL IA$ILOP DIN 1755 31

barbier (VII barbier), lonita sari Coste daraban, !Detre arnaut pitar, Isac ji-
dov, Moisa salt barbier bulucbaVI hatmanes7. (IV sam. ag.), Aristarh cojocar
(VII blanar), Constandin blanar strein, Maria Botezatoaia, crAsmarita, Leiba jidov.
Cerbul jidov, Dumitrascu Scortascul mesarciu ruptas (VI, ruptas non), Toader ci-
botar (birnic), Toader cioclu san Lupul (IV cioz1u), Gavril staroste croitor (VII cro-
itor), Ursul saiman agesc (VIII birnic), flie San Ion copil In casa (IV copil in caSa),
Vasile Bahdisrul meddnicer (11 bliariu), Pascal zdraf Otrar (II boearitt), tonna
diac ot divan sail lancul (IV diac ot divan), Ursachi capitan ages,: (VIII birnic).
Toader Buhdescul mazil (11 inazi!), Manole Chturc;basa (V III birnic), Ion Narte ea-
laras (IV cal. hat.), lordachi Capatina croitor (V111 birnic), tonna Ciorneiu ruptas,
(VIII birnic), Gligoras 61v staroste de ciocli (v11 ruptas nou), Gavril ()lath ot tat.
(II diac ot visterie), Vasilachi Cozma mazdl (II rnazil), lonita pap! gramatic (III
gram.), Stefan Buiru$ (II boerfu), Popd Toader (I preaut), fata 10, 34 numere,
Tot Ilagloal : Nastasa Grecul Meal la streini (VI strein), Ion Cantaragiul ot
vama, Sandal traztil (11 mazAl), tonna Smileanul teslar ruptas nou (VI ruptas), Vat.-
vara Unguroatica saran, Toader Canta draban (IV daraban), lorn arpaciu samen
hatniane,c (IV sam. hat) Gheorghie Muntean calara-s ageSc (IV cal. agesc), Ghedr-
ghle Botezatul crolor (VII croitor), Manoli Usearef. Neculai Costachi cupet (HI negutitor)
Ghinita rachierita (V nevolnic), Vasale zat Rata croitor (VII cro Pot), Dragne Sarbul
petrar, Ion Ghergiul rob Stefan teslar gospod, 'Neculai tigan. Stefan Ghlba tigan.
Toader Sucevan saimen agesc (IV tam. agesc), tonal san Mihat biv capitan agesc
(VIII birnic>, Costandin san Ursul tij. lohnar (VIII birnic), Alexandru Hotincianti co-
pil in casa rtV copil in casa), tonna Constandachi daraban (IV daraban)t Sandul SAn
Tirnus (VII blatiar), Toma sari 11,1urita u.sirial (IV tusar), Dumitru Green ot Malt
biv saiman agesc (IV strem), Die Spanul tij (VI 'srein), Anton t an Vasile salmen
gospod (IV sam. gd). Gheorghie pitar ruptas la visterie ((V strein). Ion Dobos
gospod (1V sam gd) Constandin 1-11Apascui holteiu diac de divan (VI, diao ot di-
van), f la 11, 31 numere
Tot flagloal: Ion laparea samen hatmanese (IV ram. hat), Ursul san Tanasa
rupta Ia vlsterie (VI strein), Nastasla saran (V nevolnic) in (alta) Nastasia Waal
(V nevolnic), Ghinita saraca (V nevolnic), fila 12, 5 Omer?.
4). Stramba Anclronachl Tants cioclu (IV cloth), Trohjn Omen hithianesc
(tV sant. hat.). Toader san Fustesan samen hatmanesc ( V sam. hat ), Lupul samen
Htmanesc (IV sant. hal.), Mihalacht Omen hannanese (IV sam. hat.), Gligoras sa
men hatmanesc (IV sant hat), Paladi talpalar (VII cibotar), Gheorghie ()tar gospod
(IV olar gd)Andieiu cibotar Omen agesc, Toader Galusca samen agesc, Papa If
Undo, loana baba saraca (V nevolnic). Luptd cioclu valaj (IV cioclu), Cartrina t a
tea, Ion cofetar, llinca saraca (V nevolnici), loan Tecuci velbteu goSpod (IV vb-
zeteu gd), Constandin postelnic (II post ), Teodor diacon (I diacon II diae.), Popa
tonna zugrav (1 preut), Tdnasti Gosan diac la risterle (11 diac ot vist), Andrei aat,
Amhrosle croitor (VII croitor), lordacht logofdt ot Maropolle(11 logotat ot Mitrop.)
tonna JOindrul croitor (VII croitor), Safta saraca, loan situ Mancii, loan Grea .0 sa-
men agesc, lorga mazdl, (II mazil), loan Dlacopt, popa Iamandl (I preot), Nastasla
saracS (V nevolnic) fila 31, $1 nnmere.
Tot glramba : Radul Nan bucatar, Elsa fta Calugarita, Lupal Glienca Ma-
ell (11 mazil), Pupa Vasile (1 preaut), Salta Saradt, Vasile Vezeteu la dimmealui
I latmanul, Ion tigan pitar, Dna Saraca, Maria Saraca, (V nevolnic), Toader teslar,
Gavrd tigan, Ion Gradinar al Dumisali Cdnla logofatul, Vasile blanar tij.(Cos-
tandin Pdrvul dllac at. visterie (II diiac ot vist) Ilinca Saraca, Neculaf armas
1

www.dacoromanica.ro
 32 01-1. GHIBANESCU

loana baba saracg, (V nevolnic) Catrina Goioai, Toader Cray (VII croitor), Alexan-
dra Plirval ot vlsterie. (II diiac ot vist.), Popa Costandin (I preut), Magda Ungu-
roanca (V nevolnic), Sandul Cibotar, Sirnion, vizitiu la vel gramatic, Maria Saraca,
Nastasiia Saraca, Salta Saraca, Tadorl Cdpitan mazil (11 mazil), Zugruman Greac
giuvaergiu, Vasile sin Darie usarel (IV usar), Sanda Crismarita lui Neculai Co-
gainicean (V nevolnic) ; fata 14; 18 namere.
Tot Strâmba : Ikim Mosneag, Toader vizitiu ciaus fost la vtori visternic
(VIII birnic) Ursul sin Ghedrghie biv cioclu (VIII birnic), Toader Olar samen
agesc- (IV sem. ags.), Toader Milan croitor la eajdful gospocl IV croitor gospod,
Vasile san Toderascu bucatar gospod ot dom Safta Saraca IV bucatar gd. (IV buca-
ler gd.)--fila 15 ; 6 numere
5) Scirbasca : Crtiste Buzild m azil II mazil, Lupul Crupenschi stolnie II boer,
Oheorghiu Oreacu, Neculal vdtav mazil II mazil, Aftanasiia Calughrita, Ionascu
Comisal gospod IV con gd Ilinca Saraca, Maria Saraca, V nevolnic, Gligoras
Ruptas, Manolachi bacal daraban, VI Ruptas; Popa Vasile II prent, Martin Ungur
VI ruptas, Prsa Saracl V nevolnic, Costandin Basbulucbas hatmanesc IV basbuluc
hat., Vasile Ungur särnen gospod VI sam. gd , Petre Ungur sgmen gospod IV sam.
gd. Zaharia logofat rupta§ nou W1 ruptas, Sofronlia Saraca Ambrosoae V nevolnic,
Stefan vezitip gospod, IV vez. gd., Stefan slugii stolnicestit Petriu, Casandra sa-
rad y nevolnic, Idnita odobasagsc. IV sam. agsc., Antohf sin Pavil usarel IV
usar., Costandin cibotar VII cibotar, Popa loan I preut, Enachi biv -besliul, Ursul
croitor, VII croitor, Jon Copil in casa Capatina IV copil in casa, Vasile Ruging
teslar ruptas nou. VI ruptas, Toader pitar samen- htamanesc IV sam. hat. fila
16, 30 numere.
Tot Sarbasca : Neculai Neamtul saman hatmänesc IV sam hat, Lupul
Sarbul stimen gospod IV sam. gd., Enachi Turcul botezat, Catrina saraca, "Enachi
vizitlu, Gheorghie Oreacul bacal, Costandin Stari strain, Neculai Piticar blv tiara-
ban VIII birnic, Alexandru brat Manolachi ruptas nou VI ruptas, Nicola al Arm-
tasai tij. VIII birnic, lamandi sin David samen hatmanesc IV sam hat., Neculai
vataj ruptas la camara VI ruptas, Paval petrar ruptas VI strain, Gligori Meal rup-
tas la visterie VI strain, fila 17; 14, numere.
6. Frediul: lipsesc 16 numare da case din capul ?ilei 17 ; Gllgoras Cata-
na iipcan IV lipcan, Apostol samen agesc IV sam. agsc. Necnlai sin Gavril Chi-
salita samen gospod IV sam. gd , Nastasa samen agesc ; Vasile Harabagiul samen
agesc IV Om. agsc., Dumitrascu dobos gospod IV mehter, Sanda saraca V ne-
volnic, Lupul sin Daraban samen agesc IV sam. agsc., State Sarbul comisel gos-
pod IV com gd., Ignat bucatar gospod IV buc. gd, lonita sin Tudor dobos IV.
mehter, Toader tobol agesc. IV tobos agsc, CrAste tobos gospod IV mehter. Anita
saraca V nevolnic Chiriiac ceaus sin Dramba saman gospod 1V sant. gd Leonte
sin Chiriiac tobbs batmanesc IV tobos hat Chiriiac tobos gospod IV mehtyr,
fila 13 ; 34 numere.
Tot Frecaul. Ionita Lacaz ptiiul sameln gospod (IV sam. gd.) Neculai Ungu
(ru)I Mien agesc (IV sam. agsc) Lupascu telal surlar gospod zornozan (IV zorno-
zan), Sanda saraca (V nevolnic), Stale Bellbou Omen hatmanesc (IV sam. hat.), Ar-
ghlra sand (V nevolnic), Costandin Oscar san'Negrul sarnen agesc (IV sant. agsc.).
Lupul Ochlana samen gospod (IV slim. gd.), lani calaras de Tarigrad (IV cal. de Tar.),
Ion Trambaciu gospod (IV trambaci gd.), Vasilach: tobns hatmAnesc (IV tobos hAt.),
Andrelu sin Mane samen gospod (IV sam. gd ), GavriI sin Marzacul samen agiese
(IV sEtn agsc.) Costandiu sin Vasile sawn gospod (IV Om. gd ), Anita saraci (V

www.dacoromanica.ro
 CATAST1HUL IASILOR Dili 1155 53

nevolnIc), Lazar soponar calaras hatmanesc (IV cal. hat.), Gavril tobo§ gospod bo-
rozan (IV borozan), Jipa biv capitan, Stefan tobos gospod (IV mehter gd.). Andro-
nachi samen gospod (IV sam. gd.) Gheorghlie san VaSilcal samen gospod (IV sam.
gd.), Neculai Turturica samen gospod (IV sam. gd.), Costandin san ego &amen goo-
pod (IV sam. gd.). Radul aprodu (VIII birnic), loana saraca (V nevolnfc) Costandiu
sluga la postelnleul. Ionita ruptas (VI ruptas), Arghira saraca (V nevolnic), retru
Sarbui samen gospod (IV sam. gd.), Dumitrascu Plesca odobas gospod (s'am. gd.),
Stoica calara§ vatav de Tarigrad (IV calaras de Tarigrad), Tofana saraca, V nevol-
nic, Dumitru bacal rupta§ la camara, VI ruptas, fila 19 ; 33 numere.
Tot Frectiul. Neculai ruptas, Gheorghle Tugule samen gospöd, IV sam. gd.,
lordachi besliu. IV besliu, Sandul Caius samen gospod, IV sant. gd., Tofana Sarac.a,
V nevolnic, Dumitru Greacu rtpta§, Enachi Mircea samen gospod, IV sam. gd., ste-
fana same.% V nevolnfc, Safta saraca, V nevolnic, Gligoras blv &amen gospod, V
nevolnic, Adam sarnen gospod, IV sam. gd., Mafteiu san State croitor ruptas la vls-
terie, VI ruptas, Catrina sand, V nevolnic, lonita samen agesc, VIII birnic, Costan-
din Becciu croitor, VII croitor, Nastasa mesearciu, VII mesearciu ; mai lipsesc de pe
fPa 20 fata b, 19 numere.
Tot Frecdal. Lipsesc de pe fila 21 fata a, 16 namere..... Ruxanda doftorita,
Lupa§cit WWI., V nevolnic, Safta saraca, Chiriac copil in cask IV copil In casa
Irina saraca, V nevolnic, Toader Sarbul diac?n;. Pa/ad/ mazt21,11 mazal, Crdste Stro-
escul maztl, H mazil, Ifrim blanar rupta§ nou, VI ruptas, Ghervas croltor, VII croi-
tor, Catrina preauteasa saraca, V nevolnic, Toader blanar carpaciu ruptas nou, VI
ruptas. Lupul san Toader samen gospod, IV sam. gd.. Anita saraca, V nevolnic,
Stefan samen gospod, IV Om. gd., Ion Arnaut, Sanda saraca, Marna saracl, V ne-
volnic, lonita croltor, VII croitor, flia 21, 35 numere. .

Tot Freaul: Tbader Manta odobas gospod (IV sant. gd.), Enachi Burnaz
mesearciu (VII mesearciu). Safta saraca (V nevolnic), Anita Saracli (V nevolnlc),
Costandin sari Ion samen gospod (IV sam. gd ), Mariia saraca (V nevolnic), Anas-
tasa Cucluc sari Enachi ruptas la visterie (VI strein), Marna lul Mata saraca (ne-
volnic), Ionita san ego, Toader Corbui comisel gospod (IV corn. gd.), Thnofti *a-
men gospod, Manoli sAn Mustii Omen gospod (IV saw. gd ), Costandin bacat ne
gutitor (Ill negutitor), Apostol ot dom. Andrefu samen gospod, Manila crasmarlta
saraca, Tanasa san Gligorascu samen gospod (IV sam. gd.), Tanasa sari ion
Besliu samen gospod (IV sant. gd), Vasile sail Luca samen gospod (IV sam. gd.)
Sandul Ciolacul (V nevolnic), Mihalachl salt Nica biv fustas (V111 'birnic), ParaschIva
saraca (V nevolnIV loana saraca (V nevolnic), Gligoras Moarte tigan, aheorgher
Muntean tigan, Nastasa Zara tigan, Raducanul tigan, Nita Zara tigan, Nastas brat
Chiftica tigan, Gheorgrtif Chiftica tigani Sandul Capatina tigati, Iftimie cobzar tigan
Ion Man tigan, Nita Moarte 11gan, Vasile Ciuntul tigan, fila 32 ; 34 numere.
Tot Frenial. Ion Zara tfgan, Jlpa Muntean tigan, Vasile Mutila tigan, Ion,
Buza tigan, Gheorghii Brasovanul ruptas la visterie (V1 ruptas), Spanta tig., Ne-
culal Moralt Chimingler fig , Neculal salt Maria tig., Vasile Burdulu lig. Ursachi
Cacaoald tig. Vasile tibota tig. Vasfle Burca fig. Vasile Man tig. Gheorghlta
Bullga lig. Ionita Nica tigancIvan Habas tigan, Costandin Zlatar t1g. Ursachl
Colta tigan, Patrona tigan, Dumitru tigan, Ion tlgan, Ion Lupu besliu (11/ bee-
110, Tams san ego samen, Vasile brat Vasilachi tobos samen gospod, Dam-
nelut INducanal vel logoföt (11 boeriu). .0hine Cojocar. Timofte sari Tudosa daul-
giu (IV mehter gd.), fila 23 ;.27 numere.
Trepezdniasa. Timofti start saimen gospod IV sant. gd. lonfta BAgul cibo(ar
3

www.dacoromanica.ro
54 OH. OHIBANESCU

VII cibotar, Mihalache saimen agesc, lonita Muntrian slit/len agesc IV Wm. agesc.
Stoica sarat, Micul Cosciug croitor VII, croitor. Anita saraca V nevoln'c Safta sa-
taca V nevolnic, Lupa Rachierita saraca V nevolnic, Petra blanar rup al nlu VI
euptas. Maria saraca V nevolnic, Sandul Gilchina facli r VIII b'rnic, Ivan SArbul
Caraolan rupta§ la visterie kIk strein, Eni bacal cupet III negutitpr, loan Bratila
crAsmar diaras de Tarigrad IV cal. de Tarigrad, Leiza .haham jidov, Iosapu jidow
øt Botosani, nide jidovca saraca, Leiba jidov croitor, Sofia saraca, lonita sail. Ion
nagaragiu IV mehler, IonHá ji fanaragiu sa san ego (at fiui WO V nstvolnic, Lu-
pascu zlatar rupias nou VI ruptas Vasilachi pedvet V nevolnic, Enachi daulgiu IV
mehter, Stefan Borozan mort, Tudosia saraca V nevolnic, Manastire Svete loan 1
Sveti loan, Paisie Egymen I egumen, Daniel preaut I preaut Gherasam calugar I ca-
Iugar, Enachl Capich.hae II boer. lordachi Pietrar, Valle Tanasd ot visterie II diac
ot vist, Constantin brat ego mazit II mazil, fila 24, 35 namere.
Tot Trepezdniasa. Gheorghi Vrabie diac de divan IV diac de divan, Pdun pi-
tar, II boiar, lordachi dascal II boiar, E lac& doftor ot dom Cogalniceanu II bo-
lar, Nastasa crAsmar la Vasile ot visterie ruptas VI ruptas, Casa lal Vasile Co-
gdiniceanu II boer, Manasirea BArnovschi I manastire, Rafail egumen I egurnen, E-
nachi Greacu ruptas la visierie VI strain, Smolt preaut I preaut, Chiriac biv ca-
pitan agiesc VIII birnic, Gligorasco Muntianu biv samen de curte IV list. gd. E-
nachi argat lui Cerchiez VIII birnic), Toader *Afar, Toma calaras de Tarigrad IV
cal. de Tar. Ursachi zlatar strdn VI strein, Stoian san Stamate saimen gospod IV
sat. gd Mihalachi sari Vasilachl seimen nou IV sant. gd. Lupul sat] Gavril saiznen
nou IV shim. gd. Lie taietor de lemne gospod IV taletor gd. Catrina saraca V ne-
volnica, lila 25, 25 numere.
8. R isasci Anastasa Lipcanul cupet III negutitor, Gheorghie cupet V negu-
Won Toma cupet III negutitor, Arghirl cupet III negutitor, Gheorghte .Hristodor cu-
pet III negutitor, Lefter cupe III negutitor, lonita Trandafir cupeLill negutitor, Bra-
hoai saraca V nevolnic, Manoli pitar rupta Ia visterie VI ruptas strain, loana sa-
raca V nevolnic, Crt4ma domnitil Pölddloal, Ilie faclier ruptas la visterie VI stre-
in, Petal barbier VII barbier, Andrei Rus saimen gospod, Reizea jidov ot Botosan
Nicola Meal ruptas, Vlad Meatus, Sandul Mane jidov, Nastasa sAn Pistruiul III ne-
gutitor, Tanasa cupet III negutitor, Eni sari Rotariui 111 negutitor, Criste Neal rup-
tas Ia visterie VI strein, Neculai sluga lui, ruptas la visterie VI strein, Nastasia
Pfstruiasa V nevoinic, Alexandru blanar VII blanar, Toader rachier ruptas la vis-
tierie VI ruptas, Dumitrascu cupet 111 rie.gutitor, lordachi sin Hristodor cupet III ne-
gutitor, Constandin calfA la el VIII birnic, lonita calfa la Toma VIII birnic, Mateia
capet mazdl 11 rnazal, Mihalachi cupet ill negutitor, Maria Armanca saraca V ne-
volnic, Ursul Brasovan cupet Ill negutttor, Stefan jireghe brasovan rupta la vis-
terie VI ruptas strein, Naftuli jidov, fila 26, 36 numere.
Tot Rusasea: Dumitru abagier ruptas la visterie VI strein, Ioan SArbul salt
Petcu abagear ruptas la visterie VI strein, Alexandrachl barbier VII barbier, Ionit a
sAn Toader barbier, VII bArbier, Neculai calfa la Alexandrachl VII barbier, Contan-
din Saca calfa la lonita Staroste VII barbier, Ion calfA tij 14 iel VII barbier, Torna
barbier ruptas 1a carnaeA VI strein, lancul Cojocar brat Toader ruptas la visterie
Vi ruptas, Toader barbieriu VII barbier, Vasile Calfa tij la iel VIII barbkr, Ionita
Brasovan, ConstaRd'n blanar Vil blanar, Moisa jidov, Avram jidov, Stefan Meal,
Marcu San Smil jidov, Maftei Brasovan III negutitor, Gligore barbier VII barbier,
Samson telal botezat, 5tefari Caplan Meal III negutitor, Hie calfa tij ruptas la vis-
terie VI strein, Andreiu copil mic calfa tij, Enachi spoitor, Anita Cra'smarila ne-

www.dacoromanica.ro
 CATASTIHUL IA$ILOR DIN 1755 33

volnica V nevolnlc, Tudori Metier ruptas la visterie VI strain, Aftanas läcatus rup-
tas la visterie VI strein, Petcu calfa la lel rupta ia visterie VI strein, Avier
faclier ruptas la Visterie VI strein, Stefan barbier VII barbier, Craciun calfa la fel
VII barbier, Manoli facHer, Panaite placiatar saimen agesc IV sam. agesc, Eni ptA-
cinta sAimen agesc IV sam. agesc, Avram jidov, fila 27, 35 numere.
Tot Rusasca. Stoica preacupat ruptas Ia visterie VI strein, Andreiu Meal cu-
pet III negutitoro Irimia brat lui ruptas la visterie Vi strein, VasHe Brasovan, 'Ghe-
orghle crasmar, Petre abager tovaras lul Lupascu Ill negutitor, Moise jidov, Tanas
bacal ruptas la visterie VI strein, MtháiI sluga lui, Braina jidov, Ionita Brasova-
nu cupet HI. negutitor, Lupul jidov, Iordachi pascar beIiu, Leiba jidov, Cerbul ji-
dov, in (alt) Cerbul sari Manas, jidov, lacov zat Litman jidov, Litman cel batrAn
jidov, Solomon san Boroh jidov, Cerbul frate Boroh jidov, Simon sari Boroh jidov
lancul jidov, Vasile blanar cupet Ill negutitor, Chiriac mesearciu ruptas' la visterie
VI strain, loana CrAsmarita, Dima vutcar arnaut IV arnaut VI strein, losaf barar
IV list gsd. Sandul Crasmar ot Vasile blanar copil, Irina crAsmarita V nevolnic, Iani
placintar ruptas Ia visterie VI strein, Maria Crasmarita V nevolnic, Ralf (Meal ruptas
la visterie VI strein, Enache brat ego ruptas non VI ruptas, Neculai Sarbul saimen
gospod IV sam. gd. jila 28, 34 numere.
Tot Rusasca : Sandul barbat Goldii jidov, VII jidov, Costandin Casapu, An-
dont samen agesc, file barbat Zoitil jidov, VII jidov, Irina precupata crAsmarita,
Tom. !Meal cupef, Ill negutitor, Stefan sluga lui, Calaras ot Doamna. IV cal. ot
doamna, Dumitra cdsap, ruptas non, VI motes, Tanasa. tij la iel, ruptas nou, VI
ruptas, Mihai Ciolacut telat, V nevolnic, Tolana saraca, V nevolnk, Toader Cal-
dararin, Oheorghile 'de la Toader, David jidov, Necutal vutcar ruptas nou. VI
ruptas, trimia barbier, VII barbier, Tudori pitar motels, la visteriie, VI streln,
Nastas san Caplan cupet, III liegustor, Nastasa GAndul cupef, Ill negutitor,- Ilie
iIbii telal ruptas la visterie, VI strein, SLoica ruptas, Paraschiv critsmar ruptas
la visteriel Vl strein, LeOndari stoler la beciar, list. gd.. gifca jidovca, V nevolnic,
L eiba jidov. Manila prenteasa Saraca, V nevolnic, Avratn san Sinil jidov, Dumitra--
chi blanar cupet, ill negustor, Tudorachi brat lui Neculai croitor ruptas la camara,
VI ruptas, Naslasa lacatus gluten gospod, IV sant, gd. Leiba sAn Moisa jidov, IV
list. gd., lani Chingar ruptas nou, VI ruptas, fila 29 ; 34 numere.
Tot Rusasca : Stefan' saraca, V nevolnic, Iordachi lacatus samen gospod,
IV sam. gd., Toader saracul, VIII birnic, loai;a tiganca, Enachi Meal, Dumitrasco
salar minas nou, VI ruptas, Petrachi ziatar ruptas, IV zlatar gd , Raducanul ziatar,
Dumitru vutcar ruptas la visterie, VI strein, Dumitru croitor, VII croitor, Mihala-
chi bianar, Dumitru san Chiriiac ruptas la visterie, VI strein, Panaite sabiltriu
ruptas non, VI ruptas, Dumilm salar Omen agesc, Sing sAn lacov jidov, Vasile
Gutul barbiiariu VII barbiiariu, Apostol bacal ruptas la visterie, VI strein, Marco
biv staroste, Mihain sari Parasca. dilac, Toader san Gheorghita furnagiul pitar,
VI ruptas non, Ion de la el, Stefan croitor, Neculai croitor ettat. State Muntean
sanien agesc, IV sam. agesc, tParaschiva.crasmatith, Neculai Teslar, Andoni Ciu-
bucciu, Stefan Galusca calaras de Tarigrad, IV* cal. de Tar , Ilinca saraca, Gheor-
ghie SArbul precupat rupta la visterie, VI strein, Andreiu petrar arnaut ruptas tij.
VI strein, Nastasia saran, V nevolnic, Sainion calaras ot Gospojda, IV cal ot
Doamna. fila 30 ; 35 numere.
Tot Rusascr t: Mabolachi teslar comisel gospod, IV com. gd., Toma Gheba
ruptas nem, VI ruptas, ParaschiVa crasmarita saraca, V nevolnic, Alexandru fus-
tas ot doamna, IV fustas ot Doamna, Mihai cibotar ruptas la visterlie, VI strain,

www.dacoromanica.ro
 OH. OHIBANESCU

Du le pitar, Toader can la We facliar, Dumi ru CAsapul, VI ruptas, lonitA 'Ant

Win lstrate ruptas. Casa aglasrd. Enachi crAsmar ot Vasile blanar ruptas la vis-
terlje, VI strein, Necu ai abagier, Toader Conduragiu, Costandin tovarAs lui lonitA
Negial ruptas, VI ruptas Costandin Grecul precup4 nou, VI strein, ion san Apostol
ot Negrul Cioclu, IV cloc,u, Andrei sAn Gavril tij biv Omen, VIII birnic, Manole
plAcintar ruptas la visteriie, VI strain, Enachi bAcal Greacu ruptas la camarA, VI
strein, Gheorghlie Gheba ruptas nou, VI ruptas, Scar la Oscar rupta i visteriie,
VI ruptas, Zahartia sAn Neculai ruptas la visteriie, yt strein, Ion ta holteiu sAn
Sandul Meal ruptas la visteriie. VI strein, Sdmion Clzepu aricar &lac ot d.van
IV,dilac ot Alvan, iordachi spoltor sAn Apliul ruptas la visteriie, VI strein, Ni-
cola biv arnaut ruptas now, VI strein; Ha 31, 27 numere
Obs. Pe aceasta lila avert', insemnArile : 1767, 1767 Ghenar Costandi Gãndul
7275, 7275 Sept. Cost. Gandul vist.
9) Brogenii,: Costandin Matco armasel, IV armas, Petre bucatar gospod
RAducanul zlatar ruptas, Vi ruptas, Eni Bogonos joldunar gospod, IV jol gospod,
TAnasa bucatar gospod, IV buc. gd., Manila baba saracA, V nevolnic, hUe cofetar,
Neculai sAn SAmion bucatar gospod, IV buc. gd , Stefana butnarita saraca, V ne-
voinic Costandin Grecu biv capitan agesc, VIII birnic, Costanclin fustas de vartA,
IV fustas de varta, Stoian sapunar samen ages; IV sam. agesc, Maranda .saraca
V nevolnic, Gavril pitar la vel armas, VIII birnic. Arteniie pitar gospod, IV pit.
gd, loana baba saracA, V nevolnic, Toader sari Obrejea sAmen gospod IV sam. gd.,
Toader Gherghescul, Neculai Orbul calaras hAtmanesc, 1V cAl. hAt., Ion Calacan
pitar gospod, lv pit. gd., loana sAracA, V nevolnic, Pandeli Greacu gradinar gspd,
Enachi sAn Andronachl sAmen gaspod, IV sAm. gd., Capsomon telal, Dumitru sAm.
hatmanesc, IV sam. hAt., Gbeorghiie jimnar gospod, IV jimnar gd., Ion Murtaza a-
produl, IV aprod, Gheorghii bucatar gospod, IV buc. gd., Marcu arnAut, Stoica
Muntean copil in casA, IV copil in casA, Mariia saracA cc taste barbatut das la
&canal, V nevolnlc, Stefan Cernavodan sAmen gospod, IV sam. gd., PAladi car-
pad blrnic VIII birnic, Mavrodin capitan agiesc, VIII birnic, fila 32 ; 34. rimers.
Tot Brogenl; Anita saraca, Ilinca fata CAzaciti sAracA, V nevolnic, Gheor-
ghle Muntean birnic VIII birnic, Enachi croltor VIII birnic, Magda sAracA, Vasile
Drog sAlmen gospod IV sAm. gd., Costandin calaras de Tarigrad IV cal. de Tar.,
Chirilac odobasA de arnauti, Anghelusa sAracA, Anita sAracA V nevolnic, Ion
Schiopu semen agiesc IV sAm, agsc., Manila Lemnarita saracA V nevolnic, Profira
saracA V nevolnic, Catrina sAraca V nevolnic, Ion bucdtar gospod IV buc. gd.,
Ion btvolar comiol la grajdul gospod IV cont. gd, UrAta bivolArita sAracA, Maria
preuteasA sAraca V nevolnic, Sandul sAmen gospod IV sam. gd., Ursul BArlAdea-
nul samen gospod IV sAm. gd., Petrea comis gospod %Tata de comisai IV com.
gd, Ion Grosul sAmen gospod. IV sAm. gd, Ion BAIbAracar sAmen gospod IV sam-
gd, Gligoraso Wien gospod IV Mtn. gd; MihAilA sarnen gospod IV sam. gd., Ian-
cal sAmen gospod IV sant. gd Costandin joldunar gospod IV jold gd., Manila
sAracA nevoinica IV nevolnic, Vasile Topciu IV topciu gd, Zoita sAracA V nevol
nic, Anton calaras ot gospojda IV cal ot gozp, jda, Andreiu marginean san Mitro-
fan IV marginean, Manila sAraca V nevolnic, Ion Calcciu joldunar gospod IV
jold. gd lila 33 ; 34 numere.
Tot Brogenii: Moisa jidov, Thnofte teslar gospod IV tk star gd., Caraghi-
loaf sAracA C zan marginean IV marginan,. Stan tigan a lui Suvro, Simion sAmen
agesc IV sAm. agsc., Maria saraca V nevalnic, Parus arnaut, Ion DrAmbA fustas
rupta§ nou VI. rupta§, Matei SAmen agesc IV sAm. ages; Vasile samen gospod IV
www.dacoromanica.ro
 CATASTIBUL IASILOR biNi 1755 37

sam. gd, Nasiasia teslarlta grad V ne'volnic, Andrei teslar vezeteu 'gospod IV
vet. gd., Durn,tru apar la ref postelnic VIII blrnic, Angbelufa saraca V nevolnic,
Cozma arma$, San Jul san Vas Ile otitis la gradjul gospod IV corn. gi, Ursul vatav
de darabani gospod IV list. gd., lonita sluga ul Neculai Racovit VIII birtfc, Ma-
/11a baba saraca V nevolnic, Stefan Usureal, Savipa saraca V nevolnic, Vasile biv
sgmen agesc pitar gospod IV pit gd Paladi Llitor de lemne gospod IV Mitor g-d.,
Tanasa brat Ursul vatav vezeteu gospod IV vez., gd., Anghelusa saraca sa sAn
ego ku flu! ei) V nevolnic, Dumitrascu petrar gospod ruptas la visterie VI strein,
loan Vlarba lemnar la Galata, Castin sin Sandia samen agesc IV sant agsc, Toader
Vella prism, Stefan petrar gospod IV petrar gd , Mariia saraca, V nevoinic, Va
sile 'Catana samen agesc IV sant. agsc, lonita Smuce mesearciu fila 34 ; 34 rumen%
Tot Brosterrl lon PATat vezeteu gospod, GHgoras dart ar gospod IV darvar
gd., Manila sAraca V nevolnlc, Aristlia saraca sa sin ego V nevolnic, Paraschtv
sin Solomon samen gospad IV sam. gd., Gheorghie Spanul samen gospocl iv sArn.
gd., Altai biv samen gospod VIII birnic, Erie petrar gospod IV petrar gd., Stoian
Ciuntul marginean, Ursul comis gospod. IV corn. gd., Radul Muntean samen gospod
IV sant. gd., Vasile Caratts s4men hatmanesc IV Sam. hat., Costandin dilac al
durnisiile vet logofat. Panaite capitan arnaut, Andrei lemnar la Costandin dliac,
ruptas nOu Vi rupta$, Stefan saportar Omen agesc IV sam. agsc, Paraschiva Wad,
V nevolnic, Stefan Muntean, samen gospod IV sam. gd., Toader Miler rupta$,
Costandin Gugita samen agesc IV sant. agsc. Costandin Greacu ruptas la visterie
VI rupta$, Toader Clure vornic ruptas nou VI rupta$, Catrina saraca V nevolnic,
Nicola Meal grec ruptas la visterie VI strain Apostol stegar lipcan iv lipcan,
lonita lurascu samen gospod IV sam. gd., Nicola fetal, Nicola arnaut sin Cos-
tandin vutcar ruptas la visterie Vi ruptas, Toader Ceapa sin Ion comisal gospod'
W corn. gd., Panaite semen gospod IV sem gd., Vasile joldunar gospoci IV jol. gd,
Preda bucatar gospod IV buc. gcL, Maranda saraca V nevOlnic, Ion sAn lstrate
usereal IV usar. fila 35 ; 34 numere.
Tot Btosteni: Mihaitt aprodu ot dom. ( de la casa) Gavril pitar VIII birnic,
Ion sn Apostol VIII birnic, Mihalachi brat Paladi VIII birnlc. Gheorghie Lungul
samen agesc W sant., agsc. Toader sdn VáslIe samen agesc IV sAm. agsc, ()awl]
croitor V111 birnic, Gheorghie Conoro VIII blrnic, Vasile sAn Istrati VIII birnic,
Costandin morar joldnar gospod IV jold. gd., Mihalia Muntian ruptas la visterle,
VI strein, Toader sluga la Gavril ruptas la visterile VI strein, Ursul sAn Ion a-
men gospod IV sam. gd., Ionia sAn Paval Ungur sluga la blrar $1 taste la Pran-
tuscanl pecete gospod rosie IV pee. gd., Vasile vileru WWII VIII blrnic, lon Of
dom Topciul VIII birnic, Gheorghiie sluga la stohfc Enachi VIII birnid, lonita blv
samen agesc VIII birnic, Vasile Schiopul blv SAmen agesc VIII blrnic, Mateiu sin
Toma vezeteu gospod IV vez. gd., fila 36 ; 20 nuntore.
10. Feredeile : Gavril feredeus VJIT bin* CITca ferfdPos VIII birn/c, Stolan
calaras de Tarigrad IV cal. Tar., Gligori conesat gospod If list. g , Gheorghile
arnaut ot dom GligorI, Mile santen gospod IV sAm gd., Gheorgh e gra 'Uttar gospod
biv vezeteu la doftor VIII birnic. Vasile Vatra vezeteu gospod IV vez. ed., Hriste
arnaut, Nechita moms gospod, dus la Socola, sa sd scre casa aceasta pe (dna
saracd, Ion Gurita comis gospod IV corn. gd., GhiOrghlta nA'b in gospod, Iani
samen gospod la Dram IV sant gd., loana sarata V nevoln c, Carpu dilac de
divan IV (Iliac of divan, Ivavu fluerar agesc VIII birnle, Andreht samen agiesc IV
fluerar gd., lani vezeteu la ye! cupar sAmen nou IV sari gd., Tudora saraca V ne-
yolnic, Stefan saraca V nevolnic, Iliie Omen gospod IV sant gd., Dumitrascu sAs

www.dacoromanica.ro
38 OH. GHIBANESCU
-str

Apostol samen gd. IV sam. gd., Leonte blanar, Vasile sAn Gheorghita zat (ginere),
hue sAmen gospod twit IV sam. gd , Mile biv ciohodar, Neculai odobasa gospod,
Nicola Wien agese, Barbul vezeteu gospod IV vez. gd., Stanislav samen gaspod
IV sam. gd., Anita saraca, dus barbatal la Bucumti, Dumitru biv capitan de ar-
nauti IV capit. arnauti, Ion odagiu taetor de lemne, Ion Chiulhangiu tdeto'r de
lemne IV sari]. gd., lila 37, 34 numere.
Tot Feredeile: Mime petrar gospod lv petrar gd., Ion Chiurca taetor de lemne
gospod IV taietor gd., Mihai Ciolac biv arnaut ot dom Jacob Papazolu tij,
Lupul Benescul samen gospod sAn Callus IV sam. gd., Neculai Giurgiuvan samen
gospod IV sAm. gd., Nectilai samen gospod la bas bulucbas IV sam. gd:, Ispir ar-
naut, Tudora saraca V nevolnic, Trifan ceaus gospod IV &am. gd Toader situ
Irimila samen gospod IV sam. gd., Paval butnar gospod IV butnar gd., Onica Laptes
samen gospod IV sam. gd., Barbul arnaut, Toader biv lobos gospod IV tobos gd.,
Gligorascu san Cazacul sAmen gospod IV sam. gd., Gheorghiie Pelin arnaut, Hue
Bende samen gospod IV sam. gd., Costandin petrar gospod IV petrar gd., Sava
biv capitan de vanatori, Toader arnaut, CrAstina saran V nevolnit, Anita saraca,
Tuculiasa V nevolnic, CrAste arnaut, Gligoras ceaus gospod IV sam. gd., Ivan
SArbul usareal IV uar, lani stolnic gospod, Draghina saraca, Catrina saraca V ne-
volnic, Maren arnaut samen nou gospod IV sam. gd., Toma biv medelnicer, Mariia
bucatarita sgraca. V nevolnie, FrAsina saraca V nevolnic, fila 38, 34 numere.
Tot Feredelle , Toader bivOlar Omen gospod IV saw. gd , Mihalachi Sturzea
copil in casa ly copil in casa, Costandin stegar de copii, Sanda saraca V nevolnic,
Ion BArlAdian biv copil in casa, Catrina bulucbasoaia, Onica Laptes Omen hat-
manesc IV sam hat., Tecla sAraca V nevolnic, Oheorghife stegar hatmanesc. Stefan
gradinar la vel visternic VIII birnic, ,5tefan mesearciu samen gospocl IV sAm. gd.,
Climes Ungur, Tudosca saraca V nevolnic, Mariia sardca V nevolnic, Dochita sA-
raca V nevolnic, Andoni sotnicul, Sandul taietor de Iethne sAn SAmion IV taietor
gd., Rucsanda saraca V nevalnic. Profira saraca V nevolnic, Adam taietor de lemne
gospod IV taetor gd., loana saraca V nevolnic, Balasia mama' saracA V nevolnic,
$tal pisar gospod IV pisar gd., Neculai Papatot samen gospod IV sam gd-, Duca
tipogral, Toader sAn BAdiliata sarnen gospod IV sail.' gd., Maricuta saracA V ne-
volnic, Paval arnaut, Marin stegar gospod IV sAm. gd., Antohi Omen gospod IV
Mtn. gd., Nastasiia saraca V nevolnic, Toader odobasa gospod IV sam. gd., Cos-
tandin zAt (ginere), Sandul samen gospod, Varvara saraca V nevolnic, lila 39,
34 namere.
Tot Feredelle: Ion zAt VArvarii vatAsal, Mihaila sluga dumisale vel visternic,
Alexa Rus samen gospod IV sam. gd , Ilinca stolniciasa saraca, Andreiu Turcan
samen gospod IV sam. gd., Gligoras pevit. gospod, Lupa saraca. V nevolnic, Cozma
vizitiu la vel clucer VIII birnic, Mane usareal IV usar, Mariia baba sAraca V ne-
volnic. Paval arnaut, Stefan talpalar VII cibotar, Neculai Mortasapi samen hAtmA-
nesc IV sam. hat., Neculai al SArbiiesi, Dumitrascu sainen agicsc IV sam. agsc,
FumArifa calugarita, Safta saran, Anita talpalarita, Costandin Coltunas samen hat-
manesc IV sam. hAt., Andreiu Tacul cibotar VII cibotar, Gligoras ruptas, Sandul
talpalar samen hatmanesc IV sarn. hat., Mane talpalar sAmen hatmAnesc IV sam.
.

hat.,.Toader Fatul cibotar V,II cibotar, Vasile Negrul talpalar samen hAtmAnesc IV
sAm. hat., Ursachi Mustiat samen hatmAnesc IV sam. hat., TOader Coltunas amen
hatmanesc IV sam, hAt., Ursachi samen hAtmanesc IV sam. hat., Lupus ceaus samen
hatmanesc IV sam., hat , Hie samen hatmanesc IV WI. hat., lordachi crAlmar la
Gandul, Milialachi Omen agiesd IV sam. agsd, lila 40, 32 numere,

www.dacoromanica.ro
 CATASTIHUL lASILOR DIN 1755 30

Tot Fered lie. ConstAn-lin Surdul, Toader Odobal hatmanese VI Om hat',

Proca saimen gospod 1V sam. gd Gavril stegar hAtmAnesc IV sAm gi., Ion ChlrEo
sAirnen hatmanesc IV sam. hat. Neculai sAimen hAtmänesc IV sAm hat , Ioniti cc-
colul aprod IV aprod, Ghervasie, Vasile sAn Andronacht slimen ages.; IV gain. ag.,
Constandin GrAdescul cihotar VII cibutar, Ion sAn Postolachi usAreal IV usar, Ne-
culai Saracutul sAimen gospod IV sAm. gd., Tofan sAn Stefan saimen gd , IV sAm.
gd.. TanasA sluga cAplIanului Antohi, Maria Surda sAracA IV nevolnic, Stefan hol-
teiu sa:men hAtrnAnesc IV sAm. hAt., Teodor sAn Andreiu saimen gi IV sAii. gi. Ion
sari Slmion sAimen gospod IV sAm. gd., Dimitrie sAn Mateiu arnAut sAimen gi., IV
sAm. gd., Costandin sAn Ursul sAm. gosooJ 1V sAm. gi., Toader sari Mladen sAi-
imen gd. IV sAm gd., Dumitrascu apar VIII birnic, Filip, apar, Toader Groapa sAl-
men hAtmAnesc, IV sam. hat. Darie talpalar sAimen hAtmAnesc IV sAm hAt. Neculai
Sarbul sari Marcu rupta§ la visterie VI strein, Duinitru sAn Gheorghie saimen gós-
pod IV sAm. gd., Paval sAn Ion k.hircA sAmen gospocl IV sam. gd., Vasile Battag
slimen gospod 111 sAm. gospod, Dumitrascu sAn CalugAritii slimen gospod 1, sAm.
gospod, fiJa 41, 32 numere.
Tot Feredeile: Neculai sAn Gheorghie Muntian sAimen nou IV slin. gd., A-
postol sat; Ion arnAut sAimen nOu IV sAm gd., Toader sAn Vasile sAimen gd., IV
sAm. gd , fila 420 3 numere.
I I. Ulita mare: Dima plAcintar ruptas la visterie VI strein, Irina Wad, A-
dam bacal ruptas VI strein, Ifteme preaut gospod I preaut, Manolachi diacon gd.
I diacon, Gheorghe Hagiul ruptas la visterie VI strein, Trandafir, Bala§ bacal VI
strein, Cerbul jidov ot Roman, Nani arnAut, Suli bucatar, Gheorghie Greacu croitor
ruptas VI strein, David jiciov Hotincian VII, jidov, Gheorghie plAcintar, Hriste ot
dom ego, Constandin salt Gligori ruptas la visterie VI stre'n, Chirita arma§ cibo-
tar, Apostol biv arnAut ruptas la visterie VI strein, Mindila jidov VII jidov, Con-
standin blAnar, Gheorghie bArbier4 Bala§ Cahfegiu IV gd., Andoni moralt bAcal
ruptas la visterie Vt strein, Mi§ul cupet III negutitor, slugile M1071141, Nicola bAcal
ruptas la visterie VI strein, Istrati bArbieriu VII barbier, loana sAracA V nevolnic,
Vasile ceprezar, loan Botezatul ceprezar ertat Andreiu biv calaret, Gheorghie biv
calaret frantuz sArnen gospod v sAm. gd. Ion Condurar VIII birnic, Nicola fAclier,
fila 43, 35 nuntere,
Tot Ulita Mare. Dumitru calfA la Nicola sAn Popil ruptas IV strein, Lockman
Gerach, losAp Ungur, Taliian tipsiar la Frantuscani, IV pec. gd. in (alt), losApu Un,-
gur tij strein, VI strein, lacob tAbAcar Giurgiu V n.wolnic, lusca, unguroancA sA-
racA V nevolnic, loana sAracA V nevolnic, loan potcovar tigan, Dumitrachi tigan al
lui Mavrodin, Stefan sAmen hAtmAnesc. Vasile sAmen hAtmAnesc, PavAi bucatar Ml-
tropolitulut, Costin diac de divan IV diac divan, Panalte b Ica!, losap jidov ot Bo-
tosani VII jidov, Andoni diacon, Anton t' gan, Stefan diacon_gospod, Neculai Bote-
zatul slug& Mitropolitulut. Stratina sAracA V nevolnic, Enachi Rahtivan, Tudosia
sAracA, Chiriac sAn Ion talpalar sAimcn hAtmAnesc IV sAm hat. PavAl sAn Istratl
talpalar sAimen agese IV sAm. ag sc. Apostol odobas1 h tniAnesc IV sAm. list. Pa-
nosi tigan, Toader tigan bAcAtar la vel visternic, Mcha'ache Chem ot visterle IV
diac ot vist- file 44, 34 numere.
Tot ultta mare : Costandin sAn Sandi!, Toader bucAtar la vel vist. VIII
birnic. Gtiedeon cAlugAr, Ion pitar la Mitropolitul IV pit gd., Ion tigan teslar Ia
dumelui visternic, Postolachi tigan, TAnas1 tigan gospod TAnas1 tigan bucatar
dom 411. Toad-r tigan gospod. Catinea sAracA V nevolnic, Costandin Moldovan
bucAtar Sturzli titan, Nastasiia bucAtAritä sAracA V nevonic, Alixandra saraca V

www.dacoromanica.ro
40 OH. GHIBANESCU 4

nevolnic, laana preuteasa saraca V nevalnic,. Andronaki semen agesc. lonita Hurl la
ctoitor VII croitor, Vast le Fustasan talpalar VII. cibotar, Gheorghlie Mucul dimae
de vlsterie II dliac ot vist., Costandln Cogalnicean dtiac de visterie if diiaC ot vlst.
Costandln Gandul 2 vist. )1 vtori vist., Toader Scortascul dime de viste-
rie ti dilac vist., Vasile Usarcal, Tanasa Gosan de visterie II dilac de vist. NecuIal,
Cogalnicean vornic ot Ctimpulung II vor. awn Lung, Calin tigan, Andreiu bucl-
tar ot Sturzea moldovan, lonita Festila ot visterie 11 ot vist. Sanda Camaras"oc sa
sat} ego (cu flu! ei), Mihal. Anita saraca, Nastasia saraca, V nevolnic, Parvan calk
V. nevolnic. Gligori Orbul calk, Vasile Orbul, calic, Ion Mortasipul samen hatma-
nesc IV sem. hat., Chlriac brat lui &amen agesc IV sam. agsc. fila 45 ; 34 numere.
Tot Ma mare: Hie orbul calic, Apostol odobasa hatmanesc, Gavrll talpalar
samen agesc IV sam. agsc., Istrati samen hatmanesc IV sam. hat , Toader samen
agesc, Chirilac calk V nevolnic, Vasile san Axinte crasmar Omen agesc 1V sam.
agsc, State sari Sthnion biv cioclu VIII birnic, Aftenlia armasoai saraca V nevolnic,
Gheorghle Frantuz samen gospod IV saw. gd., Mihaltt Ungur .om strein rupta§ la
visterle Vi strein, Gheorghiie arrtaut ruptas la visterie VI strein, Ion san Staian
prepupct ruptas la visterie VI strein, Mihul Bazagiul ruptas la visterie VI Wein,
Dima 'san Ica ruptas la visterie VI strein, State ot logofatul Delianul diiac de divan
IV dilacr Neculal Ungur la Frantuscanl IV cu pec gd., Ana Unguroanca V ne-
/oink, fila 46, 18 nurnere.

www.dacoromanica.ro
 Cu prilejul pavArei citorva uliti Din 3a0, in 1833.

Am pnblicat in scrierea mea ()rapt' Iasi, editia II, pag. 83-94,

diferite relatii asupra denumirilor ulitelor si a multor proprietari, ce-si
aveau easele sau locurile lor in Iasi, Incepand de pc la 1819 si pana
In allele noastre. Ace le relaii n'au fost complecte, ci numa atatea
cate am putut culege din unele documente, ce am avut la In damana,
pan In momentul, cand am pus sub tipar citata editie a mortografiei
mele (1913-1915).
Obtinand In urrna un mai mare numar de documente, din care se
'pot culege date si indicatiuni notta, ce vor interesa dreptul de pro-
prietate al unui mai mare numar de cetateni leseni, cred nemerit a
le adauga aici spre lamurire a celor dintai descrieri, ce am publicat.
Intr'un pachet cu mai multe documente vechi, ce mi-a oferit a-
proape nonagenarul paroh Oh. Alexandrescu, de la biserica Toma-Cozma
din localitate, am gasit un caiet, compus din 16 file, ce purta titIul,
de : Tabla ulifelor ce au a se pardosi cu piatre, cu areitare cuprinde-
re-i a pertilor lor in deosebi pentru fiefte care proprietor. Acest caiet,
purtand la sfarsitul sau data de 15 Mai 1833 si cuvenita legalizare
oficiala -de pe vreme, presinta o oglindire sigura a denumirilor si a
rnasuratoarei fatadelor, atat a stradelor din centrul lasului, cat si a
diferitelor persoane, ce-si aveau proprietatfle alaturate acelor strade.
Multe nume cunoscute i azi, uncle care se intalnesc prin docu-
mute de interes public actual, allele ce s'au uitat cu totul, sau a
caror reamintire presinta o surprindere pentru. insii descendentii
multor familii, se vor gasi in iqirarea proprietarilor unor binale no-
tate in Tabla aceasta, cu aratarea insasi a Intinderei fatadei, ce ocupau
la fiecare strada, a caror cele mai multe denumiri s'au schimbat a-
cum cu totul.
Manuscriptul nostru cuprinde deci un proiect de paveluire cu pia-
tra a centrului orasului lasi. El a lost Inregistrat la aepartamentul
Afacerilor din launtru supt No. 59 Al/ departamenta vnutresnii deala
ca No. 59., cum cetim pe fila intaia ; iar pe fila din urma cetim a-
ceasta nota : .Adecd trei side optzeci ci trei file cuprinde dela aceasta
dupe numerotia ce I sau fecutv 1840 Mart 2. (Sulger K. Ciuca)4

www.dacoromanica.ro
42 N A. BOGDAN

In adevar rnanuscriptul nostru poarta numeratia de la fila 363 393 ;

ceia ce arata ca era ultimul act cusut In dosarul Ministerului de
Interne, dosar incheiat dupa 7 ani de la prezentarea Iucrarii de catra
Capitanul Singurov, in numele corpului de ingineri ai drumurilor pu-
blice: .Corpitsa Inr;inerovei putei sookstenie Capitand Singurov..
Proectul de paveluire nu cuprindea toate ulitele lasilor la 1833
era podita cu le= Ulita Mare azi Strada Stefan cel Mare din
poarta Curtii Domnesti pana in ulita Golia ; tot asa podita cu lemn
era si strada de azi Läpusneanu zisa din vechi Uli(a Sdrbased.
Aceste doua uliti, arterele principale de circulatie dela Palat spre
Copou, le gasim scoase dh tabla ulitelor de paveluit cu piatra.
Tabla noastra. Cuprinde dee.' acesteuliti
1) Ulita Tdrgului-de-sus, de la farrnacia Konia de azi, pa..na in
dreptul Universitatii vechi i apoi in continuare pana in dreptul stradei
M. Eminescu, vechiul drum spre morrnintele Turcilor si Targul
boilot ; si iarasi in continuare Wand in drumul Sarii Sararia. Toata a-
ceasta ulita avea 969 stanjeni -lungime si_ 7 palm; sac! 2162 metri. Nu-
inarul dughenilor pe aceasta ulita era de 156 peste tot si pe dreapta
si pe stanga ulitei ; din aceste numere erau locuri goale si virane 13,
pe o lungime de 55 stanjini.
2) Ulitele laterale : a) strada Unirei 'Ana la Petre Bacalu ; by
strada Academiei liana la Liceul National de azi (din vechi, casele
Cazimir) ; c) ulita Universitatii vechi ; d) ulita M. Eminescu ; e) ulita
Scoalei de arte, f) ulita V. Alexandri, g) ulita Gh. Marzescu toata
pana in ulita Mare, h) ulita Saulescu de la Petre Bacalu (Hotel
Romania) OM .unde e azi Prefectura de judet.
Pe aceste ulite de legatura erau cele mai multe case boeresti.
lata cateva nume : lancu Ralet vornic, C. Cantacuzin visternic, M. 1

Pascanu-Cantacuzin, P. Cazimir, Voinescul, Alecu Pascanu-Cantacuzin,

C. Borcila spatar, A. Bals post., C. Carp carninar, Gh. Hermeziu aga,
D. Beldiman vornic, D. Sturza logofat, V. Alexandri spatar, C. Ghica,
C. Neculce aga, Anica Catargiu, Elena Catargiu, Mariuta Lambrino, C.
Conachi log., Profira Scortesal hatmaneasa, I. Paladi vornic, Spiru
Caminar, Raducanu Roset hatman, A. Ghica ,hatman, Lascar Talpan,
(azi locul Teatrului).
3) Ulitele Cuza-Voda si Elena Doamna de azi (din vechiu Golia,
Targu Cucului, Aghentia Nemtasca Strada Alba ), pana la ulita
Anastase-Panu de azi. Lungimew acestor uliti ni se da de 1138 stan4
jeni, adica 2530 metri. Pe aceasta lunga ulita proprietarii boeri se
imputineaza si cedeaza locul micilor boeranasi, necrutitori si meseriasi.
lata. cateva nume de boeri : Alecu Cantacuzin-Pbascanu, D. Sturza
logofat, Raducanu Roset hatman, P. Sturza, Domnita Ralu, lordachi
Cazimir, Consulatul Francez, M. Sturza visternic, Oh Negruti aga,
Dracachi Roset vornic, Enachi Negruti spatar.
4) Ulita Podul Vechiu, din Targul-Cucului pana in Ulita Mare, cu
strada Armeneasca. Lungimea acestor ulite este de 640 stanjani, adica
14g7 metri. Pe aceasta ulita proprietatii boeri cedeaza locul negustu-

www.dacoromanica.ro
 ULITI DIN 1A$I IN 1833 43

rijor si meseriasilor. Ni se dau pe aceste ulite 77 dughene, cad multe

apartin manastirilor si bisericilor (Man. Neamtului, Barboiul,. bisericile
Armeneasca, Sf. Sava, Talpalari, Sf. Ion Zlataust, bis. Alm).
.5) Ulita-Arzastasie Palm, de la Papafil pana la Sf. Vineri i apoi
la Ulita Mare, cu o lunabime de 694 stanjeni, 4 palrne,adica 1548 nzetri.
Pe aceasta ulita veniau77 dughene a rnici negustori, meseriasi, armeni,
jidovi, greci si a catorva manastiri : Galata, Sf. Sava, Sf. Vineri, S. Ne-
culai, Frumoasa, Sf. Spiridon, etc.
6) Ulita Tárgului-de-jos (azi C. A. Roseti si Ghica-Voda) Oita in
capul Beilicului (din vechiu Trapezeneasa) cu o lungime de 764 Stan-
jeni, adica 1715 nzetri. Aid gasim cci mai multi evrei proprietari de
case ,si dugheni. Asa din 115 dugliene, jidovii ocupau in 1833 un tut-
mar de 54 dugheni, deci 47%,
7) Ulitile de legatura : a) Cizmaria pana in Podul-vechiu, b) Ar-
meneasca, c) Lozonschi, d) Baston azi Langa. In total erau propuse
spre paveluire 17 uliti, cu un total de 636 case si cu o lungime de
7281 stanjeni, adica peste 14 chilometri.
Proprietatea Evreiased in 1833. In stabiiirea proprietatii locale ele-
mentul evreesc prezinta un interes deosebit, cad prin cresterea lui
anuala a schimbat echilibrul fortelor economice, intrecand cu mult ener-
gia elementelor crestine, ce abundau in yechiul Iasi.
Pe cele 17 uliti ale Iasilor, hotarate sa fie pietruite cu bolovani, si a
caror tungime era de 14000, meld, se insirau 636 case si augheue,
dintre cari foarte multe locuri virane ale diferitilor boieri i nanastiri.
Cu cat o ulita reprezinta. o mai veche si temeinica miscare economica,
cu atata elementul evreiesc era in mai mare numar din contra pe u-
Utile cu caracter de asezari de gospodarie, efementul evreesc lipsia.
lata ordhiea ulitilor vechiului Iasi, in coeficientul acapardrii negus-
torilor Evrei:
1) Ulitele C. A Roseli i Ghica-Voda cu 115 case si dlighene, din
care 54 jidovesti, deci 47% evrei.
2) Ulita Anastasie-Panu cu. 77 case si dughene, din care 22 jido-
ve0i, deci 28% evrei.
3) Ulitele Cuza-Voda i Elena-Doamna cu 72 case si dughene,.din
care 16 jidovesti, deci 22% evrei.
4) Ulita I. C. Bratianu cu 156 case si dughene; din care 22 jido-
vesti, deci 14% evrei.
5) Ulita Cizmariei cu 30 case si dughene, din care 4 jictovesti,
deci 13% evrei.
6) Ulitile Unirea, Universitatea-veche, Gh. Marzescu, C. i\l'egri,
1-lala i Langa cu 120 case, din cari 13 jidovesti, deci 100/0 evrei.
Nu se gasea nici un proprietar evreu pe urmatoarele uliti : Aca-
demia, Saulescu, Alexandri, M. Eminescu, *coala de Arte, Lo-
zonschi si ArmeneascA.
lata, numele tuturor acestor proprietari evrei si pe ulite :
1) Ulita Targul-de-sus (I. C. Bratianu): Maier Kanter jidav, Ma-

www.dacoromanica.ro
44 N A. BOG6AN
,

nasei sin Heracu, A vram lancu, Buna jidoavca, Mihel Boroh, Josef tal-
palar jidov) Solomon craamar) Avraam chetrar, losif lipscanu, Marcu
/idol") alt Mar Cu jidov, A vram talpalar, Solomon Kanter jidov, Leiba
Irate lul Mihel Danill, Meier berariu, Mihel Danill, Heracu *mil,
Freida vadaria jidoavca; Haham-ba*a, tot Buna jidoavca, Leiba telal,
Heqt-u Marcu, losif sin Haham-basa.
2) Ulita Universitatii vedhi: Avram Ghertner, Leia vadana jidoavca,
3) Ulita Gh. Márzescu : lsrail croitoriu.
4) Ulita Cuza-Voda §i Elena-Doamna : Iancu ginerele lui 1-lahatri-
bash, Moscu .pravaIa*, Ole Lazarovlci, Haim zarafu, Bainea croitoriu,
Moscu croitortu, *mil stoleriu, Pincu steclariu, Ilie steclariu, Pascal ra-
chieriu, Leiba rachieriu, Lupu Coltatu, lancu rachieriu, Jsrail croitoriu,
Mihel factor, Avraam craamariu.
5) Ulita Costachi-Negri: Moise telal de rachiu, Baaana vaduva ji-
doavca, Moscu Her*, Moise slicariu, Leiba Aron.
6) Ulita Anastasie-Panu: David caacavalagiu, Nahman Boto*aneamt,
Mihel Daniel, losif zarafu, Nahman zarafu, Lipa Taler, Froim Galatanu,
Avraam Marcovici Kiva lipscanu, Samae rachieriu, Lupu zarafu, Aizie
rachieriu, Itic Barbaro*ie, Leizer lancu haham, Froim olariu, Reiza va-
dana jidoavca, Lupu Aronovici, Zisu negutitor, Avramica, Moise Lei-
bovici, Solomon rachieriu, Henea vadana jidoavca, Leiba telalu.
7) Ulita C. A.Rosettii Ghica-Vodi Strul Barbaroaie, Zizu negutitor,
Ester vadana, Leiba Asian jidov, Moise Focaaneanu, Leiba spiter, alt Leiba
Asian, Leib Tail, Meer Kanter, Leiba Diamant, Leib Carniol, Zisu ne-
gutitor, Mihel Daniil, Leiba Asian ovrei, Pascal Botoaaneanu, Heracu
Feigalas, Lupu steclariu, Idel Chehel, Iancu telal, lancal Kahal, lancu
rachier, Moisa jidov, Izrail vutcariu, Solomon cotariu, Leizer staroste,
Aron Cioara, David croitoriu, Eliea jidoavca, Mosco croitoriu, Itic
croitor, Matus croitor, Heracu croitor, Rifca jidoafca ; Avram argintar,
Marcu Tutner, Simon Felm an, Zisu negutitor, Hascal negutator, Nah-
man Boto*aneanu, Ha vadana Focsaneanca, Solomon Herman, Leiba
Grosu, Bureh Livenbaum, nepotul Iui Mihel Daniel, Bercu Lilibou;
Solomon Folticineanu, Mendel Karniol, Leiba Asian o vrei, Lipa Tailer,
Pascal Boto*aneanu, Solomonica Ursu jidov, lancu Feigala, Rafail
Leibovici, Locman Botoaanean, Srul olar jidov, Ruhlea vadana.
8) Ulita Cizmdrla: Bercu Heracovici, Marcu casap, Idel giu-
vaergiu.
9) Ulita Halei : Lupu Aronovici, Reiza vadana Iui Avram, Reiza
Wan a lui Froim, Moisei Rozenberg.
10) Ulita Langa: Leiba David.
Pretul paveluirii cu piatra era socotit in acest caet la 18 lei
vechi, a§a ca pentru cei 6281 stanjeni de pietruit, devizul s'ar fi
ridicat la 113,058 lei, sau la 3856 galbeni.
Mai notez ca in Tabla manuscripta de care ne servim, imobilele
sunt Inairate dupa numarul lor curent, iar proptietarii sunt notatl
dupa laturile stanga sau dreapta in rubrici alaturate, insa necesi-
tatea tipografica ne-a silit sa tiparim aice deosebit, intai proprietatile
din p artea stinga ai dupa aceasta cele din partea dreapta a. flea
carei strade.
www.dacoromanica.ro
 ULITI DIN IASI IN 1833 45

TABLA
Ulitelor ce au a se pardosi cu piatrd, cu ardtare cuprinderei pdrtilor
lor in deosebi pentru fieqte care proprietar.
Ulita Tfirgului-de-sus
(Astazi Strada I. C. Brdtianu).
PARTEA STANGA :
No. casei St. P. Lel - B.
1 Visternic. Costachi Cantacuzin 26-3 474.90
4 Locul Visternicului Costachi
Cantacuzin 19-s Cumparat dela Liteanca.
6 d. Marghioala Liteanca 31-1 568.30
9 Scar lat Mic I escu 46-2 832.60
13 Sf Spiridon 92-2 1660 60
151/2 Anica Catargid 6-0 108.-
16 Elenuta Catargiu 22-4 405.-
19 Logof lordachi Catargiu 27-3 492,90
20 Alecu Ba4 32-3 f,c:orul Logot Cost, Bale.
28 lvanciu Cerni 3-0 54.-
29 Mad. Canter jidov 3-0 54.-
32 Vatavu Stefan 1-6 5ede la Ws. Torni-Cozma.
34 Manase sin Herscu 1-6 31.60
36 Biserica Banului 2-3 42.90
37 Avram lancu 2-1 38.30
38 Medelnicereasa Rucsanda
Timpovici 4-1 74.30
40 MittAita Cojocari u 1-5 29,30
42 Bis erica St. Ion BOtezdtoriu 1-7 Peste drum de vornicu Ion
43 Calugarii ot Toma Cozma 4-7 87.90 Palade
45 Locu I ginerelui Panaitoaei 2-2 40.60
46 Mihai Sarbu 3-7 69.90
49 Mariuta Lambrino 3-6 67.60
511
52'
59
Gavril N ecul au
tij nu se aflä fn flintA
Locul Panaitoae
-
12-4
1-3
225.-
24 90
60 Iacov Macarov Lipovan 2-2 40.60
2-2
62
63
66
Neculai Botosineanu
Buna jidoavca
Mihel Boroh
4-4
2-5
40.60
81
47,30
- (13/, a Sf. Spiridon)
(13/, a Sf. Spiridon)
67 the Cojocariu 1-4 27.-
69 Caminarul Sava Gevit 4-3 78.90
72 Sf. Spiridon 5-2 94.60
74 lordachi Alhaz 1-5 29.30
76 Simion Coloso Lipovan 3-6 67 60
79 Ivanusca Antrop 5-5 101.30
84 Locul MAnästirei Neamtului 3-4 63.-
86 Alexa Nechita 2-4 45.-
88 Ilinca Givilizhioaia 2-4 45.-
90 Dimitrachi ginere MArzoaei 1-3 24.90
92 Praschiva Trifaneasa 4-0 72 -
94 Dimitrachi Otter! MArioae 1-6 31.60
96 a MItropoliel dugheni 4-0 72.-
98 GheorghIe Loiz 3-3 60.90
101 Locu Mitropoliei 2-2 40.60

www.dacoromanica.ro
46 N. A. BOGDAN ,

No. casei St, P. Lei - 13.

103 Oancea CrAsmadu 4-5 1
85.60
105 Locu Panaitoaei 1-4 27.-
107 losep TAlpAlar jidov 1-5 29.30
108 Lascara chi Ulm 1-4 24
110 Locul Preutului Manole 1-5 Sede la Botorni
111 $tefan FActieru 1-7 33.90
113 Locu Panaitoaei 3-4 63.-
114 Locu Goliel 3-2 58.60
117 Locul Prepodobnei 1-4 27.-
119 Gheorghe Givilica 2-6 49 60
121 Neculai Botu 2-7 51.90
124 Tanase Sficariu 2-1 38 30
126 MAnAstirea Aron-Voda 2-4 40.60
128 MAnAstirea Probota 1-5 29.30
129 Solomon Crismariu 1-5 29 30
1301/2 MAnAstirea Frumoasa 1-5 29.30
131 CAminarul Dimitrie Filipescu 1-5 29.30
133 Avram Chetrariu 1-3 24 90
135 Catrina Silrculeasa 1-5 29.30
137 Sava Gevit 1-5 29.30
139 losip Lipscanu 1-5 29.30
141 loan Miclescu 3-1 56.30
144 Catrina lzbAsoaia 2-0 35.-
146 loan Talpes 1-7 33.90
148 Marcu Jidovu 2-2 -- Sede la Pascani.
149 Sardaru To ma 1-3 24 90
150 Marcu Jido vu 1-4 Sede la Pascani.
151 Andrei Gubernat 3-1 55.30
152 Iva nciu cerne 1-7 33.90
153 lvanciu Radu 2-3 42 90
154 Avram Talpalariu 4-3 78 90
156 Logof lordachi Catargiu 6-1 110 30

PARTEA DREAPTA :

2 A unor cAlugdri dela Secu 25-5 Vechil Corals. Costachi Staniati.

3 Gheorghie Singeorz. 11-4 207.-
5 A lecsa Balica 14-1 254 30
7 Stolnic loan Coroi 13-3 240.90
8 Gheorghie Coroi 12-5 227.30
10 a Bisericei Prepodoahnei 42-7 771.90
12 Consulatul Rusesc 34-6 553.60
14 Vornic lancu Ralet 22-2 400.60
15 Aga Costachi Ghica 45-3 815.90
17 Aga Costantin Neculce 25-5 461.30
18 Logof. Dimitrie Sturza 39-3 708 90
21 Iconornul Parfenie 3-7 De la Sf. Atanasie.
22 lordachl BlAnariul 1-5 29 30
23 Ivanciu Cerni neguttor 2-0 36.-
24 Vorn. lancu Ralet 1-5 29.30
25 MAnAstirea Dancu 2-0 36.--
25 Mihai Cojocariu 3-5 155.30
27 Costantin Palade 4-3 78.90
30 Alecsa Emanuil 3-1 56.30

www.dacoromanica.ro
 UL1TI DIN IA5I IN 1833 47

No. easel St.-P. Lel B.

31 Comis. Vasile Buzdugan 1-7 33.90

2-2
33
35
39
Solomon Canter pdov
Comis. Vasile Buzdugan
Logif Alecu dela Varna
7-0
2-1
126 -
40.60
Acum se afla pe pod (?).
41 HatmAneasa Profirita Scortasca 5-2 94 60
44 Logof. Costachi Conachi 4-3 78.90
47 Leiba frate Jul Mihel Daniil 3-3 60 90
48 M-er Berariu 3-4 58 60
50 Mihel Daniil 3-1 56 30
53 loan Hagi Lefter 2,1 38 30
54 Hersc u 5mi1 2-5 47.30
55 Freida vadana jidoavca 2-0 36.-
56 Gheorghe arma§ al doile , I- 6 31 60
57 Sava Gevit 1-1 20.30
58 Naha m Ba§A 3-5 65.30
61 Gavrh Neculau 4-5 83.30
1-7
64
65
68
Tot Buna jidoavca
Vatavul Vasile '
Mihail Cojocariul
3-5
.1-5
-
33 90
29.30
Dela Sf. Sava.

70 Leiba Telal 1-7 33 90

71 Ilinca Giviiichloae 2-6 49 60
72 Her§cu Marcu (vezi NO. 72 stiInga)
73 Lipo van Policarp 5-0 SO.-
75 Comis. loan TAutul 1-7 Ce se aflA In Tarigrad.
77 losif ficior lui Haham ba§A 1-4 27.-
78 Mihai Cojocarht 2-1 33.30
80 Manole Poporici 1-6 31 60
81 Raicu Dimitriu 1-5 29.30
82 Sandulachi Givilicl 1-6 31.60
83 Nita Cojocariu 1-4 27.-
85 Locul Panaitoaei 3-4 63.-
87 Hriste Agapi 2-6 49.60
krg SArd Vasile GhindA gift, 2-7 far load este a Sf. Spfridon.
91 Vornic. lancu Ralet 3-6 67.t 0
93 CAminar Sava Gevit 1 31.60
95 Vasile Agachi 1-6 31.60
97 Vornic lancu Ralet 2-7 51.90
99 Biserica Sf Aftanasie 2-0 36.-
100 Costachi ficior Ninului 1-6 31.60
102 D m trie sw Mthalachi Popovici 3-2 58 60
104 Sava Dimitritt 3-0 54.-
106 Gheorghie Condicarhil 3-2 58 60
109 Pah. Dimitrache Mirza 4-3 78.90
112 Casandra MartAsAfoa 4-2 76.60
115 Carnin Sava Gevit 2-4 45.-
116 Locu Goliei 1-6 31 60
118 loan sin NitA 1-7 33 90
120 Neculai Pendfche 1-7 33 90 .

122 Toado. Toma 2-0 36.-

123 Vasile Agache 1-5 29.30
125 Gheorghe Talpes 2-5 49.30
127 Costantin Antoniu 3-6 67.i-0
130 Catinca BAlsoae 2-3 42.90
132 Neculai Calistru 1-2 22.60
-134 loan Zmere 2-0 36.-
136 Biserica Curalarilor 1-5 29.30

www.dacoromanica.ro
48 N. A. BOGDAN

No. case( St. P. tel B.

138 Biserica TAlpalarilor 1-3 24.90

140 Locul Goliei 1-3 24.90
142 Grigore Mlhalu 1-5 29.30
143 Ilinca vAdana 2--1 38.30
145 Costachi Baca lu 1-3 24.90
147 Locul Gael 15-6 283.60
155 Dumltru Brasovanu 9-4 171.--

Ulita pintre Consulatu Rusesc pita in Oita Mare.

(AsMzt Strada Uairel).
PARTEA STANGA :

Vornicu lancu Ralet I 59-1 1064.30 1

5
1
Vist. Costachi Cantacuzin 7-0. 126. I

6 Banu Mihalache Pascu 38-4 693.

PARTEA DREAPTA :

2 Consulatul Rusesc 43-0 I 774.

3 Zisu Negutitoriu 13 3 240.90 i
4 Grigore Codreanu I 38- 2 I 688.60

Din Ulita Mare spre casele lui Petrachi Cazimir

(Astazi Strada Academiel).
PARTEA STANGA :
1 Petrea Bacalu 13-0 . 234.
2 Mihalachl PascanU (t in dreapta) 39-5 713.30
3 Enachi fratele Episc. Romanu. 30-3 $ede la Husl.
5 Locu lui Petrachi Cazimir 28-0 I --
PARTEA DREAPTA :

4 I Locu Volnescului I 28-6 I 481.20 I

Din Ulita Mare spre Aga tiertneziu, pthià WO mile Docanesei.

(AsMzi Strada Sautesca).
PARTEA STANGA :
1 Al ecu Pascanu 30-5 561 30
3 Spataru Costandin Burghele 35-4 639.
5 Costache Carp 4-3 78.90
6 Iconomu Neolal 23
40-4 729.
dela decaTterle.
8 Aga Ggheorghe Hermeziu
PARTEA DREAPTA :
2 Petrea Bacalu 35=-1 632.30
4 Alecu Bal§ , 43-4 ficior Cluntului Bals,
7 CAmlnar Coslachi Carp ' 25-4 459.
'9 Voruicu Minitrack' Beldiman 30-0 540. I

www.dacoromanica.ro
 ULITI DIN 1A$1 IN 1833 49

Din Ulita Mare pe Ulita Sf. Ilie, 'Atli in Ulita TArgului-de-sus.

(AsMzi Strada Alexandri).
PARTEA STANGA:
No. casei St. P. Lel B.

1 Visternicul Costacht Cantacuzin 42-0 756.

4 Grigore Cherestegiu 4-6 85.60
5 Gheorghe Cherestegiu 4-6 85.60
6 Pavel Rachierlu 2-6 49.60
7 Gherghel Cherestegiu 6-45 119.30
9 Costachi Ghica 48-4 218. vezi mita mai jos).
PARTEA DREAPTA:
2 I Logoiatul Dimitrie Sturza 1 30-5 551.30
3 St 'lie 1 29-2 526.60
8 Spatarul Vasile Alecsandri 25-6 , 463.60
10 1 Aga Costachi Neculce 23-0 I 218. (Aceia§1 sung cu C. Ghica)

Din Ulita Tirgului de sus, spre Visterniceasa Smarandita Bal§.

(Mae Strada Unlversita(ei vechi).
PARTEA STANGA:
3 Anica Catargiu 9-1 164.30
1 Gheorg,ohe Cherestegiu 7-5 137.30
3 Toader Tutuescu 7-0 126.
5 lordache Precopet 1-5 29 30
6 Avrarn Ghertner 3-1 56.30
7 Costachi lzmirliu 1-7 33.90
8 Lela vAdana jidoavc4 2-1 38.30
9 Grigore Botan 13-7 249.90

PARTEA DREAPTA!

2 I Elenuta Catargiu I 32-6 I 589.60

10 I Hriste CarAtas I 13-6 1 92.70

Din Ulita -de lângi pitAria mali. Sf. Teodor la vale, Oa In ulita
Tirgului-de-sus, lingA dughenile lul Gavrll Neculau.
(Astazi Strada Effitnesca).
PARTEA STANGA:
1 Andrei Gubernatu 2-0 36
3 Oance NegutlItorul 4-6 85.60
6 Sava Gevlt 3-0 54.
7 Alecu Bal§ Aga 6-A-2 112.60
9 Gavrll Neculau 14-4 256.60

PARTEA DREAPTA:
2 I Tij Andrei Gubernatu 64. I

4 I Ionia Borcill 1 3-0

3 ,15 1
67,60 I

4
www.dacoromanica.ro
50 N. A. BOGDAN

No. easel St. P. LeiB.

5 Tofana RAzmiritoaia I7-3 I 132.90
8 Gavril Neculau 6-2 112.60 Pe randul S-lui Spiridon
10 Marl uta Lambrino ` 11-0 198

Din Ulita TArgului-de-sus pani la vale spre Spiru §1 pima

in Ulita Goliel.
(AstelzI Strada Gh. Mdrzescu, partea dela deal).

PARTEA STANGA:
1 LogorAtul Costachi Conachi 17-0 306
3 Stavru Radovici 9-0 162.
5 Dimitrache Paväl 14-0 252.
7 Vornicul loan Paladi 35-4. 639
'8 Dumitru Brasovanu 9-6 175.60
10 CAminarul Sptru 36 1 656.30

PARTEA DREAPTA :
2 Hitmäneasa Prohirita Scortasca 17-0 306.
4 CApitan de militie Pericli 9-4 271.
6 Locul MItropoliei 22-2 400.60
9 Biserfca Sf. loan BotezAtorul 27-0 486.
11 Hatmanul RAducanu Roset 25-5 226.60

Din Ulita Goliel din coltu lui Lasca, achi Taipan, pinfre Boganeasa,
!Jana In Ulita Mare la dughenle lui Akxa 'Motu.
(Astele Strada Mdrzeseu, partea dela vale)
PARTEA STANGA :
1 Lascarachi TAlpan 16-2 I 292 60
4 BogdAneasa 42-4 I- 765.
5 tlatmanu Alecu Ghicti 40-4 729.--
7 Spiteru Torenborg 19-0 _ In colt lei Alccu Gkne la tlita
Mare.

PARTEA DREAPTAI:
2 1 Israll Croltoriu 5-6 I 103.60
3 Vorntcul tefan Catargiu altranut I 51-3 I 924.q0
6 I Alecsa Hiotu 60-4 ! 235.
Din Ulita Mare spre Golia prin Tarp Cucului §i pe lAnga Aghentie,
panA la Clmeaua Papafiloai.
(AsMzi Stradela Cuza-Vodei, Cueu, Elena-Doamna).
PARTEA STANGA :
2 I LogofAtul Dimitrie Sturza 47-4 I 355.
6 Hatmanul RAducanu Roset 63-5 1145.30
20 CAminarul Spiru 52-0 - 936.

www.dacoromanica.ro
 ULITI DIN IASI IN 1833 51

No. St. P. Lei-B.

22 Soltana Pameasa 10-0 180.-
24 Contu (Consulatul) frantuzesc 18-2 328.60
25 Aga MihAlache 47-4 744.90
31 Paharnicul Enachi Adam 34-3 628.90
34 Mänästirea Ooliei 43-0 774.-
37 Alecu Condicariul saegiilor.
Dimitrie Carastati arnanet la
CAminarul Spiru (sters ca
mAnAstirei Go Hi; nu s'a pu- Pentru acest loc sä se
tut Oa stApiinul locului.) 14-6 faca cercetare.
38 Nastasiu Hristofor 10-2 184.60
39 Visternicul MihAfachi Sturza 27-5 476.30 Se stipaneste de Israil
Leibenzon
chg
41 lancu ginerele lui Haham 5-0 90 - "ord>
42 life BorcilA 4-7 87.90 'a"A
43 Mosul pravalas 5-6 103.50
44 MAnAstirea Aron -VodA 1-5 E35.

46 Aga Gheorghi Negruti 25-5 461.30 1

49 a Mitropolki 2-0 36.0 Tdt Targu Cucului.

50 Iconoinu Partenie 1-6 of Sf. Atanasie,
51 MihditA sin Irimia Cotoc 2-1 38,30
) spre Aghentie.
52 Dirnitrie Potcapceriu 6-7 123.90
54 Banu Chirica 12-2 220.60
55 Spataru Enachi Negruti 22-1 398,30 I.
6.1 Anastasia Petrino 10-0 180,-
62 Aristide Anghelichi VutcArita 17-2 310.60
64 Costantin Gribenciu 15-2 274.60
66 Paharnicul Vasile Caramfil 6-5 119.30
67
SO
71
Aghentia AustriceascA
Pa harnicul Nastasachi Gribenciu
Dirnitrie Cosinciu
23-4
21-0
7-0
-
423.-
126.-
Cu hezmin de la St. Spiridon

PARTEA DIN DREAPTA

1 Alecu Pascanu Cantacuzin 24-2 Zestre Doctorului Zota
3 Costachi Dobrovici 4-7 87.90
4 Domnita Rah) 23-7 420.90
5 Petrachi Sturza 33-4 Ce au raposat
7 Die Lazarovici 3-2 58.60
8 Haim Zarafu 1-7 33.90
9 Baines Croitoriu 1-6 31.60
10 Moscu Croitorlu 2-0 36.-
11 rnil Stoleriu 2-.0 36.-
12 Pincu Steclariu 1-6 31.-60
13 llie Stoleriu 1-0 18.-
14 Pascal Rachieriu 3-6 67.60
15 Leiba Rachieritt 1-5 29.30
16 Lupu Coltatu 1-5 29.30
17 Vasile BArbieriu 1-4 27.-
18 lancu Rachieriu 2-0 36.-
19 Israil Croitoriu 3-0 54.-
21 Lascarachi TAlpan 54-6 985.60
23 lordachi Cazimir 37-2 670.60
26 Manole Berarin 5-5 101.30
27 Petrachi Cojocariu 5-3 96.90
28 Neculai Cilibiu 5-4
Maria Slic Arita soacra lui
Petrachi Cojocariu
29 1 Mihel Factor 4-1 74,30

www.dacoromanica.ro
 14. A. BOODAN

No. easel St. P. Lel B.

30 ManAstirea Go lia 17-4 294.-

32 Elenco MAnoatA 14-0 252.-
33 Paharnicu Enachi Adam 27-7 501.90
35 Paharnicu Costachi Jan 17-0 285.-
36 Caminariu Spiru 64-6 1165.60
40 Aga Gheorghe Negruti 33-1-0 594.-
45
47
Avram Carsmariu §Adi
Caminariu Spirtt
1-5
10-0
-
180,-
(Targu Cucalui) ins& propri-
tarul ese lordache Gane

48 Votnicu Dracachi Roset 25-3 456.90 tot Targu Cucului

53 a Mitropoliei 15-5 281.30 Spre Aghentie
8-0
56
57
58
Rucsanda Dobri
Parintele Stefan
Catrina Vadana
1-6
2-0
-36 -
124.-
de la Sf. Vaslle din 1atara0
59 Neculai Gheorghiu 3-0 54
60 Aga Mihalachi 19-3 348,90
63 Hagi Mar 17-6 319.60
65 Sardaru lordachi Sendre 24-4 441.-
68 Comisu Adamachi 18-2 328,60
70 lorgu PlastarA 24-2 436.60
72 Ckminar Stavru Radovici 3-0 256.70

Din Targu-Cucului pe Podu Vechiu, pAnA in Ulita Mare, 13ngd

Spiterila lui Locman.
(Astdzi Strada Costaehi Negri).
PAR TEA STANGA
1 Dracachi Roset Vornic 12-0 216.-
3 Sf. Pantelimon 2-0 36.--
4 ManAstirea Neamtului 6-5 119.30
6 Neculai GAlatan 3-0 54.-
7 Moise telal de rachiu 5-5 101,30
8 Hagi Baidasar 5-6 103.60
10 Biserica BArboi 16-3 294,90
12 Caminariu Alexandru Beceriu 3-2 58 60
14 Biserica Armeneasca 63-4
24 Ovanes Cobzar:n 9-3 168,90
26 Biserica Armeneascg 7-1 128.80
28 Hie Botezatu 29-5 533.90
34 Dumitrachi Bran 2-4 45
35 a Bisericei Barboiului 2-6 49.60
36 Costachi Volnescu 6-2 112.60
37 Hagf Chircor Bifittcliu 5-4 99
38 Hristea Anu 5111u 15-4 279.-
40 MAnastirea Sf. Sava 3-2 58.60
41 Costantin Antonbt 9-4 171.-
43 Andreiu Blanariu 5-7 105.90
45 Dimitrachi Bran 1-4 27.-
46 Biserica Talpalar 4-5 83.30
47 DimitracW shi Nitt1 2-0 36.-
49 NastasiA Cazlaru 5-1 92.30
51 Pomer 3-5 155.30

www.dacoromanica.ro
 ULITI DIN IASI IN 1833 53

No. casei St. P. Lei B.

--,4 ,
53 Carninaru Grigore Popovici 12-6 229.60
59 Gheorghe Tom§a 3-7 72.90
61 llinca Beroaia 1-4 27.-
2-2
62
63
67
Basana Vadana jidovca
Arhimandritu Erinarh
Hagi Ganclu
20-5
11-0
-
,40.60
198.-
La MAnast. Copia.
70 Biserica Alba 3-5 65.30
72 Grigora§ Avrami u 9-0 162.-
76 Sf. loan de la Beilic 19-2 316.60

PARTEA DREAPTA

2 Carnfnariu Spiru 14-0 252 -

5 Gara bet Hagi Tatos 20-0 360.-
9 Sandu Armanu 8-2 148.60
11 Visternic lordachi Roznovanu 9-1 164:30
13 Bogdan Caraca 9-3 168.90
15 Ghimi§ Caraca§ 8-3 150.90
16 A prian Clad ru 8-3 150.90
17
18
10
Hagi Tutungiu
Mortcu Her
Matei Impu§catu
6-3
6-8
1-6
114.90

31.60
- ot Targu-Frumos,
20 Ariton Avac 1-7 33 90
21 Matei Impuscatu 9-3 168.90
22 Nastasiica Vaduva 8-1 146 30
23 Lativ Garabet 11-4 207 -
25 Hag: ,Badasar 9-2 166.60
27 Grigore Gaina 1-7 33.90
29 Asfadur Hudic 2-1 38 30
30 Banu Mill. Pascu 4-4 81 -
31 Lascarachi Bogdan 15-3 276.90
32 Manastirea Barboi 5-5 101.30
33 Sf. Sava 34-2 616.60
39 Maria Vadana armanca 6-7 123.90
42 lordachi Alcaz 6-7 123.90
44 Negustoriul Margarint 12-2 Traitor la Viena.
48 Zoita Stanciu Vadana 4-5 83.30
50 Vornic de poarta VasilePAdure 3-1 56 60
52 'Gheorghe Lungu 6-7 123.90
54 Manastirea Neamtului 2-1 38.30
55 Costachi Cujba 1-5 29.30
56 Paharnicu Ion Clornei 2-7 51.90
57 Mânastirea Neamtului 3-4 63
58 Sf. loan de la Beilic 5-6 103.60
60 Sava Gevit 9-7 177.90
64 Tanasä Tufecciu 2-5 47 30
65 Vornic Ion Paladi 8-0 144 -
66 Locu Negeloaei % 12- 3 222.90
1
68 Sardariu Manolachi Salcianu 2-4 45 -
69 Moisel Slicariu 3-2 58.60
71 Gheorghe Stroescu 2-1 38.30
73 Pomir 4-4 51 -
74 Iordache Alhaz 1-7 33.90
75 Hagi Ivanciu. 11-2 202.60
77 Spiteriu Locman 10-0 180 -

www.dacoromanica.ro
54 N. A. BOGDAN

Ulita dela cl§meaua Papafiloael prin Sf. Vineri, Oa in Ulita Mare.

(Astazi Strada Anastase-Panu).
PARTEA STANGA :
No. easel St. P. LeiB.
1 Stavru Radovici 16-5 299.30
4 Afenduloae 43-2 778.60
8 Paharniceasa Nastasia lstrati 23-0 414 --
11 Panaitachl Pami 21-5 389.30
13 Petcu Chitariu 13-0 234
16 Garabet Armanu 9-0 162
20 David Ca5cava1agiu 7-0 126
21 lone! Galan() 26-0 360
24 Nahman Boto§äneanu 8-1 146.30
26 Mihel Dania 7-1 428.30
28 losip Zarafu 2-2 442010
30 - Nahman Zarafu 2-3 42 90
31 Bogos Mindirigiu 16-2 292.60
35 Hagi Ratcu 6-7 123.90
38 Costea Grecu 22-6 Sede la Pogor
40 Mânastirea Pr umoasa 8-3 150.90
41 Dimce Hagi Mihail 3-5 65.30
42 Lipa Taler 11-5 209.30
43 Stoian Tutungiu 1-7 33.90
45 Petre Dimitriu 3-0 54
46 Froirn Galltanu 2-0 56
47 Avram Marcovici 2-0 35
49 Kiva Lipscanu 9-0 36 --
51 Sam§e Rachieriu 2-3 4 1

Z.,
0
C., Cd
0
54 Lupu Zarafu 2-1 38.30 .03 ci)0 4.
crj
.""
cf2

55 Aizec Rachieriu 2-0 36 -- izica

tti
57 1tic BarbArop 2-0 36 §
58 Casandra Ispäsodea 2-0 36 -al, 7,,
60 Zisu Dimitriu 2-0 36 0 T,
.4
t,
ct
61 Elenco Alhaz a lui Dimitritä 11-5 209.30
62 Dimitrachi ginere lui Dobrovici 3-4 63
63 loan Ghenovici 5-7 105.90
64 Dimitrache ginere3e lui Dobrovici 3-2 58 60
65 Sf. Nicolai 42-2 760.60
73 Anghel Rachieriu 3-6 67.60
75 Paharnicul Teodor Botan 7-1 128.30
77 Sf Spiridon (Costa chi Pandeli)I 2-5 I 29.40

PARTEA DREAPTA
2 lorgu Plastara 13-3 240.90
3 Sardareasa Ecaterina Neculau 10 0 180. Ghinghine
5 Comisul Toma Bantä§ 14-7 267.90
6 Anica Gustoae 11-7 213.90
7 Sárdaru Costantin Drosu 10-6 Sede la Târgu-Frumo
9 Ovanes Cramlau 12-6 229.60
10 Lohan Armanu 21-5 389.30
12 Afenduloaea 11-6 211.60
14 ManAstirea Galata 4-0 cu bezmän lui Moise Croitoru
15 Zugravu Balornir 6-6 121 60

www.dacoromanica.ro
 (MITI DIN IA$I IN 1833 55

Nu. easel St. P. Lei B.

17 Leizer lancu Haham 5-1 tl

18 Froim Olariu 2-5 a Matiastirci Barnovachl
19 Reiza Vadana jidoavca 9-0 11

22 Lupu Aronovici 10-0 180.-

20 Zisu Negutitoriu 12,1 218.30 undo cste acuni agla
25 Märgärit Papa Neculau 7-7 141.90
27 Hata lamb loan 4-6 85.60
29 Manastirea Sf. Sava 4-1 74.30
32 Sardaru Grigore Matoian 7-7 141.90
33 lordachi Alhaz 5-7 105.90
34 Costandin Antonin 2-4 45.,
36 A vramica 4-7 87.90
37 Costandin Antonin 5-5 101.30
39 Biserica Sf. Vineri 42-6 Manastirea Frumoasa
44 Anica Gustoaea 6-7 123.90
48 Moisei Leibovici 2-0 36.-
50 Danilä Precopetu 2-0 36.-
52 Solomon Rachierin 1-7 33,90
53 lancu Anghelichi Ban 3-3 60 90 Locul inanAstirei frumoasa
56 Henea vadana jidovca 4-2 ) 76.60 in bezinan dat la niete
59 Elenco lui Dimitrita Alhaz 36-2 ) 652.60 negustori
66 Hagi Anton Cavac 5-2 94.60
67 Mihalachi Idieriu 12-4 225.-
68 Grigore Luca 4-2 76.60
69 Constantin Burghelea 4-1 74.30
70 Leiba Teialu 3-6 67.60
71 lonita placintariu 3-3 60 90
72 Spataru Enacachi 4-0 Frate Episcopulni Romanului
74 Costachi Burghelea 6-2 112.60
76 Sf. Spiridon (MagArdici arman)1 5-6 103.60

Ulita Targului-de-gios, ce se incepe din pAscarie de lingi dughenile

Alcazoaiel, pana la Beilic in capu Utile!.
(Astdzi Stradele C. A. Rosetti L Ghica-Vodd)

PARTEA STANGA

1 Elenco Alcazoae 10-0 180 -

4 Strul Barbä rose 4-2 76 60
5 Enachi Poliz 10-4 189 -
6 Dimitritä Bacalu 16-7 303.90
11 Vornicu Stefan Catargiu Una' ru 2-1 38.30
12 Zisu Negutitoriu 4-5 83,30 a-Sf. Spiridon
13 Vadana Ester 1-6 31.60
15 Ene Barba rose 1-6 31.60
16 Costin Carp 3-1 56.30
17 Leiba Aslan jidov 7-1 128 30
20 Tofana Hristoaia 1-5 29.30
21 Moise Fooineanu 6-0 108 -
23 Leiba Spiteriu 4-2 76.60
25 Banu lancu Anghelichi 2-2 40.60
27 Leiba Asian 2-1 38.30
28 Leib Tail 3-4 63.-

www.dacoromanica.ro
56 N. A. BOGDAN

No. easel St. P. Lei B.

30 Meier Canter 3-7 105.90

22 Leiba Diaman4 8-5 155,30
33
35
38
Costea Montu
loan TAutu
Leib Carnioi,
12-4
4-6
9-6
-
225.-
175.60
ce au murit la Tarigrad
41 Zisu Negutitoriu 4-3 78 90
43 Mihel Daniil 8-3 150.90
46 Lelba Asian ovreitt 3-2 58 60
47 Pascal Botosineaun 3-0 54.-
50 Herscu FeigAlls 1-5 29 30
52 MAnAstirea BArnova 1-4 27.-
53 MAnAstirea Neamtului 1-6 31.60
54 Sava Gevit 5-0 90.-
57 Gheorghe Gheorghiu 2-0 36.-
58 HrIstache Lipscanu 13-6 247.60
62 Lupu Steclariu 2-1 38 30 Date cu bezmAn de la
64 Idel Chehel 4-1 74.30 M-rea BA rnovschi
65 Diacon ficior Olaritei 4-5 83.30
67 Hristodor Adamachi 11-6 211.60
70 lancu Telalu 2-6 49.60
72 MAnAstirea BArnovschi 5-4 99.-
75 lancAl Cahal 2-5 47.30
3-0
76
77
79
lancu Rachieriu
MoisA jidov
EnutA Baca lu
3-4
5-4
-99-
54,-
'
sede la Bohotin
81 MAnAstirea BArnovschi 4-5 53 30
82 Israll Vutcariu 2-6 49.60
84 Solomon Cotariu 1-7 33 90
85 Leizer Staroste 1-3 24 90
86 Aron Cioara 3-1 56.30
87 David Croitoru 3-5 65.30
88 Eliea jidoavtA 1-3 24.90
89 Mosco Croitoriu 1-4 27.-
91 Itic Croltoriu 1-4 27.-
92 Matus Croitoriu 2-1 38.60
93 Herscu Coitoriu 2-0 36 -
94 Rivca jidoavcA 1-4 27.-
95 Bureh Dascalu 1-5 29.30
2-3
96
97
99
Manastirea BArnovschi
loan TAutu
Aga Manolachi Radu
, 16-9
28-0
-
42.90

468.--
e au murit la Tarigrad
100 Stan Dragnea 11-3 204.90
102 Costache Neculau 2-1 38 30
103 Andrei Tivichel 6-4 117.-
104 Costache Gevit 11-4 207.-
107 lonitA Malcoce 7-2 130.60
log Avram Argintariu 2-6 49 60
110 Vasile GAluscA 4-3 78.90
112 lane Grecu 8-0 144.=
115 Comisul Sparta li 5-0 90.-
PARTEA DREAPTA

2 Costachi Dobrovici 9-2 166.60

3 Bisericei Sf. Necuiai cel mare 32-4 585.-
7 Ghenita Spiterita 2-6 49.60
8 Marcu Tutner 2-5 47,30

www.dacoromanica.ro
 ULITI bIN IASI IN 1833 51

No. easel St. P. Lei B.

9 Simon Feltnan 2-4 45.--

10 Zisu Negutltoriu I 0-4 189.-
14 Sava Gevit 6-5 114.30
18 Ovanes Caraolan 3-4 63,-
19 Biserica Sf. Dimitrie 4-3 78.90
22 Stolniceasa Zorta GAlusceasa 6-0 108.-
24 Hascal Negutitoriu 5-7 105.90
26 Nahman BotOsineanu 5-0 90.-
29 Vadana Ita Focseneanca 3-7 69.90
31 - Solomon Herman 18-7 389.90
34 Paharnicul Vasile Popa 5-2 94.60
36 - Leiba Grosu 2-1 38,30
37 Bureh Livenbautu 4-2 76.60
39 Nepotul Jul Mihel Daniil 4-0 72,-
40 Garabet Grigorovicl 5-7 105.90
42 Bercu Limbou 5-4 99.-
44 Salmon Falticeneanu 3-4 63.-
45 Mindel Carniol 4-7 87.90
48 Leiba Asian ovrei 2-1 38.30
49 LIpa Taller 2-0 36.-
51 Pascal Botosineanu 4-6 85.60
3-0 54.-
55
56
59
Biserica Sf. Hie
loan TAutu
SolomonicA Ursu jidov
5-3
3-5
-65.30
Ce au murit la Tarigrad
60 Carninaru Spiru 2-6 49.60 Date cu bezrnAn de la
61 MArgarint cre la Viena 5-6 103.69 M-rea Bdrnovschi
63 lancu Feigald 9-2 166.60
66 Rafail Leibovici 6-6 121.60
68 lordachi Donici 5-3 60.90
69 loan FacIleriu 2-6 49.60
71 Locman Botosineanu 3-7 69.90
73 lonicd Bldnariu 1-6 31 60
. 74 Tanasd Barghieriu 6-6 121,60
75 Vasilachi Dobre 7-0 126.-
80 lordachi Bostan 6-5 129 30
83 Sava Gevit 14-1 254.30
90 Hagi Manciuc 17-2 310 60
98 Locu Mdndstirei Sf. loan 49-4 de la Beilic ce este sl
Meidanu ora§ului
101 Vasile Gheorghiu 12-5 227.30
105 Loghin Precupetu 6-0 108.-
106 Dimitrachi SprinceanA 4-1 74.30
1Q8 Loc a sf. loan de la Bei lic 9-5 173.30
111 Strul Olariu jidov 6-1 110.30
113 Ruhlea Vadana 4-3 I 78.90
114 Grigore Luca 4-0 72.-

Din Ulita TArgului-de-gios acea spre Cizmirie I trece peste Ulita

Sf. Vineri.
(Astdzi parte numai din Strada Ciznariel spre Strada Costachi-Negri).
PARTEA STANGA
I Gheorghe Gheorghiu I 1-5 29.30 I

3 I Popa Sandu dela Biseriea Talpalar I 3-2 I

58.60 I

www.dacoromanica.ro
58 N. A. BOGDAN

No easel St. P. Let B.

5 I Loc sterp I 25-7 I - I

(Acest loc este a 5 stApAni, adicA a unei cucoane, - a until boer, - a Mi-
tropoliei,- a Doftor Evstafie si a MAnAstirei DobrovAtului),
11 I Comisul Adamachi 1 2--46 45.- I
I

12 I AnastasA Panu I 2-6 49.60 I

PARTEA DREAPTA

2 Hristea Lispcanu 4-1 74.30 NB (1).

4 Gheorghe Gheorghiu 1-5 29.30
6 Bercu Herscovici 2-0 36,-
7 Manastirea BArnovschl 7-4 135.-
8 Marcu CAsapu 2-7 51.90
9 1del Giuvaergiu 11-7 213.90
10 Paharnicul Vast le Popa 3=2 58.60
13 Gumisa Caracas 3-0 54.-
Oita Cizmiriei pe thngA Haralamp, pita In Ulita Podului-Vechlu.
(Astdzi Strada Cizindriel, din coital stradel Rosett si de la pia(a Hale
prin strada Capela Armeand, pdnd in strada Costacti-Negri)
PARTEA STANGA

1 Lupu Aronovici 1-7 33 90 Ng (2).

3 Nigel -- 5-3 96.90
6 Anita VAdana 4-2 76.60
8 Hriste Mironovici 1-7 33.90
9 Ovanes Cizmariu 3-6 67.60
11 Grigore Munteanu 2-2 40.60
12 Stefan Potcapceriu 2-1 38.30
14 Capitan Sava 3-0 54.-
16 PArintele Andrei 2-3 42.- ot si. loan de la Beilic.
18 Alecu Scortescu ( 4-0 72.-
20 lonitA Hodorogea 11-5 209.30
26 Zoita Oniceasa 6-6 121.60
27 Biserica ArmeneascA 45-5 821.30

PARTEA DREAPTA

2 Reza vAdana lui Avrain 4-2 76.60

4 Reza vAdana lui Froim 2-2 40.60
5 Gheorghe GivilicA abager 1-6 31.60
7 Alevndru Mihail cizmar 6-6 121 60
10 Vasile Cizmariu 4-5 83.30
13 Maria 01 Arita 1-7 33 90
15 Tot CApitan Sava 4-2 76.60
17 Ivan SArbu 2-5 47.30
19 Gheorghe Cizmatiu 2-4 45.-
21 CApitan Sava 2-4 40.60
22 Vasile Obreja 3-2 58.60
23 CApitan Costea 3-0 54.-
24 Biserica ArmentascA 2-5 47.30
25 Moisei Rozenberg 10-0 180.-
28 Haralamb Io 411 21-0 378.-
29 Pruncul Armanu 10- 0 180.- Sede la Suceava in Bu-
30 Biserica ArmeneascA 11-0 198.- covina.

www.dacoromanica.ro
 ULM DIN IASI IN 1fk33 59

Mita pe Fined Biserica ArmeneascA, din ulita Podului-Vechiu

pand in thita Go lief, in poarta gheneralä.
(Astazi Strada Artneana).
PARTEA STANGA
No. easel St.P. Lel B.

1 LAscArache Bogdan 13-3 240.90 NB (3)'

3 Biserica ArmeneascA 34-5 623.30
7 Roposat MAgArdici Tutungiu 5-0 92.30
9 Cgminarul Gheleme 18-1 326.30
)3 Spatarul Vasile Alexandri 15-1 272.30
15 Ovanes Popovici 5- 6 103.60
17 Stornicul Grigore Portarbasa 15-0 270.
18 Loc a Manastirei Go Bel 3-4 63.
PARTEA DREAPTA :
2 Banu Mihail Pascu 15-2 274.6o
4 Hagi BAdAsar 7-3 I28.90
5 Avac Caracas 10-7 186.90
6 Bisei ica ArmeneascA 18-6 347.6o
8 Ariton Avac 7-7- 141.90
10 MArgArit Teodoru 3-7 69.90
11 Soltana Doftoroaia 4o 72.
12 Anastaste Curcan 5-0 90.
14 Hie Popovici 15o 27o.
16 Elenco Mano 22-6 4o9,6d

Din Ulita Mare pe lingA Vistierul Mihalache Sturza,

paid In poarta Paharnicului Enuta.
(Astdzt Strada Lpzonschi)
PARTEA STANGA :

1 Ghimis Cramlau I 40-6 I 733,60 I

5 Vlsternicul Mihalache Sturza I

7 Paharnicul Enuta I 4-0 I 72.,

PARTEA DREAPTA :

2 LogofAtul Dimitrie Sfurza 8-1 146 30

3 Costantin Cuza 24-2 436.60
4 Locul lui Lozonschie 23-5 425 30
6 Sf. Gheorghle de la Lozonschi 30-4 549.
8 tij Paharnicul Enuja 4-0 72.
Din poarta Vornicuiui Dracachi Roset Oa in Ulita Mare,
(Asteizi Strada Langa).
PARTEA ,STANGA

Gheorghe Ciubotariu 1 5-0 90. NB (4)

Fratele iui Petre Griclinarfu
31 I
GrAdinariu Grimat 12-5 I 227.30
ce au fost la Mitropolfe.
1

www.dacoromanica.ro
60 N. A. BOGDAN
No case! St. P. Lei B.

5 I Leiba David 25-4 459.

7 I a Mitropollei 1 15,-0 I 270. I

PARTEA DREAPTA

2 Vornicul Dracachi Roset I, 5-2 94.60

4 Hanu Ungtgesc I 16-5 299.30
6 lorgu Ghica Schiopu 1 25-0 450.

Ulitele cu NB. numarul (1)r-(2), (3) §i (4), nu sant cuprinse in GOntract 5i

fiind cä s'au masurat, ramane Ia socotinta ocarrnuirei.
s) Gheorghie Filipescu

Corpusa Inginerova putei soo4tenie Capitana Singurovd.

Corpul Inginerilor drumurilor publice, Cdpitan Singurcro
Impreunä fiind i en gios iscalitul la masurarea ace0ii ulite adeveresc.
s) Andrieos Vizantios (cu litere grece00.
Mai 15-1833
E§11.

Controland sumele atat ai stantinilor cM i at leilor i banilor, am constatat ca

adanarile din coloanele respecthe prezinta greseli de calcul; apoi nu toti sant stan-
jenii preteluiti pentru paveluire; aa ea aclunand din nou toate cifrele nt-au esit 6138
stanjini §i 5 palme, tar lei numai 99258 bani 90.
0 verificare a lungimei strazilor data in stinlini cu lunghuile de astazi, ar fi
interesant sa se faca, pentru a fixa natura vechilor proprietati de case §i locuri si
a se explica apoi imbucatirea acestor locuri prin cladirile actuate. Pastrarn de o
camdata aceste date pentru alte tabele ulterioare, cu care worn avea prilj sa le
comparam publicandu-le mai tarziu.
P. S. Pe ultima fila gasim aceste note:
Ullta mare : Locurile Stantului Spiridon, partea stAngi
2 stn 3 palme Caraolan cu o dugheana.
2 2 lancu Dimitriu tir
2 , 1 Caraolan tij.
2 c 4 Magfirdicl armanu tij,
4 , 2 , .U11ta spre Si. Vineri.
5 Costache Pandele cu douri dugheni.
-1=-4-7- total.
Ce legatura vor 11 avand aceste note, cu textul di intregul caiet, nu se vede
de nicaeri.

sZlott,9-6e4t

www.dacoromanica.ro
 Strämosii Pincipesei noastre umtenitoare
-11111112--

Studiul, care urmeaza, nu intra in aparentä in cadrul acestei publicatiuni, me-

nita in primul rand marturiilor cu privire la trecutul 1aiIor Dad nu are el insa
legatura cu trecutul acestui oras, el intereseaza eu atat mai mult prezentul vii- 1

torul lui, cari si ei vor apartinea odata trecutului, iar buletinul nostru nu e tin
copil al zilei, ci al veacului sau veacurilor, caci hinga-i viata cartilori El intere-
seaza. poate* mai mutt Iasii, decat alte orase ale tarii, caci zidurile lui au ada-
postit dinastia noastra in cea mai mare criza a trecutului el, criza politica si intima,
cu atat mai dureroasä pentru toti patriotii taril, cu cat era mai nemeritata. Tot din
Iasi insa, unde batea pulsul Romanismului intreg, a pornit dupa victoria morala,
castigata de dinastia noastra prin nezdruncinata ei incredere in viitdrui neamului
nostru si victoria finald, brat la brat cu aliatiii nostri credinciosi, care a marit odata
cu hotarele tarii si prestigiul binemeritat al coroanei. Partasi la durerile dinastiei
noastre i ce uneste mai mult sufletele decat suferinta comuna e firesc sä
!Liam parte la bucuriile ei, atat de drämuite de Dumnezeu tocmai capetelor incoro-
'nate. Bucuriile acestea, atat de rare, stint cele cloud casatoril recente din casa
regald
Cea dintai, a principesei Elisabeta cu mostenitorul Greciei ne bucura pentru
Ea si viata privata a dinastiei noastre, dar bucuria noastra e amestecata cu regre-
tele despartirei ; cea de adoua Insa, a Principeltii nostru mostenitor cu principesa
*Elena de Grecia, nu numai ca ne bucura, dar capata importanta unui mare eveniment
national, cad tanara domna din frumoasa Elada este acum principesa noastrli
nmqtenitoare cu rosturi adYnci in viata statului si natiunii noastre. Fruntea Ei va
fi impodobtid odata de coroana, purtatd cu stralucire de cele doua genii bune ale
neamului nostru, reginele Elisabeta si Maria. Ea va fi sprijinul sotului sl manga-
ierea norodului, Ear dna va voi Dumnezeu, mama, bunica si stramoasa regilor
nostri, din neam in neam.
Privind-O de pe acum ca Wand parte din marea noastra familie nationala,
de care si-a legat soarta pentru totdeauna, cuprindem cu simpatiile noastre si au-
gusta Ei familie cu ilustrii, Ei stramosi, a carora origine i rost Istoric I vom là-
muri in studiul de fata. Sarcina noastra nu-i tocmai usoara, materialut bib1iograf06
de specialitate genealogica, care ni sta la dispozitie, filnd mai mult cleat insuficient
si nici vorbd nu poate sit fie de utilizarea unor izvoare "de Intaia mana ea operelv
genealogice ale secolului al XvI-lea, earl Cele dintai s'au Ocupat de originea aces-
tui, atat U insemnaf si interesant neam domnitor. Mai mult intamplarea ta pose-
dem uncle carti din secolul al .XVIII-lea, face, ca putem sä dam cititorilor cel putin

www.dacoromanica.ro
62 SEVER ZOTTA

o orientare in bibliografia cu privire la chestiunea originei neamului. Ne vom mut-

tami deci deocamdatä cu introducerea cetitorilor putinilor cart se intereseaza la
nol pentru studii genealogice in chestiunea ce o vom expune ; se vor cu-
lege multe informatiuni despre oameni putin sau de loc cunoscuti in Wile noaslre
si cari sunt interesanti prin viata lor sau prin operele, ce au ramas de pe urma
lor. Raportul lor cu neamul principesei noastre mostenitoare ii mareste interesul,
pe care contam tot atat, cat pe indulgenta cetitorilor.
I. Originea dinastiei Greciel
Dinastia Greciet apartine celtu mai numeros si ramificat neam domnitor al
Europe!, cunoscut supt numele .casa de Oldenburg.. Inca in 41708, relèva genealo-
gul Hilbner, . a trebuit sa Intrebuinteze 15 tabele pentru arborele genealogic al
acestui neam din cauza ramificarii lui extraordinare 1), socotind numarul membrilor
lui atunci in viata ia 47, dintre cari 24 barbati 2). Putem deci sa ne inchipuim des-
voltarea neamului in ultimii 200 de ani. Chiar Germanii, familiarizati cu genealo-
gine caselor domnitoare de origina germana, se orienteaza cu greu in casa de Ol-
denburg, precum reiese din imprejurarea ca Kekule von Stradointz, unul dintre ge-
nealogii lor de autoritate, s'a vazut nevoit sa expiice intfun ziar ramificarea ei,
cu prilejul renuntarii imparatului Neculai II la locul lui in ordinea de succesiune a
marelui ducat Oldenburg 3)
In Almanahul de Gotha neamul acesta, imperial, regal, mare-ducal si ducal in
diferitele sale ramuri, ocupa 5 capitole supt titlurile Rusia", Danemarca", Grecia",
Norvegia", Oldenburg" si Maison de Holsiein") in total 15 pagini Dupl el vine
abia marea casa a Saxoniel (Saxonia", Marea-Britanie" si Bulgaria") cu .12 pagini
si aproape tot atat dg marea casa a Burbonilor (cu Spaniaw) cu 11 pagini. Neamul
de Oldenburg este decl cet mai numeros $1 cel mai rdspdndit neam domnitor al Europel.
Originea lui a facutca si 1 a noi cea a Bassarabiloroblectul unor nume-
roase si uneori chiar pasionate discutiuni genealogice cu privire la antecesorii pri-
mului de Oldenburg sau Aldenburg istoriceste confirmat, ai contelui Egilmar
(1088, 1108)7 Rarele mariurii istorice .din acea vreme, lasau genealogilor secoleior
trecute destul loc ca sa formeze poate in jurul unui sAmbure de adevar dinteo
traditie familiara, o ipoteza inzestrata cu retnarcabile mijloace de eruditie, dar ne-
Valid plept unei critici genealOgice serioase. Desi ipoteza aceasta este parasita de
genealogia moderna, o credem totusi prea interesantaglmai cu searna prin Impreju-
raffle combaterei ei, cari arunca o vie lumina asupra manifestarii gan-
durilor in epoca absolutista, !neat ô vom lamuri, rezumand expunerea ei de catre
Jacob Andreas Cruslus 5) In Return germanicarurn tres selecti scriptores, capitol u I
Wittihindurf p. 102 6).
1) 1. HUbner Rector al Gimn. din Merseburg. Kurtze Fragen aus der Genea-
logie" co. 590.
2) . Ibid. p. 617.
3) 'Ausgevahlte Aufsatze a. d. Gebiete des Staatsrechis und der Genealogie,
1907, Extras din Kreuz-Zeitung 1904.
4) (tle la maison d'Oldenbourg)" titlu care nu este corect din punct de ye-
dere genealogic, casa din casa nu se poate, ci linie, bransa, ramura a unei case.
5) Dr, jut. si teolog, in Hanovra, n 1636+1680, Stapanea la 12 ani latina si
greaca si incepu t publice la 14 ani ; publica I. a. si de jure predrias Magnatum
Europae. Era si consilier al elec.torului de Brandenburg (18cher, Allg. Gelehrten-
lexicon, Lips* 1750).
6) Editia din Francfurt pe Main, 1707, a istoricului si pastor primar in Groe-

www.dacoromanica.ro
 STRAMOSil PRINC1PESEI NOASTRE MOSTENITOARE 63

1. Legenda originei widukinde (wittekinde)

Dupa ce enumera 6 neamuri, cart se trag din Widukind, intre cari i capettnti 1),
se ocupa cu parerile, emise de diferiti autori cu privire la aceiai origine a nea-
mului de Oldenburg, incepAnd cu Albert Kranz (Clancius) 2). Acesta confunda insa
pe intAiul socru al regelui Germaniei Enric I, Elvin conte de Merseburg (aici Ert-
vinus conte de Aldenborg), tatal Hatheburgii 3), cu al doilea, contele Theoderich, din
neamul lui Widukind, (aid numit conte de Ringelheim) tatal reginei Matilda. Se men-
tioneaz i un manuscris citat de I. lust. Winkelmann 4), in care Matilda e numita
fiica lui Dietrich [---= Theode'rich] conte de Oldenborgh. Crusius mai aduce in spri-
jinul originei widukinde Oreille autorilor Chltraeus 9, Hieronimus Henninges a),
Elias Reussner (Reussnerus) 7), Reiner Reineck (Reineccius) 8), Hermann (Hammel-
mann?) §i Albinus 70), desi recunoaste ca unii In quibusdam circumstantiis varlare".
Din expunerea lui, lipsita de claritate, intelegem ca neamul de Oldenburg ar
descinde in linie barbateasca din Theoderich, iar acesta din Walpert (+856), fiul
lui Wigbert, nepotul lui Widukind (t 807). Walpert era si fundatorul ranastirei
ningen, I. G. Lenckfeld (1668-1726), care a inceput ca corector inteo tipografie sl
a stArsit ca membru al Academiei din Berlin (din 1712). A scris I'. a. pHistortam
Hamelmanni" (v. despre acesta m. j. n. 8) ;Historische Nachricht von 79 ge-
lehrten Mannern welche das 80 ste und 90 ste Iahr erreichet und zum theft Ober- .
lebet haben' (lbid).
1) Ceia ce este exact. Mama lui Hugo Capet era Hedviga, fiica lui Entic I si
a Matildel din neamul lui Widukind. (Lorenz, geneal. Handbuch der europAischen
S taatengeschichte).
2) Teolog i istnric de mare autoritate in Hamburg (t 1517) in ,,Metropolie,
etc. (Richer op. cit.).
3) Weber, Weltgeschichte VI, 1884, p. 5.
4) Istork din Oldenburg nascut 1620. A scrls o cronicei oldenburgezd din
1603-1667 sl i. a Arboretum genealogicum heroum europaeorttin ex unica Olden-
burgica familia (1665) si genealogia lui Anton Glinther conte de Oldenburg §i Del-
menhorst aparuta in 1601. (locher op cit. si Gundlach in Bibliotheca fam. nobiliutn,
Neustrelitz, 1886).
5) Recte : David Kochhaff, prof. de teol. in Rostock (1530-1600). A avut un
mare rol in organizarea bis. luterane In Germania si Austria. A scris 1. a. Cro-
triton Saxoniae" (1500-1595), la care probabil se refera Crusius ; Tractatus de
Russorum et Tartarorum religione et moribus". (Ibid).
6) Magister filosof. in Ltineburg (1563-1597); lucrarea lui principala, la care
se refera Crusius (ed. 1586) este Theatrum genealogicum" foarte muncita, dar
necritica (Ibid. i Heydenreich, Handbuch der practischen genealogie, Lipsca,
1913, I, p. 17).
7) Prof de ist. la Jena ; (15554-1612). A scris 1. a. .opus genealogicum catho-
licum ..a ed. 1592, citata de Crusius ; 'Stemma Wittichindeum sau geneal, descen-
dentilor din Widukind, ed. 1618, (lOcher). Despre valoarea actuala a scrierilor sale
aceleasi observatiuni ca la Henninges (Heydenreich, ibid)
8) Numit de regula Reineccius ; Prof. de ist. tn Helmstadt (1541-1595). A scris
1. a. .De Saxonum or1gln/bus i Append. genedl. ad. Mbertum Abatem Stadern-
sem la care se refeia Crusius ; Annales Wittechinclii; despre viata contelul Adolf
11 de Holstein (t 1164); desprT originea Hohenzollernilor din Brandenburg (lOcher).
9) General-Superintendent in Oldenburg; (1525-1595); autorul mai vechei cronict
oldenburgheze (ed. 1595) citata de Cruslus. A mai scris De emortuis fam. Princi-
pum* etc. (Ibid.) V. despre el m. j
10) Crusius nu citeaza lucrarea lui, nici nu ni da numele lui de botez, dar e e-
vident cistoricul renunlitb Petru Albinus, t 1598, prof. la Wittenberg apoi secretar
intim la Dresda, uncle- a murit. Are mai multe opere ist. si geneal. c. si una care
pe noi ne ,intereseaza in special : Vita lacobi Despotae Moldavlae" (Ibid.).
www.dacoromanica.ro
64 SEVEk ZOrtA
din Wildeshausen *), unde a fost si inmormantat, juxta patrem". Nurnele Olden-
burg (Aldenburg), ar veril de la localitatea cu acest nume fondata de Walpert tit
memoria sotiei sale Altburga sive Adelburga", mai jos de Wilshusiam et Bremam".
Cel dintai care a combatut genealogia aceasta a lost rectorul Ubbo Emmias
din Gronningen in cHistorla reram Frisiacaram. 9. Nu cunoastem parerea lui si
ni ne putem aventura la presupuneri. Considerarn numai ca pentru un cunoscator
al istotiei comitatelor i oraselor era inadmisibilä parerea ca Theoderich era conte
de Aldenburg sau Oldenburg, and acest comitat nici n'a existat pe tirnpul lui, (c.
900). Comitatul ia nastere abia in sec. al Xl-lea. Pe o harta, reprezentand Germa-
nia in anul J000, nu gasirn in regiunea actualei provincii Oldenburg nici chiar loca-
litatea Aldenburg. ExiStä numai Altenburg in Saxonia, si un Aldinburg in actuala
provincie Schles*igHolstein 3).
Critica lui Emmius avu rasunet puternic, insa cu multe neplaceri personale
pentru el 4), i drept consecventa un raspuns din partea lui Gerhard Giseckenus, ju-
risconsult din Oldenburg si ginere al lui Hammelman, apärut 1600 dirt ordinul con-
telui lcian XVI de Oldenburg, supt titlul Apologiam pro Hermanno Hanmelmanno
adversus virulentes et laseivas calamnias Ubbonis Emmii" 5 ).
In aceiasi publicatie a aparut si o satira in versuri facuta la adresa lui Em-
mitts de catre loan fiul lui Hammelmann. 0 alta -publicatie. Historia Hammelma-
nnd" de Leuckfeld, ne-a pastrat o scrisoare de scuza din partea lui Emmius si o
justificare a procedeului sau. 6)
Critica lui Emmius n'a avut insä autoritatea necesara fata de cea a genealo-
gilor sus mentionati. cad am vazut cä Crusius sustine in 1707 parerile lor eronate.
Lui ii urmeaza in 1708 o altä mare autoritate de pe vremea sa, I. Hillmer 7), in ale
carui .Kurze Fragen ails der Genealogie' constatam insä pn mic progres. El nu
mai sustine originea in linie barbdteascd din Widukind, ci numai in cea femeiascli.
Dupa el uttima descendenta din neamul contilor de Oldenburg -1- Widukind, Rixa
ar fi avut din casatoria el cii un nobil frison Hayo un fin Elimar, de la care ar
1) Oras In actuala provincie Oldenburg, dupa care i avtut numele i o ramura
a neamului Oldenburg. Fundatiunea manastirei sä ti avut loc la 872 de Walpert .pre-
tins nepot at ml Wittekind. (Mayer, Cony. Lex.).
2) Enciclopedia de Erach und Gruber, art. Oldenburg. Emmius (1547-1625) a
fost primul rector al Acad. din Gronningen, fondata 1614, la care a profesat isto-
ria si limba greaca. A fost un timp persecutat din cauza confesiunei caIvine si a
avut o polemica aprinsd cu privire la originea Frisonilor. A mai scris iGenealogla
nniversalis imperatorum regum et comitiS nassovici"; Historia nostri temporis" si a.
(Richer).
3) Droysens Handatlas, Bielefeld si Lipsca 1886. Un alt Altenburg era in Klett-
gau i apartinea lui Lanzelin, stramos al Habtburgilor. Comte a Altembourg et de
Messbourgn e numit Gero cel Mare (-1-965), fundatorul marchizatului de Nord (Brau-
denbourg) de catre Wicquefort in ,L'ambassadeur..." Colonia, 1715, II, 255. De
fapt el era conte Nazgau* din care faceau parte cetatea Merseburg si probabil si
Altenbtirg In Saxonia. Dar un comitat Altenburg nu exista nici In Saxonia in veac.
X. (Weber op. cit. VI, 34).
4) Contele loan XVI de Oldenburg (+ 1603) cern Principelui Morit de Orania,
guvernatorul Frisiei, pedepsirea lui, refuzata insa .pe baza legilor liberate ale Tari-
Ior-de-Jos. (Ersch u. Gruber si Iticher).
5) Richer.
6) Richer.
7) Profesor dB ist. (1668-1731). S'a fault fbarte popular prin metoda lui de
preda istoria prin intrebari si raspunsuri cat si prin publicatiile lui, dintre earl
efragen aus der politischen Historie" in 10 vol., Genealcgis.che Tabellen* in 4 vol.

www.dacoromanica.ro
 STRAMO$11 PRINC1PESEI NOASTRE MO$TENITOARE 65

incepe tin nou rdnd conti de Oldenburg. El se apropie deci pan de adevarul
istoric, intrucat am vazut .cA strlimosul neamului de Oldenburg a fost contele
Egamar, numit de unif autori si Elimar si intrucat Rixa are si ea rostul ei in
familie,precum vom vedea.
Originea din Widukind a neamului de Oldenburg a mai fost afirmatA sl de
alti autori cu reputatie 1) incat legenda a'a mentinut pia in zilele noastre, desi
mai mult supt forma de indoiall. Astfel citim liana si In popularul dictionar de
Larousse I Christian I (-1-1168) que l'on fait desolate de Witileindb.
La formarea acestei legende par a fi contribuit mai multe elemente, 1) Situa-
tia mftnastirei din Wildeshauseu in comitatul Oldenburg. 2) Asemanarea de nume
intre Altenburg, unul dintre primele prase din Saxonia si Aldenburg, numit apoi
Oldenburg. 3) 0 traditie de familie foarte veche, referitoare f.a. si la un oarecare
stramos Dodo, care sa fi contribuit la peirea sfântulti1 Lambert, Pentru expiarea
acestei pretinge fapte inchinarA fn 1270 fratii loan X si Otto 111 de Oldenburg me-
memoriei acestui sfant o biserica fn Oldenburg, care mai exist& 2) Numele Dodo
pare sa fie de origine saxond si identic eu Dedo i Dedi, _nume care se repeta in
familia Wettinilor dela 900 incoace 3). La desvoltare i mentinerea legendel, cu
toatA critica lui Emmius, va fi contribuit in primul rand complezenfa genealogilor,
iutimidati .prbbabil si de experienta lui Emmius, fata de un neam, care prin situatia
si ramificatia lui in Europa isi castigase o influenta impunatqare.

2. Originea, istorieefte confivnata, a neumului de Oldenburg

DacA fnsa pe de o parte originea din Widukincl a neamului de Oldenburg nu
este dovedita, pe de alta parte nu se poate contesta ca ea se pierde in negur a
vremilor si este poate a se pune in legatura cii unul dintre vechile neamuri contale
din epoca Carolinilor. lata ce scrie in privinta aceasta unul dintre cei mai competenti
cunoscatori ai istoriei claselor sociale germane, profesorul baron Dungern. ,StrAmosii
caselor Capet, Lorena, Hessen, Wittelsbach,, Well i Salm-Reifferscheid se pot con-
stata Inca de la sfar§itu( secolului al IX-lea ca conti in situatii destul clq impunA-

trad. in parte si in engl:zeste, Tabelele sunt en precautiune utilizate, folositoare.

dar azi foarte rare. Ahi sale Fragen aus der aiten und neuen Geographie, trNduse
in mai multe limbi, au ajuns, Inca fiind autorul in viatA, la 36 ed. i 100,000 de exemplate,
(locher).
1) Dupa de Courcelles, Hist. de pairs de France, IX, 1828 p. 58, care scrie
gL'origine de la maison d'Oldenbourg est envelopée de tenebres. Quelques auteurs
ont tent6 de la faire descendre du celebre Witikind4. etc. Autorii citati de Couro
celles sunt pe lânga Hobner si Henninges, Spener, Pufendorf, Imhof si Rucelin.
Spener, Ph. lac. (1635-1705) e foarte cunoscut pn opera lui monumentala rhea-
tram nobilitatis Europeae., i azi folositoare. El a pas 51 bazele stitntei eraldice
modcrne. (Heydenreich op. cit. 18) Pufendorf, Samuel? (1632-1694) e celebrul prof.
de drept natural din Heidelberg si Lunden. A fost i in serviciile regelui Suediei,
de care a fost baronizat. Nu stim la care scriere a lui se releva Courcelles. Poate
la .De Wits suecicis. sau .De rebus gestis Friderici Magni:(Mayer Iocher). Imhof,
lac. W. (1651-1738) a lasat multe scrieri bune genealogice, insa cele referitoare la
famllii straine tin inspira destula incredere. Bucelin, Gabriel, (1599-1681) calugar,
a lucrat cu ,multA usurinta i cu putin spirit critic. Opera lui principalA e .0erma-
nia topo-chrono-stemmatagraphIca sacra et profana* (Heydenreich, IbJdL
2) Ersch u. Gruber, op. cit.
3) Liirenz op. cit.Vrettinil (easa de Saxónia) ar descinde i ei, dupa Cru-
s1uS (Ibid), din Widukind, dintr'un alt fiu al acestuia.
5

www.dacoromanica.ro
 SEVER ZOTTA

Mare ; far desi nu putem sa urmarim pe baza documentelor tot atat de departe
pe celelalte case dopinitoare moderne, de origIne dlnastIc4,1totoi se poate spune
cu oare care siguranta, c toate descind in sens genealogic in linie barbateasca din case
contale ale epocei Caroline 1). ,In loc de a crea o nobilime de unc(ionari, a creat
imparatul Carol o multime de dinastii mid cu putere locala, cari ma tarziu, in
-partea germana a imperiulul, au Intrebuintat puterile lor inpreunate, teritoriale si
administrative, spre a-91 creia ,o situatie suveranA.2).
Am subliniat cuvintele OrigIne dinastla, pentrn ca aceasta este adevarata ori-
gine a case! de Oldenburg. Prin dinasti intelegem pe *mull proprietari nob Ili.
din epoca post-carolina csi pe urma§ii lor panA in evul mediu inaintat, farA
deosebire daca uniii din ei aveau sau nu titluri speciale ca ,,graf, Markgraf "
(conte, marchiz).
.Dinastul era destul de bogat spre a calatorI pe socoteaia sa in GerMania,
sau spre a lua parte la cruciade ; Inrudirile lui se intindeau papa in stralnAte..
Instanta lui. judiciara era regele, sau un magistrat, care reprezenta in mod special
pe rege : ducele, marchizul, palatinul esCasta dinastilor era exclusiva.: 'Nu am
gasit nici o urma., scrie baronul Dungern, ,,ca vre un neam de dinasti, din epoca
pre-staufa, ar fi fost de origine nelibera. 51 mai tarziu se deosebeau de rigoare
familiile de dinasti, ca seniori (.Herren.) de familii de origine nelibera,lchiar daca
precum se intarrepla des in evul mediu inaintat ajunsera la situatia unui di-
nast." gNumai rar si tarziu s'a stins amintirea unor atari originl inferioare : la pu-
ternIcil seniori de Bolanden abla in secglul al XV-lea; la altii, ca Waldburg, Dohba
etc. si mai tarziu, in cat nu fara indreptatire intrebuinteaza teoria conStitutionala
moderna notiunea de dinast numai NI de familii, cari de la inceput au fost libere
si marl proprietare. In almanahurile de Gotha apar Lisa anele familii ca de origine
dinastica, cari fAra indoiald au fost odata nelibere, precum Waldburg, Rechberg,
Scht5nburg ; la unele originea e discutata, precum la Hunolstein 1)."
De origine dinasticA stint casele Hohenzollern, Wied, Wettin (Saxonia), Wit-
telsbach (Bavaria), Zahringen (Baden) etc.
Dintr'o stfel .de familie de dinagi li tragea deci originea Egilmar 1., istori-
ceste constatat in 1088 si 1108. Familia avea intinse proprietati. in Amergau sau
Amirland, la hotarele de Nord-Vest i supt suveranitatea ducatulul vechlu saxon,
care c. 1000 avea o intindere foarte mare, cuprinzand mai multe provincii intre
Elbla si Mosela, Danemarca i Turingia i avand rolul conducator in Germania dela
Otto cel Ilustru (880-912) incoace. Populatia era amestecatA din Germani si Fri-
soni, cari acestia se invecinau cu tara lor Frisia la Nord-Vest de Amerland.Carac-
terul Frisonilor era foarte independent i dispus spre rasboire, incat administrarea
Amelgaulul cerea oameni de incredere deplita ai ducilor Saxoniei, Din aceasta ne-
cesitate de apArare a ducatululi va fi pornft desvoltarea Tuterii teritoriale st admi-
nistrative a neamului de Oldenburg. Tot din ea s'a desvoltat, confor5 legii adap-

1) Din acest met de vedere ipoteza originei Widukinde nu se prezinta ca

o prea fnare eroare genealogica De altfel stint numeroase familii, Carl prin femei
(prin Matilda) descind din Widukind si din Carol cel Mare, vezi anexe. .
2) In Heydenreich, op. cit. II, supt titlul aGenealogie und RechtswIssenschafte
p. 344.
3) Ibid. 345-6 si pg. 346 n. 1. Cuvantul dinast e de origine greceasca st in-
seamna potentat, domnitor, regent, despot, un om pukernic. Despre rolul social al
dinastilor v. si Dungern Herrenstand Im Mittelalter" I, Papiermuhle S. 4. 1908.

www.dacoromanica.ro
 STRAMOSII PRENCIPESEr NOASTRE MOSTENITOARE 67

tArii catre mediu, pe cale eredilara acea rara energie a neamului, platita cu marl
jertfe de ,sange ale membrilor lui in luptele cu vecinii neastamparati.
Despre Eglimar I din Aldenburg, oralel ne intarit i situat pe Hunta, 111)i
nu stim mai mult decat a era cl3atorit cu Rixa fiica Idei, ceia ce relese dintr'un pro-
ceS pe care'l avu fiul säu, Egilmar II, cu contele Udo de Stade pentru posesiunlle
bunicei sale Ida. Rixa, (probabil : Richezza, nume care apare des in acele timpuri)
ar fi deci cea dintAi ferneie cunoscuta genealogiei neamului de Oldenburg. Belmar II
devine stramoslal intregului neam actual de Oldenburg, pe and din frate satt loan a por-
nit o alta ramura, stinsa c. 1300, cea numitA apoi de Wildeshausen, dupA posesitt-
nea acestui feud istoric (v. m. s.). Despre fiul lui Egilmar II, Christian I, de Aldenburg,
deel primul cu acest nume, care revine in fiecare generatie de atunci pana azi si care
la regii Danemarcei alterneaza regulat cu numele Frederic, de la Frederic I (t1533),
marturiile istorice stint mai dese.
Istoricul contemporan Helmoldus 1) il mentioneaza in modul urmAtor :
Comes de Aldenburg quae est In Amerland terra Fresonum." Prima lui mentiune
ar fi din 11482). In 1855 ia parte cu suveranul slu, vestitul duce al Saxonlei
Enric Leul din casa Welfilor (Este), la campania acestuia in Italia. Intors de acolo
sfatueste el pe Enric sa intreprindA o campanie in contra Frisonilor agresivi, care,
desl n'are succes din cauza anotimpului inaintat, contribue la tnta'rirea loCulItnSill
Aldenburg, incunjurata de atunci cu ziduri 51 turnuri de apelrare spre a forma o
baza de operatiune. Din canza caracterului insa mandru i incapatinat al ducelui,
care teroriza pe marii seniori ai Saxoniei, se alcAtui o liga in contra lui, compusA
din Episcopii de Magdeburg, Halberstadt si din Christian? care deschide focul. E
insA asediat i cade in lupta- in noua sa cetate, in 1168. Moartea lui se tainueste
Si Enric se retrage obosit; o afla insl in retragere, se intoarce i cetatea se predl.
El o cedeazA atunci celeilaite ramuri, insa in 11,75, and imparatul Frederic I Bar-
bavossa, pregatea cempania sa contra Langobarzilor, vArul sau, Enric Leul il re-
fuà sa-1 urmezed Frederic se umili in rugaminte !Jana a cAdea la picioarele vä-
rului, dar acesta ramase impasibil. Frederic porni campania fara el, dar fu in-
frant in 1176. Aruncand, cu drept entrant, o parte a cauzei infrangerel asupra re-
fuzului lui Enric, II trase inaintea tribunalului imperial, care 11 scpase in afarA fte
legile imperiului in 1179.1Ducatul Saxoniei fu impartit intre mai multi, intre cari flii
lui Christian I, Christian 11 §i Mor az, cari recApatarl in 1180 comitatul de Aldenburg
in calitate de conti independenti (reichsunmittelbar), neatarnand de at de imperiu.2)
Neamul se continua prin fiul lui Morit Cristian III, de la ai casui nepoti de
flu Cristian §1 Otto, se imparti Iinia aceasta in doul ramuri, cea de Oldenburg
(Christian t c. 1290) i cea de Delmenhorst, (Otto t1305), posesiune dobanditl in
1247 in schimb de catre un frate al lui Christian III, mort färä urmasi. Ramura
Delmenhorst se stinse in 1446 cu Neculai, episcop de Brema siecu sora sa Add-
held, moarta inainte de 1423. Aceasta luase in casatorie pe Dietrich cel Fericlt"
din ramura Oldenburg, care dobandi deci Delmenhorst.
Acest Dietrich (t1440) este punctul de plecare pentru a doaa ascensiune so-
cial& a neamalul. El se casatori in 1423 cu o altA mostenitoare, fledvtga, (t1436)
fiica ducelui Gerhard de Schleswig, conte de Holstein (t1404) din neamul contilor

1) Helmold, (Helmbbld, Helembold, Helinand preut in Vagria) aproape de lacul

Plön a scris Chranicon Sclavorum et Venedorumar din 785-7-1168. (J0cheT)p
2) Meyer.
3) Ersch n. Gruber.

www.dacoromanica.ro
68 SEVER ZOTTA

de Schaumburg 51 intrg astfel n iegaturi de incuscrire cu a familie foarte fnfluentg pang

si In afacerile Danemarcei, cu a cgrei veche dinastie era si inruditg, Inca de la .regele-
Abel (1.1252) IncoacV). Bunicul lui Gerhard, Gerhard cel Mare (t1340) fusese
chiar regent al Danemarcei-, ca tutor al nepotului .sgu,' regele Waldemar HI 2).
Unii autori pretind cg Hedvlga descindea prin femei din regele Eric, poreclit
AGlippIng. (Clipitorul, t1286) 9. Weber, afirmg numai cA era din seingele Jul Swend
Esihridsons regele Danemarcei (t1076), insg Lorenz, cgruia nu putea f.1-1 scape
importanta unei astfel de filiatiuni pentru explicarea domniei casei de Oldenburg
in Danemarca, lace, cu toate cA inregistreazg diferite alte incuscriri i Inrudiri ale
He dvigei. Se pare deci cg filiatiunea aceasta, dacg nu-i eronatg, este cel putin ne-
sigurg. Ea descindea insg prin bunica ei Ingeborg (v. nota 3) din casele regale ale
Suediel 5i Norvegiei, cad un strAbunic al acesteia era Magnus I (t1290) regele
Sued/el, iar nu alt sirgbunic era Hakon VI (t1319) regele Norve,glei. 4)
Dietrich de Oldenburg insusi avea songe ducal in vinele sale, si chiar din
doug pArti, 1) de la bunfca lui de pe tatg Ingeborg, fiica hii 9erhard cel Mare, (v. m.
s.) incAt Dietrich si Hedviga erau veri in gradul al doi!ea. 2) de la mama lui, con-
tesa Agnes de Hohnstein, a cgrei mamg era fiica ducelui de Braunschweig din casa
Welfilor (Este). Dietrich descindea deci prin femei si din Enric Leul, ducele Saxo-
niei vechi, supt a cgrui suveranitate se afla strAmosul lu;, Christian cel Belico S.
(v. m. s.) i prin casa de Braunschweig era Dietrich inrudit ca sotia sa, a cgrei
mama era Elisabeta de Braunschweig, fiica unei contese de Anhalt, deasemeni una
dintre cele mai vechi familii contale din sec. al X-lea 6) (v. anexe)
Numele Dietrich 11 avea contele de Oldenburg de pe bunicul lui de pe mama
contele Dietrich de Hohnstein (t c 1370) dintr'o familie numitg dupg castelui din
comitatul Hohnstein (Hanovra) fgcut de strgmosul ei Conrad de Sangerhausen, (t
1115), nepot de flu af lui Ltidovig I cu Barba (1- c. 1055) de origine francg, sotul
Ceciliei de Sangerhausen. Ludovig 1, strAmos al mai multor Landgrafi de Turingia
ii Pfalzgrafi de Saxonia, este prin femei strgmosul mai tuturor caselor domaitoare
europene occidentale 9.

3. Christian I. regele Daneniarcei Norvegiei i Suediei (1425--I481)

Inrndirile acestea ne indicA oarecuin calea evolutiunei sociale a nearnului de
Oldenburg; care era sg aibg loc peste putini ani.
In 1448 deveni vacant tronul Danemarcei in Urma mortii lui Christi:if III din
casa Bavariei. Senatul danez oferi atunci coroana Danemarcei popularului si tale n-

1) Lorenz. op. cit. tabla 15.

2) Weber, op. ca. VIII p. 441.
3) Ersch und GArber, Eyries in 4Danemarca), Paris 1846 p. 78 si 115 si de
Courcelles, op. cit. Ill, art. de Meklenbourg, p. 12-14insg Eyries si de Cour-
celles se contrazic ce priveste modal filiatiunei; clap& Eyries ea era urmAtoirea: Eric
elipping, flick Richizza cgs. cu Neculai de Verle [din casa Meklenburgl: flicg Sofia
cgs. cu -Gerhard cel Mare de Holstein, strAbunicul Hedvigei; dupg Courcelles Insg
Sofia era cgs. cu Eric. de Suedia (t1318). Acesta insg, era dupg Lorenz, tatgl Eu-
femiei, sotiei iui Albrecht I de Meklenburg (t1379) bunicul Ingelborgei, sotia lui Bnric
II, ,,de Fier" de Holstein si strAbunicul hd Gerhard, tatgl Hedvigei.
4) Lorenz, ibid.
5) Dungern, tAhnen deutscher Ftirstens, 1, tab1a, L.
6) Lorenz, op cit, tab. 12 *1 Meyer.

www.dacoromanica.ro
 STRAMOSII PRINCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 69

ratulul duce de Schleswig §i conte de Holstein, Adolf, VIII, fratele Hedvigei de

Oldenburg, care, precum am vazut, avea i raporturi vechl de inrudire cu casele re-
gale ale statelor scandinave. Adolf, avea atunci 47 de ani 9, n'avea copii, 2) §i pre-
fera situatiunea sa nu tocmal brilanta, dar Ilnistita, in mijlocul unei populatiuni, care
it Nina, perspectivel de a-§i consuma, in pragul batranetei, energia pa
un tron, care nu numai ca. nu era ereditar, dar era, tocmai de aceia expus conti-
nuelor miscari politice din partea unei nobilimi bogate, puternice si foarte naravite,
obisnuita sa intrebuinteze fiecare schimbare de domnie pentru scopurile ei.
Pe langa acestea s'ar fi atins conditiunile legaturii de vasalitate Intre Dane-
marca si Schleswig din 1386, conform carora tarile acestea nu puteau sa fie unite,
ceiace ar fi provocat si nemultumirea populatiunei cu tendinti autonome a ducatulul 5)
Ducete Adolf Nä totusi parte la sedinta senatului danez, unde insa refuza net
coroana, recomandand totdeodata pe tanarul säu nepot de soil, Christian mute de
Oldenburg $i Delmenhorst, care n'avea decal 23 de ani, era Malt si Impunator
la .stat 4). Propunerea fu primita atat de senat cat si de Christian, care la 1 Sepi
tembrie 1448 iscali la Hadersleben capitulatiunile, prin cari, fireste, trebuia sa faca
not concesiuni nobilimei daneze. In 29 Septembrie noul rege hi proclamat supt nu-
mele Christian I si primi la Lund omagiile diferitelor state (clase) ale regatului 9.
Duna aprciape doi ani, in urma votului statelor norvegiane i inte-rventiei Pa-
pei, Christian fu incoronat la Drontheim in 29 Julie 1450, f ca rege al Norvegiel 9
jar dui:4 alti 8 an!, in 1458, tot inteo zi de 29, in lunie, Christian fit incoronat la
Up sala si ca rege al Suediei, in urma votului national din 24 tunic, ,pe cam* a-
proape de pletrele de Mora conform obiceiului vechi07).
Christian reconstitui deci Uniunea tarilor scandinave din Kalmar (20 lul. 1397).
care insa nu dull decat, mai mult de \forma, pana la 1523, anul urcarii pe tronul
Suediei a lui Gustav Wasa.
Cariera lui Christian e unica in feint ei, Intrecand in saritura chiar cea a con-
telui Rudolf de Habsburg, care era foarte bogat, ceia ce nu era cazul la Christian,
sl care desi a ajuns la un regat cu nimb imperial, n'a impreunat su veranitatea peste
'3 egate.
Nu-i deci de mirat ca genealogii secolului al XV-lea cautau sa legitirneze si.
sä normalizeze oare-cum carierea aceasta extra-ordinara prin autoritatea unei ori-
gini quasi regale, ca cea din Widukind. Acela§ lucrti s'a repetat dupa secole cu
prilejul carierei imperiale a lui Napoleon 1, caruia se cauta a se atribui o cat mai
ilustra origine. Nu era numai complezenta din partea geneatogilor, ci fileasca cau-
tare a unel justitii umane, pornind din conceptia, ca tot ce e consacral de timp In-
delungat e legitiiri,
Sperantele statelor, cari 1-au ales pe Christian, nu au fost in§eIate. Eirs'a mani-

1) Eyries. op.' cit. 115.

2) La noi din contra lipsa de copii era un indemn pentru satisfacerea ambi-,
tiunel de a domni cu risen! vietii.
3) Weber, op. cit VII. 457 si 461.
1) Ibid. 461.
5) Eyries, op. cit. 115.
6) Ibid. 117.
7) Ibid. 120. Obiceiu asemanator cu modul de a aclama pe d6mnitorli Moldo-
vei la Aireptateu langa Suceava. (Letopisete I, 152)

www.dacoromanica.ro
70 SEVER ZOTTA

festat nu nutnal prin calitati fizice 1) utile in vremile acelea §i simpatizate, dar si
prin talente diploinatice rcmarcabile. Dupg moartea unchiulid sAu Adolf II, (1459)
el sthi sA rezolve, fArg p uza de fortg, problema dificild a succesiunci, care i se eu-
venea, in Schleswig i Holstein, dar drei se impotriveau, pe Fagg consideratiunile
sus mentionate si pretentinni din partea unei alte ramuri a conti!or de Schaumburg
si din partea fratilor sAi. In 1460 fu confirmat in stäpanirea acestor provincil, fm-
portante din punctu1 de vedere a! politicei externe.
Intre altele fgeea sperante Papei cA va ajuta pe regii Poloniei i Ungariei in
intreprinderile lor in contra Turcilor, incheiA in 1456 primul tratat de alianta cu
Franta si terming un vechiu diferend cu Scotia prin cgsgtoria fiicei sale Margareta
cu Jacob III, ful potrivnicului sgu. Cu toate ca era foarte evlavios si se purta cu
gandul SA viziteze Sfântul Mormant 2), Christian raspunse impAratului Frederic
III, telativ la apelul papei din 1454 spre a se rAzbuna caderea Constantinopolei,
ca fu pica thrziu instiintat si cA, la urma urmei, are trebuinta de trupe in rega tele
sale, cela ce era cam adevarat. Scrisoarea a surprins atunci lumea diplomaticA
prin calmul e.
Cautand sA'si intgreascg situatia si prin legaturi cu strAinAtatea, el intreprinse
in 1474 o calatorie la Roma, care-i aduse foloase, cad vizitând in dr dm, la
Rothenburg, pe imparatul Frederic, in ale cgrui servicii fusese in frageda lui tine-
rete, agesta nu numai al primi cu magnificence et cordialite", dar ii investi si
cu Un nou fief, compus din Holstein, Stormaria $1 Ditmaria, impreunate inteun
ducat. Se mai opri in drum la arhiducele Sigismund, la Insbnick, la Galeazo Vis-
conti in Milano, si la cumnatul so(iel sale, Ludovig de Gonzaga, marchizul de
Mantova, pretutindeni primit in mod brillant";
La Roma sosi pe, vrernea Patilor cu o suitA de 150 de cavaleri, insA in
haine negre de pelirini, prirnit cu mare abilitate de Papa Sixt IV, dupa ce fu in-
tAmpingt a Aquapendente de 2 Cardinali i o multime de oameni, cari voiau sA vadg
pe ,;succesornt vechilor cuceritori al Romei" cArula i se atribuiau ,,grandes qualités
et la puissance'. Daprile lui Christian erau,. evident intentionat, modeste, corespun-
zatoare hainei sale : scrum. bii sdrate, morun uscat §i piei de ermind, insa el rgs-
cumparA cu o stimg mare, datA unui spital din Roma, obligatiunea morala de a vizita
Sfântul Mormant, Papa 41 schimb ii facu daruri bogate si-i dadu priveligii
bisericestj precum al incuviintarea de a infiinta Vniversitatea din Copenitaga. 3) Spre
marea sUrpriza a Papei, Christian insg tin stia latineste, incAt conversatia avu loc
prin tAlmaciu. La p7 April el pgrAsi Roma Q11 mad castiguri politica si morale.
La intoarcert vizila Christian Florenta, Bologna unde, ra: A distincliune pe

1) La sc4bArile incoronArli din Upsala a fost viu aplaudat pentru abilitatea sa

in turnoi i 1nfgtosarea lul placutg. 1"'
2) Cel dintAi danez, care a vizitat Sf. Mornfint, pare sA fi fost Sven episcopul
de Roskilde, al cArui exemplu 1-a urmat reqb ele Eric ,,Eyegod" (cel Bun), cu sotia
sa Batilda sau Botilda. Motivul la Eric sA fi lost ut quatuor homicidia ex teme-
ritate aliqua histrionica perpetrata expiaret" (Ludevig, Reliquiae manuscriptoruni
omnis aevi diplomatam...' etc. Francfurt i Lipsca, 1731, IX, p. 633-634). Eriq fu
foarte bine primit la Constantinopol de Alexius Comnenos, imparatul de atunci, iinsa
tot deodatA pazit de teamA sA nu se rgscoale garda varegg. Pe drum la lerusalim #
murit Insg pe Insula Cipru in 10 lul. 1103. Sotia lui a murit pe Sfantul Alunte §i
a fost ImormAntatA in valea losafat (Eyrines. 47).
3) Inaugurata in 1479 cu profesori (doi bacalaureati i un ticeRtiat) din Colo-
Ionia 1 cu 3 facultati: teologle, medleira $l drept. (Ludwig, op, cit. 45-46).

www.dacoromanica.ro
 STRAMOSII PRINCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 71

pe vremea aceia doi cavaleri din suita lui furl promo vati doctori ai acestei ce-
lebre universitati, Siena si iar Mantoya si Milano. La 3 hmie lua parte, pe banca
principilor, la dieta imperiala din Augsburg, unde 'si aranja si unete afacerl interne.
Abia intors in Danemarca, fu invitat de Frederic III la Colognia, ca arbltru
intr'un gray diferend bisericesc, care prin consecventele lui putu sa provoace
razboiul tntre Carol cel Temerar i Imperiu,
"On pent juger par cette invitation" s-ne Eyrie pe care'l urmam- in ace aqta
expimere, necesara pentru prfceperea ascenslunei sociale a easel de Oldenburg
,,que Christian jouissait d'une grande consideration parmi les potentates de l'Europe".
Christian Intreprinse calatdria cu trei duci, mai multi cavaleri si 120 de cll. In apro-
piere (Ie Svest fu insa pAndit de cIteva sute de cavaleri din Colonia si Vestfalia.
A vertizat, schimha drumul 5i ajunse, urmarit, la Lippe, uncle se inconjura cu cava-
leri germani, caij ii escortara la Hessa, de uncle ajunse la DUsseldorL Aici avu
loc intrevederea lui cu arol cel Temerar de Burgundia, care'l primi cu un fast
extraorclinar. Armura Jui, acoperita de perle, era evaluata la 100.000 florini de au r
coroana, colfullui la 100.000 fl. de Rin. In cursul negocierilor insa, pe drum intre
castelul Andernah 51 Colonia, Christian era sa,si piarda viata. Dinteun turn se
incepuse a trap cu tunul in suita sa, care pierdu 30 ,de oameni. Carol, furios, iva
cu asalt castelul si pedepsi garnizoana lui. Istoricii banuiau pe partizanii arhi-
episcopului de Colonia de acest odios atentat. Rezultatul interventiei era Pentru
Christian stabilirea de raporturi folositoare cu Carol. Acesta arata bunele sale
dispozitii Wand cavaler pe fratele lui Chrisstian, -Gerhard de Oldenburg, 5i voind
.sa'l ia in serviCille sale. Dar Christian nu'l sfatui, atragAndu-i atentia asupra caracte-
rului neastamparat, turbulent si orgolios al acestuia Ultima calatorie t-a costat pe
regele Danemarcei 45.000 fl. de aur ; mai mutt de cat cealalta (25.000) in care hi
mai pretulindeni primit in mod onorific I gratuit.
Calatoriile acestea aveau insä si un cusur de ordine politica interna. Slabeau
legaturile suf1ete5ti cu supusii celor trei regate, pe langa ca cheituelile lor apasau
asupra visterlitor. In special in Suedia, uncle domnia lui Christian deveni de la 1470
ilusorie, in urma infrangerii suferite in batalia cu armata puternicului senior Steno
Stare, in care fu si Milli, absenta lui din 1474 nu putu cleat sa intareasca situatia
invingatorului, proclamat administrator al regatulue ]). Poate insa ca coasidera
Partida ca defin tiv pierduta i cauta in calatorie o diversiune fat4 de esecul mo-
ral suferit, filnd si din fire pacifist.
Iatä cum il caracterizeaza Eyries, il fgt humain, clement, equitable, quolque
pieux, If soutient ses droits et ceux de la nation contre les entreprises des papes. et
la tyrannie des ecclesiastlques. Sa prudence &genera quelquefois en dissimulation
et sa liberalite en prodigalite, de sorte que le defaut d'argent gena souvent ses ope.
rations militalres. Eminement pacifique, 11 clierchuit toujours a concilier les diffirends".

1) Din punct de vedere cOnstitutional e riscat de a spune ca Christian pierdu eo-

roana Suediei. (Weber, Meyer). El nu pierdu (fie cat exerciflul dreptului sau Suve-
ran, celace tesulta 51 din titlui lui Sture 5i din cel al fiului regelui, loan, ia ttrcarea
lui in spun. Ales rege in Dapemarca 5i Suedia -drept mo5tenitor in Nor vegia". etc.
(Weber, op. cit. VIII, 474).

www.dacoromanica.ro
72 SEVER ZOTTA

4. Regina Dorothea (1430-1495)

In paciiismul lui, Christian fu secondat de o femeie ide mare inteligentl *4
evlavie., cAreia istoricil danezi nu-1 reprosau decAt o prea mare iubire fatl de co-
pill ei", repros suportabll. dacA nu ar fi lost in legatura cu altul. cA subordonA a-
cestel lubiri uneori sl interesele statului. Asa cu prilejul cAsItoriel fiicei Margareta
cu regele Scotiei, care implicA indirect concesiuni teritoriale, asa cu sprijinul dat fi-
ulul el mai mic, Frederic, in chestia succesiunei in Schleswig-Holstein.
Evlavia el nu era intrecutA cleat poate de. energia ei ; la vArsta de 58 de an
ea imitA exemplul rAposatului ei sot, mort In 22 Mai 1481 la Copenhaga, si intre-
prinse obositoarea si extrem de lunga cAlAtorie la Roma cu gAndul de a o conti-
nua /Ana la lerusalim. Ce frumoase sunt InclinArile acestea mistico-romantice In su-
fletele unor oameni, cArora nimic nu le lipsea pentru satisfacerea tuturor poftelcfr
materiale ale vietli ! Par'cl ne simtim tentati sA-i considerAm superiori noua din
punctul de vedere al ideei umane, cu tot analfabetismul tor i cu toate Aeroplanele
noastre. Le era ceva sfant, ce-i ridica in nenorocire tempera in fericire i eel
fAcea sA moarA, ca regele Christian III, ciintand 9.
Cine era femeia aceasta atAt de interesantA ? Dorothea de Agrandenburg din
neamul Hohenzollern, fiica marchizului loan ,,Alchimistul. 5i nepoata acelui prim e-
lector de Brandenbur, Frederic V, (+ 1440), care luptA alAturea de Mirdta cel BA-
tran in 28 Sept. 1396 in bAtAlia dela Nicopoli. Regele nostru i principesa noastra
mosteniloare, care descinde airect din Dorothea, au deci pe Frede.ric I Burgraf de
Nuremberg (t c. 1201) ea strAmos comun.
Dorothea, nAscutA 1430, fusese vAduvA cAnd lua pe Christian, in 26 Oct. 1449.
Primul ei sot era regele Christoph III al Danetnarcei (17. rn, s.) cu care s'a can-
to* fn 1445, la Copenhaga, fericire deci de scurt A duratà. Ea a Rut-it in 10 Nov.
1495 1) in castelul din Roskilde, poate din cauza iritatiilor, pricinulte de intentiunea
fiulul ei, regele loan de a declara razbol lui Steno Stare, combAtutA de ea ne,Con-
tenit, care insA dupA moartea el se realizA, aducand la locul infrAngerei lui
Christian, Brunkeberg, o revansA splendidA lui loan, in 28 Oct. 1 197.
Dorotea avu afarA de Barbara Gonzaga (w. m. s) rnoartA in acelas an ca
sotul Cristian I, numitA asa dupa mama ei (t1465) fiica electorului Rudolf III de
Saxonia,9 Inca un frate Rudolf, mai tanAr i o sorA Elisabeta, cAsAtoritA mai in-
ducele loachim de Pomerania-Stettin., apoi cu ducele Wartistav X de
tfli cii
Pomerania-Barth.
Prin bunica ei, Elisabeta de Bavaria (t1442), sotia electorului Frederic 1,
Dorothea avea o portiune insemnatA de sange latin, Elisaveta find Bin Magdalinri
Visconti din Milano. Astfel gasim intre strAmosii ei persoane din familiile : Piro-
vano, Boni, Doric:. Sanchez, della Scala, Fieschi, Sallzolli, Correglo, Malaspina,

1) cSimulatque canticum Simeonis in argumentum fidei alissima et vere cygnea

voce cecinisset, placide expiravita. (Thanatoiogia Guillielmi Budaei, doctor in me-
dicinA, cuprinzAnd mortii de seamA, cleric!, domnitori, literati etc. al sec. al XVI-lea,
in Leuckfold, Rerum germanicarum tres selecti scriptores., 238.
- I) Data de 25 Nov. si locul Kallundborg din Eyries, 135, sunt gresite (v.
Genealogie des Gesammthauses Hohenzollern, de mai multi aUtori, Berlin, 1905, p.
14 cu indicarea izvoarelor.
2) Greseste deci in mod cam jenant, fiind vorba- de sotia unui Hohenzollern-
enciclopedia NI Meyer, cAhd afirmi (voL XIV, ed. 1890, p. 125) cA Rudolf III a
a murit Kinderlos". Numele Rudolf II avea de pe bunicul lui, iar acesta de pe
bunicuf lui de pe mama Rudolf de Habsburg. (Lorenz op. cit. Tab. 18 si 22).

www.dacoromanica.ro
 STRAMOSI1 PRINCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 73

Carrara, Uggocioni, Gradeniqo l Morosini, 13 Tas-strabunici al Magda-lin-et din 16,

ceilalti fiinct necunoscuti.
&Inge latin avea §1 tatal Elisavetei, Frederic de Bavaria (t1393) a card mama
era Ellsaveta de Sicilia. Dinfre 16 ras-strabunici ai lui erau 5 latini : Adelheid de
Montferiat, (f 1285) lacob de Aragonia (1276) Beatrix de Aosta-Savoya (fante 1259)
CaroLf de Anjou (f1285) 5i Beatrice de' Provence (t1267). Intre cellatti 11 sunt
Rudolf de Habsburg (f1291), lolanta (f1252) flea lui Andrei III de Ongatia, Ste-
fan de Ungaria (f1272) 51 sop acestuia Elisneta de Cumanla, probabil filca
lul Kuthen.
La bunicul Dorotheiei, Frederic I. tnsa, nu constatam de cat o lingura stra-
moa$d latind intre 32 bunici de strabunici, pe ace1a5i Adelheid de Montferrat, lar
sangOe negerman e reprezentat la el numai prin Isabela de Anglia, sotia irn-
paratutlui Frederic II, 5i Salome, flica lui Vladimir Odonicz ducele Poloniel-Mari
(11270). Rudolf de Habsburg apare i intre strämosii lui Frederic, Meat Dorothea il
avea de 2 ori de pe tata 51 odata de pe mama ca stramo59. (v. m. s. note)
Dorothea a adus deci lui Christian I. ne lan0 situatla de regina t cunoaa-
terea tarii 5i imprejurarilor, o traditie cosmopolita de guvernamant i numeroase
legaturi de rudenie cu mai toata Europa dornnitoare. 0 tnclinare spre ,orgoliu 51
deci cheltuiell ar fi lost Oarecum mai de a5teptat de la aceaSta stranepoata de regi
gi imparati, dar din contra, ea pare sa fi fost foarte economa xaci un manuscris
danz cuprinde urthatoarea inseinnare cu privire la moartea ei nutter Insigni pru-
dentia, sed ad rem nimls attentax (femele deosebit de Inteleapta; insa prea economa).
Era probabil o fireasca reactinne fata de prea marea liberalitate a sotuhti 0.2)
Ne-am ocupat mai lung de aceasta pereche regala pentruca ea a internelat o
dinastie, care de atunci pana azi prin 473 de ani domne5te in Danemarca, filnd
dect din punctul de vedere al c.ontinuitatli domniet in linie barbateasca 51 cu tiflu
regal, cea mai veche casä regal& a Europe&
De urma5ii intemeitorilor acestei dinastii 51 de tudele lor ne vom ocupa nu-
mai intrucat evenimente deosebite din viata for, priceperea ramificatlilor multiple
lii neamul tor, sau istoria constitutionala a statelor peste care domnesc, san au
domnit, merittt o mentionare deosebittt:

5. Gerhard cel Belicos, conte de Oldenburg ft DelindhhOrst.

Am amintit mai sus, de fratele Gerhard al lui Christian. Acesta print In 1454'
comitatul de Oldenburg §i uni cu posesiunea aceasta, dupA moartea fratelui sau
Mdrit (1464) 5i al fiului acestula, 51 comitatul Delmenhorst Gerhard facu multe
incurcaturi lui Christian prin violentul I despotieul salt temperament 9)1 explicabil
insA in evolutia Intel familil, ve5nic In luptA cu vecini razboinici, ca Stedingherli
(.2 riveranit) §i Dhtlnarlenii, cu porniri republicane. lertat in cateva randuri de
marinlmosul s'au frate, el intrA In conflict cu cetatenii Bremef, pe earl Ii batu In
1475 desavar5it la satul Paradies Inteo batalie memorabila numita ,,botezal din
Brenta, Insa in 1483 o\coalftle a episcopulut tie Brema cu ora5ele Hamburg, Lit-
eck i Buxtehude pust eapat nu numal carierli tnilitare, dar i domniei lul Gerhard.

1) Du ngern, ,Ahnen deutscher Filrsten I, Papiermtlhle S. A. 1906,

2) Ludevig, op. cit. 48.
3) Confirmat 5i de Weber, VIII, 465.
5*
www.dacoromanica.ro
74 SEVER ZOTTA

Oldenburg I Delmenhorst furA in 1483ftcuceriti, iar Gerhard nevoit sl abdice in

folosul coplilor sAi. Energia lui s'a manifestat insA si inteo directle productivA,
prin canalizatli l diguri, cart au mArit fertilitatea solului. Lips It de o bazA de ope-
ratlune pentru satisfacerea poftelor sale rAzboinice si deochiatse zice chiar pro-
scrisin statele imperiului, Gerhard cAutA servicii la Carol cel Temerarfire§te
care-I sAmAnA atat de bine si'l aprecia (v. tn s.) j oferi serviciile lui chiar regeldi
Angliel, in suita cAruia lupta contra Frantei. In 1500 insA reveni la sentimente con-
trare Si intreprinse un pelerinaj Santiago de Compostella in Spania, muri insft
pe drum BAnuim cA sau o boalA 11 va fi adus la sentimentele acestea, atat de pa-
cifiste, sau poate mai curand, stirea despre catastrofa din patria lui, moartea a
dot 111 al lui Adolf si Otto, in grozava bAtAlle din 17 Febr. 1500 cu rAsculatii din
Ditmaria, cunoscutA supt numele bald Li dela Hemmingstedt sau Eppenwhrden,
cand prin deschiderea zagazuriloz apeld s'a inecat floarea nobilimel din Scitleswig-
Holstein si Oldenburg, in frunte cu maresalul Ahlefeld cu 10 agnati al lui, 6 Sehn-
stedr, 4 sau 5 Pogwisch, 4 sau 5 Rantzau etc. etc 1).
Pierderea aceasta a contribuit poate la stingerea acestei ramure de Oldenburg,
dupA alte 5 generatii, cu ultiniul conte Anton Gunther, dupa a cArui moarte (1667)
comitatul trecu, nu fArA dificultati, la ramura regalA.
(Thanatologlas lui Budaeits, (v. m s. p.) incepe siru1 confilor cu insemnarea
celor 3 Oldenburgezi, numini pe Gerhard abellicosus, co. Altenburgensis,, care o-
bilt I:n Galas. (mort in Franta) 2).
Din ramura aceasta Mut parte mai sus mentionatul conte loan XVI, care avu
conflictal cu Ubbo Emmius.
Lin fiu natural al lui Anton GUnther, care a continuat ramura aceasta cu Ind
douA generap supt numele de conti de Aldenburg, seniori de Knipphausen, a fost
reprezentantul. Danemarcei la pacea din Nintwegen Nimegue 1678-1679). 9.

1) Weber, op. cit. 474. Reprezentantul Germaniel la tratatul din Versailles

contele Brockdorf Rantzau, era nepotul de fiu l contelui danez Conrad de Brockdoty-
Ahlefeld (acesta adoptat in 1837 de contele Ahlefeld din Ascheb2rg) si al Sofiei
contesA de Rantzau Gotha contal).
2) E aci locul sa m6ntionain cA in Thanatologia aceasta sunt itriemnate 5i
mortile a 3numaiVoevazi al Moldova precum : La anul 1504 : Stephanus, Wa-
iachzae et Moidaviae princeps. (Stefan cei Mare; confuzia intre Moldova si Vaiachia
se repetA l deci nu sunt a se trage concluziuni cu privire la influenta lui Stefan
asupra Valachiei). La a. 1563 : acobus Heracliles. Basificus Sarni et Part; delline
et Moldavare Despota, a conjurgtis trucldatur in Walachia.. La a. 1582. alanicula
Walackiae regulus, in nobiles saevrens (crud la(d de nob.) a Turcarum Imp.
principatu exaitur, moxque capite plectitur (E lancu Sasul decapitat Ia Lemberg r in
urma Insistentelor turcesti).lzvorul informatiunilor lul Budaeus era evident polon,
intal pentru cä ei intrebuintau des numele Walachia pentru Moldóva, apoi pentru cA
tot ei intrebuintau cutrantul .regulus (.= un mic rege ; regele uhei tAri mid ; fin
de rege ; print) de ex. episc. Paulus lovius scrie despre I-Patm. Ian Tarnowski :
,Moldavos, geticam gentem, Petro eorum Regulo duce, ad Obertinurn Ita pro-
(Niesiecki. Herbarz Polski, IX, art. Tarnowski) De aceia I lipsesc infor-
matiuni .cu privire la Valachia indepArtatA.
3) Gauhen, op cit. I, 13.

www.dacoromanica.ro
 STRAMOSII PRENCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 75

11. Unna§ii regelui Christian I.

1. Considerafiani generale.
Coroana Danemarcel era mindrd pentrücd 1ncunjuratA de nimbul unel vechlmI
legendare, dar ea nu era .o sinecurd. Uniunea cu celelalte tdri scanclinave i-a dat
un mat mare prestigiu, dar a devenit o sursd de nesfdrsite complicatluni politiee,
cad zguduiau des tronul Danemarcei in temelle. Unhinea a venit inteun timp defa-
vorabil pentru inchegarea unor state mail, cal al luptel regalitAtii cu aristrocratia
care caracteriseazd sfarsitui evulta mediu in EurOpa, far in cursul acestor frAmAn-
Uri au mai survenit miscarea religioasd luterand i rdspandirea tiparulul, cad au
cOntribuit sl la trezirea sentimentelor paVonale.
Trebuia (1.0 muird abilitate, rAbdare i energie constantd. insd mdsuratd, spre
a mentinea o stdpAture, neereditard i atal de gray amenintatl. In Norvegia pro-
blema guvernAril a fost rezolvitd cu succes, desi dupi lupte grele. In Suedia Insd
nici dulcele regimuri ale lui Christian I. §i loan, nici sAlbatica energie a lul Chris-
tian II. n'au fost in stare sd supund definitiv tara stapAnirei daneze, care, devenita
intAi numai formald, a incetat pentru totdeauna cu ziva alegerei lui Gmitav Erich.
sort din neamul Wasa; ca administrator al regatului. In 24 August al acestui an se
implinesc 400 de ani de la acest eveniment, tot atAt de insemnat pentru renaste-
rea natiunei svedeze ca si cu 300 ani mai tArziu, rdscoala iui Tudor Vladimirescu
penfru natitmea romAnd i cea a iui Ipsilanti, pentru cea greacd. Dupd 2 anC
avu loc incoronarea lui Gustav, far prin intrevederea din Malmoe In August 1524,
intre regele Frederic I si regele -Gustav, situatiunea de fapt fu oarecutn recunoscutd
si se stabill un nou termefi pentru regularea definitivd a chestiunilor pendente
Intre cele cloud regate. Se zice cà Ia aceastA Intrevedere Frederic ar fi Incercat SA-1
facd pe Gustav sd recunoascA pe baza tratatului din Calmar, cel putin suverani-
tatea Danemarcei, dar acesta, stApAnindu-si cu greu indignatiunea ar fi rdspnns, rele-
And deosebirea de nationakitate a celor 3 popoare : (Am promis Sueclezilor, ca
regele lor legitim, sd fiu apArdtorul libertAtil $i independentei patriei ; sunt deei
dispus sd flu, la rang egal, amicul I aliatul regelui Danemarcel, dad aceasta-I con-
vine, dar supusul lui nici-odatA *.1)
ScapatA de aceastA rand dechisA, care era stdpinirea In Suedta; coroana Dane-
marcei si-a putut consolida mai bine cea asupra Norvegiei, care n'a luat sfArsit
decAt in 1814, in urma unel naturale, insd gresite orientAri in rdzboaele lui Napo-
leon I. care avu ca aliat pe regele Frederic VI (j1839). Ceiace dd InsA acestel 10-
vituri pentru coroana Danemarcei un caractrr picant, este fmprejurarea, cl cel, care
beneficid de ea, unind coroana Norvegiei cu cea a Suediei, nu era altul decat un
fost maresal al lui Napoleon, Bernadotte, mostenitorul, airs In 1810, al tro-
nului Suediei si totdeodatA generalissimul regatului, care urcg scaunul in 1818, VA
moartea tatAlui sdu adoptiv, Carol XIII, din neamul Oldenburg, ramura Schleswig-
Hoistein-Gottorp.2)
Cu toate cd nu era ereditard, coroana Danemarcei a trete, de regull, din tatd
in fia pinA In ziletele noastre cu exceptiunea a 3 cazuri: detfonarea tut Christian

1) Eyries, op. eft, 187.

2) Ferdinand Strobl v. Ravelsberg, ,,Furst Metternich und seine, Zeit," Viena
Lipsca 1907, II, 235.

www.dacoromanica.ro
76 SEVER ZOTTA

IL In 1523, and tronul a fost ocupat de unchiul acestuia Frederic I. sl moarlea,

fare' descendenta bdrbdteascd, a regilor Frederic VI (-1-1$39) st Frederic VII (f1863),
cel dIntal filnd urmat de un vat- prirnar. Christian VIll (1848) cel de aldoilea de
vii agnat dinteoalta ramura, insa si nepot de vara primara, Christian IX (t1906).
E de, ca o astfel de continuitate de domnie, de 473 de ani, in linie barba-
teasca, di-ntre cari Mita ultimil 260 supt garantia ereditatil coroanel, denota, daca
nu deosebite talente de guvernare la regli Danemarcei, cel putin multä rutina ni
abllitate. Avantagiile situatiei semkinsulare si departarii de focarele framintarilor
politice ale Europei centrale, erau oarecum compensate prin desavantagiile unei ye-
clnat kti jenante, ca cea a Suediet cu yechile ei resentimente, de expansiunea marip-
tima a statelor hanseate si a Angliei, cat si mai cu seama de mobilitatea politica
a populatiunllor celor doua regate, agitate de miscart religioase st lupte de clasa.
Din ultfnui pullet de vedere a Jost -un norog pentru casa de Oldenburg, ca
eel dintat doi regi din sanul el ait $tiut sä castige increderea nathtnlior (ex ceptand
Suedla) prin o guvernare moderata si prudenta, a caret amintire va fi alimentat din
nou, chiar In ,urma unei ec1ip regretabile, nadejcitile supusilor in reyenir ea aces-
tok calitati de guvernare ia urmasii tor. Lui Christian I. ii urma fiul sau mai mare
loan (n. 1455 t21 Febr. 1513 care fu de doua ori proclamat ca mostenitor, intai
scurt limp dupa nasterea 1ui, apoi .in 1478 co prilejul casatoriet sale cu Ghristina
(j-1521) flica electorului Ernest al Saxoniel (f1486) stramosul cunoscutei linii
Ernestine a casei de Wettin. loan era dura parerea istoricilor curajos i noro-
cos In rasboaie, moderat, generos, evlavios si bland. Testamentul lui cuprinde
de asemenea acte generoase, chiar fata de slugi. Cei suedezi it reproseaza insa unele
acte de eruzime, neascunse nici de cei danezi, cari ;insa se pun in socoteala unor
accese de melancolie, de cart fu cuprins cateodata. loan a domnit 32 de ani si a
läsat 3 copil Christian H., Francisc, mort -anar si\Elisaveta, casatorita cu boachim
L electorul de Brandettburg din casa Hohenzollern,

2. Christian II. cel Rau.

Acurn am ajuns la eclipsa sus mentionata, care dud e prea cunoscutä istoriei,
nu este, la noi cel putin, elucidata de cercetarea genealogica, care poate sA contribute
la tntelegerea acestui fenomen de om, -care era regele Christian II...eel Rau. (n. 2
Jul. 1481+14 Ian. 1559). Eyrics, pe caret urindm i aici, scrie despre el : #De tons
lef princes qui ont vdcu dans les temps modernes, Christian II est cella qui a laisse
la memoire la plus abhorree. Les historiens tont generalement designe par les sur-
noms wie mauvais, de cruel, de sanguinaire, de tyran.1) Weber, 11 numeste ein eller-
gievoller, abet gewalthatiger und blutdfirstiger Flirst# 2).
- Nu vom enumeras aici toate actele lut de cruzime, ci numai doua, in stil nero-
nian : nimicirea, In varsta de abia. 18 ani, a nobilimei norvegiene, invinsa in 1502
.
Mut de sdnge din Stockholm din 8 NOemvrie 1520, cand episcopil de Skara si
de Strenguas i alte 90 de notabilitati, intre cari tatal lui Gustav Wasa, cazura supt
maim calattiui, dupa ce prin 3 zile, de la incoronarea lui in 4 Noemvrie, Ii adormise
prin serbari vigitenta. AIte 500 persoane impartasira soarta lor in zilele ce urmara:
clerici, nobili, burghezi i at-ant. Elita sociald a Suediei era distrusd, ca ,s1 cea a
Norveglei.

1) P: 14Q.
2) Op. cit. 478,

www.dacoromanica.ro
 STRAMOS11 PRINCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 77
y

In viata lul private, era deasemenea nelnfrdnat De 5i casatorit, in 1515, c1.1

frumoasa I nobila de suflet Ellsaveta (numita 51 Isabella), fiica lui Filip cel Frumos
de Austria §i sora viitorului imparat Carol V, el continua legaturile cu ,,Porumblja",
fiica unei cArsmarese de origina nirlandeza, a care famille avea asupra lui o mare
Influenta in se ns rAu.
Para nicl dreptul international rut-i era slant. Pe trimisii regelui Sigistnund
al Toloniel i-a aruncat pur i simplu in mare.
Credem ca ajunge, ca sa stim, Ca avem a race en un seml-dement §1 a§a 11 sl
considera unii scriitori danezi
Din narajiunea despre copilaria lui aflam ca era inteligent, insa dispus spre
orgoliu, cu mult temperament, temerar, pornit, dur i autoritarq Tata-sau, sirnplul
blAndul rege lOan, temAndu-se ,mai cu Staina ca inclinarea spre orgoliu sa nu
degenereze, a comis greseala de a'l clar ea pe ui simplu copil de burghez, in gazda
lui Ion Bogbinder (Buchbinder.legator de carji) din Copenhaga r de 'aci la un ca-
nonic Hyntze, pe care-1 exaspera Christian eu pasiunea lui de a se urea pe aco-
peris f pe toate locurile Inane, pretextAnd ca .Les lieux bas sont faits pour les
gens de bqsse extraction, et les lieux hauls pour les grands personnages..
Din narajiunea aceasta vedem ca anomalia lui Christian, in special grando-
mania, era din nagere.
Chestiunea insA, care ne intereseaza, este de uncle putea sa vina aceasta fatala
dispozijfune la fiul 51 nepotul un3r oarneni buni, blAnzi i simpli, casatoriji cu
femei distinse i pacif ice pAna la \abnegajlune, ca Dorothea de ex. 0 micA dispo-
ziOune spre neuropatie, poate cAstigata din cauza imprejurarilor, s'a putut constata
in acceseje de melancolie ale tatAlui salt, dar trebuia sa survina o puternica doza
de dispoziliuni rele ca sa iasa un astfel de rnonstru. E deci firesc sA indreptam
cercetarile in direcjhmea mama sale. Nimic rau nu ni-a ttansmis istoria despre ea,
Va sa zica trebuie sA ne urcam mai sus in generajii, se injelege menjinAndu-ne ii
cadrul presupunerilor.
Cunoastem pe 4 bunlei, 8 strabuniei, 16 rAstrabuniei si 32 de parinji de ds-
träbunici ai lui Christian II. 9 Ce constatam? Inainte de toate prea malt sange din casa
Braunschweig. (Welf-Este) 6 din 32 5i aglomeraji mai cit seamA intre ascendentil
bunicei de pe mond a Ira Cristian. Astfel mama acestela. Ana de Braunschweig, are
din 4 bunki 3(') din casa aceastil. Intre ei(ele) este 5i Agnes Iiica lui Magnus 11. de Br.
(t1373) poreclit Torquatus" pentru ca purta un lanj de argint de cAnd tata-sau
11 ameninfase ea spanzuratoarea din cauza stilbdtdciel sale. StrAnepotul lui Magnus,
Frederic (t1494) era dement, far un urmas al lui Magnus, Vilhelm cel Tana'.
(t1592) era melancolic, boala, la care se refera Lorenz in genesa boalei lui Gheor-
ghie Ill. de Anglia (t 1820) 2).
Mai conStatam da Cristian descindea din 3 fdce ale lui Barnabas (Berndbo) Visconti
din Milano ; odatA despre tata si de cloud ori despre mama. Barnabas era insa un om
crud i risipitor, probabil i grandaman, mji toji risipitoril. Ce priveste cruzi-
mea, avem in familia Viscont! cazul clasic al lui Glan Maria (asas. 1412) fiul lui
G. Galeazzo si al Caterinel, vara sa, fiica lui Barnabas. El a hrInit cdinli cu came
de om. In gtneral e cunoscut cA in familiile renasteref italiene erau dese cazurile de
degenerare; chlar fratricidul se intAlneste.3) In fine unii clintre ascendenjii lui de pe mama
sunt cunoscuji cA aveau anomaill fizice, considerate de unit cercetatori ea forme

1) Dungern, Ahnen deutscher Ftirsten, I, tabla X.

2) Lehrbruch der gesammten wisseuschathichen Genealogie,* Berlin 1898, 433.
3) C. Cipolla, corendlo della storia pol itica di Verona, 1900, 266.

www.dacoromanica.ro
78 SEVER ±Otr A

exterloare de degenerare, cu toate ca n'au !Mat nume rau Dar si acestea nu trebuie
sa se desconsidere, cad pot fi indicii unor dispozitiuni Inca latente, cari 1n3A. all-
rnentate prin casatorii de dispozitii simillare pot nu numai sa devina patente, dar
chiar foarte evidente. Aid consta tocmai pericolul casatoriiior Intre rude. Ele ntr
trebuie sa dea rezultate rele, ba uneori dau chiar foarte bune, dar, cum fiecare om
are dispozitiuni bune si rele, patente sau latente, iar la rude ele sunt din cauza
obirsiel comune asemanatoare, urmeaza ca progenitura nu promite sa pastreze
echalbrul normal Mire dispozitiunile atestea, ci, ca atat unele, cat i altele, pot de-
yen! mai pronuntate, intrucat yin din doua pAri. E chcstia earl el emente vor pre-
cu mpeni, dar riscul e fotusi mare.
0 astfel de anornalie fizica aratau membrii tocmai acestei ramure a case! de
SaXonla, careia apartinea marnd lui Christian II, Ernestinii, urmarita de .Devrieht
prin 6 generatil, anume beIrbia inferloard proeminenta, in fata si In laturi. Mai tare
$i tn amandou& laturi se manifest& ea la Frederic cel Intetept "(1. 1525), scrie
Devrient,"9 Acest Frederic nu era Insa altul, decat unchial lui Cristian II. fratele
Christinei
0 al ta anothalie fhicA, anume buza inferloard parte groasa, 9) sa o fi avut
o strabunica a lui Christian Cimburga de Mazovia (t 1429) sofia arhiclucelui Ernestde
Austria. Ea se distin& i prin o alta anomalie, o exlraordinara forta fizica, superioarg
multor forte fizice barbatesti contimporane. Stramosii el erau -mai toti slavi. Intre 32
constatam 3 din heamul lui Runic si. 3 din cel al Pia4tilor ; cam multi. Probabil din
aceleasi neamuri erau si stramosii el, trona personal necunoscitti, afara de Wenzel
de Bohemia, Cunigunda de Hohenstaufen, Lutuwer de Litvania si Wikind de Samogitia.
Cine stie, daca in vinele ei nu curgea I sane aslatic, de pe vrem
suveranitatil tatare asupra principatelor rusesti ? Oricum, e destul daca numai
unele, prea cunoscute, apucaturi despotice ruseel s'au transmis prin ea nenoroci-
tului Christian II. Intre stramosii lui erau i domni din vecinatatea noastra,
eel de Halicz (Runic). Se Intelege cA dam toate acestea ca simple coniuncturi, dar
eredem ca ele sunt tot' atat de convingatoare, cum erau pentru noi o adevarata re-
levatie genealoica, vazand, ca nu de pe ca3a de 01 ienbarg este de pre-

1) Lorenz, op cit. 401

9 Barbia proeminenta i buza groasa formeaza asa numitul ,tip habsburgieg,
despre care exista o literatura intreaga, Incepand cu parerea ridicoll, ca el s'ar fi
mostenit de pe Margareta Maultasch, care n'a avut deck un copil mort WA des-
cendenta. Lorenz credea ca buza s'a mostenit de pe Cimburga de Mazovia, cf. unei
scrieri a lui lac I. Fugger din 1555. Insa s'a constatat, ca i portretul sofului ei,
Ernest de Austria (t 1424) arata formele acestea, tipice, buza groasa 1 barbia pro-
eminenta. Un cercetator francez, Galippe, credea sa atribuie originea tipului habs,
burgic easel de Bourgogne, din care era Maria, sotia Imp. Maximilian I. de Austria.
El se refera si la memorille lui Brantomrne (-I- 1614) care Inentioneaza, ca Maria, va-
duva lui Enfic IV, era frumoasa, avand insa un defect gura mare §i proenzinenta
austriaa, care Ins& nu'vine de la casa de Austria el de la cea din Bourgogne".
Anomalia aceasta s'a transmis l altor case : Saxonia (precum am vazut) Bavaria
Lorena, MichCleve etc. Discutat este daca ea reprezinta o -forma de degeneres-
cent& ; Mayer, Bloch $1 Galippe sl Intrucatva Strohrnayer, stint pro ; Hawker e crz-
ta (1-leydenreich, op, cit. 268-275) iar de aceiasi parere este Apert In recenta lui
publicatie 21.'hdrddiq morbidea, Paris Bib!. de filos. scient. 1920. Ehbien" .scrie el
je dis que c'est la un caractére de race est non un stigmate de dégénerescence.
Le stigmate de dégénerescence c'est ce qui icarte le suiet du type normal darts
son espece, dans sa race, dans sa famine) (p. 273) Intrebare daca tot astfel trebuie
consideratA prima lut aparitie documentata, care coincide cu timpul la care se re-
ferA cercetärile noastre.

www.dacoromanica.ro
 STRAMOSII PRINCIPESEI NOASTRE MO$TENITOARE ,419

supus ca au vent t instinctere grozave ale acestui degenerat, care a profanat pang
e mcrmantul lul Steno Sture cel Tartar (t1520) §i al unui copil mic al lui. Aici nu
mai incgpea nici 0 umbra de ratiune de stat, care s'ar putea invoca intrucatva ea
scuza pentru executarile in masa Tragi-comic pare ca, vazand efictul contrar al
sistetnului san de teroare, a executaCapoLsi pe sfatuitorii Itti.
Christian a ispasit ratacirile sale prin toate incercarite, carl se pot lega de oa-
meni. A vgzut murincl pe iubita sa ,,Porumbla," pe nevasta sa credincloasa, pe trei
fi i §i Dnmnezeu i-a dat o viata mai lunga decat a multora alti regi at Danemarcel
din neamul salt, ca sg o expieze inteo captivitate de 27 de ani (1532-1559) intal foarte
sev era, inteo odaie fang usa din tastelul Sonderburg, in care. primea hrana pr in
gratele unei ferestuici, apoi, mai wall, in Kallundborg. E un alt noroc al easel
de OldenbUrg a n'a igsat urmasi in linie bat-Weasel
3. Frederic I. i urmasii lui.
Domniel de teroare a lui Christian 11, urma, in 1523 cea bldradd a unchiului
t
sgu Frederic I, (Pacifical. (n. 3 Sept. 1471, 3 Apr. 1533) manifestanda-se astfel
acest fel de guvernare ca tipul normal al stgpanirii acestui neam. Toleranta lui
cuprindea si confesiunea luterana, pe care o simpatiza Inca din timpul cand fusese
duce de Schleswig-liolstein, §i in 1527 el Wu, urmand exempluI IW Gustav Wasa,
pe dieta din Odensee sa garanteze liberul ei exercitiu n panemarca. Nici domnia
lui n'a fost lipsita de turburari i chiar ultimul an al vietii lui i-a fost amarat prin
o rascoalg in Norvegia. Insa, stre deosebire de nepotul sail Christian II. el acorda
dupa potolirea ei, o larga amnestie- care avu efectul cg statele acestei tart jurara la
Drontheim de a nu conferi coroana "Nor vegifl de acum inainte de cat unui prin-
cipe ales in Danemarca.
Frederic I fu de doua ori casator.it : 1) cu vara sa, in gradul al dollea, Ana,
fiica lui loan Cicero electorul de Brandenburg (t1499). Casatoria avu loc in 10
April 1502 la Stendal dimpreuna cu cea a nepoatei sale de frate, Elisaveta, cu
loachim I electoruf de Brandenburg (1-1535) fiul electorului loan 1). precut'', vedem
legaturile de rudenie intre casa de Oldenburg i pea de floltenzollern devenira tot
mai stranse.
Prin Ana se stabilesc primele legaturi genealogice indepartate et; dinastiile
sud-europene §i chiar cu clinastia Basarabilor. Una dintre cele 8 strabuodel ale lel
era Elisaveta de Ungaria (1-1442) fiica imparatnlui SigIsmund (t1437) §i a Barbarei
de Chly (1-1451) $tim ca aceasta era nepoata de tiu a lui Berman conte de ally
(1-1385) §i a sotiel acestuia Ecaterina (tdupg 1391) care sa 14 fost filca lui Tvrtco
I, regile 13osnlei (1-1391). Sotia acestuia Dorothea (t Inainte de 1382) era Inca tut
Sracimir, Tar de Vidin (t dupa 1390) §i a unel Ilice, u nnme de botez nem-
noscut, a lui Alexandra I Basarab (t1364).2)
2 Dupa moartea moartea, in 1514 a Anei, cu Sofia filca lui Bogislav X.,t. duce de
Pomerania, (1-1523) casatorie ee avu toe in 9 Oct. 150.1 ea, =arta in 1568, Oa prin manta

1) "Genealogie des Gesammthauses Hohenzollern," 19-20.t

13) Dungern in eDie Bischofliche Klosterkirche zu Curtea de Arge$ hi Pu-
ingnienb dd Franz laffé eanexe p. 20 si ,,Arhi va Geriealogica" 1, 17 urm. Filiatiunea
aceasta, care duce si la casa noastra regala, contestata de unii, e sustinuta de ma-
joritatea autorilor, cari s'au ocupat de ea. Argumentele pro §1 contra in eArhiva
GenealOgica" I. 90 si 125. M. S. Regele Ft dinand descinde insa, in mod necontestat, pun
femel din lerernia MoviIa Voevod, precuin am aratat in alt loc (ibid. 11, 101 nrm. .

www.dacoromanica.ro
 SEvER ZOTTA ......011.1.
el Ana (t1503) nice regelui Kazimir al Poloniei (t14g2) si a Elisavetei de Ungaria
(t 1442. v m s.) varä In gradul al doilea cu prima sotie a lui Frederic I. 1 aducea
pe langa sangele strAmosiior sud-slavl $i cel al slavilor de Nord: Pornerani, Jagel-
loni I Ruric.
Din prima cAsAtorie Frederic a avut j viitorut rege Chrlatian. 111 (n. 12
Aug. 1503 1) -ft Ian. 1559) $i pe Dorothea (n.1 Aug, 1504 -1- 11 Apr. 1547) cAsAto-
MA (1 fut. 1526) cu Albrecht primul duce In Prusia, din easa Hohenzollern, deci a
patra alianta Intre casele acestea.
Din a doua elsAtorie a avut 5 copli intre carl pe Adolf (rt. 5 Ian. 1526 t 2
san 1 Oct. 1586) de Schleswig-Holstein-Gottorp.
Acegl dol fli al regelui Frederic 1 sant autorli celor 2 linii, din cari descind
Jo(' membril casei de Oldenburg, actaa1ment t,t viatd: en' regale! §1 cea de Sch.-
11.-Gottorp. Cu privire la moartea regelui Frederic I, gdsirn in Thanatologla Iris
Budaeus insemnarea, cd din sicriul lui a curs atata sange, Incat era nevoe de al
scurge In vase, desi corput era Inbalsamat i invAlit In panze fine, kir sicriul lipit,
ceface fu considerat fIreste ca semn rdn, prevestitor calamitatile, cari au urmat').
Povestea aceasta neverosimild o avea Budheus din cronica orasului Lfibeck 8).
CalamitAtile prevestite de sarcofagul misterios InteadevAr n'au Intarziat. S'ar
fi putut crede cd dupd domnia agreatA a Ini Frederic I. coroana Danemarcei nu
mai pntea fi discutatd fiului sAu mai pare, care se distingea i prin catnap personale
alese, ca modestie i afabilitate si castigase simpatiile multora. Nefericita mi$care
religioasA stricA insI socotelite- In Dieta din 24 Iunie 1533 episcopii catolici, In toe
sA'l aleagA pe Christian ca rege, puserd chestitmea religioasA la ordinea zilei, ce-
rand anularea recesului din Odensee (1527,,, v. m. s.) si aruncand astfel mArul dis-
cordiei hare senatori, cari se divifard Inteuri partid catolic si altul luteran, De a-
cest prilej se folosi contele Christof 1) de Oldenburg (+1570), din ramura care descin-
dea din Gerhaid (t1500), om de altfel foarte cult, care citea pe Homer, si curagios,
spre a porni o actiune militard in stil mare cu scopul, sau numai supt pretextul,
reintrondril lui Christian II. prisonierul din Sonderburg. 0 intreprindere fericitA Ii
puse chiar In posesiunea Copenhagei. Christian insA, luteran convins si fire In-
ceAtA la hotAriri, dar consecventd- fit executarea tor, stiu sA profite de lipsa de u-
nitate in conducerea operatiunilor adversarilor, cdrora se alAturarA $i alti preten-
denti, Albrecht de Mecklenburg, ginerele lui Ioachim I de Brandenburg, si ginerii
lul Christian II., cat $i de interesele domune _cu Gustav Wasa, spre a castiga cu
arme $i diplomatic )tnereu teren !And ce, in fine, dupA 3 ani de fnteregnu si anarhie,
intrA triumfAtor in eapitala cuceritd (6 Aug. 1536). Christof si Albrechi de Meck-
lenburg, cart se predarA, cerura In genunchi iertare. Christian III. nu-1 pedepii, el li
dAdu drumul cu trupele lor, insA tn urma jurdmantului die a nu mat cAlca Odle
toroanet Danemarcei l ducatele. Prima lui faptl lu convocarea died (30 Oct.
1536 In care puterea catolicismulul fu definitiv zdrobitA I confesiunea futerana
ridicatd la *angul religiunei statului. TotdeddatA se obliga dieta sl aleagA pe un
flu al tut Christian III. ea mo$tenitor. Astfet se tntenield pentru a doua ord, de astd
1) Anul 1504, daf dg Almanahul de Goatha, este evident gresit Intrucat in 1504
s'a nAscut Dorothea v. Genealogie des Gesamthauses Hohenzollern).
2) Corpus nempe cum balsamo unctum ac cereis linteis involutum, pi-
catoque sarcophagd incrusum esset flihilo tamen minus sanguinem fudisse adeo. etc.
3) De Herm Bonnus, teolog, (1504-71548) rector $i superintendent In Ltibeck.
A lAsat mai multe scrieri (locher).
1) Eyries si Weber it numese Chr-stof, Thanatologia insA Christ/anus",

www.dacoromanica.ro
 STRAMOSII PRINCIPESEI NOAStRE MO$TENITOARE /A

dater cu sabia, domnia casei de Oldenburg asupta Danemarcel. Din cAsAtoria lui
(1525) cu Dorothea fiica ducelui Magnus de Saxonia Lauenburg (.1-1543) din nea-
mul contilor de Ballenstedt, a cdrei sorA o tinea Gustav Wasa, Christian III. avu 5
copii, dintre cad Frederic II. (n. 1534 t1588) stramosul tuturor regilor cari- au ur-
mat 'Ana la Freperic VII (t1863), Magnus (t1583) cAsAtorit cu Maria, o nepoata
de Or primar (Andrei) a tarului Ivan cel Grozav si ajuns rege al Livoniel, §i
loan cel Tatar (n. 1545 t1622) autorul lintel Sch. H. Sotzderburg din care descind
actualele dinastil ale Danemarcel, Greclei $1 Norveglei, (v. anexe). Pentrtt o mai usoarA
intelegere a celor expuse dam deocamdatA urmAtoarea schita genealogica :
Egilmar 1. conte de Aldenburg.:(01denburg),1088, 1108
Linia I de Oldenburg I Linia II de Wildeshausen
1 I

Egilmar II loan
I

Christian cel Belicos, t1168 Linie stinsa c. 1300

1

I I

Christian, asas. 1196 Morit 11202

I

1 1

Christian Otto, dobAndeste 1247 Delmenhorst 11262 (steril)

1

loan t c. 1272
I Bratul I de Oldenburg Bratul II de Delmenhorst, stins 1446
I I
Christian 1. c.. 1290 Otto .I 1304
I

loan t c. 1316 loan i. C. 1341

I I
Conraxi 1-1350 Christian j c. 1367
Christian t c. 1399 I .
Otto 1- g, 1418
1 I
Dietrich cel Fericit, t 1440 Os. I-0 ctt--1. ante 1420
Adelheid
11-7 cu Hedyiga iiiGa ducelui Gerhard de. Sch1êsw1g, conte de Ho'atein. .

Ratnura I. Danemarca, Norvegla, Suedia Ramura II Old. ,71 D.

Din cas. a II. a.
ehristian 1. (1425-1481 Rege al D. 1448 al N 1450, al S. 1458 Gerhard cel Belieo4
Duce de Sch. si conte de H. 1460. cas. cu Dorothea de 1.1500.
Brandenburg Hohenzollern. RamurA stinsa, 1667
1 .

1
i -
Ioan 0455-1513) R. al D. N. S. Margareta Federic 1 (1471-1533)
Pas. cu Christina de Saxonia cris. cu lacob III R, al D. N. S (1523) Os. 1-0
ai Scotiei Ana de ,Brandenburg-liqhenzol
1
tern 11-0 Sofia de Pomerania
Linia reg. a rant. I Linla Gottorp I
i lila c.is. i` Din cgs. 'II-a I

Christian II (145145231-1589) Elisaveta Christian III Dorothea cas. Adolf

cel RAu cAs, ci Elisaveta cAs. cu (1563-1599) cu Albrecht 0526-1568)
de Austria sora imp. loachim I R. al D. si N. Duce in Duce de
Carol V. de Brand. cAs. cu bo- Prusia Sch. H.
Hohenzol. rothea de Sw- (Hohenzollern) Gottorp
xonia Lauen-
burg
Bratul Danemarca a lintel Tegale eraful Sch. H. Sonderburg
I

1
i r

Frederic II (1534-1588) Magnus (1-1583) Jean (1545-1622)

R. al D. i N. cAs. cu R. al Livoniei eas. , cel TIMM- Duce de
Sofia de Mecklenburg cu Maria de Rrusia Sch. H. Sonderb 1582
6

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE
Potrivit ceilduzei ardtate in ,,Cevant inainte" ía publicarea documen-
telor, ce prlvesc Iauii,ii carl constituesc partea cea mai insemnatd a Be-
le(inului nostru, intru cat arencd o lumind vie asupra insddirei proprle-
WU in oraful fafi, evolutia acestel proprietdti, schimbd rile suferite in
cursul vremii in numele strdzilor, cmterea Iacior, unirea sate.lor megie.Fe
Iacilor cu vatra veche a tdrgului Iasi, i altele, vom pdstra aceastd or-
dine: supt litera A vom publica actele, ce privesc locurile i. deci proprie-
tatea Urbana din Iasi; Sept litera B vom publica actele, ce privesc lucru-
rile, bisericile Iasilor, afezemintele municipale ale Iapoi fi implicit ale
Moldovei intregi, regime! fiscal... in fine viata veche a Ia.Filor fi a Mol-
dovei; iar. supt litera C vom educe stiri documentare despre persoanele,
cart au ilustrat i ilustreazd prin bogata lor activitate politica, culturald
i economicd, oraful nostru Iasi.
In acest scop facem apel la toti benii Ieseni spre a ne pane la dis-
pozifie ori ce act de proprietate Iqand, sau care at privi direct ori in-
direct viala veche a Iafilor fl a Moldovei.
Directiunea

A. Locuri din MO
1. 1816 Decemb. 9 1ai. Vasile Bucur vornic de poartd mdsurd load dughenel Ilenii,solia
lui Mihal Mdrza, pe uli(a Hagioael. Cu acest prilej se area toate actele de proprletate, ce
se rddlcd la 1702, &Mc! banal NI M. Mdrza, Sandal negustorlul, stdpánla local, (acta Qh. Timilf.
str. I. C. Brdtianu No. 44)

Dupl jaloba ce au dat cAtrA Prea Inaltat Domnul Nostru Scarlat Alexandru
Calimah Voevod, Ilinca sotie rApousatului Mihal M5rza prin care au fAcut rugA-
toare cerere, pentru doao dughene cu locul lor, ce le ar fi av And aice In la0 in
tdrgul de sus la ullfa Hagloael ca sA fie pusA la cale, spre a le putea vinde prin
mezat, dui:4 a cArie jalobA flind eu orânduitu de biv vel LogofAt Dumitrachi
Sturza ca sA mArgu la MO locului undi sA fac cercetare, dupA orandulala pAzitl,
unde mArgAnd la fata locutui a numitelor dughene IntAi am luat sama cl aceste
doao dughene sunt deosAbite una di alta, mai fiind in mijloc doao dughene a.Tri-
fAnesel, apol am cerut la jAluitoarea ca sA mi arAte scrisori dovezi sA sA vazA cu
ce stApinqte dughenile acestea, cari au scos §i au arAtat un zapis din 7218 Mai 4
prin cari un Vasille blv cApitan i cu finteia sa Tudosca aratA cAau vandut ,doao
1 ocuri de dughene unui Sandul negutAtoriul zAt Mihal Cupet socru liii Ene MSrza,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 8.3

a tatAlui lui Mihai Marza ; si al doilea au arAtat alt zapis din 7236 August It prin
care un Gavril ficior aceiul Vasile 0Apitanul aratA cA au vandut lui Ene Marza
28 stanjeni de toe in lungu tot la aceasta ulgd a Hagloael, iara in lat cat se va
alege. Al treilea au araiat alt zapis din 7236 Noernvrie 20 prin care un PavAl si
Simion ficiori tot acelui Vasile Capitanul arata ca au vandut partea for tot Iui Ene
Marza 28 stânjeni de loc in lungu tot la aceasta alga 4 Hagioael, larl in lat aratA
cA cat sA va alege. AI patrulea Au arAtat o hotarnicA in velet 7264 lunle 4 fl.
cut& de rapousatii boeri Radu Racovita vel vornic si Iordachi Bals vel vornic prin
care aratA cA au hotärat acest loc a lui Ene Marza i cl sar fi gAsit 20.33tAnjAni
fata in curmezis la alga Hagloael iar in lung aratA cA merge locul pAnA in saga
hal Sfeti Toader unde sA intelege ca din locul acesta sau mai vandut dughene cu
locul lor de Ene Mirza fiindca si acele doua dughene a TrifAnesei ce sant in mij-
local acestora, cum si alte patru dughene a bit Loiz ce sant pe din gios sant tot
din toed acesta, si din tot local acesta, aceste doao dughene cu local tor au rA-
mas drepte a jAluitoarei dela bArbatul sAu Mihai Marza si Mihai Marza Inca le au
avut dreaptA clironomle dela -tatAl sAu Ene Marza. si din scrisorile de mai sus ara-
tate bine increclintandurn1 cfr dughenile aceste sunt drepte a jAluitoarei, la urmA
am fAcut mAsurare locului a unii dughene care I in coltu lângA ulicioara i taste
de 4 patine lArgimea i sau gisit 17 stanjeni 4 palme lungul locului din fata until
§1 Orli in dos unde sA hotArAste cu locul crapnel ce se numeae la. Tavan, iara
lata la .ulltain currnezisun stanjan i sasA palme si patru parmacelari fundul
din dos in curmezisun stanjan i sapte palme gospod i cu aceste mASuri sau
cuprins tot locul acesta al acestli dughene ittsA aughlana taste cojocarle I dark
el umblif 200 lel pe an, §i dupA cercetare ce am facutu incredintez pe cinstita
Logofetie ci aceastA dugheana nu are nici o pricing spre a impleded mezatul
fac clzuta arAtare. 1816 Dechemvrie 9,
Vasile Bucur Vornic de poarti.

II, 1816 Decembri 12 kW. Cartea lui Sc.. Alexi Calimatt Vochl cdthl vornicia 4e aprozi set
randulasca pe fetal baa sa strige la mezat vinderea a 2 dughene din !agate Ilenel sopa tut
M. MOrza. (acta Gil. TImuf str. 1. C. Brdttanu No. 44).

Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevoda cu mila lui Dumnezeu Domn tirit
Moldaviei-
Cinstit si credincids boerlul Domniei Mete Dunipeta Costachi Sturza vel von-
nic za aprozi sinitate.
Domniei Mele au dat jalobi Ilinca Mirzoaei wand ca si I si Vanzi cu mezat
doao dughenl cu local lor ce sunt aice In orasul Esti la alga Mrgalul de Sue,
Insi deosibit una de alta ce I sant rImasi dela sotul el Mihal Marza spre a in-
tampina plata datorillor sotulul el si plata inzAstrAril filcH lor, dug care jalobi a
sa, cu tidula Logofetiei randuindu sit pe Vasile Bucur yornic de poarti SI faca
cercetare la stare locului de nu este vre o pricing cari si Impiedice mezatul. dela
care randult sau vazut marturli din 9 zile a curgitoarel luni cuprinzAtoare ci acele
doao dugheni ce le cere jAluitoarea a le vinde, sau dovedit din scrisorile ce le a-
rata anume prin mArturia sa de drepte a barbatului ei Mihai Marza dintre care una
tide aceasta, care SA hotAriste cu o ulicloarA ce este de 4 palme I merge dela
alga targalul de Sas spre sfantut Feodor, unde misurandu si cu stanjin gospod,
sau gisit in lungu locul acestli dugheni 17 stanjani si 4 palme lar fata loculul Ia

www.dacoromanica.ro
84 DOCUMENtE

alita tdrgului de Sus in curmez4 Un staniAn sase palme i patru parmace, si dosul
larA§i In curmezis un stanjAn i sase palmed
Deci apol dinlui vel Logofat Constandin Bal$ au adus de fata i pe basceau-
sul Dimitrachi, ginerile illuitoarei, pe care intrebAndusA de nu are vOo pretentie,
fiind aceastA dugheana a parintelui sotiei sale, Mihai Marza, bArbatul jAluitoarei,
51 din insusj tocmala caprinsA la izvodul de zestre sau adeverit cA ctoao daghene dela
thita larkului de Sus din avere sotului fAluitoarei sau alcAtuit a se vinde pentru
plata datoriilor lui si cheltuiala celor trebuincioase la nuntA cum sä cuprinde i la
osAbit izvod iscAlif de jAluitoare si de sutgerul lordachi BosAi, i neagiunsu la
plata datorillor sal rAspundA zestrea cum pre largu arat i izvodul zestrii.
Drept aceea chipA gerere jAluitoarei scriim Dumitali sA rânduesti pe telalbasa,
sA strig Ia mezat atAtata dughianA cu locul ei pe toate ulitile ora$ului in Divan
gospod in curgire de 40 zile si cu pretul ci va esi la strigare ce mai dupre urmA
Jiind $1 cu multAmire vanzatoarei, sA sA fail hareci, cAruia cumparAtoriu pe langa
zapisul I scrisorile ci va lua, i se va intAri stApttnire i cu carte Domniei mele.
1816 Oechemvrie 12
(L, P. gospod fi tus rob) Vel Logofat

IA838 Julie 1 Iaqt. Lopfól Iordachi Catargiu vinde su 1800 galbeni casele dale arse,
din capdtur unfit de. sus, hatmanutui Anastasd Bafotd.
(Arh. stat.Jafi Dosar 57, transport 812 opis 926)
CasAle meli cell arsA di aiee din orasul Esii din capatul WW1 Targulai de Sus
icing& etmeoa dispre eisnarie; nuMite a Manului cu toate binalile dipi locul cu-
Prind Impregiur en 'zAcIlu de piatrA stricat a *cum sA gasOsti astAzi hi lungime
si lAtimd dupa glhsuire -scrisorilor vechi si a zapisillui de durhparaturA ce i eu am
dela fit raposatului logoiAt Manu, bez coltul de lo,? dispre fitaerimul bisdrici Cure-
larilor caci nici este cuprins cu zidiu i ari fncA mai innainte Iañ fostidAnuit bi-
sAricii, oprindumi dreptate de a ave aektrAmutat prin el portitd pentru umblare la
bisAricA, acum prin bunA alcAtuire savArsitA cu d. hatman Anastasachi Ba$otA liam
vandul dumisali dl veci ct( pret de 1800, adicA una mie opt sute galbeni ImparA-
testi blahchi pl cari iam i priniit tbti deplin la iscAlire acestui zapis`, teslimarisand
qi eu dumisali toate scrisorile docomenfuri vechi ) pe aceste precum $i zapisul de
cumpAraturA ci lam avut dela sus pomen'tii.
Drept aceia dar atat d. Hatmanul precum i urmasii dumisali de astAzi
innainte $i in vedi vor avea deplinA stApanire asupra acestor acareturi fArA strA-
mutare, nesupArati de cAtrA nimine in cuprindere mai Sus pomenitilor doco-
menturi. 1838 Iuli 1 4.
Jordaki gatargiu vel logofiit
Divanul apelativ al tArii de sus.
Pentru cA zapisul acesia este supt adevArata iscAlifurd a vanzAtorului hoer
dumnealui logofat Iordachi Catargiu, de acei in urmare cererii cg pr,in jalobA au
JAcut se adivereste de catrA divan, iar desAvarsita intArire rArnalie a sa race dap
urmarea legiuitii publicatii.
(SS) lordachi Micilscu, D. Manu agA, lancu Canta spatar.
Secsia I N. 4938. 1838 lulie 2.
1) In val. XII manuscript al Suretelor 11 Izvoadelor fnele posed toe& aottle
r-in numAr de 107 bucAtiale caselor hatm. Anastasie BasotA, azi Gimnaziul Stefan
cel Mare, din strada.SArAriei No, 157. §tirile despre aceastA latura a. targului de
sus in sect XVII. le voM publida la vreme (GhibAnescu). .

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 85

1V. 1838 lithe 2 Iasi. lordachi Catargiu logofdt cere divanulut sti-itntdreatct zapisut de
vdnzare al caselor sale catrd hatman4 Anastasd Basotd cu 1800 galbeni.

No. 6535 Priimit lull 2, 1838

SA doeladarisasca de titlurile propietatii
Miclescu
Catra Cinstitul Divan de Apelatii al tarii de Sus
Fiind cä casale mele cele arsa, numite a Manului ce sant la capatur u11111
Tdrgulul de Sus cu binalile pe locul cuprinsu )imprdjur cu zidiu de piiatra, dupl
glasuire scrisorilor vechi i d zapisului de cumparatura ce i eu am dela fii ra-
posatului logofat Manu, acum prin buna,..alcatuire savarsitä cu dumnealui bat-
man Anastasäe Basota, li am vândut de veci dumisale in pret drept 1800 galpeni
pe cari i am Si priimit la iscalire zapisului de vanzare, ce in orighinal am cinstg
al athtura.
Pohtescu pe cinstitul Divan, ca glupa formele cuvenite, sa bine vroiasca al
intark
lordachi Catargi Logotht
Doclad 1833 lull 2. luile 2
Cercetandusa titlurile propietatii, sau Zapisul sä sa incredintazi cä estd
vazut Ca aratatili cap cu locul lor dum- supt adivarata iscalitura facandusa or
nealui logofat le .ari cumparaturi dila fii legiuitile publicatil dupa sabornicescul
raposatului logofat. Manu prin zapisul din hrisov.
1814 Ghenari in 22,
'adeverit de Divan. Miclescu, Manu aga4
Director... lancu Canta spatar
ef Seesii#.
Nola. Documetitele de la No. 1-1V ne-au fost comunicate,tde d. A. 13aleanu
profesor si translator la Arhivele Statului din Iasi.
,1-1111111

V. 1794 August (Iasi). Dumitru Bldnar fiat lut Paval Stroescu vdnduse lui Necula Mila
Mate! POpov a dughiand qi un pogon vie la Costesti. Acum Mihat Mdrza ca vecin 1st imparte
pe din cloud dreRtul la dughiand fi vie, vdnzdndu-le pogonul de vie cu 105 lei'

Eu Dunilltu Bldnar ficior lui Pay& Stroescu am facut zapisul men, la pana
dumisale glupdnulul Necula Mila Mafteu Popov, precum sä s(a) stie, ca eu o du-
pghiana ci am avut aice in Esi la ulita tdrgulul de sus, in trecuta luna, prin zapis
o am vanduto dumisale cu bani, luand, si un pogon de vie cel ari dumnealui la Cos-
teVi tin(u)Kul) Rotnanului. Apoi cu acea dugheana a me razasindoe ig1upnul Ml-
hal Mdrza. §i nevoind al läsa sa o stapineasca numai giupanul Necula, sau invoit
amandoi di au inpartit acea clughiana, si atunco de catra dumnalor acel pogon de
vie socotindusa: o suta cinci lei di au raspuns glut:lanai Mihai la gitipan Necola
cu banii ci Ian agiuns sai dea : pentru partea ceau luat ; si eu vazand: pretul acelut
pogon, cu asa pret si la loc departat unde num da mana a merge sal cant, indata
am prins a faci cereri ca sam(i) dei banii, macar ca giupanul Necola nu vola. gar
eu, umblând, sal trag la giudecatg pentru aceasta ne avand nici o trebuinte de vie:
dna i dumnealui sau vazut silit de mine, apoi miau dat acea o mita cinci lei. pre-
tul pogonului, i peste acestia Inca miau mai ertat douazaci lei, ce ave sat ea -dela
mine, dintro socoteala, pentru aceia ant Mut sl eu acest zapis la mana dumisale
giupanului Necola ca sa MLA as stapani pogonul acela cu buna pace in veci, fara

www.dacoromanica.ro
86 DOCUMENTE

nicl o suparare: despre mine; Hind ca eu loti banil prettaui, lam luat deplin de fa
dumnalui, i spre Incredintare iscalinduma cu mina me, sau fscalit i altii marturi
caril sau intimplat fata la facerea acestul zapis ce am facut- CU buna vola 1 pti-
mirea me: j
1794 August 9
(Sem.) Dttmitru Stroescu am primit cu voe me si am iscalit.
Toader Siscanu rnazil martur. eu Irimia martur.
Ion logofat am scris cu zisa lui
Dum'tru Stroescul

VI. 7241 Mantle 29 (1733) Iasi. Ant Mita fenieta raposatulut Ion brat Paraschtv dd danie
preutului Dumitmo casele sale din la#, asezate intre casele logofdtului Ursul de vlsteric 41
intre prtutul Pdateletu, pentru a ft pomenild la liturghie.

Adica eu Antemie femeia rdposatului Ion brat (fratele) Paraschlv, facutam a-

cest adevarat zapis al mieu la mina preutului Damitrago, precum sa sa she Ca eu
de nime silitä nici asuprita ce de a mea buna voe iam dat dauie o cas(a) cu loc
cu tot preutului Ditmitrasco, care casä este intre cas(a) Logofdtulud Ursul ot vis-
Vile) oi intre cas(0 preutului Pdnieleia cumnatul medelniceriului Neculat §i se In-
preuna locul cu a Iderol ca sa fie m(o)litvei sal(e) i ficiorilor,si nepotilor mosie
in veci, i preutul Dumitrasco sa ma pomeneasca pre mine si pte sotul mieu ft

parintli miei Ia toat(e) sfintele Ieturg,iH intru toata viata m(o)litvei sal(e), si 2 zapise
vechi de cumparatura Inca le am aat i acele preutului Dumitrasco, iara 'clue sar
scula cineva din rudele mete sau din rudele sotului mieu lui Ion ca sä fad suparare
preutului Dumitrasco peste zaPisul i danie me. unul ca acela sa fie neertat de
Domnul Dumn(e)dzau si de Main Pr(e)c(i)sta si de 7 saboara a lumei. trupul lui
sa ste intreg l neertat in veaci. Si aceasta adevarata danie am fan%) dinainte a
boeri si preut si a multi oameni buni carii mai gios sor iscali i degetili sor puhe
/in loc 'de peceti, i eu Inca pentru mai mare credinta miam pus degetul mai glos,
eu popaUrsul zugrav am scris zapisul cu zisa Antemii sa sa stie.
let 7241 Mart 20
Ursul ot vist(erie) mam timplat and au dat Antemie casa preutplui
Erei Panteleiu iscal, Neculai post(elnic) martur, Costäntin protopop iscal,
t Antemie, t Toader nepotul 1W Ion am pus degetul.
Erei Ursul zugrav
=NMI= --"--

VII. 7251 Sapt. 11 0742) lasi, Mind Rusul vinde cu 16 lel a easel lui Pavdl, fiat lut lonitd
Manzul.

Adica eu Matti Rusul impreuna cu fe(me)e me facutam zapisul meu la man

duntisali Jul Paviil sin lid lonitd Mdnzului: precum sa sa stie ca lam vindut o
co(a) dreptu '16 lei noi. de nime silit nici asuprit, ci de a, me bun(a) voe ca sa fie
dunVsale sf fillor durnisali ocin(a) i pentru credinta am pus si degetul mai gips.
let 721 Stlpt 11.
Eu Mihai Rusul fmpreun(a) CLI fameea me am *vândut
t Eu Ion brat (Irate) Mihai Rusul. Mihai am scris zapisul cu ZiSa Rusului,
Eu Neculai zet (ginere) martur main timplat
Eu Vasile talpalaru zet Decusara mam timplat

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 87

VIII. 7256 Sapt. 1 (1747) Iasi. Ion Gorovei biv vel $citrar vinde ginerului sdu T. Scor(dscul
of visterie cu 200 lei, casele sale din nzahalaoa Talpalarilor, la ulifa mare.

Adeca eu Ion Gorovel blv vel gitrar datam zapisul mieu durnisaie ginerului
nostru Toader Scortascul ot visterle ca sa sa stle precum de a mia buna vod marn
socotit i lam vandut casele mele ce am avut in targu in Iasi in mahalaoa Talpd-
larllor la ulita mare ce sa hotarasc pe din gios cu casa popii lui Pintilii care o
stapaneste COstantin Gandul med(elnicer); iara pe din sus sa hotaraste cu luddlta
ce merge spre ullta mare a asupra Balaululul printre casele aceste i pintre casele
cc, au fost a dumisale socru. meu Ursulul de Visterle carele le stapaneste ItItcolae
CoelnIceanul. Acesti case cu loan lor cat este Ingradit 1) i cu pivnita de lemn
si cu putin loc ce este din afara de ograda dispre Biserica unde au fost casa To-
cului. li am vandut durnisale drept 200 tel si midu facut plata deplin cu bani gata
in manule mele Dege sa fie driapta ocina i mole durnisale i giupanesei dumisale
Marii nepoatei meli de sor, i cuconilor sa le stapaneasca du pace in veci i sa alba
voe a§ face si ispisoc domnescu de intaritura pi zapisul meu sin tocmala noastra. sau
tamplat salti boeri i megies. mahalagli carei mai gios sau iscalit, si eu pentru cre-
dinta am iscalit si. en Tanasi Pelrachliovicl Melcdrescul camdrapl de lzvoade am
scris zapisul i sint i martoK u las ylto 7256. Sapt. 1.
loan Gorovel biv vel satrar.
tSi cate scrisori vechi am ce learn luatu de ia cumparatori ce am cumparat
eu aceste case cu locu lor sa aibu a i le da.
Costandin Gandul vtori medelnider martur
Alixandru Parvul ot visterie, Gavril ot visterie rnartur. Stefan Bosle cAminar.
Ion Nacul ot visterie. Vasile Tanasa ot.visterie. Moiseiu Cucoran pitar main tamplat
Toader Jogof at ot visterie martur. Ion Costachi logofat ot visterie martur. Lupul
Carpu main tamplat.
Oft. Pe camesa documentului sta scrisa nota : (Zapis pentru casale din Es
ce liam cumparat de la socrii mei Ion Gorovei i pe urma learn stricat si am facut
altele mai bune precum sa vadu.
1111

IX. 7264 lull 12 (1756) Iasi. N. Canta log. si Radul Racovild log. Judeca qi than rdinds pe Ion
Sucnzanar sd 011itiasccr tut Jacob jidov din Roman datorie de 396 lei, din 456 Id, ce Lite marfd
cu 7 ant in urmd si se pusese amanet zapisele and case din lasi, in tdrgul de sus.

Noi Constandin Mihail Gehan Racovita Voevod. Bojeiu Milostieiu Gospodar

Zemli Moldavscoi. pupa hotararea dumilorsalib velitilor Boieri, aflandu 1 Domnie
me a iaste cu cale si cu dreptate am intarit i cu a Doniniei mete pecete.
(1. p. doinnesti : lo. Ko. M. Gh. Rk. Vv. 1756 cap, de bou, pasere).
Pre inaltate Doamne,
Din luminata, poronca, Marii tale, viindoinnainte noastra, san giudecat de fatS
lacob jidovul, din targu din Roman, si cu, Ion Sucmanarlul de aice din Es : insa
pricina lor, intracesta chip, sau dovedit, Iacobu jidovul, au aratat, inaintea noastra
2 zapisa din ani 7257, In care zapisa, scriea, acestU Ion Sucmanar intAl intrun za-
pis, cum ca au luat, marfA dela lacobu de 156 tel si cu altu zapjs, sau apucat mar-
turisandu ca mai este iarasi drept, dator cu 300 tel care cuprInd intramandou zapi-
1) Dres ; imprejur: iar pe laturi sta adaus: 4tngMdit sau dovedit ca au toc-
mit pe urmr.

www.dacoromanica.ro
88 DOCUMENTE

sale 456 lei. $au rasptinsu. Jacob jidovul cum cä pentru, acesti bani iau pus
zalogu, zapisale unel dugheni cu loc cu tot ce este in targul de sus 1) cum ca de
nui va da banii sai ea dugheana.- acum lin tati banii, iau deo numai 60 lei, iara
de ceia bani au rarpas (pdguba caci i dughiana inca au mai zalogito in (log goi)
tocuri scotand sureturi, de pe zapisale vechi, si la aceasta au cersut Iacobu Jid.
dreptate. Deci fiind de fata, si Ion Sucinanaru si intrebandul ce are a raspunde,
asupra cetii datoriii J sangur I nau tagaduit zapisele lui märturisandu adevarul,
cuin cA este drept, dator, ntitai atata au pus pricing, cd sand au *tit el socoteala,
de niarfa, §i au asezat banii pe zapisi, atunce lar fi incarcat, cu call va bani, osebit
au gis FA ar ,fi i dat,, cativa bani din traceasta soma cari u arta i izvod ; anume
cart din Insui isvod : lul ce au dat, sau cunoscut cd santu minciuni raspunsurile
lul, cAci -nude au dat, pe la aIi oameni incarcd pe lacobu jid, iar pentru socoteala
Ceau zis cà. lau incarcat, iarasi sau socotif ca sant zisele lui Ion Sucmanariu rgsuflate
Caci. in 7 ani de dud sau legat el cu zapisale lui si pan acum, nan zis nimica pen-
tru socoteala, cum putu suferi, acea ngpaste i nau zis nimica, ce cat la aceasta noj
ase am gasit ri cale si cu dreptate, precum cá zapisale lui Iacobu' Jid. santu bun;
si fgra de nici q stranbatate facuti si cum cg Suemanariul este drept, dator cu acesti
bani 456 lei; si am giudecat sal plateascg, toti bani, acest Sucmanar, din care soma
scotindus(a) 60 tel ceau marrurisat sangur lacobu ca iau lual, ramanu drepti bani
396 lei, si cu acestie sau dat platnic pe Sucmanar. lar cat pentru dugheana de vreme
cau zalogito, Sucmanar, in trei mann scotind sureturi de pe zapisale vechi. Aceasta
hotarare ramane la mila Mariie tale* let V64 lull 12.
eSi de vreme cA in zapisale lui, i la socoteala lor sant iscaliti, dud negutitori
marturi sau pus zap'sile dughenii zalog si in septi ani cc au trecut, nau zis nimic
salt cunoscut cl umbla far de isprav(a) Sucinanar
Plecati Slugile Marie] tale.
N(eculai) CaNta logolfif. R(a)i1u(1) R(a)c(ovila) logoiat,

X. 7272 Fevruar 10 1ai. Gr, 1. Calimal ddruqle lui AT. Nedelcu caftangiul un toe din sus
de Pdcurar despre Copou. Se druid meadeqii locului i mdrimea lui in stiinjeni.

Cu Mal lui DumnezAui Noi Grigorie loan Voevod Domnu tArai Moklovii.
Facem stire cu acestU hritov a Domniel meale. tuturor cui sl cadi a stio Cg
iata Domnila mea main milostivitu. Si dintru a noastra deosebita mila amu datu
sdanie §i mifuire boiarhlui Domnii mele tub Neculal Nedelcu caftanglul o bucata de
loc din dreptii locul Doninesc din hotar tdtgului Eplui ce este din sus de Alcurar
despre Copou,iod Sterp far de priciii(a). Si pi did sus de locul Dinsale : loan
Bogdan blv vet Logopt cei este iarasi datu danie de Prea inaltatu Parintele Dom-
nii mete Maria Sa loan Teodor Voevodtt cu hrisov Marii Sale. Si pi dill gios de
mo$1a manastitil Copoului. 5i Inca pentri ca sl nu fie locul acesta'cu vre o pricin(g).
sau cu supararea vrunora din lacuitori. din poronca Domnii tneak ordnduitau cin-
stit i credincios boiariul pomnii nide Dnealui Manolachi Costachi vel Logofat si
hotarnici de Ian tercetat §i lau hotgratu pe boiarii Domnii mele Lupui Haddmbul.
$i loan Meleghie. Si Tanasie Meleghie? Si Tudorita Lupul. 51 Alixandrul Haciul.
vornicil de poarta. dela care numiti hotarnici am vazut Domniia 'flea i marturie

1) dres §i scris peste FiliniL

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 89

hotarnicA incredintata cu iscAliturile lor i cu pecete porta Gospod. scriind cA dup6,

ce au mers acolo la acel loc i lau cercetat $i lau aflattt- fArA de nici o pricin(a).
au fAcut stAnjin de opt palme g(ospo)d. Si intAiu au masurat fundul locului de la
dealu dispre locul Paharn; Costandin RA$canu. Si din piatra Dsale Logolatului
Bogdan in currnezi$i in sus pe muchea dealului i alAthrea cu locul pahar: Rd$ca-
nul $i pAnA In Fantu la hotar ce este vechiu despte mosila tnandstirei Copoulul
sau aflatu noAzAci $i $esA de stAnjini. A$ijderea $i la al doile masuratoare de pe
suptu dealu iarA$1 pAnA in hotarul din ptirdul ce se trage de la Ontana GdII oe
desparte mo$iia mAnAWrei $au aflatu o suta zeci stanjAni. Osabitu. $1, la al triile
mAsurAtoare la matca Bahluiului, iarA$ in fundul locului, tjj din piiatra D-sale Lo-
gof. Bogdan ce clesparte locul Dmsale incurmezi$ $1 in strs, $1 alAture4 cu matca
Bahluiului i pAnd in mo$ia rnAnAstirii Socolei, sau aftatu o suta si zece stAnjini,
iar fungul Acestui loc pe rnarginea din gios este din zarea delylui din hotarul ce
este in coltul locului Paharnicului Costandin- RA$canu l merge alAturea eu locul
Dmsale loan Bogdan biv vel logofAt la vale spre apus §i pe fes pAnA in matca
Bahluiului. A$ijderea i pe margined cea pe din susut acestui loc iar din zarea
dealului, din hotar ce desparte tij locul pah..Constandin RApcanut $i in lungt; all-
turea cu mo$iia mAngstirii Copoului $i en alta% mo$ie a rnAnAstirii Socolii i pAnA
in inatca Bahluinlui, i a$a sau inchiiatu acest ioc, cu aceste seamne, i hotar din
giur inpregiur. Deci acestu loc a$a dupa cum ,sau alesu $1, sau hotarAtu lam datu
Domnia mea danie $i miluire numitului de mai sus bojerului Douudi mele Neculaiu
Nedelcu caftangtu, ca sa, fie dela Domniia mea lui 1 fiaiorilor 1tri nepcgibor ni
stranepotilor lui dreaptA ocinA $i mo$ie, $1 .uric $1 intAriturA C.Lt tot hotarul $i pu
tot venitul neclAtit I nerulAit statator ii veci. Si pohtlm Donothie mea $1 pre alti
luminati Domni ce vor fi in urma noastrA miluiti de DnizAu cu domniia aee$tii
tari.- sA nu strice aceastA putin(A) milA $1 danie ce am fAcut Domniia mea ce m4i
vArtos sa dea $i sA intAreascA pentru a DOmniilor sale mnicA pomenirc,
vlt, 7272 fev, 10
s) Noi Grigore loan Voevoda
(I. p. gospod: lo. Gr. lo. 1761. vv. cap de bou. Pe scut 2 kei cu coada rddicatA).
Obs. Originalul a apartinut bisericii Cato lice din la$i cum aratA notita lad,*
neascA; 1764 An. No. 36 (7272 Febr. 10), chrysobblum posselslouls monastirll supra
Copb,

Xl, .1749 lulie 1 lai. Dundtru Bldnarul fiul lui Pdval Stroescui bldnar vinde prat telal
basa la mezat daglzenile sale din Iasi, ulita Hagioae, la tdrgul de su., lui Nkola Mila Mathea
Popoi, in 1245 lei, qi un pogon qe la Costegi (Rolhan), fiindu-t i nanaq.

AdicA eu Dundtru BMnariul, flciorul lui Pavdl Stroescu bldnariul de aice

din E$, fAcutain adgvArat $i incredintat: zapisul: rneu : la mana Dumisale giupAnului
Nicola Mita Matheu Popov ; iarA$i de aice din E$i ; psecum sA sa. $tie cA având
eu : la Pita nap podului Hagioaeia, in tdrgul de sus, o dugheana de ba$tinA de
la pArintii mei: co locul iei, insA giurnAtate de clugheanA cu giurnatate din log au
fost partea mea: data de la parintii mei, iar giumAtate de dugheana: cu giumAtati
de roc, au fost a surorti mele; Susanel monahll ; iarA$i datA de zastre de la pA-
rinti; $1 la anii 1790 Janie 16 am cumpArat eu de la sorumea $i partea lei din
dugheanA $1 din loc, dupa cum arata zapisul iei, ce mi au dat la maim mea ; i lo-
cul acestei dugheni, iaste luat de tatAl meu cu schimbil i .cu bani, de la mAtu$i-
mea, Mcirtuta Savoala; §i de la nepotul iei Andrea, dupa cum aratA zapisale lor

www.dacoromanica.ro
90 DOCUMENTE

cate un zapis este din 7268 Ghenar 20 51 alt zapis din 7273 Mai 15 51 latimea lo-
culul dughenil din fata la pod taste nofsprezaci Paiute i una *chioapa, 5i din dos
iaste de optsprizacl palmea t dot degiti ; la cari atat masura palmei cat 5i a
5chioapel sintu trecute la zapisa. iar lungul locului. mergi in gios. par in loaul
casai lul Ent Venittanul ginerlie lui Ent mdrzai ; §i fiind ca eu din intitnplarile
vremilor. am cazut la grele datorii 5i chip de platit nu avem : main socotit de buna
Aroia mea; 5i am scós dugheana vanzatoare, ca sa o vandu satni platesc datorille:
51 dupa scrisoare mea, cc am dat la Gheorghle telal bag la trecuta tuna Ghenar
in una: 94 sau strigat la mezat; de la Ghenar in una 51 par la luna lui Mai in
dotzaci i asa de zile pe bate ulittle oraplat la5li ; cat §.1 in Diva nal Domnesc,
51 pretul cel mai bun 5i Mai d9 pe urtna meau dat dutnnealui giupanul Necola Mila
Mateu Popov ; una mie doi sute patru zaci §i cinci de tel bani gata; i osabit me
au mai dat i un pogon de vie lucrator cari pogcch de vie lau avut 5i Dumnealui
de zastri di pe giupaneasa Dumisale Ileana .§i acel pogon de vie iaste; la Coste5ti
in tfnutul Romarmlui ; in care pogon de vie eu am sa intru numai du ciubarul,
sand strang roada ce va da milostivnicul Dumneau 7 5i de la toamna Inainte.eu sa
aibu am purta de griji de ittcru acelui pogon de vie §i am da obicinuita dijma; la
stapanil mo*ie1 dupa obiceiu de a ace; dtYpa cari suma de bani ce sä arata mai
sus el am luat gata in manule mele. i dupa schimbul ce am facut cu acel pogon
de vie, cart iara*i sa arata; §i mai ales vazind insutni eu ca de cand am iat du-
gheana de sau strägat la mczat, sau implinit 5asa luni de zile, i altii nau mai
radaos niei din neamurile mele; nici din raza5ii altii de cat Dmnelui ; giupanul Nicoia
fiind 1 raza5 cu dughtana mea aceasta, 5i nana5 mii, i vazind ca piste starea
imezatului,
cel ramasaa asupra Dumisale, Inca sau mai milostivit, 51 miau dat 5i
pogonul de vie aratat cu roada cu tot, 5am dat 5i eu acest Incredintat zapis al
met*, dandul impreunä cu zapisale vechi de sus pomenite, i Dmnealui inca din-
preura cu giupanasa Dumlsale, lleana, meau dat osabit zapis de schimbatura 5i de
stapanire, asupra pogonului de vie, la cari precum dumnealor cu zapisul meu acesta
au sa stapaneasca dugheana ce leant dat, asamine sa fiu i eu puternic am stapani
pogonul de vie, ce miau dat. Deci de astazi inainte 5i in veci sa5i stapaneasca
Dumnealui giupanul Nicola i giupaneasa dumisali Ileana, i fii, nepotii, stranepojii
51 neam de neamul dumisalb dugheana aratata, 5i eu inca cu zapisul dumisale
sant stapanesc pogonul de vie aratat. Deci zapisul meu acesta sa fie dumisale
glupanului Nicola. statornic neclintit 5i neru5iit nici o dinioara in vecl, i pentru
mai adevarata credinta am iscalit, cu mana mea insumi i sau iscalit i alti oameni
buni marturi, 1794, Iulie una.
Dumitrul Stroescul am vandut cu voe me *1 am facut *i schimbu ca mia
mai dat i un pogon de vie la Coste*tielucrator ce au fostu zastre a nannii atri
iscalit cu voe me,
Toader a*canu mazil socrul lui Dumitru Stroescu.
Si eu care mai gios mam iscalit mam tamplat fall la facerea acestbi zapis
Dumitru Sacara vornic de poarta
Notd. Docurnentele de la No. VXI ne-au fost comunicat% de d. N. A
Bogdan publicist.

www.dacoromanica.ro
 DOCOMENT8 91

XII. 7285 Ghenor I (lapl). Toader Mdlai verde vinde cu 8 let ,o jumdlate Mon vie la
Sorogari Lai Gligore.
((zeta biscricei Vulpe. Stade ms. XLIl No. 78).

Adeca eu Toader Malaiu Verdi, dinpreuna cu solid micu Stefana ca avand

not ca o giumatate de pogon de vie si cu casa langa dansa i noi lam vanduto
dumisali dc a noastra buna vole de nimeni siliti, nici asupriti ca sä fie dreepta du-
misale lui Gligorie ocina si movie si tocmeala ncau fostu noai; dreptu 8 lei a-
deca opt lei i banii dupa tocmala ce am, avut : cu d. iam dat deplin in mana
dum feat 7285, Ghenar 1

si la acest zapis sau intamplat si alli oameni bunt caril mai gios sa vor is-
cali nestlind carte.
Eu Toader i cu sotul meu Stefana pentru credinta neam pus degetele
Eu Toader Malai verdi am pus degitul
Si eu Macovel Valcul !Pam taaplat la aceasta tocmalä
Eu Vasilie mam tamplat la acest zapis
t Eu Stefana sot tut Toader am pus degitul.
Si eti Vasille am scris cu zisa tor

X111.1780. Octombrie 26 (WA Grigoro Cradul podar gospod ft sop lui Rughina vand
hu Vasile Cocireanul diac de divan CU 60 lei 2 pogoane vie la progari
((zeta biscricei Vulpe, Surete ms. XLII, 7.

Adica eu Grigoras Cruthil podar gospod : impreuna i cu sotul meti Rudhina,

ai cU fii nostri, carii mai gos niam pus degetele, facutam adevarat zapisul nostru
la maim dumisall Vasile Codrianul diiac za divan, si a giupanesii dumisati, Marti,
precum sä se stie ca avand noi o giumatate de pogon, de vie lucratoare, i ca un
pogon i 41umatate ce am pus noi vita tanara i cu -putinei pomusori poi de noi
tined, cari viisoara o avem la Sorogari din dial de cismea pe mosie manastireiGo-
laef, ce este alaturi pe din gfos de vie Nicolei bacalului, din cart vie am fost cum-
parat i noi ca o firta de vie paraginita Hind numai radacinile almpreunä l cu d
casuta veche ce se afla i acurn cu zapis din anli 7285 Ghenar 1 de la un loader
Main Verdi, pe cari viisoara lucranduo noi cativa ani adauganduo cu toate cell
ce sa arata mai sus, nearn sfatuit ca, sa o vindem, si de nimenea siliti nici asupriti
ce de a noastra 'boa voe am %cut tocroala, i o am vanduto dumisale glupanu-
lui Vasile i giupanesei dumisalr cu pret drept sasa zaci lei bani buni de ar-
gint, fiindumi dumnealui si niam, adicä sotut meu Rughina vara al (toile cu giupa-
neasa durnisali. Marie, carili banl dupa tocmeala ceam avut iii iau dat toti dpIin
intru manute noastre, deci de astazi inainte si in veci sa aiba dumnealor a strpani
via aceasta ctr paci qi nesuparati de catra nimeni, atat dumnelor cat si fii nepotii vi
stränepotii dumilorsale ca pe o dreapta mosie dumitorsale neclAtlt.nfci o danaoara,
nurnai deima ce vor da Dumnezeu din an in an sa dea la manastire, si via lam
C

vinduto dumilorsate ingropatä, i cu gardusan cam slab, si la aceasta tocmala vi

vânzare a noastra sau Intamplat din megiasi vii, i alti oameni de cinste, carii mai
gicth sau iscalit marturi, l noi Inca pentru adevarata credinta niam pus numele Si
degitile.
1780 Oetombre 26
Eu Qrigore Crudul am vindut, Eu Rughina sot luf GrigOras am vandut,
Eu Antohi san lui Oniør i Rughinii am fost fati vi cu voe me au lost
vanzarea,

www.dacoromanica.ro
92 DOCVMENTE

Eu -4- Dochita !Hu lui Grigoras i a Rughinii, cu voea mea au fost.

Eu -I- Anita fiastra lui Grigoras Crudul cu voea mea
5tefan Cigole vornic de poarta mam tamplat
Eu ± Toader Averescu mazil frate Rughinii cu voe mea am fost fata la
tocmala.
Savva Razmerita m am intamplat
Vasile Grosul razas din deal am pus degetul si sant martui.
lonita Conclicat martur, Grigoras Vasiianul mahalagiu cu vie martu?
Eu Dumitru Hqrar Wean mam tamplat
Eu Ketre staroste de ciobotari main tamplat; ego NO.olas martiros- (greceste)
Andril biv izbasi am scris u zisa lui Grigoras i a sotti 'salt Rughini
--.111111---,r--

XIV. 1-782 tulle 2 Choi). Logofatul V. Codreanu award cu 30 lei o jumdtate pogon caraturd
la progari de la Ion sin Vasile Growth
((zeta bis. Vulpe ; Surete ms. XLII No. 74).

Adica eu Ion inpreuna cu Sorume loana feciorli lui Vasile Grosul inpreunä cu
mastiha noastra Anita facutam adivaratu zapisul nostru la maim dum. logofatului
Vasile Codrianul precum sa sa stie ca avandu noi o curatura ca o giumatate de
pogon. facuta -din mica noastra ce este in capul viei de la $orogari ci se holdresste
cu hendichlul vechi §i la del §i sa sue pana dreptu stejatul lui Kiriiac i cotandu
noi curatura aceasta Ia vanzare si dint. logofatul Vasile. fiind razas dinainte a mul-
tor omini, an vanduto dms. Jogofatuiui Vasile, n pretu dreptu bani treizaciA lei
deci tuand noi toti bani deplin in tnanule noastret pentru aceea de acum inainte sa
aiba dum. i giupaneasa i fii dums. logofatului in veci cii buna pate, nestramutata
si pentru crodinta nem pus degifele mai jos cpmu si cei qi sau tamplatu la vanza-
tea noaptra aciasta Inca sau iscalitu mai jos marturi
. Ictu 1782 lale Q

Eu Ion sin Grosul am vandutu cu voe me.

tu loana fata Ltd Vasile Grosul am vandutn cu voe ihe.
Eu Anita ci mau tinutu Vasile Grosul am vandutu.
Eu statostele Chirfae razas mam iscalit i cu mama me cu duo &cove K. P.
Eu Nieulai Vornicul martur Curco
Eu Toader martor e Parfeni.
sEti Agapie tuartur Hulpi.
Eu Costandin martur vierul lui Enacachi.
Eff TZnas martur Sandul toti acestl sateni din Sorogari am fost fata la aceasla
vanzare.
Ell La-Mr Thnotin of Orhei.
$i eu Grigori Crudul 'War martur,
St eu preotul lordachi otu Sorogari am scris cu zisa vanzatorilor si sant
martur":

XV. 17$6 Mai .9 (Iasi)? $lefan Clogole vatnic de poarid cerceteazd prictna viilor de la
progari intre V. Codreanul diac fi alti ai lor cu Chiriac staroste de teslari.
(acta bts. Vulpe ; Surete ms. XLII, No. 76.)

Din popnca i prin, tidula dumisali Ghe9rghje Sturza vel logolat, si dupa
jaloba ce au dat lonita Condicar i Vasilie Codrianu drecii de divan, Dumitru Preta

www.dacoromanica.ro
 DOCUMtNT8 91

calfa de teslari, Pricopi Odobasa agiesc si altii, cum ca avand vii pe mosta mamas-
Urea Go WI, tin Chiriac biv staroste de teslari ce are o bucata de loc al sau pe din
jos de a manastirei Go Mei stalpit ; in tarie sa au pus plugul 1 lau arat din locut
cel au lei in capetele vilior lor dat cu scrisoarea sfintiei sale Mitrofanu egumenu
manZstirei Golaia ca sa pue vie si pomi, de au facut acel Chiriac, tarina de se -
rnanaturi i va sai inchida cu gardul ce va Aaci tarinii de aparare sa nu aibi pe
uncle esi la drum! cel mare deasupra .progarllor la vIlle de la Groaptl, §i ca le
slabeste si locul uncle au sas pue vie $i pomi cu tarina ce face locului unde au
sas ifacä si case -pin capetele viilor lor, deci dupl porunca si a lor jaloba mergaAl la
starea viilor la orogari, unde Hind fata jaluitorii de sus mimiti cum st Chiriac
biv staroste, I feciorul sau Gheorghe am prins a face cercetare, i intai am facut
semne inalte prin varfurile prajinilor pe langa pietrile hatara a locului tut Chiriac
ce taste pe din gios band pravatul cum mergeau- si stau pietrele hotar.1 a ui Chi-
riac unde ati facut tarina de semanatura si sau aflat ea din pietrele botara in sus
. au intrat Chiriac eft plugul cu un colt drept viat lui Pricop alature cci gardul vii
pe din dial unde are sas pue vie i pomi i sas faca case de au arat sl au sama-
nat ca trei firte de loc mai bine popusol, i osebit au mai arat ei au semAnah Chi-
riac osim niste canepa tot in sus prin capul viilor i alature cu gardul villor a ha
Pricopi Odobas i. a lui Dumitru Prate si pan a drept via lui Vasile Codrianu. diac,
din loctil unde au gas pue vie $i pont si sA faca case, si sas lase .drumuri ta sa
tese de prin vile lor drept la deal sprd amiaza zi la dru.mul ce merge pe deasupra
viilor- de la Groapa, ftindca pe de la vale nu an pe unde est la drum, find unit
inchisi cu vile altora, altii pe uncle ar avea sa iese de doi ani incoace an iesit
izvoara cti apa si sau facut mlastini tele de nu pot umbla pe acoto pe dila vale
nici cu car nici Wad mai nici pe gios la care pentru acest loc de uncle au lesit
Chiriac din dreptu hotaru locului lui, si in sus pe mosia inanastirii Golaei, unde
faste dat de egumenu Golaei cu scrisoarea numitilor jäluitor ea sA$ pue vii §i po-
mi, arata Chiriac ca cu un zapis din [1782 lune 21 au cumparat o casa de la tm Va-
sile Grosul cu curatura ,ce o numeste cA ar fi pe mosia lui Chiriac, dar casa au ra-
dicato Chiriac. de atunci din locul ce de 4 ani de au dus lemnul unde au vrut, iar
curatura aceia ce o numeste la zapis au fost atunce numai vreo zece gropusoare
lanara dinapola casii intre gradinita a sa, precum san vazut i locul acelor porni
de vie c mi lau aratat jeluitorii, dupa cum nici Chiric nau mai aNt cuvant de
raspuns mai mult7 qi find locul slobod de atunpe au si pierlt vita adeia cu calcarea
vitelor, osebit mai arata Chiriac, ca tot atunci pe and au cumparat casa de la
Vasile Grosul, ca ,din locul ce iaste in capetele viilor jaluitorilor .unde au sas pue
vii sf point si sas fad caSe dupd scrisoarea egilmenului de Gófaeta ar,fi fault Chi-
riac cheltuiall de au Watt padure de radiu si au scos radacinele, si pentru aceia
sau indemnar de au arat i sa ingradeasca ori sa I se de theltuial inapoi de unde
sA sc6ata si tat pentru aceste radacini cat lod ar fl curatit Chiriad i va fi scos
tadacinele nu se poate .cunoaste nici a sti nimene, cad acum se Vede ca de pe
tinde arata Chiriac ca ar fi scos Wad& i ar 11 Meat padure au cresdut mAi ales
tn dreptul vii lut Vasile Codreanu iaras maracinisu de padtire la loc,i la faceste iaras

zice Vasile Codreanul diac el -pentru padure ce zice Chiriac cA ar fi cheltuit thiriac
de au Miato tau spugirisusi Chiriac lui Vasile mai in scud 'Ana a nu naste pricini prin-
trs danii, ca ar fi Waft:, un Aslain Croiter ctt A lor theltuialk ca sal pue vie si
nau mai pug nici acelai i dup cercetare ce aid facut precum se arata mai sus,
aim dat aceasta marturie la maim ntunitilor jeluitori de sus numiti, infru care- am
bath, dum si lii harta ce am faeut de starea viilor si a loeului de pricina.
§tefan Ciogole vornic de poarta 1786 Mai 9
www.dacoromanica.ro
64 DOCUMENTE

XVI. 1796 hide 10 (laV). Antohl C6drean cumpard cu 450 lei trei pogoane vie ia progari
"de la cumnata sa Maria, Sofia lui V. Codreanu diac
(acta his. Volpe ; Surete ms. XLII No. 75).

Adica eu Maria sotul rapousatului logofat Vasile Codrean, i dimpreuna cu fii

mei cari mai gios se vor iscali, facutam adevarat -i
incredintat zapisul nostru la
nana dumisali cumnatului nkeu Antohi Codrean, eel mos fillor mei, precum sa sa stie
ca de buna voia noasträ, atn vandut dumisali trel pogoane de vii lucratoare i cu
liyada din gios i loc slobod din gios cat si din sus, ce este mtejlt cu ingraclitura
vfeche in (lona capete din sus sl din gins, l cu o casa cu crama ei supt un aco-
pararnant de stuh, ce este pe .mo§lia sfintel mdadstlre Goldla cu bezman de dejrnan
ce o are si sottil meu rpousatul cumparatura de la un Grigoras Crudul podar
gospod cat sl de la sotul situ Rughina, prin zapis care este fata din veleat 1780
Oct. 26, si cu al dolle zapis de velet 7286 ghenar, cel are Origore Crudul cumparat
de la un Toader Malai Verde, i de la sotul säu Stefan, i alt zapis tot de cumpit-
tura de la un Ion cu sorusa loana fecterii lui Vasile Grosul din teat 1782 lule 2, si
un sanet asupra locului celui slobod din sus cat si din gios, ce lau luat de la
qumenul iara gupt stapanire din vele! 1786 Apr. 21, cu aceste scrisori de mai sus
arAtate, liahi vandut dumisali Antohi Codrian cu pret drept patru sute cinzaci lei, di
nimene saliti nici asupriti, ce de a noasträ bung voe I primire cu toate vasele ei
din preuna ca sai fie ocina I mosia dumisali cum si cucoanii dutnisali I fiilor, ne-'
potilor 1 stranepotilor dumisali, in veci, sa o stapaneascA cari si plata banilor de
mai sus aratati lam luat toti deplin Intru manule noastre inaintei i pentru_credinta
niam iscalit spre vanzare ce deplin 1796 lunie 10
Eu Maria sotie rapousatului logofat Vasile Codrian mau "iscalit insult)i feciorul
meu cu zasa me l am pus degetul.
Eu Catrina, eu Zamfira, ficile rapousatului Vasile Codrian.
Si en am scris acest zapis cu zisa maidi mele i cu primire noastrk si
marn !sant spre vanzare.
loan Codreanu
.111

XVII. 1826. Nom:brie 21 (NO, 1onifd Sflirza 1ntdte$te !al Oh. Margate/ stdpanire asupra a
patru pogoatti vie i allele ale easel, despre frafil sal dupd cercetarea logofdtului Vasile Roset
(acta bisericil Vulpe, Surete ms. XLII. No. 68).

lo loan Sandu Sturza Voevod cu mila lui Dumneziu domn Orel Moldovei. Si
fact stiri prin aceasti carte a domniei mele, ca prin jaloba ci au dat citre, dontnie
me Oheorghl Murgulet au .ficut cerire ca si I. se intAreasca si 'Mu al noastra
domneasca carte o invoiali ce au savarsitu intre fratele siu Costandin Murgulet
pentru averea ramasi de !a pOintlis lor, adici asupra a patru pogoane vie 1 o casa
qe la un mos al situ I alti cisuta cu un pogon de loc cu pomi cu tot, &imitate
de pogon de seli5te cu hotarul PrAvucestIlor I patru pogoane loc sterpu I poi roata
de thoari cu pamanturile el de la garle I pol caldare de rachlu cu .tacamul ei,
partite de mosie ce vor ave si le impattasca frateste, j o a treia parte /din pojijie
Casil I datbriile cate vor fi parintesti si le pliteascd frateste cu care a sa jaloba ran-
duindusi la al nostru cinstit i credinclos boeriu d-lui vel log. Vasiie Rosa, si
dtipi cercetare ce I sau ficut in fiinta amanduror partilor dovedindusa aritatele In-
voell, urmate cu burp'd primire lor, pentru aceea dar spre a avea temelnica, intarire

www.dacoromanica.ro
 DOCIIMENTE 95

loj ei a nu sa stramuta nici odinioara din fiinti lor, dinspre nici o parte sau intarit
51 prin aceasta a noastra domneasca carte.
1826. Noem. 21
I. p. gd. tue roe. cu initialele : (lo 10 Sa St, VV) 1822) vet Ig procitoh
Natl. Documentele de la Not XII !Ana fa XVII au fost clmunIcate de dt. T.
1'. Burada, cunoscutuI etnograT ei publicist.

XVIII.7180 luni 8(lafi) lonafco Hrubo,cu femeia ficiorit lai vand cu Viral radelor ti
ullcentlor, un loc de casd, tn ulita Brdhárlei, lui Avram femeel lui lrinei, drept 65 tel bdtoti.

Adeca eu Ionaeco Hrubee ei cu femeia me Candachje 1 cu feciorii noeiri scri-

em I marturisim cu cest zapis al nostru, cum noi de bunä vola noastra am van-
dut un loc de cask carele au fost derapta moeiia nostra, pre alto- bradriel, lan-
gA vornicul .Dumitraeco i Iänga Avram i liam vändut dumisali lui Avram si
fennel dumisall Irinei derept eiase zeci i cinci de Lei bAtuti ca sä le fie lor de-
reapta ocina ei moeie et ficiorilor lor in veci. lard de voi mai fi eu datbr cuiva,
eu voi plati datorile miale, larA cu Avram sa naiba nici o trabg. Si am vandut cu
etire rudelor nostre ei cu Oire ulicenilor. i marturie au fost preutul Simian de la
Vavedenle. i Dumitraeco vornicul dg poarta t Gheorghie Alivra 1 Dumitru Ca-
tichie i Paval feciorul popei lui Simian i Dumitraeco Murait i tIrsul feciorul ltd
Dumitraeco Murait ei Manolie negutatorul ei gu Flip diiaconul de la stii loan am
scris zapisul 1 pentru credinta, noi am ischlit ei seam pus pecetile, ca sa sä etie
in vlt 7180 (1672), Insta lunii 8. Az (eu) Dumitraeco vornicul iscal (am iscalit)
Eu Paval sanu popii Samlon, Eu popa Simion ot Vavedente. lanaeco. Canda-
chie. Az Mural iscal. Dpitru.
MII.M111111,11

X1X. 7190. Dec. 26,10i. Páladie fdclierul d4 tnapoi o casd tut Dumitraga Mural!. cast!
ce-i fusese data zestre de acesta.

Adeca eu Paladie facliariul scriu i maturisascu cu aceasta scrisoare a mea

pentru o cask ce iaste langa locul lui Arghirie, ce mieu fostu data mie data
dzeastre de socru mieu Dumitraeco Murait el de soacra mea Anghinie tara II 0 am
dat innapoi, ca sit hie dumfsale socru mieu ltd Dumitraeco el soacra mea Oghiniei
(sic) si cuconitor ei, ce santu Mutt inpreuna cu Dumitraeco, Ca sa Me Jor direapta
ocIna Qi moeie in veacl, cum au fostu I mat inte a dumilorsale, tall de mini sau
din oaminii mit sa naiba treaba. Si pentru mai mare credinta ml am pus peceatea.s
Si sau prilejit denaintea preutului Gavril de la sfeatil Neculai, candu am dat. Si
eu Ursul am serfs sa sa etfe.
U las, 7190; Dec. 26.
Paladie, Az Pop Gavril. Az Ursul martar.
=IMO

XX. 1199, Oct. 9. Chirlac Teslarul vincte o casd a suroril sale, 4ntemia1 Catrinei.SIRmlo
neset, drept 3 lel bittuti.

Aden eu Chirila'c Teslarul, cumnatul lui $tefam botnar, fratele Antimil, scrlu
ei marturisescu cu acest zapis al mieu, de nime silt aid asuprit, ce de buna voia
mia am vandut drepta oda el movie, o casa a suroril miali Antimiel, care casA

www.dacoromanica.ro
96 130CUMENTE

este intre casa snu (fiului) Murait, Postolachie i inire casa Dedului bulubasii si
lAnga Hagioe i langa Muntenita i o am vandut drunisali Catrinei SAmionesa,
dreptu 5 lei batuti. Si marturie au fost Postolachie snu Murait i Hagioe si Mun-o
tenita si Vasilie Vanatul croitor si Ion Barbiarul de la Ambrohi Barbiarul. Si pen-
tru credinta nem pus si degeteli ca .sa sA stie.
Si eu Ursul snu Mtvit am scris zaptsul. Vlt 71961) (1688) msta Oct. 9 dni
Si eu popa Vasilie ot Vovedenie mam ihmplat la cel negot ca sa sa stii
Hagioe, Munterilta, Ion.
Pe dos insemnari de acelas condeiu :
,,SA sa stie ceam cheltuit la casa, 2 potronici la lipit ; 6 pot. la snopi [de stun
de acoperil casa ; 2 pot. la cii ci au acoperit ; 3 pot. la use ; 6 pot la tinda."
Observafie ; In act data e 7096, scriitorul actului scApAnd din vederc sä pue
pe p=100. Comparhnd insa actul acesta cu cel din 7180, lunie 8 si ciii cel din 7204,
Fevr 18, vedem aparAnd cam in aceiasi vreme pe Postolache i Orstil fill lui Murait,
deci actul e din 7196.
---111M111111

XXI. 7200, Mart 16, la$L Paladie mdrturisole ctl ni$te case de zestre de la sacral sdu
Murait, avdnd gdIceavd penttu ele cu soacrd sa, en Antinie, le last! el $l cuconilor eL

Adeta eu Paladie scriu si mArturisascu cu cest adevarat zapis al pnieu, pre-

cum mistea cash ceam avut eu date de zestre de la socru mien am avut pentru
ceale casa gajceava cu soaarame cu Antinie,. Dicie etf nendurancluma dea soacramea
dea Antinie si dea cdconii lor dea Marie si (Ida Vasilie liam dat acelea cash
lor, in veci danie soacramei i cuconilor sa fie date inveci si dea nimia diacurn ma-
intea sa naiba nicea o nevoe, nici dea rninea, nici {lea cuconii mici, nici dea toata
ruda mea. lar dupa moartea ei sa rAmae cosAle copiilor lui Murait, carii sintu scris
mai sus. Si la ceasfa tocmalA a noastra sau prilejit protopopul Ursul si popa Pavel
de la VAvedenie i popa Maxim de la Stii loan si Ghlorghie. Alevra si Zanfir vAtav
za vier si Toderasco porucinic i Statie zet Alevra si alti oatnini buni vecini di
pin pregiur carii sau iscalit mai gios. Si eu pentru mai mare credinta main is-
cant si miam pus §i pecetia. Si eu Manolie am scris zapisul sa s stie U [ in ] las,
let 7200 [16921, Tart 16 dna.
Az protopopul Ursul adevarat martor, 1692 [cu cifre arab!) fiind eu Duho-
vnic lui Paladie iam asezat pre acest zapis, sA nu mai hie mai multa price Ina'.
inte, ce pace deplina i sa fie de credinta, 1692 [cu cifre arabe].
Zafiris (greceste), Paladie [cu pecetia], Az popd Pavel mart ot VAvedenie, Eu
Toderasco capitan, Popa Maxin iscal.

XXII. 7204, Fevr. 18 1a$L Albal, fast uger mare, $1 femeia lid vdnd ni$te case en locul
tor, h! !aft, pe ulifa majltrredin vale, cumplirate de Ya Gheorghe hogdan $i Strathl cel Mare,
lui Toma sin Gheorghe Ale'vra, drept 46 lei Mutt.

AdecA eu. Albul ce am fost usiari marl cu famia IstAna scrim i marturisim
cu cestu adevArtt zapis al nostru de neme silit neci asuprit, ce de anoastrA bund
voe am vAndut a noastrA drepta ocend i mosie §i cumparaturA nesti casa cu loc
cu tot, aic0 in tArgu in Iasi, pre ulita mdjilor din vali, care casA imi santu rtie
cumparatura de la Gheorghii Bugdan si de la Stratul cel mad. Aciaste learn van-
dut noi dumisali Tomei sin Gheorghie Alivra, dreptu patrd dzaci si -6 tel bAtuti,

www.dacoromanica.ro
 DOCUMgNTE 97

ca sa fie dumsali si giupanesal dumsale i cdconilor dumisali, ea aia fie drepta

ocin i iiioie In red neciAtita, caci i dumneluf neau facut plata deplid. $1 ta-
pise ce am avut eu de cumparatura de la Oheorghita Bogdan ai de la Stratul cel
marl Inca lem dat pe inâna dumisali, $i la aceasta tocmala sau prilejit potropopul
Ursul i Preutul Paval de la Vovedenie oi $tefan Poniciu vornecul oi Pante latra-
rul ai Ion Carceiu armaaul al Stratulat $endrea ce au fost portar ot Go Ilia ai multl
oameni buni uliceni i Ursul Morait i Apostolachie brat (Irate) Ursul. Deci 01 nol
caret santem mai sus scrioi vadzindu plata deplin, neam iscAlit in zapi's sA fie de
credinta la !Ana dumisali oi eu Tudosi Bargaoanul am scris zarisul.
Onsemnare pe marginea actuluik cart casa laste langa plvnita lui Statle ziat
Alivra i HMO locul lul Avram cumnat cu ei Marailoal. u lao let 7204 Fev. 18 dni.
...mattiros (greceote), az Pi6topopul Ursul adevarat martor, 1696, (cu cifre arabe)
at popa Paval ot Vavedenie martur, az $tefan Poniciu, az Apostolachi martur, az
Ion Carceiu armaoul martur, az Ursul Muralt martur, Stratulat $endre portar.
--01.1111111-4

XXIII. 7215, Julie 8 (Iafi). Patrafco, fiat lui Simion, lost vexeteu domneso, Pinde W2 loc
de casd ln lafi Liii Toma sill Alevra, drept 35 lei, dupd ce mai Int Ot Intreubd cudele fi me,
giefii fi nimehe nu vra so-I cumpere.

Adeca eu Patralco sin Simion, ce au lost liezeteu dumnesctl sJ.riu ai martu-

risescu cu acest adevarat zapis a/ meu, de nimla snit nicl asuprit, ce de amia buna
Ivola am vandut drapta ocinia l moila, un loc de casa aici Irt Ia, carla loc este
pe langa locul SAmit i pe langa locul vornIcului lui Veriga Neagru al acest loc
am vandut (du)misali Tomii sinu lul Alevra drept triidzAci l dna de lel. ca sa
fiia dumisd drapta ocina oi mo(ai)ia in vecf i giupanesal duinisall al cuconnor
dumlsali. $1 cand am vandut acest loc, me am intrebat toll omenii mief i rddenia
oi megieoil oi neme nu sau aflat ca s sAl cumpere. Dece meia trebuindurni ban!,
lam vandut dumisali, cum mai sus scrila. $4 la ceasta .tocmala sau thinplat multi
oameni buni, anume preutul Paval*de la Vovidenia Ursul :Wier sinu Sandi II
L

lacobu gineri lui Avram ai Gavril shut Mersla vezeteu domnescu l Vasile sanu
Muralt e I Postolachi sa nu MuraO)t ai Vasillia Virtu Avram ol 'Masa Abner ze
Mihalci al Ursul AbAger al Gligoraso sanu Popa Moschici 01 Ioana a Jul Alecsan-
dru ceau fost faclier si alli omeni buni, caril mai gios sau iscallt i pentra za-
pfsele 'Cele vechi de sar afla undeva, ca sa alba ale lua dumnealut la man dumi-
salf, ori de sar afla la Nedele bri la fata el Clornuaca ca sa ;alba a le iia dum-
nealul glupanui Toma la mana dumisall, pentru cad ca learn Intrebat la vandzarla
ol au this ca nau nici un zapis, nice au nice o traba, ce sdal vandzA locul cut a
'viol. $d nol aceoti omeni carii mal sus santem serial vadzand tocmall 41 plata
detailn In mAna lui Patraoco am Iscalit ca sa hle de credintl.
u Iasi It 7215 (1707), lull 8
Patraaca vandzator, Iacov zet Avram, Az popa Paval martor ot Vavetlente
Ur sul Wier sAn Samion. loana Alecsandrola. 011goratico sanu pop Moochfci
Az Ursul abager martur. Vasile sn Morait martor. Tanasa abager. Gavr11 snu
MersIA. $1 eu preutul 1on ot Blagoveotenle am acris zapisul.

www.dacoromanica.ro
98 DOCUMENTE

XXIV. 7220 Mart 9 IaV. Gheorghifd ginere lui Murait, cu Mimic! lut Mari*, vinde nd-
naplut situ Tanta Alevra fi glapanesei tut Sanda, dupd ce mai int& intreabd radele, o bucatd
de loc, in lufit ultfa Mdfllor, care log a lost cumpArdturd pdrinfilor sdi de la Mandana. Se dd
indsura Iocului.

Adeca eu Gheorghita ziat (gin,ere) Murait imprsuna cu temeaia mea Mariuta

7 .
scriem l marturisim cu acestu adevarat zapis al nostru, de nime snit, nict asuprit,
ce de a noastra buna voe am vândut dumisale nanasului Tomii Alevra a noastra
diriapta mozie, o bucata de loc, la alga Majilor, care loc iaste noao de la parintii
nostri, iar parintilor nostri au fosi chmparaturA de la Mandana $i masurandusa
locul acesta ce am vandut sau aflat in frupte despre ulit stInjini noaoa pi
In lunsu de la ulitA pan fnaintea casii noastre stanjini doispridzeace si paime siasa,
iar In fund pe dinainte casii meale stanjini seapte. Pre aceasta bucata die loc fa-
cAndune dutnnealui plata deplina instru -manule noastre trii dzAci de lel bani gala,
nor Inca a M dat dumisafe nanasului nostru Tomii Alivra acest zapis, hitpreuna ct
.giupaneasii dumisale Sanaa, ca sd fie dumisali si cocohitor dumigale si nepotilor si
stranepotilor, neclataa in vecl. lar cine dint.cu rudele noastre ar vrea sa sa ames-
tice la aceasta a noastra vandzare, unii ca aceia sa nu ailla nici o treaba sau ames-
trc, cad noi cAnd am sees la vandzare acestu loc ce scrim mai sus, atunci intai
am mntrebat pee tOate tudelelloastre $1 nime nu sau aflat sa cumpere de la noi.
Si cAnd am taut acest zapis cu aceasta tocmala sau tamplat multi oameni buni
anume popa Vasilie snu Topa Paval de la Vavedenie si popa Nicolai snu popa
Macstm de la Sfeati Ion si Postolachi Murait si Sava zlat Anisiia 1 Chiriac ziat
Ursu Murait i Vlad snu Ion Croitoriul i Stefan Ratundul ci Lupasco snu Todori
pm Cpstantin Spu Todori i alti oamini buni, cacti mai gios sa vor iscali. Asijderea
51 zapisul locului cel de cumparatura de la Mandana fiind in ceasta data zalogit la
Sandul negustoriul si acela t avem al scoate i sal dam la manule duotisale na-
nasulut Tomil Alevral Si pentru credinta am iscalit cu manule noastre.
u Ia, in arm! 7226 (1712), Mart 0.
Oheorghlta zet Murait, Mariuta fata lui Murait, az iscal Postolachie Snu Mo-
ra% Eu preutul BadiuI tan iscalit sis martuf, Chirtac ziat Murait, Erel (preutul) V a-
sile- sin popa Pala! ot VoVedenie martut, az Pop Nicuiai ot S(vea)toi loan martur, Sava
ziat Anistia, Vlad croitor snu Ion, I eu Paval gramatic am scris zapisul, Pe dos
Zapisul de la Oheorghli ziat Murait pentru locul cern cumparat, care loc au fostu
de la Mandana.

XXV. 72N. Pevr. 6, MO. Lica Scrab car softh la! Chtrtna dau Paul lor, ca iel ce este
mat ink, Dull h softl tut Mdriculit, o tas4 in MA tn alga Mdjitor. Cellalft coon sd nu se
amesteCe.

Adeca eu Ldca Scrab inulreuna cii sotul mcu Catrina scriem si mtirturisim cu
aceSt adeVArat zapis at hostru Ia mattule fihrlui nostru DUlii si a sotnini lui Mari-
cutii .precurn noi de build voe noastra de nime siliti niJ asupriti, ce de a noastra
bunA voe am dat Casa Woasfra lui) pentru act air fostu copil mai mic, cd sal fie P
lui driapta ocina si mosie In yeci $1 copillor lui. Deci aceasta casl este fn alga
Majllor intre casa Jul Murait si a Banarului si a lui Ion ZiAtarului. Decl alti ficiori
ai mei ca sa naiba triaba, nice altu niam at meu, pentru cad lui i sa vine casa,
a el taste flcior mai mic. 51 la facutul acestui zapis sau tamplat multi oameni buni

www.dacoromanica.ro
- DOCUMENTE g9

si megiiavi de prin pregiur, carli sa vor (sea li mai gios. Si pentru credinta niam
pus si deagitele si iam dat si zapisäle dale vechl sa s stk..
u las, it 7234 (1726) fey. 6
Leca Scrab, Catrirra sotul lui Scrab. Gligoras iscal martur am scris zapisul.
-1460111, .---,

XXVI. 7236 Ghen. 30 Iasi. Post() lache Murait cu full sau Dunutrasco, cu cuninata sa
Marta Muraitos $i au nepotii sato vinde preofulul Mihalache de la Sf. loan ot Md li 13 rasa r4-
mosa de la piirintele sau Dumitrafco Murait cu 30 tel vecht.

Adica ea Postolachi Murait inpreuna cu fill.' meu Dumitrasco pi Cu cumnata-

me Marie Muraitos si cu nepotu mieu Costantin si cu nepoatame Paraschiva fa -
cutam zapisul nostru la m(a)na molitvei sali Preutului Mihalachi de la Stil loan
ot Maji. precum iam vandut molitvii sale o casa, carea casa miau ramas mie de ta
parintele mieu Dumitrasco Murait, intre casa Tomii lui Alevra si intre casa 13a-
nariului, cu tot locul, cat sa alege dispre tote partite.
lam vandut molitwil sale aceasta casa drept trei dzaci de lei vechi. Dreptu ce
sai fie moltvii sali driapta ocina vi movie, molitvii sali si preutesii molitvii sail si
cuconilor si nepotilor si stranepotilor moqtvii sail si nime din niamul nostru sa na:ba
a sa scula nici con feli de galceava asupra lor. lar caria sar scula ori cu putina
galceava asupra lor sa fie de mare rusini ori la ce giudeckta sar tampla. $i la a-.
ceasta tocinala sau tamplat multi omeni buni Mani si titleri, cari mai gios sati IS-
OM sa sa stie. u las I. 7236 (1728) Ghen. 30.
Az Postolache Morait. iscal,
Ciudin biv capitan, Natalie, az popa Panaite ot Vavidenie martur, at popa
Lupasco iscal ot Stii Ion ot Maji, Marie Muraitos, Paraschiva. SI acestu lapis lam
scris eu Ion... cu voe me sa sa stie,
-.MOMM

XXVI!. 7241 hint 24 la,g. Salta feint*, !al !strafe Croltor, cit fill thi, ',the lui /oh
Grosalni Sarage f I lune! Tui Maria, drept 15 tel o card tn 1as1 ullta Brdhariel, eumporald
de.hz Ilrubef cizmarul.

Adica eu Safta femele NI !shale croitor inpreuna cu Odoril mul, anume Ve-
liqco I Vasile i cu fata me Alesandra scriem si maniurisim cu acest adevarat zapls,
de nime siliti nici asupriti, ce de buna voe noastra am vandut un loc de Asa, pre
ulita Brahariel, care loc au fost a lui Hrubes clzmarulul ll lam vandut dumlsall
giupanului Istrate Croitorului si noi am vandut Dmisali lui Ion Grosului Sarage
si femeii dmsali [drept 15 lei, adaugit pe urma deasupra] Marin, neflind trebultor
noao, ca sa fie drept otni(n) li mosfe dumilorsali qi coconilor dumilordli. 51 sou
iscalit multi oameni bunt care sant mai gios iscaliti. 51 pentru credinta seam pus
sl degetele, It. 7241 (l731) lunl 24
Eu Safta femeia lui Istrate croitor, Si eu Velivo sn Safta, Eu Vasile sn Safta
Eu Alisandra ,sn Safta, Eu Manolt mart,, Si eu Vasile sn pupa Gavril mart., Eu Ne-
culaiu crasniar dmnsali lui Luimsco mart., Eu Neculalu mart, bacal. Si eu Gligort
barbier din Targul de gios am scris zapisul...Eu Mihalache ceaus agescu mart., Eu
Ion Gage mart., Eu Afta(nasila) Varlaneasa mart., Eu Necula sn Marll Gligorasoae mart.

www.dacoromanica.ro
too DOCUMENTE

XXVIII. 7245 Noem. 18 Iag. Vasile Mogorogea cu femeia lui Anita vand, drept 50 let
nOi, o casd cu locul ei, In 'Iasi, vornicului Toader ;i glupdnesei saleIllnca.

Adeca eu Vasile Mogorogea dinpreqna cu famieme Anita fata lul Novac fa-
cutam zapisul nostru la mana dumisali vornicuiui Toader (fa glupttnesei timsil
Bina, sa sa stil ca de nimica siliti nici asupriti, ci de a nostr3 buna voe am van-
dirt a noastra driapta mosie, ci am avut drtptu zastre de la socrul mieu Novae
usiiarul o casfl aice in targu in las $i cu locui el precAt tine ograda impregiur care
casa Jaste intre casa lui Muralt Bulubasil si Intre casa lui Crab Chêtrarul $1 toc-
mala niau fost cu Dumnilor dreptu cindzecl lei noi i banii Inca ni au dat toti de-
plln. Deci vadzindu si noi plata deplin in manule nosire iam vandzut (sic) aceasta
casa, ca sa fie, driapta mosie dumn. lar noi triaba sa nu mai avem, nici noi,
nici copil no$tri. nici din niamul nostru nime, nici sa sa scoale cineva cu vro pri-
cina sa intoard a noastra vandzari. $i cAnd am vandut aceasta casa sau tAmplat
melt1 bolari l oameni buni, cart mai gios sau i iscalit. Si pintru credinta am si
Isaallt. It 7245 (1737), Noem. 18,
lordache ..... (?) vor(nic), Alistarh (?) bultrcbasa martur, Ili san lui Tudur
bul(uc)basl, Vasile Mogoroge. $i Dul San Scrab, '51 eu Anita fafa lui Novac mem pus
pegetul ca sa fie de credinta, Gavril Pilat vornict §i eu FrAtita bacal martur.

XXIX. 7250, Iulii 12, lag Gavril Pilat vornic de poartd, face hotarnica unui loc de
casd, din alga MdjIlor. a Sandului Alevra, care g schimbdturd cu Mitropolia.

Din poronca sfintil salea Parintelui Mitropolitului Chir Nichifor mersam la un

loc de casa, care este pe ultja Majllor, a Sandului Alevra .san Tomii, carea au
avut, cafe au avut (sic) schimbatura cu Mitropolie. Deci dupa poronca am masurat
tot locul I sau aflatu frunte despre ulita Majilor 9 stanjeni i stanjenul de optu
paime, cu palrna 1111 Pflat vornicului. 51 in lungu doisprazaci stanjeni si 2 palme,
far fundul in curmezis, din gardul proto(po)pului Mihalache la dial par in ulicioara
septea stantni. lar margine loculni pe di la dial iar am masurat din ulita Majilor
alaturea cu ulicioara in gio§ par in locul lui Vasile Avram treizaci de stanjani, $1
din ulicioara la Valea pe langa locul Jul Vastle Avratn si pe din dosul casAi SanT
dului Alevra pan in gardul protopopului Mihalache si am marsu la ulita Brandi
si -am mastrvat In curmezis alaturea cu ulita din locul lui Ilii 'user sari Todor Bu-
lucba$ par In locul lui Vasil! Avram noao srAnjeni, lar pe di la vali de casa San-
dului Ale4a alature cu gardul Protopopului si a lui lin user din ulita Braharit par
fri ulita Maplor 46 stanjeni I giumatate l lungu. *i Ia aceasta mAsurAtiirn am
stransu mahalagii Dameni buni i batrani, care mai gios sau iscalit. Did si nol am
facut aceasta marturil la maim sfintil sale parintelui mitropolitului si pentru de-
dinta am ptl§ si pecetea portil domnesti.
u las, let 7250 (1742) lulie 12
Gavril PlIat vor(dic) glotnii, Ille user san Tudur bulbasl, Neculai Bontas bla-
nar, Tlmu$ zet VArtanese, Safta VArlAnesa matme Sandului Alevra, Nastasle ce au
tinutu Vasille Avram, Mihalache protupop ot Ei, Ion .Arghir rfiartur cupet (negus-
tor)-,, Pe. dos: Hotarnica lui Altvra pentru load caselor ceau dat la ./clitropolle.'

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 101

XXX. 7253 Mai 1 tart. Chiticc, vatah de cdldrasi fl sop lui Paraschlva ft nepotul tor
llie usierul daruesc, pentru pomenirea tor, fi a raposatului unchiu al lot Postolache Mural!,
un toe de casa preolujui Ditd de la Vovedenie.

Adeca eu Chirilac vatah de calarasl inpreuna cu sotul mieu Paraschiva fata

lui Murait §i cu nepotvl nostru the oieriul facutam adevarat zapisul nostru la
man molitfii sale Preotulul Grigore Dip de ia Vovedenie l a Preotesli inolitfil
sall Ecaterinel, precum sa sa stie ea de niini siliti nici indemnati, ce de a noastra
buna vole 1 cu oserdie dintru a noastra inima apt dat si am daruit molitfii sail un
loc de casa, aid in targul lasilor la mahalaoa Poc liber in act], care acest loc de
casa niau rams si noao do la unchiul nostru Postolachi Murait i acest loc baste
intre locul Protopului Mihalachie §i intre locul lui Dulea Cray feciorul Jul Scrab
si iáriga locul caselor lui loanu Banariul capt. §i langa locul lut Hie user. Acesta
loc de casa ca sa Wa molitfii sale Preotului GrigOrie §i Preoteasel molitfii sale si
fiilor I nepotilor sal, driwta ocina mo0e de danie in veci neclintitA si nerusiitA
niinene din fill nostri sau din nepoti sau dintru alt niam al nostru sa nu fila volniet
a strica dania noastra, cad nor de buni. voia noastra am dat pentru a noastra po-
menire i pentrn a raposatului unehlului nostru Postolachie Murait, ca sa fie datpr
preotul in viata Jul a ne poineni la sintul jertvanlc la sfntasi dmndzaiasca liturghler
lar carii din niatmil nostru sar ispiti a strica dania noastra sa fie neertati de Dm-
nul Umndzeu *i de noi pacato§ii. *i la aceasta danie a noastia sau tamplat multi
oarneni bunt mahalagii §i preoti si alti oameni de cinste, caril mai glos sau iscallt.
SI noi insasi pentru mai buna credintil niam pus degetele.
u las, vlt, 7253 (1745) Mai I.
Chiriiac vatah de calara§l impreuna cu sotul rnieu Paraschiva fata lul Murait
cu buna voe j cu oserdlia inimi noastre am dat.
Eu III user, Zoita fata lui Chirilac vat.; Necula, Dula Cray sin Scrav cisrpariu.
martur, Toader Cray martur, loanu Cray martur, Eu Toader blanar martur, Ion
Blnariul biv vel capit., Eu Anton preutul ot Talpalari main taMplat, Toader . .
Erei (preutul) Toader martur, Popa Durnitru ot Mitropolie am seris cu dzlsa bor.
INIMIM
XXXI. 7265 tunic 23, MO. Neculai Tiron vornic glotnii din poronca velitilor bocci hotii-
rdge un toe de dugkeni In ullta Bradriei, a lui lonitd Palade vel vist.
Facein stire cu aciasta marturie hotarnica a noastra Ca din poronca dumilor,
sale velitilor boerl fihid noi andutl ca sa hotaram un loc de dughenl a dumisali
lonita Palade vel vist. ce lau cumparat de la Costantin Osmachi i lui Osmachi
Inca Ian fost cumparatura de la Avrarn BlAnariul, care loc este pe ullta brdharle1 .
ded mergand nol acolo am strdnsu qi pe ab4 finpregiurasi mahalagli i radzasf pi
masurAnd locul in frunte alaturea cu ulita Braharii sau gAsit opt stanjani i stAn-
jinul de opt palme, iar fundul loculul din sus despre locul lui Alivra ce au fost a
Mitropolii sau gasit cinci stAnjani, iar pe din vale alaturea cu locul Nastasai Avra-,
inoai stegaritai sau gasit triisprazace stanjeni, iar pe di la dial alaturea cu groapa
unde au fost pivnita Vergai sau gasit unsprazace stanjeni i cinci palme i despre
uliti sau pus si 2 petri hotarA si In fundul locului despre Nastasaia Stegarita alta
platra hotaru 1 dupa cum sau masurat acel loc sl dupa cum am aflat, am dat sl
aceastA marturie a noastra si am pus si pecete portal domnesti.
let 7265 (1757), luni 25
Neculai Tiron vor(nic) glotenli).
=1Molialmea..
www.dacoromanica.ro
102 DOCUMENTE

XXXII. 7266 Fevr. 5, lasi. Toader san Ion Banarut si fratele sdu Alexandra vdnd tut
tan Paladi biv vel spatar, drept 900 lei, casele lor cn loc cu tot, In la;i. din fos de ulifa
1114frlor.

Adeca eu Toader san Banarul depreuna cu fratemiu Alicsandru facutam ade-

varatu zape(s) al nostru la cinstita maim Dum. giupanului Ion Paladi biV Vt.] spa-
tar sa s tii cä noi de a nos tra buna voi am vandut DumiTati casali nostre cu loc
cu tot ce am avutu de la parintil no5tri 5i ce am mai cninparatu noi, care casa sdulu
irt Epz din glos de ulita Mdfilor i sa hotarascu din gios cu casali Damisall vor.
Manolaçhi, lar din sus sa hotdrastu cu .casale yotropopli lui Mihalache, iar dvspre
rasaritu sa hotarascu cu casA le Dulii Cray si par in Op ce n erge pe ldngd sfeti
Ion si tocmala niau fostu dreptti noo suti de lei si aciasta tocmala am facuto iiia-
inte Dumisali giupanului Ion Bogdan biv ver logf. i inainte Dumsali Manolache
Costache biv vel vornicu si inainte duasali Sandul Sturze bly vel stol. dece sa
alba dumnialui a stapant §i giupaniasa durnsali si mobil dumlorsali dcn nianr in
niam. De sar tampia vo pricina despre vun nern a nos*, noi sa raspundern. Si
pe tocmala ce am avutu cu datniut i lain dat toti bani: fntra inInule nostre 51 sa
avem a da toate scrisorile vechi dumsali J pcntru credinta am iscalit 51 noi i alti
rAzes1 i boost care sau tiimplat If 7266 (1758) Fey. 5.
I
Bogdan biv vel logf., Lupul Bat§ vel vistr., Ion Paladi biv vel spatar, Fuaucr
Banarul, Manolachl Costache biv vel vor, martur, Sandu Sturze stoic, Cozma Bals
vor (?). Tanasie carnaras za izvoadi zet Banariulur.

XXXII!. 7269 Mart 26 lasi. Gheorghe si Stefan, feciorii lui Vasile Stegar, wind cu 100
let bani gala, lui (mita Palade biv vet vist o casd in lust, in maluilaua Mdjilor, cu local
et, din ON Brdhdriet.

Adica eu Gheorghie si eu Stefan ficiorii lui VasAIQ Stegar facutam adevarat

zapisul nostru la einstitA mana Dmlui lonita Palade biv vel vist., precum sa sa tii
ca de nimi saliti nici asupriti, ci di a noastra build vof am vAndut Dmlui o casa
a noastrA, ci am avut aici in las in mahalao Majilor cis locul ii ci sa aflA, adica
opt stanjani curmezasul ci iaste in ulita Braharli, i zeci strajani (sic) !ungul, care
loc sa hotArdsti in sus si dila vale cu locul ci au luoatu dmlui vist. lonita Palade
di la Mitropolitul ce sA numeste a lui Alevra si di la deal sa hotardsti cu locul
ci au cumparat dumlui di la mizat cu mâna lui Osmanu si pi aciastA casA casa (sic)
cu locul Ii dupg cum aratarn mai sus niau dat duml(ui) o suta Iii bani gata. Si vAzAnd
sl noi dupa tocmala, cl am avut cu dml, plata deplin in manule noastre, len dat
dml aceasta scrisoare ca sal fii duml driapta ocina i mosie Dumlui i glupanesa
Duml, cuconilor i nepotilor Duml in veer. Si acest loc ni iaste noau dat danie
le la Zanfira, matu5a noastra sor Mani nostru, i alt zapis vechiu pat avut ca
sal dam duml pl locul acesta, fiind praPadit din zalile Moscalilor, fara cat arata
intro diiatA ci taste la Ands.ase 1ipicar. Deci noi am dat Duml. aceasta scrisoare
a noastrA §i de sar tAmpla la urma ca sd aiba dm1 vro suparare din pricina va
(sic), noi sa avem a rAspunde, do vreme ca am Wog diplinA plata si la aceasta
toemala a noastrA sau tamplat i alti boeri mari oarneni buni inpregiurasi cari
1

sau iscAlit.
vl 7269 (1761) Mart 26.
Eu Gheorghi ficior lui Vasale Stigar nestiind iscali am pus deget, i eu Stefan
tit ficior lui VasAlf Stigar am pus degitul. Dinaintea noastra sau facut apIuI §an
iscalit ludnd i bani plata lor deplin cum scrie.
Costachi Canta biv log., lordachi Costachi biv pal3., lonifS Palade biv vet vist.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 103

XXXIV. 1780, lunie 4, 1ai. Dumitru Dale croitor cu sopa 4a Rusanda, vdnd drcpt 220
lei, lui Constantin Pa lade biv vet pah, un loc de casd, ii Mg, despre Tdrgul de sus, dupd
ce a Intrebat neamurile.

Adeca eu Dumitru Du le croitoru fecioru Dulii impreuna cu sotul meu cu Ru-

sanda denu targul laii, adiverescu cu acestu, incredintat tapis al nostru la mana
Dumisale Costanden Pa lacli biv vel pah,..precum s sa $tie ca avandu noi tin loc
de casa in targul la$ii, alature scu casa noasi,ra pe densus despre tdvnt de sus,
care locu i noo nea iaste cumsparatura dela :Dade( Vornicul dup4 cumu
arata zapisaie vechi ciain, data Duinisale pah i rica fiindune noo trebuitoru a-
cestu locu, de a noastra bung voe, de nimene saliti nici asupriti lainu vandut Du-
inisali Costanden Palade biv vet pall. Cu tocmala dreptu 220 lei, adeca doo sute
doo zaci lei, care bani niau ftscut plata deplinu in mandfo noastre $1 acestu lodd
sa incepe din locul dumisali pah, Costanden Palade, ci purcedi den zaplazdl ograzii
dum spre rasarit aláture cu striia$ina casli noastre $1 pan in ulita ce merge la targul
de sus sl diacolo La dialu alature cu ulita iar Ora in zaplazul ograzii dumisale
pah Costanden Palade. Deci noi cand aniu scos vanzatoru acestu locu amu intre-
batu toate niarnurile §i nimeni nau vrut ca sa cumpere- i lam vandut dumisale
pah. Costanden Palade. Deci sal -fie drepta mo$ie Si ocina dumisale i cuconilur
dumisalc, ncapoti i stranepoti in veci neaclatitu. i dd t ar mai ivl nescaiva sari-
sori pi acestu locu, afara den scrisorile damn datu duinisale sa alba a sa luoa
ori la ce mana vor fi §i sä sa de la mana dumisale pah, Costanden Palade $1 la
aceasta vanzare sau Intamaplat tfoeri mart $1 mid I alti oaminf de isprava, car
mai gios s'au 'sent. $i pentru credinta notiindu eu carte ineain pus numele
degitulu. Lt. 1780, lunie 4.
Eu Durnitra tan Di.e croitor amu vandutu i amu pus degettil.
Eu Rucssanda sotul lui Dumitru amu vandutti i all Pus degetul.
Eu Panainte diiac amu scris acestu zapis cu zlsa lor i sant martur.
$i eu Mihal am scris cu zisa Du-n. $Atqrulul Haramuz
Pe dos : zaptsul Dulii croitoriului pe locu di la Toader vor(nic) 1780, lunie 4

XXXV. 1781, Fevr. 25, 14i. Ion Gordul vornic de poarld, ordnduil de Vasile Razal vel
logof. merge qi cerceleazd pentru o casd a lui buhtitru feclor Mill Cray, ca sá nu lie aceatd
casd cu vreo pricind, vrand Dumitru Cray s'o amaneteze logofetesei Catrinei Pdlddoaei,

Fiind oranduit de dilmncalui Vasalie Razuf vel logofat ca sa tnerg la o casa

cu locul ci a lui Dumitru fecior Dulii Cray, tare casa cu locul ei este tn dial de
ulita Möjllor, din dosul easalor dumisale logofetesai Catrinii Paladoae i alature
cu alt locu tot al dumisale, care locu au fost a liii Toader Vornic, de lentil ce lau
cumparat dumneei logofetiasa Cateina Palaciaai dela Dumitru Dule ca4 sa cercetez
pentru acest locu cel are Dumitru Dule Cray cu casa osabit de locul lui Toader
vornic, de lemn, cel are dumneei logcfetiaia cumparat, pupa poronda mergand
am intrebat mahalagii pe dumneei Mariuta giupaniasa $atr. Hurmuz, cuis. i pe Nas-
tasie sora dumisale Mariutii etraroai i dninior au marturisit ca din copilárie au
apucat stapanind ace alba cu locul ei Dule crciit9riul tatal liii Dumitru, cum $1
ducta moartea tatanisau au stapaniiu Dumitru pan acuin, sau mai intamplat I alti
mahalagii Vasile odobap de saimeni din ctiTte, Costanden Sava blanariu tatA§i a-
sAmine au marturisit ca au apucat stapanind 'Mader Dumitru. san Dula acel boc cu
ma, care mergand Dumitru pule la dumneei logofitiasn Catrina Paladoai ca sal
www.dacoromanica.ro
104 DOCUMENTE

faca bine cu o soma de bani i sa pue casa cu locul ei amanet i Hind dumneei in
prepus ca sa nu aibl vreo priclna locul acela, pentru ace mi sau dat poronca de
catra dumiui vel logof. ca sa merg sa cercetez i cercetaad dupa cum sl arata mai
MIS nu sau aflat Wei cu o pricina. Dual cercetare ce am facut sau faeut i aceasta
marturie in care am si iscalit. 1781, fevruaiie 23.
Ion Gordul vornic de puarta. Vasall Rani! vel logOat.

XXXV/. 1764 Oct. 27 la$1 Grigore Alex. Ghtca voevod Intareste tut lutdache Cerchcz
local de casd drept rdpa Peilefoae, danie de la loan Canlacuzlno Inv vet ogee.

Cu mlla Jul Dumnedcau Ion Grigorie Alexandru Qhfca Voevod DOM! äri
Moldovil. Facem $tire printracdtu hrisoir al Domnil meale el viindu inainte Dom-
nil meale lordache Cerchez neau aratat Q scrisoare de la Dum. loan CantacuzIntr biv
vel aga din leat, 7272 (1764) Dec. Intru care scric precum ca de a sa buna voc
sau indernnat i socotit pentru lordache Cerchez fiind omul säu i slulindui la
multe trebuinte CU Osteniala sa, pentru aceia au Mout mill cu dansul l iau dat
danle o bucata de loc din locul caselor sale ce are aicea in targul lasilor dreptu
rdpa Pevetoae stanjani in lungu din 10QUI (Weill!' Jut Cerchez pana iii ulita Mare
asupra foisorului I stanjini in curmezis din zaplazii Duni. agai liana in ulita ce
vine asupra taplazilor Dum. lordachl vtori logf. Care bucata de locu Taste din
drept locul Dum ce i sau venit partea sa la impartala fratasca ce lea impartit rA-
posatul tatal lor. Si nime din fratii sal sau alte todenik ale sale sa naiba triaba,
niel sa fie voinici a lua de supt stapanirea lul Cerchez aciasta bucatä de loc. Care
scrisoare vazanduSl si de insusi Domnia mia intarita cu iscalitura Dunm, loan-
Canta vel aga, aseamenea i Domnia mia mam milostivit i am dat i am intarlt
printracestu hrisav al Domnil meale stapanirea lui Iordace Cerchez pe acea bucata
de locu dupa seamnele ce arata mai sus, ca sai fie §i de la Domnia mia driapta
ocing §1 mo$ie si hrisov $1 intaritura, lui I feciorilor lui, nepotilor s1 stranepoti-
lor Jul $i a tot neamul lui ce sa va alege mai aproape, neclatit $i ne stramutat de
suptu stapanirea lui nici odata in veci. 1764 Oct. 27.
Ion Grigorie Ghica Vd, lordachi vtori logofat.
----,1111

XXXV11.7267 Mat 24 lot. Ion Alexandra Voev. da ordin vorsucilor de poartd ca sa ho-
tiirascd l sd stdlpeascd an loc ?titre sf. Nicolae gi zidut carfli gospod5 toe dat danie prin
hrisoave domne#1, Dinar $i tut Costatrat fratt, sululgii.

la loan Alecsandrii Vvd. boj. milost, go4od. zemli Moldavscoi.

Boerli no$trP vornicli de poarti. din poronca Domnii meie va oranduim ca sa
mergetl la un loc ce faste Intre Ste NItolaf $1 ildul curtii gpd (donmesti), care locu
este dat danie i milulre Dimil $i but Costandin suiuigii cu hrisoave donmesti. cat
$1 de la Domnie me si mergand la ace! locu sal hotarati $i sal stalpiti cu petre ho-
tar dt giuf fhpregiur, alegandur de catra locul haznelii noad, cum sf de. catra age
parti $i sa dal! l marturie hotarnica in Senine, Aceasta porpticim,
VI 7267 (1759), Mai 24 procit vel. logofat
Moat In actele ce am publicat mai sus facem cuno$tintl cu o parte a lasilo r,
Intre, 1670-1780, parte cuprins4 Inge ulita mäjilor (azi Oh. Mirzescu, lost Priml-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE _105

riei) oi a Brahariei, (azi strada Stroescu, lost Zoe). Mire biserica SfAntul Ion din
MAP 1 biserica Vovidenie.
Margin:ndu-ne durnal la actele aceste, vadem o populatie, in mare parte de ori-
gina straina, dupA nume, mai ales greceasca, cumparand adeseori i vanzAnd case
oi locuri de. case, alteorl servind ca marturi. Aoa familia Mevra : Oheorghe Alevr a
(1672, 1692), Stade, ginerele lui Alevra (1692. 1690, Toma. fiul lul Alevra (1696,
1707, 1712, 1728), Sam lul Alevra (1742) ; Dimitrie Catichi (1672), Zanfir, card is-
caleote oi greceote (1692), Leca Scrab (1726). Apor familia Murait : Dumitraoco Mu-
rait (1672 ol 1682), Postolache Murait, fiul lui Dumitraoco Murait (1688, 1696,
1712, 1728) ; Ursul Murai4 feciorul lui Damitraoco Murait (1682, 1696, 1712, 1728),
Ursul Murait, ficiorul lui Dumitraoco Murait (1672, 1696), Vasfle fiul lui Murail
(1707), Durnitioco, fiul lui Postolache Murait (1728), Paraschhra, fata IW Murait
(1745), Paiade, ginevele lui Murait (1682 oi 1692), Gheorghita, ginerele lui Murait
(1712), Chlriac, ginerele lui Ursul Murait (1712).
Gashn of lume de mici meoteoUgaii, negusitort, multi Id numar, fata de nurna-
rui restrans de doeunwnte, ee-1 dau, care, prin numele lor nsul, ne spun mune
din viata de WM data a acestui orao : Stefan botnar (1688), Chiriac teslar (1688)
Ion zlatar (1736), Hrubeo cizmar (1733), Vlad croitor (1712), Istratie crator (1733),
loader blanar (1745), Neculai BOMA; blanar (1742), Sandul negustorul (1712),
Arghir cupet (1742), Ion barbierul de la Ambrohl barbierul (1688), Neculai crao-
mar (1733), Toader abager (1707), Ursul abager (1707), Paladie fAcliai (1682), Ur-
sul fadier (1707). Alexandru faclier (1707). Crab chetrartil (1737), Neculai bacal
(1733), Fratita bacal (1737). Vasile Vantul croitor (1688), Ion croitorul (1712), Du-
mitru Dule croitor (1780),
GAsim multime de preoti- de la bisericile din preajma locurilor, Sf. Ion din
Map i Vovidenle ei, care aveau mare autoritate in acele vremi oi care intarlau
ca martori, spusele omenesti, unii din el urmand in pastorie parintilor lor. Aoa la
Vovidenie gasirri pe : preotul Simion (1672). popa Vasilie (1688), popa PavAl (1692),
preotul Paval (1696, 1707), popa Vasilie san popa PavAl de la Vovidenie (1712),
popa Panaite (1728), preotul Grigoriê Dita (1745). La sfahtut Ion din Maji (azi Sf.
Ion Botezttortil), Hilip diaconul (1672), popa Maxim (1692), popa Nicolai sari popa
Maxim de la Sf. Ion (1712), popa Mihalache (1728), popa Lupaoco (1728) ; apoi
preotul Ion de la Blagoveotenie (1707), Anton, preotul ,de la Talpalari (1 745),
popa Durnitru de la Mitropolie (1745), popa Gavril de la sf, Nicolae (1682); Spre
sfArsit altii, fara sl Ii se arAte biserica: pratopopul Ursul (1692, 1696), protopopul
Mihalache (1742), preotul Badiul (1712), popa Moschici (1707),
Vornici de poarta intalnitn pe DumitraocO (1672), Pilat (1742), Neculai Tiron
(1757) oi Ion Gordul (1781). Casele erau simple case deetarA, cu tindA i acop e-
rite cu snopi de stuf, cum ne spune notita de pe dosul actului din 1688).
Aceasta, de aitlel, se potriveote cu povestirile calatorilor vremii.
Lordul Baltimor, pentru 1764, spune uriMtoarele ( (Casele [din Igij pentru
cea mai mare parte sunt niote bordele, eke cu mix apartament, turtite la. pAmAnt
;i nude, puthi diferind de acele de prin sate). Arhiva fstorica I, 1, 1 84.
M. Costáchescu
Notei. Documentefe de No. XVIII-XXXVII ni-au lost comunicate de cll. Mibi
CostAchescu profesor in laoi.
1. ..,

www.dacoromanica.ro
106 DOCUMENTE

XXXVIIL 1772 Mart 23. Ion sin Oh. Munteanul face danie schitutut Bratesti, de langa
Pascant, aisle case din Iasi, de pe ulita Hagioaia. (Surete trts. 1, 77).

Adec eu lonita fecioru lui Uheorghi Munteanul si a Tofanci fencia lui de la

lasi, care sau cAlugArit =lame iar tatameu an murit Gheorghe Munteanu, lara
maicAme sau alugarit la Preapadobna paragchiva din la$i §t anyramas Id maicame
eu lonita si sorume Sanda, pe sorume o au maritat maicame dupa obiceiul litmesc,
iar pe mine man dat la Schitut Pascani la parintele Simeon stare( ca s invd(
carte care am invelat peind la vremea Muscalilor, la care tdmpldadusd o ciumd
fparte grea la E$1 nip putut sa vitt sa vac pe maicaine si pc sorame, cam venit
numai Oita cum trceut la Podul Iloaeii acolo mam talnit cu ni§te oameni cu-
noscuti ce cunoste pe maicame si miau spus precum ca au murit maicaine si
i

sorume. si au fost avAnd sorume doi copii si au murit a i acein dinpreuna cu pA-
rInfrii tor 51 eu warn scArbit foarte tare sl warn tutors la manastire bolnav si am
zacut mai un an ia parintele duhovnicut l schit i vazituduma bolttav la mare
slabAclune am dat adevArat zapisul mieu la maim pArintelui Simion staret pentru o
casa a me de la parintil mei cu caisma cu pivnita cu tot ce este alaturi eu crasma
lui Pascal zaraf 1) eu tot locul ei pomana sfdntului Schit uncle sa prdznueae hra
mul Adormail Prectstil pentru sufletul nieu si al parintilor mei 5i am AM un loc
de dugheana ce este IiingA dughenile. la Pascarla veelte tot aceiasi sfinle minas-
tint iar pomana, I zapIsele pqntru locurite acestea au lost la maicAme sA sá intrebe
dearnaruntul i afliindule hi cineva sA nu sa tie in satuA nici pentru o pricing ci sa
SA ei §1 sl sa del sfintei minastiri ca sa le stapAneasca in veci cu pace. tar ispi-
tinduse cineva a straca aceasta danie a noastra sa fie blestemat de Domnul Flristos
si de prea curata sa maica a card este hramul i trei sute 18 oteti de la Nikeia
Acest zapis de danie lam dat en Ionita fecior tub Gheorghe Munteanut 5i . al Tco-
taut 5i frate al Sandei 5i sill scris inainte a toti parintp, i pentt u mai mare cre-
dinta maw i iscalit cu lonita feciorul mai sus numit.
Leat 1772 Mai 23
Eu Ionita ant dat dattie, leroshimonah Simion, leromonah Ghenadie, monah
Ghervasie aM pus degetul, monah Ilarion mam iscalit, monah Sarafim am pus degetul.

XXXIL 1781 lunie 18 Iasi. Cartea de judecald a divanului pentru-dania facutil Sclutu-
tut Brillestt de Ion Munteanul a unor case din Iasi tSurete ins. 1 178):

La divan inaintea noa'strA sau giudecat de fata sfintia sa Simion staretul im-
preuna cu alti catpgarasi de la mandstirea Breiteal din tinutul Suceavel cii too
Munteanul capitan agesc 4 Ursul cApitan de aieea din Esi, pricina tor thud iutra-,
cesta dupa precum sA arata in gios. Simion star etul dimpreuna cu alti calugArasi au
arAtat el un lonita feciorul lui Gheorghe Munteanul vihtd Ia mAnAstirea lor sau
calugArit aco,lo t trAind la mAnastirea cAtiva ani si la moartea tut au fAcut diata
prin care au ldsat la mAnAstire o casa cu locul ei in mahalaoa Hagioae cl tin loc
de dugheand in Pdscdria veche aid in Ea. Aculn viind numitut staret la Esi 5i
cAutAnd casa co locul ei 5i pentru locul eel de dughiana, au gasit locul dughiani
lau luat in stdpAnirea mAnastirli, iar pentru casA st locul ei au gasito slApanin-
duSA de loan Munteanul i iara va sA o de la mAnastire si au cerut staretul drep-

1) In lista caselor din Iasi dupa cundica visterici din 1754, gasim pe Pascal
Zaraf ea boer cu tittut de Atrar, avand case intre V. Buhaescu med, si lonita diac
ot aivan. Pascal Zaraful trala inca in 1772.
www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 167

tate, aratândune staretul inaintea noastra 1diata lut lonita care iaste din leat 1772
Mai 23 iscalita de Ionita $1 de Atli marturi. Ded o thi intrebat loan Munteanul ce
raspunde a; cu ce dreptate atapOne$te casa .0 locUl ei dare iaste data mAnastirei cu
I

(Ha% El au aratat o SCrlsoare din 7278 lunie 8 th la un 1at1 l care au fast frate
tat Tefana inatha luLlonitA aCel mai sus scris On care area ace! Iani ea toate etre
ce au ramas a surott sale Tofana ai a nepoatei sale Sanda adica o eas1 cu lecul
ei in maluzlaoa littgloaei $i un toe de duqhiana in pascdria veche i o lada ett
strae i un sicriu 'at ara"Murl din manastirea Sfatttultii Spuriduti, toate acele le da
t5i le lasa ca sa le el loan $1 feniela lut Deana si SA le tie Oita cand va veni lonita
hepotul tort lar elnd va veni nepotul sa le dea la mana lui lonfta toate, iar ncvlind
lonita SA le stapaneasea load cu solia sa Ileada indata sa le faca grijile berate I sa
le dea sarindare pentru ca au raspthis loan Munteantil ca loeu: acela de dughlana
Waal el la dat 4a mana staretului, iar casa cu .locul ei sa afla in stapanirea sa dupa
scrisoarea ce iau facut laud eareatt aratat thai stis, dupa care scrlsoare au chel-
tuft el cativer batti en grijJlci cu sarindarele Ce att dat, eutd al at casa au cheltuit
ttIa bani, dc au tocmito 5i au päzito in vrentea Mascaliiot .5i cat pentru lada eu
strae i sicriul en aratnurile laraai au raspuns lun Munteanul ca acele straC $i ara
mud au fost In Sfaniul Spiridoa si lea Nat o sarboaleA pe care apucatiduo 1,4
atiramtoare an ttaso la gludecata in vremea divanuful i sarbAtica tagaduind c4
taste napastuita an pricinuit carte de blastam sau scapat si el in man sa nau
luat nitnica dintracele precurn sau vatut in mana lui bowl si cartea de giudecata
din vremea divanulul iscalita de boerl divarualui din leat 1771 id care pre larg arata
toata pricina.
Deci dal stand aul de ant luat sama cu ainat'untul $i din vreme CA acel laid
carele an facut scrisoare la man lui Ion Capltanul ca sa tie casa i locul hutara-
ste prin scrisoarea sa ca Ion Munteanui sA le tie aceste 'Ana and va veni lunita
nepotul lor, al viind lonita sa le dea toate lui lonita casa cu locul ei si locul du-
ghFnei i lada cu straele t aramurile, sacum fiincica lonita insuai el prin diiata sa
randueate ca manastire SA ia casa eat locul el in lucul de dugheana, aratand ea
acolo sau calugarft si au fost metania Itu dupa dreptate sau cunoseut, ea loan
Munteanul nu poate ä tie i sä stApaneasca casa cu bocuI et inpreuna cu locul
dugheanei ce sunt date la manastire si fain giudecat hotarand ca manastirea ia
in stApanirea sa casa cu locul ei 5i locul cei de dugheana si sl le stapaneasca
manastirea in pace dupa dilata lui lonita, iar pentru ea au aratat loan Munteanul
inaintea noastra ca are prepus aSupra dietii ce an aratat staretul a ar fl facut
ca economic far nu taste dreapta a lui lonita, la aceasta sau randuit de catre noi di
au mers amandoad partile tnaintea Preasfintiei sale parintelui Mitropolitulut 51 au
primit staretul blästAmul Preasfintiei sale ea diata taste adevaratA si WA de HU o
iconomie Capita insusi loni,A au Matt diata de India voia sa lasand casa eu locul
ei i dugheana danie la manastire pentru pomenirea sa dupa dreptate sau giudecat
sa le tie rnanastirea casa i locul ei cu locul dughenef in pace WA suparare iar
eat pentru cheltueli ce an arataf Ion Munteanu ca au facut cu grijile acelor morti
5i sarindare ce an dat la axea§ta iacasi am giudecat loan Munteanul sa. dea ikvod
de acea cheltuiala anume, care izvod sal Ineredinteze cU ginrarnant i socOtind si
ehirfl ce va f luat de l casd si de pe load eel de dugheanA de and le tine el.
$i panA actima si de ..va mai avea ca sa ia bor Muuteanut din acea cheltuialA sa
raspunda staretu luyon ,Munteanul, la cheltuiala acea. leat 1781 lunie 18
Ageasta, Instiintatn, Luptt Cottahl vel vornic, l.n Chnta Qel log. Cascar Rose( vel vorn.

www.dacoromanica.ro
108 DOCUMENTE

XL. 1784. lull 24 Jai. Hotarnica Medal, dat dunie de I. Munteanu Schitului Brdtoti ;
se aratd vecinil locului si rnarimea lui. (Surete ms. I, 153).

Din poronca dmsale Oheorghe Sturza vel logofat Hind randuit sa merg la
maltalaoa Ifagloaea de aice din orasul taii sa cercetez pentru pricina unul loc de
easa a schitului Bratesti cel are dank cu zapis de la lonita feCarul lui Gheorghe
Munteahul din leat 1772 Mal 23, care loc despre rásarit sa :hotaraste cu locul
cr5smei dumisale spatar Costin Catargiul i despre miazanoapte cu drumul ce vine
de la ulifa tlagloae i ince pe ltinga locul dumisale aga Constantin Ghica 0 des-
pre apus sa hotaraste cu locul unei femci, iar despre miazazI sa hotaraste cu locul
dumisali spatar Costin Calargiul eel are cumparat de la Toader Vargolicl basbu-
lucbas dupa cum sau vazut i pktrele hotara ce sant puse din vechi, (tar In vreme
ce era VArgollci stapanul locului ce lau vândut dunilsale spatar Costin Catargiul
ar H intrat in locul schitulul Bratesti despre miazazi cu doi pol stanjani. Lam in-
trebat de are vreo dovada asuprd acestul, loc cel are cuprins in locul sau
si a zis ca foak scrisoiile le are date la dmlui spatar Costin Catargiu, intrebat de
poate sa prirnasca carte de blästnn precum ca locul acesta este drept al sau si la
gasta nu sa primit. pentru care fiind ca schitul Bratesti,dur A cum am vazut are
si o carte de giuiecata din leat 1781 lunie 18 intarita si Cu iscaliturile dumsale ra-'
posatului loan Canta biv vel logolat i dumsale Lupu Costachl biv vel vornlc I a dum.
dms, Lascarache Roset vel vornic, din care sa vede ca cu ladomie Toader Var-
golici au intrat in loeul schitului de vreme ea sAnt si pietrele hotara altör megiesi
ce s hotarasc cu locul schitului si cu a lui Vargolici i celelalte locuri merg intro
potriva iar numai locul acesta a lui Vargolici este mai lung si sa cunoaste el el a
intrat in locul schittilui de sail lungit locul lui lar locul schitului lau scurtat. Deci
am facut stanjan de opt palme gospod si am inceput a masura 'din locul cr5sme1
dmsale spatar Costin Catargi si para In locul femellor ce cade spre apus curme-
zisul locului si sau aflat 15 stanjanl 6 palme, si de acolo la vale printre locul te-
mellor sI printre locul schitulul partea despre apus para Intro piatra hotar a lui
Vargolici i sau aflat 14 stinjani ; si de acolo spre rasarit I parte spre mlazazi
sau aflat 15 stanjani si 6 palme si de acolo parte despre rasarit printre locul
schltului i printre load dumsale spatar Costin Catargiul 15 stanjani si 6 palme s
asa sau inchelat toata masura locului de giur impregiur I pietre hotara Hind ca
sunt cele vechi altele noi nam mai pus. Pentru care dupa cuvlinta am dat gasta
marturie schitulul Bratesti i sau intarlt l cu pecetea portii gospod.
leat 1784 lull 24
Costantin Perjul vornic de Poarta, Andrei McgAldea vornic de poarta, Stavru
vornic de poarta.

XLL 1784 Septembrie 20 (lap). C. Ghica log. schimbd cu ldrdachi Balf clitoral SC/Wand
Brdtoti, casele dirt 1ai date dank de I. Munteanul. (Surete nzs. I, 75).

Adiverez cu aceasta scrisoare : dumsale lordachi Bals biv vel visternic ea

avand schitul dumsale Brate$11 cit PascanI un loc de casa aid in targul Esii Ia
mahalaoa Hagloael data danie Schitului de la un Ion f eciorul lui Gheorghe Mun-
teanul care loc dupa masura ce i sau fame cu stAnjanul domnesc de opt palme 1a
veleat 1784 lulie 24 de vornicii de poarta sau aflat de glur impregfur sasazaci
unul stAnjan1 si doao palme dupa cum pre largu arata marturia vornicilor de poarta
sl avindu trebuinta eu de acestu toe am poftit pe dumealui visternic ca sa mil

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 109

dea tnle $1 eu sat dau o dugheana care sa aduca fob:is schitului sau sai dau ali
loc de potriva locului acestuia. Decl dumlul prilmind cererea mea miau dat locul
acesta de mai sus aratat dandumi $1 trel scrisori carl sant pentru acest loc, ad1ca
danie Jul lonita fecIorul lui Gheorghe Munteanul din veleat 1772 Mai 23 $1 o
carte de gIudecata a boerilbr divannlui din veleat 1781 lunle 18 ce sau gludecat
staretul $1 calugarli de la Schit cu loan Munteanul capitan agesc, care farti drep-
tate sa acolisa de acestu loc $1 marturia vornicilor de poarta ce, au masurat locul
care sa arata $i mai sus ; i dupa a$azare ce am facut sa aibu a stapani locul cu
buna pace 5j de ol vre sal fac si schimb sa fiu volnic I eu sa albu a da ori
dugheand care sa aduca folos schituluf ori alt loc care sa fie de potriva locului
a cestuia. 1784 Septpmbre 20.
Constantin Ohica log (grece$te)
--
XLII. 1808 Ghettar 1. C. Ghica logofat rdscumplirã cu 7000 lei casele din Iasi daralte
schitului Brateftt, ctitotie B111$ascd. (Surete ms. 1, 83).

Epittopil $1 ctitorl a bisericil sfAntului mare mucenic Oimitrie, ce laste aid

its araiul la$11. adiverim prin aciasta scrisoare ce dam dumisall logofatului Costachi
Ghica, precum sa sa $tie Ca pentru un loc de casa aice ttz tarp &FILM mahalaoa
ilagloae, ce a fost dat danie de un lonita ficiorul Munteanului la sMntul schit
Brate$d ot Pascani. earl loc sau $i masurat c11 vornicit de poarta la anul 1784
lulie 24, $1 sau aflat a fi 61 stanjani domngti $1 doo palme Impregiur. Acestu foe
dar la anul 1784 Sapt. 20 lam fost facut eu vist. lardachi Bals schimbu CR dmlul
logofatul Costachi Ghica ca sa dea dmlui numltului schit, un loc de potriva locu-
lui acestuia sau dughenl ca sa poata aduce asemine folos. ca 51 locul de sus po.
menit, $1 de atttnce neputand gasi dmlui logofatul acest fel de acaret precum mai
sus sa arata, nau fost dat nimica in potriva schimbulul ; lar dmlul numitul loc
Ian stapanit para astazi. Deci tot eu vist. lordachl Bal$ acest loc cu cativa an1
mai inainte lam facut danie numitei blserIci sfantultri mare mucenic Dimitrie, dand
eu schitului Brate,tli alt acaret, acum dar dumealui logofatul Costachi Ohfca stand
la invoiala cu buna prilmire noastra niam involt ca sa de dmlul sfintei biserici in
bani 7000 lel $1 sa ramae Ionl in veci dumisali $1 fillor dumisali nesuparatl de
cAtrA nlmine, stapanindul cu buna pace ca pe drept lucrul dumisale, care bani 7000
. de lei lau $l plAt &mitt! deplin. Deci de acum Inainte va ramane dumlul In toata
odihna din partea bisarici $1 din partea noastra pentru locul de sus pomenit, ne
mai Tamaind nici un felu de pretentie hid pentru loc, nicl pentru venitul locului, in
ata vreme sau stapanit de cafra dmlui, $1 pentru aciasta am dat aclasta scrisoare
a noastra din partea bisarici ca sa$ faca dmlut $1 intaritura asupra loculul de sus
poménit. 1808 Ghenar 1.
lordachi Bale vist., Costandln 13al5 logofM, Teodor Bal$ vornic, Nicola! Bate
logofat, Manolachi Bal$.
(Di pi c adevaraM scrlsoare a boerilor iscalill, de mine intocmal san scris
copla aciasta, 181T Decenivre 6. Teodor Ganar Mae de divan.
4

www.dacoromanica.ro
110 DOCUMENTE

XLIII. 7237 Innze 17 (1720) Iai. Apostol bliinariul tt ferneza lui Marla vdnd starosiilor
de clock' jzdovefti en 60 let mete for din 1ani de pe ullta Fill iii (arta praga, ((brat laFi).
Adeca en Apostol blanariul l cu sottl mieu Marie si cu ficiorli mei Gavril
si Lppul facutam adivaratu zapisul nostru la manuli dumilorsali starostllor de clocli
jidovegl anume Ursul star si. Avram nepotul lui Haim si Borohu ficiorul tut Si-
mon, precum sa sã stie eke noi de nime saliti nici asupriti, ce di a noastra buna
voe am vandut dmilorsali o casa cu locu Jai totu la ulita fazinli pe 'alga ce sa
pogoard la ppdal de piatM, care taste intre oasa lui Nediiai bacal de la dial si in
vale intre casa lui Ciheorghita cojocariul, care santu dotsvazlci stanjini dispre
ulita in frunte locului si stanjinul de opt palme, care sau hot4rat cu vornicul dt
poarta cu Cucoranul i cu oameni buni megiasi i sau pus doa petre semne, una
di la vale dispre Gheorghita colocariul i alta di la dial dispre Neculai bacal rano
o platra veche ce iaste hotaru vechiu si fn lungu este locul din dos pana in za-
plazii scoli jidovesti, iar in fundu cuprinde locul din hotarul lui Neculai bacalu si
OM iii gardul lui Dumitrasco Pojaru cuprinde cinci stanjini, care aceasta casa noi
am cumparato di la Hariton saman si am vanduto dumilorsali dreptu sesazeci di
lei vechi si niau facutu dumloru plata deplin intru niAnuli noastre si noi Inca liam
dat ioate zapishle cell vechi ca sa le fie dumilorsali driapta ocina si mosie cumpa-
ratura l cuco-ilor dumilorsali si nepotilor si stranepotiolr, Nitne altul sa nu SA
ames)ece si Sa aib'h dumulor asi face §i direse domnesti pre zapisul nostru de in-
taritura si la tocmala noastra sau tarnplatu dumnealui Cucoranut vornicul di poarta
si allf oameni buni megiasi, care vazandu plata deplin 1 cu toata voe noastra sau
iscalit i carl nau stiutu carte sau pus digetile. Si noi Inca pintru mai mare credinte
niam pus si degitile ca sa fie di mare credinta.
U las It 7237, itmi 17
Apostol blanar iscal, femeia me Marie, copii mei Gavril i Lupul, Pavel saPu-
nar martur, Ohlorghila cojocar martur, Vasili sin a Visinesi martur,Dumitrasco Pojar
martur, Gligori Cucoranul vornic glotnii martur (I. p. initialele);precurit am mersu
eu preutul loaf} zef popa Tar* de am intrebat pe Paval soponar si pe Pojar si
pe Ghiorgluta cojocar st Vasile Visan ciobotar si asa au marturit denainte me ea
sau iscalit tntracest zapis toti cu voe lor sa fie de credinte i pe voroava acestor
oamenl si eu preutul loan zet popa Tarate ot CurollarI iscal.
Si eu Simion Chesco ditac am scris zapisul cu voe loru

1111011.11011.-

LIV 1791 Iwzie 27 (Ian1).Aldrturia vecinilor ed cosaficuld de Novi fin e pe locul ne6atet
jhlorenti, ci pe loud Calddrefrifei fi a Enciulni, (acta praga librar).
Din poronca cinstitului divan prin tidula am fost randult ca dupa jaloba ciau
Itt la divan Enctul abagieriul cupet din las, au aratat ca pe locul dughenilor.sali
ee II are la mahalaoa targalal fdinli ce sant aproape de $coala jldovascer dln dos,
ar fi facut jidovii o casa pe locui SAU cu cari casa ar fi cuprinsu. cAtva loc. Dupa
poronca mergfind la stare locului, am stransu megiesi si mahalagil di pe impregiur,
anumi (Vasili) e Rogoz om bMtin ce sau raspuns ca este varsta lui ca de 94 de ani
i pe Andreiu Brtgul om ca di 70 ani i Costandin, Sircul om ea di 60 aril i (Costand)
:n Visanul ceau fost megies, om ca de 45 ani i Ursachi biv vat. de calarasi, om ca
de 55 ani I Pinteliiu Rogoz i Toma I larleica oi Catrina fiatea luf Chirlac .ealfa de
petrarl, carili sau maritat din casa Elea caldararitii ciau fost din dosul dughenllor

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 111

Enciului ai toti ace$tie au marturisit cu sufletele for, intru auzul tuturor jidovilor
i a crestinilor, -ce sau intamplat de fata au marturiSit ca casa ceau facuto
jidovil, au facuto pe drept locul dughenhlor Enclului si la hmdu pe locul
Caldararitii sau p4it cu facere casii pisti hudita ce de opt palmi, ce este pintre
scoala jidovasca si pintre locul Enciului si casa ceau facuto jidovii au facuto pp
drept locul Enciului, iar nu pe locul scoalii jidovesti, cum pre largu arata harta de
de sus, aratata precum sa vedi , , locul scoalii jidovesti, dupa hotarnica ce au
din- n63 oct. 16, lain masurat dupa masuri si petrili hotará sau esit tot cum arata
haNa. Aseminea si locul Enciului dupa, hotarnica ciau scos si am scriso, lam ma-
surat cu stanjin drept i au e§it tot, cari hotarnica a Enciului esti din let 7266 §Ipt.
1, cu trif ani mai in urma hotarnicif scoalii jidovesti, in care sant iscaliti multi din
rnegiesif mahalagii, si casa ceau facuto jidovii sau dovedit ca esti pe locul Enciu-
lui, iar nu pe locul scoalii,-caci locui scoalii il stapanesc jidovii dupa hotarnica ce
el au si nau nici o pagubire si locul dughenilor Enciului au eslt drepte dupa he-
tarnica ce are. Si daca va socoti cinstitul divan, jidovii sa Mice casa de pe locul
Enciului sau sa sa invoiasca cu dansul si dupa cercetare ceam faeut, dupa starile
locurifor, am factit aceastä marturie la intina Enciului abager, dimpreuna cu harta
cu cari instiintam pe cinstitul divan. Intru cari am iscalit noi si numitii de sus, ma-
halagil, 1791, iuni 27.
Andrei 3-a arma am fost randuit. Ion Rale vor(nic) de poarta. Costandin
Sircul ciobotar marturisescu ea casa ceau facutcl jidovii esti facuta pe locul Enciu-
lul sam pus degitul. Costandin Visan asemine marturisasc s am pus degitul.
Eu Vasili Rogoz cojocar razas si mahalagiu. om batran, nestiind carte am pus
degi rut
Eu Ursachi biv vataf de calaras marturlsesc si am pus degitui.
Eu Stavarachi zet Vasili Rogoz marturisesc ca ran Ai facut casa jidovii pe
locul Enciului, ne0i1nd carte am pus degitul.
Eu Tomb Harleica martur.
Eu Andriiu Bagul starostl di cibotari marturisescu.
Eu Petre Cibotar sint martur ca casa ciau facuto jidovii este facuta pe locut
Caldararitii.
Fu Pintileiu Rogoz marturisasc ca casa jidovilor este facuta pe loci', Caldararftli.
Observare Marturla hotarnica a lul Ion Rale vornic d',.. poarta este insotita
de -0 hada tnchlpultoare de starea locului, care arata ca spre miazazl locul se me-
gleOeste cu drumut Chervasarlei a ultli Podului Vechlu ce se pogoara spre Ca-
caina i in spre podul de piaträ°, spre ppus avem de marginä adrumul cel
sapat ce se pogoara de la Sararii). Apoi vine locul caselor ce apartin NI Aron
Voda. Pe aceasta latura despre apus e locul cu pricina a Caldararitel. Apoi vine
hnidita, ce duce la scoala jidovasca --In jos la dreapta pe plan vine desenata
casa IW Visan ce 0 trn jidovil*. Un gard dispaite casete lul Visan de ograda
$ coalel jidovesti, ce vine in fund. Iludita era cuprinsa in interlorul ograzii 5coalei,
unde räsluise du zidirea caselor jidovesti dinspre rasarir parte din locul Enciului
si a Chidararitii. $coala jidovasca vine in fundul locului, iar la dreapta spre ra-
saritvin casele jidovesti din ograda scoalei..
Planul locului cu case radicat de Ion Rale vornic de poarta ne ilustreaza o
pagina din istoria cartografiei la noi, inainte de a se deschide scoala de ingineri
hotarnici a lui Oh. Asachi din 1813.

www.dacoromanica.ro
112 DOCUMENTE -

XLV. 1823 Dec. 3 lace. Mdsorictea locului tut lancu jidov din mahalaua Brirboialui,
hare fcoala jidovascd fi local Panaitoae, jgcutd de I. Manole vornic de poartd (atter Saraga
librar !W.
Facem 5t1re cu aclastA mArturii hotarnia la mAna lui (lancu) credinclos jidv,
cli aducAnd: pifac onstitli vornicil a p(oliiii) din trecuta lunA fulie 20, pentru un loc
di casA I dugheni, ce au fost la mahalaoa Börbolulul, sa i sA hotArascA, deci dupa
poroncA urmAtor am fost mergAnd la stare locului, IntAi am cercetat scrisorile ci ari
51 au scos o mArturie a cativa jidovi, din let 1823 Ghenar 6, zicAnd cA ceielake
scrisori sint pusA amanet la un grec ci esti dus piste Prut, am intrebat 51 pe me-
gleil 51 toti au mArturisit cA esti locu tui, pe cari loc au avut 5asA odAt 1 dughent
51 pivnita de pliatrA 5i din intdplare au arsu. Deci dupa poroncA am mAsurat cu
stAnjAn gspd incepând din ullta sardril dispre apus, ci SA megie5Asti cu locul durn-
sale pAh(Arni)ces(i) Marlei Panaitoi 51 pAnA in local votil ildovegi undi sau anat.
doalzaci 5i dol stAnjeni 5i cinci palme g(os)pod: lungul locului mAsurAnd 5i fundul
locului sau aflat 5asA stAnjini alature cu locul 5colii jidove5ti dispre rasarit mA-
surAnd i margine ce dispre amiazAzi alAture CI un toe a manastiril ha Aron Vod4
cl ari dugheni un Meir cintar jidv, sau aflat doaazaci 5i doi stAnjinl 51 dud palme,
masuranduse 5i fundul locului alAture cu alga Sdrelril 5i sau afiat 5apte stAnjtni
pAnA undi am inceput intAl a mAsur(a). .
Pentru care de cercetare §i mAsurAtoare ceam fAcut locului acestuia de giur
inpregiur am dat aceastA mArturii la mAna 1ancului jidv, punAnd 51 palma gospod
cu cari am masurat locul pi aceasta mArturil, in care mam 5i IscAlit.
lonita Manole vornic de poarta=1823, Oct. 18.
De la vornicHa politii va ave voe a5i face bina pi locul arAtat, insil este dator
a aduci 5i scrisorile sa sA vazA. 1823, Decv. 3.
Ion TAutul vel vornic
AlAturea este mAsura palmel gospod de 0. 27 m. lungitne, cu insemnarea
ecu aceastA palmA sail mAsurat locuLD

XLVL 7157 Aprit 12 (iaV). llristodor strilnic cumparli cu 50 tel o vie la rated Cozmoaei
de lu Andrei Tircovnrcul fl jemeia lui Varvara. (Surele ms. XLII, N. 92)

t Eu Andreiu tArcovnicul 0 cu fAmia mea anume VArvara 5i cu fectoril m tel

scriem 51 mArturisim cu zaptgul nostril, cum am vAndut o vie in valea I Cosmoae
de bunA voia noastrd dumisal tut liristodof stolntcul, cu pomAt cu livadi cu pri-
sacã 51 cu treizeci de stupi dereptu cinzeci de lei, 5i locul taste. din drum pAnA in
vravul dealulul. 51 banli am hiat deplin cum sale mai sus. 51 in tocmalA au fost
preutit cei domnestl de Id s(vea)tii Nicolal, anume preutul Racul. 5i preutul Dumi-
tralco 5i, Vasilk diaconul. 5i DrAgugan tArcovnicu1 51 alti oarneni buni. pentru cre-
dintS pusuneam 51 pecetile. sA sa 5tie. let 7157 Ap. 12 dril
pop Nacul (1, p. un felon), Andreiu iscal, Frelu Dumitrafco, dlaconul Vasilie.

.M.wlir-..--

XLV11. 7266 Mart 19 (lag). knio Paladi vel spatar schimbd cu Mitropolla de laf I (Mild
danie 60 rnatce slap! de Whine pentru un loc de case tn laft, ulya AIdfilor.(Surete Ins. XLII 92).

Iacov cu mila lui Dumnezeu: arhiepiscop 0 MItropolit a toatA Moldova.

f Facem otlre cu acestu adevArat zap's al Mitropolil noastre, tuturor cul al

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 113
,
cade, a stf, el avand sfinta Mitropolie un loc de tas(a) care faste pe Una WV
Majl lot; luat cu schimbatgri de la Sandul Alevra, ficloruf lui fornii Alevra, f 0-
zAnd locul acesta pustiu, neaducand nici un folos sfintil mitropolif,lf viand si nicf
ca nu faste vrun loc ca acela, de pivnita sau de dugheani de la care si alba vrun
folos sau vault sfanta Mitropolie, fiind slab dfn toate, si mai %/dos lipsiti de stupl,
pentru folosul si oare care venit pe tot anui ce ar fi si aibi sffinta Mitropolle dfh
bun cugetul nostril am socotit, si am Lacut schimbu cu al nOstru dnstit, si iublt
fiiu sufletescu dumneal tii, lonita Paladi vel spatar, dum. au dat 63 de matce bune
si not iam dat tot locul acela, dupa cum arata hotarnica, a raposatufui Gavril Pi-
lat vornic de poarta, ce taste din valet 7250 lull 12, care loc. dum. spat. $i gitipi-
neasa dum. *f coconli dum. si alba al stipani de acum inainte cu pace, ;f fira nicl
o pricina. sal fie dum. dreapta ocina si mosie stititoare in veci. sf and dumlui,
deplin ace0i stupi de mai sus aratatf la sfinta metropolie, i sau dat dum : si zapl-
site ceale vechi a loculuf acestuia, pre care si aibi dum : as face si testament gd.
dreptu aceaiasi dar and sau facut aceasta schimbaturi. Intainplatusau iubltil nostri
frail Episcopli Oral, si dumneaior fli nostri sufletestl, cinstitlf boerii cei marl fata
earn mai gios sau iscallt ;1 pentru adevarata credinta am dat acestu adevarat za-
pis al mitropolii noastre la man dum : spat. si in;lne neam iscalit putrid si pecetea
sfintii metropolif.
Viet 7266 Mart 18 dnf :
lacov Mitropolit Moldaviel, lonichle Episcop Romanului, Inochentie Episcop Hu-
surui, Radu Racovit vel logofit martur, Lupul Bal; vel vornic martur, Manolachl
Costachl vel vornIc martur, Vashe Reset vet vornic martur, Vasile Razul hatman,
Ion Cantacuzino ban martur, Ion Sturza hatman, Constandln Bal; biv vel vornic,
Filip Catarglui vel spatar martur ; locul pecetli Miropoliei :pecetla gilttapolie Sobravel
lacov mitropolit. 1752 sf. Glreorghe Ware omorand bilaurul.
XLVIII. 7266. April 7 (MO. Hotarnica loculul de easI1 a spalat. 1. Paladl, luat tn cehl b
dela Mitropolle f 1 rildicaM de vornicii de poartd. (Surete ms. XLII. N. 93).
Den luminata porunca Prez inaltatuluI, domnultif Nostra Mirila sa, Ion. Scarlat
Grigore Ohica Vvoada, oranduindune dum : Radul Racovit vel logofat ca si mergim
:0 hotaram un loc de casi a dumi : Ion Paladl biv vel spatar, ce taste tn tarot de
sus pe ultia Mafili, carl loc au fost a MItropoliel si Mitropolia au Matt schlmbu
cu dm. spatar Paladi, dandul pi (60 mice) stupi deci nof dupa poronci am mers, sl am
misurat tot locul dupa zapis ce ari dum: spatar Paladi, si dupa mirturla lui Pilat
vornic de poarta, ce au mai hotarat acest loc In zilele sfintil sale pirintelul Nicht-
for mitropolit, ;1 sau aflat frunte locul ui din sus dispre ulita Majai, den !octal po-
tropopului Mihalachi, la deal par in ullcioara, noau staniant sl sau pus acolo platri
hotar, ;I den peatri am masurat In gios alaturi cu ulicioara, par in locul lui Os-
mac cel ari cumparaturi de la .. .. ;1 pan in locul casif lui Vasile Avranr, sl sau
gas't trei zici de stanjani sf stanjinul de opt palme cu patina lui Tfron vornfc, 81
acolo Inca sau pus piatra hotar ;i de acolo am masurat la vale alaturea cu locul
lui Osmac. sl cu locul casai lui Vasil! Avram pe din sus ;1 sau aflat doispreci
stanjani si trii palme si sau ficut acolo colt si neputand puni acolo pliatri sau pus
de sau batut un par, si din par sau masurat in glos alaturi cu locul casal Jul Vasall
Avram par ta ulita BrNefrti, §i sau aflat patrusprece stiniani ;1 giumatate sl sau
pus peatri Itotar, si de acolo din plata ant masurat la vale aliture crs ullia
Brahdrit, par In locul mai lui Toacter vornic si sau aflat unspreci staniani Insa cu
dot stinjani ce sant din locul potropopului Malachi ce si rispundi de la Ilia
8

www.dacoromanica.ro
114 DOCUMENTE

trearu 41 sau pus piatrA hotar, si sau mAsttrat lungul loculul pe di la van den ullfa
BraharIt In sus al5ture cu locul ce sA raspundi a lui tile Usaru, si a protopopu-
lui Mihalachi par In ullta Majal si sau aflat patruzAci si sas de stanjeni i giumA-
tati si la aciast(A) mAsurAtoare si hotArat am strans multi oameni bAtrani maha-
/agil cari mai gios sau lscAlit deci si noi am fAcut aciast(A) marturie la mann dum.
Ion Paladl bfv vel spatar si pentru credinta am pus si pecete portii gpod.
(I. p. porttl 1718) let 7266 op. 7.
TAnas Meleghi vornlc de poartä hotarnic, Ion Meleghi vornic de poartA hotarnic.
Neculai Tiron vornic de poartA hotarnIc am pus pecete me (N. K. T. 13,).

XL1X. 1804. Mai 2o (Iasi). A. C. Mona Vocla dispune de a se da Comisarului franfuzese

din last casele din nou zidite ale armasului N. Bosie. (Surete ms. XLII n. 94).

Nol Alexandru Constandin Moruz Voevod cu mila lui Dumnezeu domn TarAi
Moldaviel.
Cinstit sl a domnii mele credincios boeriu, durnta Lucachl Arghiropulo vel
postelnic sAnAtate. Fiind cl dinlui comisarul FrantuzAsc au fAcut arAtare sl poftitoare
cerere a se gAs1 pentru sidere o casA de odihnA, cu plata chiriei ci sA va pute In-
voi, si domnie me Ind atM din parte noastrA cat si din parte pamantulul voim al
-ddihni, de vreme ce dupa cercetare ci sau fAcut NaltA casA potrivitA nu sau aflat de
cat a armasului NecuIae Bosae, care cu toate cl sunt negata. fagAdueste dnului ca
cu a dumisall cheItuialA va sfarsi toate cele de trebuinta, scAzandusA apoi din plata
chirii casalor dupA askare ce vor face, si socotindusA ca va fi i cii primire st5pAnului
case! Hind spre folesul sau, poruncim dtali aducand fata pe med (elniceriul). Neculai
Pascal, cumnatul numitului Bosae ce sau aflat l pAnA acum vichil i rAspunzator
la toate din partea Tul, sA arAti cA larAsi de vechil arAtaniusA, mal /MAI sA sA in-
volascl cu dnului Comisariul pentru chirie casei i apoi sA fie si purtatori de
grija, pentru a se 1ntocmi cu mAsurAtoare cheltueti, In cat prin putintA va fi, spre
folosul stApanului easel, care cheltueli dupA priimire dnului Comisariulul se vor tine
ln samA din plata chirif casAl dupa invoiala ce von face. 1804 mal 20.
(t. pecet11 .domnesti cu tus ros : cap de bou st pasere)
Pro cit. vel log.
sau trecut, Matei Condicar
mnim

L. 1804. lunie 25 (Iasi). A. C Murat Voda dispune ea Mitropolia de Iasi a chatulasclt

ea isprtivirea caselor tut N. Bosie, pentru care va lua chide dela Comisarul franfuzese cafe 1300
tel pe an. (Surete ms. XL11 n. 95).

Nol Alexandru Constandin Muruz Voevod. cu mila lui Dumnezeu Domn Tarai
Moldaviei.
Preosvintite parinte Mitropoilte sAnatate. Trebuinta Hind a sA gas! o cas5
pentru sedere dmsale Comisarilul frantuzAsc, i prin cercetare negasindusA alta dupa
stare i placuta, de cM Hind aid In mahalaoa Majllor, casAle armaplui Neculal
Bosae, care negata Hind sl stapanul aflandusA IncA dus de .aici, nit putin5 pAgubire
si pricinueste stApAnei cel adevarat, i sau socotit a sa Intocmi sfarsindusa toate
cele de trebuinta I banH ce vor cuprinde cheltuelHe sa 85 scan cu venitul ce va
lita p,e an. Drept .aceia fiindcA dnulttl comisariul primeste a da pe flestecare ata cate
/Ina title trel sute lel, In cata vreme va sedea IntransAle, J spre gatire casalor dupa

www.dacoromanica.ro
 bOCOMENTE 11.5
411.

socotial(a) rneotirilor trebttesc-cinei mii lel poate oi ceva, praosvintie ta din parte sta-
pAnului casei, vei da banii aceotie, avAnd purtare de grija ca prfn cAt cu putInta,
cu tnasuratoare cheltuell sa sa sfAroeasca zidire pomenita, i luAnd pe fleote care an
acei 1300 lel chiric i socotind mai tntaf dobAnda banilor cheltuiti, cAti vor priso-
si pe an sa vor scadea din capite pAna la tmplinire, iar daca dnului Comisarlul ori
oi pentru care pricilld nu va voi dupa vreme, sa mai oada intrAnsele casale sa vor
da cu chirie .1a ori cari sti va gasi, ca cu chipul acesta i stapanuf sa nu se pagu-
beasca de folosul ce poala sa aiba.
1, p. domneoti 1804 Itmi 25
procit ye! log. sau trecut, Matei Condlcar

LI. 7268 Mille 16, fag. liotlfrdrea until foe de case, dat danie htsericit sf. Teodor de
.Maria Brasoventfa, de cdnd s-a rezidit tn piatrd vechea Nserlcd arsd.(Surete nts, XLII No. 192).

Din luminata poroitca preatnaltatulul dornnului nostru Maria sa Ion Teo-

dor Voevod, neau orandult dumnealui Manolache Costachi vel logofat ca SA
alegem qi sa hotArAm un loc de casa a sfintel biserici a lul sfAntul Teodor
care locul taste In Muntenime de glos i este dat danie sfintei biserict de la Anita
Boroarita decdnd sau prefacut sfánta biserta de sau facia de platrd dupa ce au
arsu de foc, deci mergAnd nol in acest locu am strAnsu razaoii i MahalagH di pl prejur
oi Maud stanjan di opt palme lam masurat i sau aflat 23 stAnjini curmezioul pi
din deal pe Una locul casilor Marif Braoovinitif, iara pi din gfos sau aflat 22 di
stAnjeni alature cu carare ee mergi la Marta pe lAnga locul lul Pascal a Ketril oi
pond in ulita Muntenlmli, earl acest loc lau vAndut clironomil bisericii lul sfAntul
Teodor duntisale liii Gheorghi Capsornon cupetu i banil ceau luat pc acest locu
sau dat la zddlre sfintel blsertel ca sa fie de pomenire Anita BorOritfl la sfAnta
biserica, oi acest boc sa alatura pi din sus qi cu locul parinteluf Lupaocu oi cu a
Deadiului abager oi am pus of teei pietre hotar, carele dispart locul acesta dt locul
Marii Brno venitei, ol dupe cum am ales oam hotArat am fAcut If aceasta marturie
h otarnica la mAna dumisale Gheorghe Capsomon cupetif, i pentrd credinta am
pus oi pecete portal domneoti. Insa acest locu sau alaturat cu locul lui Gheorghe
Capsomon ca sa sA otie.
In laoi, feat 7268 lunie 16
Stefan Popaseal vornic de panda, Chirlac Pochirca vornic de poartA, Lupul
I tadAmhul.

LII. 7269 Decembrle, 14i. Sofia calugorita Tad on dJ dante 300 tel tut sfdntul Te-
odor spre a se zidi tn piatrd, hlscrica veche de lemn ar-and, ctind au ars !WI: (Surete ms.
XLI1, No. 193),

Gavril Mitropolltul Moldovel. Adeca eu Sofie monahla, sotul rapousatului C6i-

tandin Tudori facutam scrisoare me, 14 alanta hiserlca, ce sa praznueote hratnul a
siAntului Teodor, fiindca la moartea solului meu Constandin Tudorl au lasat ply-
nita din cibotarie filulni nostru lui lonitti, care pivnita au lost dreapta a dumlsale
ca sa dea 500 lei adica cinci sute, sd filed biserlea alcla In la$1,.pe local duml-
sale cr au avut tang! easel, ;,.1 sal dea I doA dughene ce au avut aice lAnga casa,
bisericil, of preotil care vor fi la blOrica. din vinitul dughenllor, sa aibi a sluji
sarindare pentru sufletile mortilor, fit tn anil trecutl IntAmplAndus(a) de au all

www.dacoromanica.ro
116 DOCUMENTE

tArgul, au arsu si biserica sfintilor Teodori, fiindu de lemnu, am socotit cu totli,

de au dat filul nostru Ionita aceli cinci sute lei ia biserica sfintilor Teoduri, Ca
prin mita 51 altor crestini sau facut de p'atra. Implinind 4ti poronca parintelui sau.
Ca sa fie pomenire vesnica, si intamplanduse de au ars $i acele chap dughene ce
au fost date de sotul mien bisericii, deci am socotit cu tojil 5i am dat locurile a-
celor doao dughene, si am dat si- loc tot uncle a fost randuit, sa sa faca bisarica,
pentru lemnul dughenilor, ce au ars, aceste locuri beau dat toate bisiiricii sfintilor
Teodorl, 5i din viniturile acestor locuri, sa aibg preolli a sluji sarindare, pentru
sufletele räpousatilor, $i aceasta danie $1 miluire, sa nu fie volnic, nimenea a o strica,
nicl din feciorii miei, nict din ginerii miei, aid din nepotii miel, iar clue sar is7iti
a o strica sa fie blästamat de Domnul Dunmezeu, si de maica Precista, 5i de mine
pacatoasa neertat, $1 blästamat, 5i aceasta danie 5i miluire sau facut Inainte Preao-
Sfintitplul mitropolit al Moldovil, Kir Gavril, $i inaintea a boeri mari, li at doilea,
$1 a negutitori, cari mai gios sau iscalit, 5i pentru credinta, am iscalit $i en, $f
fecjorii miei.
u las, leat 7269 Dekemvrie
Sofie Monahie am pus pecetca, Ionita Tudori martur, Nastasie, Hurmuzoae,
Manolachi Costachi biv vel jicnicer, lonita Costandin, Vasile Razul hatman.
,,Aceasta cople 0 am scriso dup/ ce edev AratA, ce am gasito la soacra Nil
starostehti de precupeti. Vasile Bucur vornic de poarta.

LIII 1785 Idle 11 Iasi. Hoteirnicia tintirimulni bisericii sf Teodor, riidicata de vornkii de
poartd (Surete ms, XLII 199).

Facem stire cu aceasta märtuire a noastra, ca din luminata porunca Prea fn-
nAltat domnul nostru Maria sa Alexandru loan Mairocordat Voda, niau rdnduit
dumnealui Neculai Roset: vel logfat ca sa mergem sa facem cercetare locului tin -
tirimului sfintil biserici Teodor de atce din 1a,s1, cad prin jaloba ce au dat epitro-
pii si preolli sfintei biserici au aratat precum locul tintirlmului acestei sfinte biserici
sar 4 InpresurAnd de catra mahalagii fmpregiurasi neflind hotarAt par acu-n, apoi
aratând epltropli si preotii sfintei biserici precum ca si o alga' ce au foss din
vechl printre local tut Andrei Rezmerita care acum sa staptineste de Dumith: Meal
;1 pentre .locul preotului Neculal BkInifd taste tncluse de la o vreme de catra
Dumitru bapl, 5i de caträ preotul Neculai, din care pricina a ulitii, cum si dift pri-
cina drumalui ce sl pogoard din tdrgal both, la vase alcIturi cu biserica, fiind
foarte stricat 5i sapat, mahalagil poporani nan pe unde sa vie la biserica mai
ales la vreme slotoasa. Deci dupa porunca mergand 5i strângand pe toti mahala-
Ilt, cari au case prin pregiurul biserici, anume pe dumnealul Ispir vtori paharnic.
i Andrei casapul, 1 Marie Trifaneasa, i lonciul abager, i preotul Neculaf Blanita, I
Dumitru Mal, cum si alti mahalagii pbporani anume Nicolal abager, Nastasla
1

Covrigeasa, 1 Timofti croltor, i Neculai Covrig, 1 Hriste Drosul, si alti multi, carele
acestie cum 5i epitropit i preolii besericel fiind cu totii de fata, am facut intre-
bare, Ca sa arati adevarui 5i in f, lea lui -Dutunezau, dupa cartea de blastarn, cum
stlu lei atat pentru load tantirimului sfintei biserici, cAt si pentru ulita ce amid
a sau frichis, ,1 intdi pentru locul beserici, dupa stiinta mahalagiilor, 5i dupa do-
vezile ce au scos cesti de sus aratati emit sii megiesesc cu locul biserictI, cum 5i
dupa cercetare noastra ce am facut in multe rânduri san dovedit, precum fieste
mil sau Intinsu cu ograzile pe locu sfintei beserici, de care cunoscând Insu$i in-
presurare ce au facut sau prirnit s4 radice ograzile, sa le pule pe drepti

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 147

locurille lor. Al doile pentru ulita ce mai sus sa aratti, fieste carii au ..mOqtirisit
precum cl din vechi pe acolo printre locul ce au fost a lul Andrei RAzinfrit, carp
aeum sa stApOnete de Dumitru Meal, 51 printre Iocul preotutuj Neculat B1 Anita
au fost ullta cdt putea merge un ear cu dot bot, de care nici insusi preotut Xecur
laf Hind megies vechiu nau tagaduit, peniru care dupA eercetare ce salt data de
cAtrA not scrisorilor ce au aratat atat Dumitru bAcal cat 51 preotuk Necula1, pen-
tru cat loc au cuprinsu fie5tecare din uiite, 5i socotindus'e) ca allta wz puti4t ,,set
fle de 12 palme, sau dovedit precum acolea in vale deSpre bisericA in gura ull-
tei, Dumitru cu sura ce au fAcut au cuprhisu din ulite opt palme : si preotul Ne-
culai = patru 11=1insä Bind cA de acolea in sua sA cam cote5te Iocut, ia capAtul
until acestiia, unde dZ Intraltd u144, ce merge pe de la deal, &lick pentre Ictcui
but Toader Carptr ot visterie : 5i pIntre locuL aeestor dbao casA, sau aflat el a-
colo Dumitru bacalul au intrat in ulltA numai cu .trei palmi : far preotul Isteculai
cu = noao palm! : $i pentru ea- sA sA stie ulita de acum inainte cata taste
de largA adicA de = 12 = -phi+ gospod : $1 sal mute fistecatt ori ce bina au
apucat a faci pe Iocul ulitit aceslia am stalpito cu piatra hotarA, insA doao
pietre cl9spArtitoare am pus acolo din sus despre Toader Carpu ot vist : pl
= 2 = pietre dispOrtitoare am pus din vale dinspre besericä, cu care pIetre sau
deosAbit locul lui Dumitru bäcal, i a preotului Neculal de catre ulitL lasanduse
ulita de = 12 . palm! : preciim sau socotit cl au fost din vechl. D'eci ne mat
rAmaint alta pricinA la mijloc nici de o parte nici de alta, am facut stanjenu de
opt -palmi gospod : i intAi am pus doao p'etre hotarA, coltu locului besericii a1A-
ture cu a ful Duntitru Weal, si 1angA portitile drept poarta preotuldi Gheorghie in
marginea WW1 ce vine dr la tdrgul bollor. insA acolea fInd rAspantit nau lost
trebuinte de a sa mai mAsura ulita, far mai la vale mAsutandugA, sau lAsat ae trer
pol..stanjeni, 51 din pletrile aceste, am purces cu mAsitra la vale allturea cu
ulita spre tdrgul de sus, §i par in coltul dughenif lui Ian! Vlahul ce esti pi tocul
bisericii In marginea ulttt ce merge pe din dosul tdrgalut de sus, panA unde fm-
plinindusa . 29 =-- stanjeni, am pus = 2 .. pietri hotarA. coltu in rdspdttaile
ullfllot §i de acolea mam intorsu cu mAsura alAture cu ulita ce mergi pe din do-
sul targului de sus, ,5i in spre rAsdi it, pAn In dreptul portii bisericii undi inpli-
nindusA . 12 . stAnjeni, am pus Ma 2 . pieta lotarA coltul locului, lAsandt;.s1 51
ulita aceasta de patru stanjeni, 5i de acolo mam intorsu cu inasura drept ra deal,
5i alAturea eu gardul lui Andrei Casaput,-pe din nontru, cum 5i alAturea cu zaplajii
ogrAzif dumisall Ispir v t(ori pah(arnic) farA51 pe din nontru, pn unde sam
implinit . 18 = stanjent, 5i iardst am pus . 2 . pietre- hotara, chiotoare adture
cu ,zAplajii pAharnicului: Ispir, i drept tumurugul portii Mariei TrifAnesi din
nontru, 5i de acolo am mersu cu mAsura tot in sus alAture cu poarta TrifOntsl.
pe din nontru, si alAture cu poarta 1 ograda Ionciului abager iards pe din nontry
pan in coltul ogrAzi loncittlui anger din sus, 51 denafarA de ograda In potriva
stalpultil portil a preotului Neculai 131AnitA eel din jos, undi implinindusA = 13 =
stanjeni 2 . palmi sau pus o pilatrA hotar, 5i de acolo tot in sus prin gura
ultfll ce sau deschls acum care sau pomenit mai sus, 51 prin coltul gardutui lui
Dumitru bAcal pi din nontru din piatrA hotar a lul Durnitru ce este acoaleq Th
coltui locului sAu de la vale despre bigericA si pan in cele doao= pietre hotarA
de unde am inceput cu mAsura fntAi sau implinit = 16= stanjeni i a5a cu aceste
mAsuri 51 pietre hofarg, sau incheiat sau hotArat tot locul beserfcli sfantufpf
l
Teodor din giur inpregiur cum sA aratA mai sus, insA find a portfle a patru casA,
adea a Mariei Trifaneasas i a Onciuluf abAger, I preottdui Necittal !Manila, si a lui

www.dacoromanica.ro
 114 _ DOCUMENTE

Du mitru bacal sant in ograda besericii, si pe alure nau loc ca sa lasa la ulljA,
at- priimlre epitropilor si a preollior besericii, au rams ca sA le fie mergere acestor
patru casA pi. locul or poarta besericii, precum si pArl acum sau urmat Tusk
sa agiutore pe beserica cu ce vor socoti, calf sl insusi sau prliinit, Drept aceia
am fAcut aceasta mArturie hotarnicA sfiutei besericii, intru care iscAlindune si puind
sf pccete porjii gospod, sau iscAlit si toji megieoli I inahalagii, si alp cull sau
intamplat fall 1a hotArat, aceasta instiinjam.
1785 tulle 11 (I, p. porjil gospod. 1782).
Costandin Perjul vornic de poarta, Ion Rale vornic de poartA, Ispir vtort
paharnic ; Eu Enciul abager, Eu Nicola abager, Dumitra§co Sanson, Sava Rázmiriji,
Lupul sin. Trifan, lend Nicolai ot sfeti lie, Ego Dimitris Pascalis paron (eu Dimi-
trie Pascalis fajA). Andrei biv izbao mam tamplat, Ion Popa main tamplat, liriste
Drosul cupej mam tamplat.
,,AceastA mArturie hotarnica sau scris de mine Ion Condicar san Neculal.

LIV. 1795, Decembrie 12 !aft. T. Leipufneanu face dugheand crdpla pe local Catri.
nit Taduroall, dat danle biserIcll sfantalui Teodor, urmtincl.a plan bezrndn cafe 20 tel pe an,
limp de 15 dni, (Surete Ms. XL11, No. 195),

Eu Todiraoco LApuonlan din Eo, incredinjAz cu acest zapis al mieu la maim

dumisale Cucoanil Catrinii Tudoroaii precum s A sA stie a avand dumneei un loc
de dugheanA pe ullta tdrgului dl sus, In clubotarle, care toe pe din sus sA hota-
rASte cu locul Stolnicului Ion Ketre ci este cumpArat larAsi dl la dumneei, far pe
din gios mergi pAn In paretele crasmii dumisale, acest loc ci este arAtat mai sus
sau mAsurat cu stanjen de,opt paime gospod. si sau gAsit faja locului la ulijA dot
stanjani si giumAtate, din locul ce stApIneste Ion Ketre panA In crasma dumisale
cum el din dosul dughenii iarls dob pal stanjeni, fail lungul locului panA in fundu
in hotaru ci este langl ulija et mergi pe din dos dughenlior din talpa tarnajului
dln fajA sant : 29 pol-stanjAni gospod., InsA sapte stanjeni sant dln talpa tarnajului
din NO panil- in talpa dughenli din dos, si din talpa dughenii din dos pana In hotar
ci sau numit mai sus in fundul locului sant 22 pol-stanjeni ; acest loc lam luat di
la dumneel cucoana Catinca sA facu dughiana si orice bina as vat, am face sal
811par:easel panA (in cincisprezece ani) si pe tot anul sA albu a plAti bezmAnui cake
douzaci lei, care acesti bani sal dau la bisArica sfantulul Teodor pentru ca sA slu-
jeascA cate doa sArindare pe an pentru pomenire dumisale si a raposajilor dumlsale,
ins* zAcl lei sal- dau la Dec. 12 1795 di dud sau inceput anul dintAl iar al doge
randu larAsi zAci lei sal dau la Duminica Tomii dupA Pasti, si asa cu aceastA urr:
mare sA albu a plati bezmAnul locului pan la implinire di cincisprizAci ani, iar dupa
Implinire vadelli de 15 ant vrand dumneei sA la dughiana la a dumisale stapanire.
sa ml se prejAluiascA binaoa ce a§ ave fAcutA pe locul acesta, i sam plAtiascA toji
banii caji sA vor cuprinde si atunci sA ia dughigna la a dumisale stApanire, Lail
mai trebuindumi dughiana si invoindum(A) cu dumneei aljii sA nu fife volnici a in-
- fra in dughlani, ce cu prejul ci vor da altii, eu sA protimisAsc a tine dughiana,
plitind bezmAnu dupa asezare ce vow face, si aceast(A) tocmalA sa s(A) urmeze
atat despre dumneel, Cutoana Catrina cat si despre cuconii dumisale nestrAmutatA
1 la aceast4 tocmalA si apzarg sau Intamplat si alji oarvni cinstiji, care sat; is-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 119

alit mai glos i eu pentru mai adevgratg credinta am iscalit insumacu mane me:
.$1 sau pus 5i palma In zapisul adest4 cu care sau facut stAnjenu.
Todiralco Lapusnianu 1795 Decembrie 12
(Acest zapis lam scris cu zisa lul Todira5có LApusnianu. loan Cristea.

LV. 1797 lunie 5 (lafi). Gr. Guritd din progari cu ai sdi vinde lui Ion Croltor o cusd
pe locul biscricil sf. Teoclor, cu 130 lel. (Surete ms. XL14,No. 196).

AdicA eu Gligora5 Gurita din Ciorogar datam adevgrat f incredintat zapisul

meu la mAna dwns. Ion Croltor L sotie dums. Marie precum sg sä stie cg am van-
duter dwns. o casg cari cas (A) este fgcut (A) pi locul sfintel biserici sfete Fteodor,
cari rasa au fost a parintelui Ursachi ginirl mie, i murindu ficiorul au rgmas
casa la stapAnire me, si eu am vAnduto de bung Voe me impreung cu sotul meu
Cattina cdtu si ginerile meu au vAndut cu toatg voe cari au iscAlitu singui
chunl. numitul de sus numitu sg aibg a plAti bezmAnul la bisericg sl a facut toc-
malg- ca sg mi de pe cas(A) 130 lei adicg una sutg treizeci lei cari bani ennf luatu
toti deplin in tubule mele, si pentru mai marl credinta am datu l eu acestu lapis la
mAna dum. i pentru credinta am pus degitul sau !sent i alti oameni di cinste.
1797 lunie 5
Eu Catrina sotia Iui Gligora5, Eu Ileana nepoatg adeverez, Erei loan ot Vulpi
am fost fatg, Eu diacul Gheorghi am lost fajg, Eu loan Staroste, Erel Ursachi zgt
lui Gligoras Quritg de la Anti' Teodor am iscglit. Eu Stefan am primit. Si cu Ion
Mltrofan vornic de poartg am serfs cu zisa bor.
Obs. Planul proprietAtilot de case 51 locuri ale lui Sf. Teodor, cu tintirimul
sgu, s'a rAdicat in 1817 Mart 2 de cgtra P Asachi, 51 s'a adeverit de C. Conachi vor-
nic. latg ce notg scrie P. AsachQ imAsurat de Petru Azachl practicant gheometri-
ci theoretico-practicesti a likeulul din la$1, 1817 Mart 26. latg care erau proprie-
tatile in acel an Supt No. 1 ni se dg biserica ; pe laturea until de azi a sf. Teo-r,
dor, din vechiu sulip tdrgului din afard", se dau supt No. 2 dtighenile lui Nico-
lae Vlahu, N, 3 casa I lemngria lui Marcu, N 4 casa Saldacarltii, N. 5 ca-
sele bisericii. Din toate aceste 4 case, numai cea de supt N. 5 existg 51 azi. Poarta
care se vede pe plan cg era in dosul caselor cu No. 5, azi e stradela, care dg ac-
ces la casele din fund, proprietari vecini atunci filnd pitarul IspIr i Urzicg, Pe a-
ceastg laturg locul cuprindea 33 stAnjen:=71.36 tn.
Scoala lui Gh. Asachi de ingineri hotarnici purta dar nuffiele de Licea.
Notd. Documentele de la No 39-55 le-am publicat dupg copille scoase in co-
lectiunea mea manuscrisg Surete I lzvoade", ce cuprinde pAng acum 52 marl vo-
lume. Gh. Ghibgnescu.
....
B. Lucruri din Moldova
LVI. 1781. Ordin circular dat de cdlre L. D. Moruz Von la tsprdvnicia Vaslululut
cu sd se opreascd cununille hare Moldoveni fl figani. (.Surete ins. I. 104).

Noi Constandin DimitrieMoruz VVodg bojiiu mllostiiiu gosp. zemll Moldavcol.

Credincios boerul domniei male Dlui: lordache Rosetu blv velpah. ispravnIc
dc jinut Vasluiului, sAngtate, fiindcg din jaloba ce ne sail dat I sau tAmpIat a e§i

www.dacoromanica.ro
126 DOCUMENtE

el la giudecata divanului nostru, vazutant domnia me fapta foarte re, el bra so-
cotinta ca pe alte tomer tigani sau, cunununat cu moldovence, cum ei moldovenil
sau cunununct cu ligance, cari esti cu totul In protiva creetingtatii, din carl pli-
cilia flu numai el parti moldoveneascg, sau facut legati, a petrece In toata viata, In
tlgani ; mai vartos ca copil lor raman Intru ce desavareit i vecinica roble, de vre-
me a pentru not osandirea ca acesta ce se afla asupra unor ticgioei ca aceea.
Cercetand domnie mea neam adiaerit cg eununante au fost oprita, pentru aceeti ce
sg amestica cu parti tiganeasca, I nicl de cum nu erau volnicl preutii a fad cunu-
nUtal ca aceste; ce mai vartos de a cunununa pe aea oameni. Atunce un preot care
era ca pricinuitor de marl rautati el de scandell, nu numai sa sg caterisasca din
vrednicie preittil ce sd sd facd cl bitnic vistertt Domnesti. Deci o fapta ca aceasta
cunoscandusa a If urgtg 1ntal lui D-zeu apoi si Wel omeneeti, pentru aceia domnie
mea dupa datorie noastrg ferindune de pacat, cugetatam sa lulm aminte, ca nu cum-
vael el fn vremea domnle noastre, pre unii din cei ce poartg nume preutase, i sa
afla fArl fnvataturg of biruiti de patimi, sI fi indrAznind a fad cunumtnit ca aceste
cad thud spre marl el vecinica rautate siliti suntem acum mai tari a pazi ei a dez-
rAdadn& aceasta WA de legi patg. Dar scrietn domnie mea ei la lubitoril de D-zeu
sfintil archierei a eparhillor tarn acestia, cg datorie preutasca ce au cu tot chi-
pul, sg legi ei sa opreascg, de a se da cununie la moldoveni cu tigance sau moido-
vencilor cu tiganli, 1 sg ia de tot volnicia pentru aceste de la preutil Orel, Insa
pentru ca..1 mai curand sa se poata faci inetiintari de obetie spre contenire aceetii
rgutatl el ca sg amoascg. cu totii, atat parti preutasca cat l cea mireneascg cg pen-
tru o faptg atat de re ca aceasta, vAtarngtoare, Insumi domnie mea santern sillti ca
sg dezradlcinam, sg nu mai fie I hotaram aceste preutii cari se va dovedi cA au fl-
out cunumsnll WA de legi ca acestea, nu numai la sobor sa se cafterisasca, ci mai
apoi la viderea tuturara se va pedepsi cumplit, spre veghere §i altora, cari vor
mai adaogl a fi dAtAtori de pricing pacatului i rautatil, el acei cari vor fi cununu-
nail in prativa legit se vor despArti ei se vor pedepsi, pentru aciasta iatl scrim
D-tale srl put sd sd citeascd cartea asta a domntel rneale atdt in tdrg, cdt 4 fri Mate
subtle finutulul acetula, s pe la mandstlrl tnttu auzul luturor,va sd sd ale st sd
tadlertga cu tog in ce chip este hotdrdre, I sg ia el scrisori de pe la toti preutli
satelor sl tArgnalor 1 mgnastirilor, precum au auzit porunca aceasta, cad la o
tlfuplare oarecare de a nasty pricing pentru acest fel de cunununle avem sa faeem
cercetArl mai cu amatuintul, ei de a zice vreunul cg a flcut greeala de a cunununat
parti moldovineascg cu cea PgAneatca, clef nar fi auzit porunca ei se va dovedi
cg cu adevgrat nu sar Ii cetit cartea asta intru auzul tuturor atunci D-ta :vil ft cd-
zut tij judecatd ce dar Dta : pre deplin incredintazA prectun porunchn mai sus, el
dupa aceia sa albi purtare de griji, cu luare ,aminte atM .pe fata cdt st pe supt cum-
pdt, i de vei afla ca au mai cutezat cineva l iargei a cunuttunat parti molduvi-
neascg cu cla tiganeasca, indata sa ne inetilntazi intru adivar pi larg socolind a eti
cg de vii lgsa Mutate aSta acuperitg, vli ave a da sama lui D-zeu de pacatui a-
cesta, lar di se va discoperl eu alt chip, el ne vom inetlinta de la aitli, atunci om ave
domnle mea a el lad cazuta resplatire,, pentru urgia poruncii noastre, osgbit de
asta de obete sl fie etiut tuturor ca din anul 1766 ghenarie, ddicg de la 15 ani incoaci
cat1 moldoveni sa vor alege cg satt eunununat cu Ilgancl, sau moldovend de se
vor H coununat cu tigani, peste sgborniceasc(g) hotargre top aceia cum or _vent sa
pe jAlulascg, vor ave gdihna ei dreptate lor, asta scriem.
La Stemnic. lordachi -Roset paharnic, 178j

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 121

VI.11. 1802. Mtn 20. Socoteala a aisle bald ce s'au dat dtuntsate bade Vastle Clarke sal-
gerut Imprumut ; (Surete ms. I.

.30 lei am dat in 4 galbeni Mart 4.

54,72 am dat in 7 galbeni Olandezi la dlulin bade Vasile Chirlac din 40 gal-
beni1.
Obseruare. Oalbanut olandez valora in 1802 tntre grpte lel $1 20 parole ,Ft 7
lel a $2 parale.

1.1111I. 1822 tulle 1. Constantinopol. Scrisoarea tut ionitd Sturm Vodd aka flat sdu Pe-
traehtca sd ordndulascd pregdtlrile necesare ventril sale In lard ca domm(acta Conacht. Surete
ma. I. 276.)

Parintesti.

Slava tut Dumnezeu celui cei necuprins de minte de om, tuded l randueste
chibzuind cele ce cu intelepclune sa hotariste milu1ndum pe mine cu domnla
1

Moldovel, unde am ales vlsternie pe nepotul meu Petrachl Sturza carele dar este
si mat mutt dator de cat toti altii a imbratosa trebile Orel a domniel cu toata vir-
tutea sl iubirea de cinste flindut de laudi ca ati privit ochiul cel milostiv asupra
Evghenistitor si asupra Sturzestilor i dar hai ca cand vor veni socotelile visterlei
adica isvod de tot! banii ce au intrat in mane caimacanului ori din care made si unde
sau datu atatu din rusumaturi, din risurl, din rublell de tot omut fin bir de toate
celelalte trepte si de le scutelnici, brestasi i slugi cum sl din sare data asupra trep-
telor cunt si acelelalte semi cum si ban!! de la Caimacanul lancul de pe toata paine cu
toate ca caimacanul vrea Si opreascd a trete parte sub cuvinte netemeinice care
ban! sai fad toti zaptu avand a intra In cheltuelile pimantesti sIlinchu cu lmplini-
rea banilor birulul fin insa s faci slInice chipuri, ce scrlinduse cartite catre is-
pravnici si If dai a /*lege chipurile blandetelor i nevoe in .care ne aftim cu a sa
desface radicarea ostilor cu venire me acolo, sarguindute in toate cit folosul vis-
teriel nu Insa cu cereri osebite din partea Domniel, cell pentru ostile de acolo
se vor chibzul precum se va putea. In Mitropolie nu sa va putea ca si se dea pen-
tru ca este calabalacul lui Stefanachi si dar vet face &ire randuind pe fiul meu
Neculat spre ami gill casale In cele ce side VlAdica de Roman, sa va mule In o-
ctane de jos ale Mitropollei Viadica de Roman, unde sunt f casele Dumisale aproape
cu care se implinote trebuinta par ce se vor !Mica ostile ImparatestI cand grijin-
dusi curte ma voi muta acolo. Si pui numai de at sant! fad slicul de samur dupi
rinduiala domneasca numai de largu dupa slicul vechiu care stli Si mil trimeti cu
Qhforghi la Siliste ce am acasa In mane copillor SA pornestl pe Neculal fiul meu
cu menzilu la Saucesti ca sa pu i indati saml tocmeasca carata de drum si si o
porneasci u omul inadins de al casei intra carula sami sal dea carata ca sa o
aduca la Focsani unde si stea Ia vamesul Nicolai Tudorl pang va veni si celalalt
calabalic Walls pentru venirea mea sa se trImeati trei can mocinesti pentru ye-
nirea mea pornindule starostia Putnel. De la Putna flu! meu Ghiorghi ca un logo-
fitu al doilea sasi ei trei, patru died de divan si sa vie cu cirata l celelalte Ca-
labalAcunila satu Calarasli din tate Munteneasca unde sa stea pana ce voi sosi eu,
died! vor sta la Focfani tar Ghiurghi va vent la Calakasl. Am augitu) caChlr An-
drei Paid! au luat in ban!! ce avea a lua de la Mihai Besutul tacimul de edecurl
tutu Orme Indati sit scrli si de va fi cu adevaratu cal are atat tacamurile
de cal cat i alte lucruri eazute domatei de isitosiv4 sAl salt 0 lc trintatA tot

www.dacoromanica.ro
1 2?,. DOCUMENTE

tacAmul l ca multAmItA ioi plati instlintanduma cu cat sA va putea mal in grabl

de esti sau ba, dar indatA cu un lipcan sand scril ca nefilncl sAl acolo sA se
lila de aide tteapArat, sAml opintesti 200,000 lel la CAlArasl u Imprumutare, cu ori
care chip sa va putea. postile sA se ia din puttare de grlIA a lul Pomir pe care
sAl apuct randuind pe fiul meu Neculai sal; ei sama, de ugiretul ce sau luat pc
afarA fArA stirea boerilor poate si a caimAcanului, de call ce era pe la posta si care
sau mai dat pe urmA, din cart au si fAcut Pomir din posta din Focsani ease telegar
hamuri, alte tacAinuri ale postel de ..sau luat surugli hacurile care are sA mal ell
cum si pentru socoteala vanzAril mosillor mAnAstiresti sA se facA catagrafie precum
sau vandut fiste care mosle i acaret facanduse catagrafie, i precum sau irnplinit
de catre cumpArAtori de pe la locuitori cAd ori ate si ori cum vor fi asemenea
banli toti au sA sl del in cheltuelile opstii, Jul Moscu doftorul sA nui se mai dea
un ban_leafA tam1 1 dasA de cat dacA va avea sA fie doftor numai curante, iar
nu al patriel. Pomir sal iconomisestl sA nu lipsascA de acoto, am pus si pe vor-
nic Teodor Bals bascAlmAcan dimpreuna cu D-ta ca sS nu sS facA vorbA §i dar cu
unire politicoasA stai singur sAvarsitor indemnand pe toll la cele ce trebuinta va
cere ca dimpreunA sA se facA toate fArA insA sA lese de astAzi pe main!, sA soco-
teasel pe eine sA randulm capuchlhaell aice la Tarigrad, chemand pe Bosiicesti sA
le zici de venire la Tarigrad ca sA sA pue la cale pentru ale casAi lor i acareturl
sl venituri pentru cA stiu turceste si au si mai fost la Tarigrad instiintandune sl de
strAinil i miscArile ale imprejuratelur meziesil Greet duhuri volintlresti sA nu cum-
va sA mat treacA hotarul I acei cari or fi trecut panA aeugn, sA se urmeze cu toatA
scumpAtatea cercetare sA nu cumva sl rAniAe vre unul necercetat i nesiguripsitu.
Pentru trimesul carAtil sA sA faaA poroncA IsprAvniciel BacAului sA del slujitorl de
al tinutului si caii trebuinciosi ca sA o duel la Focsani de unde cu habeturl de a
postelor i cai de postA sA vie la CAlArasi de la Munteni ; trimetemi mahmandariul
pe nepotul Neculai KostAndachi. Astazi Julie 1 la 5 ceasarl dirt zi ma rtinduit Damn.
AratA preosfintitului Husil cA dupa datorie sA se facA multAmirile cAtre induratul
Dumnezeu i rugile ce tJti patriotii sA le si Iniplineasca cAtre milostivirea sa, Slicut
de samur sA fie din cei mai buni samuri si bine fAcut cu indoite pelicele pe din
nAuntru ca sA poatA lupta la sudori dupa cAldurile ce sant.
1822 tulle 1
lo loan Sturza Voevod.
SA slrutl pe nepoti din partea noastrA i pe cop!! Maria RAscanului, Marghki-
litei lord f NAstAsicAt din (partea) noastrA cAzutile cercetAri i blagosloviri.
Land rAspuns de la giupAnul Andrei Pavli cA nare toate tacAmurile adicA el-
hodari, bast cihodari, ihclhodari precum dulAmi, ciacsiri, cibote galbene, bArAt1 sl
paftalelor sA pui sA se facA de hasa alba dulAmile si clboti i celelalte sA se gA-
teascA toate dtlra condicA" scriindumi adicA ca cari acolo nu sA vor pute face sA
se facA de aice.
Obs. loft a Sturza era cepeleag, cAci scrie : Clacslrl, pasta, Mezics, mIscarl
sdvdr,y1tor, etc,

LIX.(Föru veleat !aft. dupct 1822). Avaetut ce are sa se ia In visterie pentru Itrisoave
cdrit de polcovnicel, postelnicet, capitani, apitani de darfibani fi vet cdpitant. (acta Conachi
&trete nts I. 2691.
a) Pentru un hrisov 1) b) Pentru o carte
20 lei vel visternicului 10 tel vel visternicului
1) ,,Pentru acestea flindcA sau inoit urmeazA sA se pue in lucrare, sA va in-
eredinta de luminarca sa belzadea lorga (Starza) ca sA nu sa nasca prepus de
Sfeterismos.
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 123

15 ,, log. de visterie 6y log. de visterte

10 ,, la cutia mllelor
5 lu vtori (al 2) vlsternic
20 ,, scriitorului cu hartia lui
Wlei tar muhurdarul si trete logo
fat tau la zece lel unul din cat 7r* peste aceasta se vor adauga
sa socoteste folosul pe un an
c) avaet de la ispravnicie
35 tel lui vel visternIc
25 log. de visterie
40 , la cutia milelor
20 la scoala elineasca
25 muhurdarului
5 diacul de visteric
775 lef
1 ,
la cutla milelor
2 lui rtort visternic
8 ,, muhurdarului
5 ,, scriitorulut
Inca 38 tel pentru a se ,im-
plint 70 tel (nota scrlsa de
insusi Conachl.
d) avaetul cartitor de mazili, rup-
tasl f ruptele visterlei.
20 dmsle vet visternic
12 logofät de visterie
7 ,, la cutia milelor
4 ,, mu hurdarulul
3 vtori visternic
8 ,, diacul de visterie, ce taste la
54 madeaoa a ceasta.
peste acestia sa vor ada-
ogl 16 lei pentru implinirea a 70 lei.

LX 1820 Dec. 15 hot. MO. Or. Sutu Veda d hrtsov pentra tatemeiereq Owlet tdrgulut
Botofunilor.(Surete ms. I. 186).

Cll mita lui Dumnezeu Noi Mihail Grigore Sutu V-vod

domn tarii Moldaviei.
Pretutindenea orasele l politii le au intemelat cinstea i fericirea noroduluii
cad acestea au fost pururea ilzasurile uncle sau salasluit invataturile, me5tesugu-
rile, legaturile negutatoriei, 51 din preuna cu aceste i bogatfa 5i tot fellul de in-
Ieniri aducZoare de binele vietuirei, 5i povatuitoare catra starea aceia placuta a
fericirel. Domnia mea lubitoare fiind de a ne sargui intru toate cele ce privesc spre
folosul l buna starea pamantului acestuia, luatam aminte la aratat'ea ce ni sau fa-
cut prin jaloba obstei lacuitorilor din targul Botosanii, boeri, negutitori si din alte
start, ca acest targ se af IA 5i pata acurn lAnA poduri pe ulitele sale, din care pri-
dnA toata obstea targovetilor se afla in cea mai grea stramtoare de nevoe 51 intru
patimire gall din putinta, de a sa mai suferi, si di a sa mai pute iconomisi, Cad a-
fara de greutatel aceia a umbletului de a nu pute strabate une ori nici cu sufletul
de la un loc la altul, 5i de sminteala l zaticnirea ce li se face prin aceasta sl lor
si lacuitorilor de afara intru ale alisverisului 51 osabit de vatamarea 51 primejdla ce
II sa intampia de-apururea in dobitoace, apoi cele mai de multe on 1 indestularea
targului despre cele trebuincioase ale petrecerii, precum lemne, zaherele 1 alte a-
semenea lucruri vine cu totul in scadere, tar uneori 51 in cea de istov imputinare
5i lipsa, neputand lacultorii sa strabata in tang ca sa aduca lucruri de aceste QI mat
vartos in vremile de ploi primavara si thamna and toate ulitile targului sa ?Wu-
esc i sa fac de istov neumblate ; asupra theta aratarl de jaloba neau Mut ob .
steasca cerere f rugaminte ca sa se fad si targului acestuia 0 punere la cale, al-
catuinduisa adica o cutie de pare; care venit, qi facanduise 1 o a§ezare de pd.

www.dacoromanica.ro
 124 DOCUMENTE

-vilegil In teineiul hrisoavelor si a cartilor domnesti ce le are tArgul de la lumina-

tii domni, cei tie mai inainte, pentru ca prin acest ajutor sA se poatA fnlesni a in-
drepta ulitele tArqului sl a se rAdica nevoia l pAtimirea intru care se afiA, alcAtu-
indusi poduri sau sosele dupA trebuinta urmAtoare. Si dar dotnnia mea cu milos-
tivire asupra acestei obstesci arAttiri de !abbe i cu bunA vointa asupra cererei §i
rugAtnintel ce neau Matt, care o att gasit a fi nu numai cu cale i cu toatA drep-
tatea tor ci ..ca o trebuinta neapAratA pentru acest tArg care dupA intinderea lui este
al doilea politie a tArii acoteia, si care dupa tot cuvAntul se cuvine a fi adus in
starea cea mai ThditmAnatecA spre odihna norodului locuitor intrAnsul, iatA prin a-
cest al nostru domnesc hrisov intocmai dupA cererea lor, intocmindule mai fa-
tal toate legluirile I privilegiile cuprinse prin hrisoavele i cArtile gospod ce le
au tArgovetii asupra tArgului acestuia care este dat vesnicl afierosire tArgoveti-
lor spre a fi pururea I in veci targ slobod, ii legiuhn i aceastA alcAtuire de ve-
nit care sal aibl pentru totdeauna statornic si nestrAmutat dupa cuin mai jos se
aratA adia :
1. Doao pantie sA se ia de la carAle incArcate ce vor infra in tArg cu ori ce
tel de marfA, de tot giugul, lar de la cArutele cu cal cIte doao parale de tot calui.
2. Zece parale sA se ia tie teata vadra cu horilcA si rachiu ce va intra in tArg
pentru vAnzare, luAnduse aceastA plata de la vAnzAtori, iar fiind In transit sA se
ia numai cAte doao parale de jug.
3. Zece parale sA se ia de -toatA vadra de pAcurA sau dohot ce se va vinde
acolo in tArg, l acest alisveris sA fie -slobod al urma oricine platind venitul ho-
tArAt la cutia tArgului.
4. Doi lei de toatA butea i unul leu de tot polobocul cu vin ce va in-.
tra in tArg spre vAndut, sA se la la culia tArgului. Si intru tot acest venitul vAtA-
jiel de harabagil ce tste afierosit scoalei de acolo din Botosani, nu are a sA pa-
gubi intru nimica i cat 4e putin.
5. Zece parale sA se ia de toatA vadra de rachiu sau horilcA ce va esi de Ict
velnitele lucrAtoare acolo in tArg I afarA de cfitul leginit, iar pentrw aceia ce se
va ildica de acole gi se va duce in alte pArti sA ntf se ia acest venit.
6. SA aibA a scuti casa podurilor un sat din cele mai cu apropiere de tArg
cuprinzator de -optzeci gospodari -ca sA fie pentru intocmirea ulitelor si pentru lu-
emul podurilor orasului tare sAsi plAteascA numai bind dimpreunA si cu legluita
Muir& iar de hatFalele i despre orice altA dare sA fie intru tot slobod i intru a-
pArare.
7. LAcultorli birnici ai mahalalelor precum i scutelnicii de acole ori a cul a
ti sA albla lucra fiste care cAte cinci zile pe an in trebuinta ulitelor oroulul cei
ee vor avea carA cu boi, cu earAle, iar cei fArA de tarA cu trupul numai, fara SA
la vro plata pentru lucrul acestor zile.
$. Cargo I salahoriixe vor -trebui spre indreptarea ulitelor i lucrul sosele-
tor fia e dea de Ainut prin.13-1or dregAtorli luanduse cu analogie cea dupl tu-
vIlAta §i ci saptamana i epitrapia podurilor sA le plateascA ate unul leu de
ui salahor cu carul cu doi bol §i cate doao-zeei parale de un, salahor JAM car pe
zi, acest rajutor insA de salahori vi care sA se dea numai in vremea pAnA ce se va
qtaili liicru oselelor iar nu mai mutt.
Agestea iiind veniturile i privilegiile hotArAte, spre a le avea casa podurilor
din tArgul pomenit ni BoloSanilor hotarain ca sA se alcAtueascA si o casa obsteasca
de vase peraoane -Mese din partea obvtei, din care doi vor fi din boerii sa-
TratQri in Botosani, doi ..- din negutltorii fruntasi Moldoveni san greci, i dpi

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 121

din fruntasii armeni cari sub. nume de. epitropi sa fie indatoriti a strange veniturlie
si a fi lucratori spre facerea soselelor, precum si. altar intAmplatoare trebuinte a
targului, si la implinirea anului sa faca sama lamurita de venitul ce sau strans si
de toate cheltuelile urmate si in ce trebuinta aniline care sama 0- se caute de ob,
stie, i sa sa iscaleasca de se va gAsi fara pricina. Oranduitii epitropi acestia sa fie
cu purtare dc grija i pentru alte trebuinte ale orasului precum pentru cacApii,
mumgerii, pitarii, $i cell aseminh, ca sa fie pururea Ntru rndestularea targulul, si
sa nu se pricinuiasca targovetilor vro as uprire in pretta acestor lucruri, si, a af-
catui tocmala cu 0130 pentru pret, pe et vor putea mai uaor, iar contracturile
tocmelei s ia incheierea lor in vornicie unde au sa se ia aCele contracturi !sante
de contractieri, si sa se dea i contractierilor asemenea contracturi iscalite de epi,
tropi si de Dumlor vornci. Asijderea i pentru pricini de locuri de case si de du-
gheni epitropii sa fie slobozi a face cercetarile cuviincioase si a dezbate acele prir
cini, i daca acele cercetari fiind bune i adevarate sä.se faca t lucrarea euviin,
.cloasa din partea dregatorilar, spre a nu intra aclica unit In locurile altora sau in
locurile ulitelor si a medianurilor slobode i alte asemenea pricini iar In vanzari sau
schimburi de case, dugheni i ori ce alta, epitropil vor iscali numai ca niste mar,
turi, punand i pecetea targului, care peceate a sa steie in toata vremea la epitropi
si in mita zapisele aeelor vanzari sau schimburi le vor intari si dlor dregatorik
acesti epitropi vor fi in slujba numai In curgerea de un an, WA sa pritneasca vro
plata, si la implinirea fistecarui an sa se randufasea altil, iaras de catre obstie in
acelas numar de sase si tot dupa randuiala aratata pentru ca ia slujasca pe rand
$i nu numai unii Intru acers'A trebuinta de folosul la toata obstea targului.
. Spre aceasta dar sau dat acest al nostru domnesc hrisov IntArit cu a noas-
tra domneasca iscalitura i peeete, pentru ca sA se pazeasca si sa se urtneze toate
aceste de mai sus legiuite intocmai, pe deplin I farA cea mai ,putina stramutare nici
od/neoara. Poruncim i D-lor dregatorilor de tinut celor dupa vreme, ca sa fiti in-
tru aceasta intocmai i pe cleplin urmatori, fara cea mai putina abatere din potriva.
lar pre luminatii domni fratli nostri care din pronia cereasca se vor orandul
In urma noastra obladuitoril pamantului acestuia, poftim nu numai sa nu striimute
sau sa sclinteasca ceva din aceasta cu legiuire hotarata, ce mai vartos ca pentru
un htcru ce este de obsteasca tikbuinta, sa uneasea si a domnillor sale intaritura
de instatornicire, si sa adauga cele dupa euviinta spre mai buna sporirea starli a-1
cestui targ, si pentru a D-torsale vesnica lauda, qi pururea nemuritoare pomenire.
Sau scOs la scaunul domniei mete In orasul Ei1 in tru cea dintaiu domnie a
noastra la Moldavia in anul al doilea,
Noi Mihai Grigori Sulu Voevod Leat 1820 Dechemvre 15.sau trecut
(1 p. g.) in condica visteriel de hrisoave.

LXI, 1830 Mart. 3 Jal.M. Cagdlnlcranu propane MI Vodd Ct. Mica sel organizeze un p0-
11technic la lafi (art. stat 1afi dosar 2911, transport 1764, opis 2613 fila. 1)

Prea InnAitate Doamne

Odata cu Inflintarea Departame.ntului Lucrarlior Public, s'au simp nevole de
ingineri de drumuri 1 de arhitecti. In acest ram tam noastra este atat de saraca
In cat afara de cateva si putine exceptii putem zice ca nu avem. nici arhitecti nict
inginerl chiar pentru cea mai curenta trebuinta, si pentru aceste Inca santem tribu-

www.dacoromanica.ro
126 DOCUMENTE

tari streinilor. A inzestra Principatul cu aceastA clasa de oameni speciali este mai
mult decat de nevoie ; trebuie el de un corifei, (carii pre acestfi lungA vreme Inca
vom trebui sat cerem scoalelor fnaintate de inginerl si arhitecti a Europii) dar ma-
car ingineri si arhitecti practici peptru slujbele curente pentru oraseie si drumurile
terii sa fim in pozitie de al avea chiar in Moldova si intre Moldoveni. Spre a a-
glunge la un aseminea -rezultat, gios iscalitul indrasneste a propune InAltimei Voas-
tre alAturatul protect pentru inflintarea unei scoli *de aplicatie de inginerl si arhi-
fecti pe lAngA Departamentul Lucrarilor Publice potrivit pildei pAzite pretutindene
unde sant asemine ministerii. Cheltuelile unei asemine scotf care este menitA de a
creia specialitAti atat ae trebuitoare terii noastre sant cu totul neinsemnate, ele sat
sui anual la suma de 33,400 lei, din care lila 22,560 lei leafa scolarilor sl fart
lnflintarea scoalel tot urmeazd a se cheltui la deosebitii epistati, povatuitori de lucru,
ajutori ce sant lnsarcinati cu lucrArile publice, si pre carii scolerii sant chiemati al
inlocul. Mal este Inca condeiul de 1500 lei menit pentru cumparatul de carp si de
instrumente de arhitecturA si de inginerie, care acesti bani si acum sant a se chel-
tui pentru acestas tAl pOtrivit § 20 din asezAmantul Departamentului LucrArilor Pub-
lice. Prin urmare scoala pentru sine nar (Inca anual decat nol mil noA sute patru
zed lei, o soma neinsemnatA in privirea rezultatelor ce bine povatuitA aceasta scoalA
ne fAgAdueste Ear cea desAvArsita hotArare rAmane la bunAvointa InAltimei Voastre.
A Inaltimei Voastre Intru tot plecatti Sluga
D. D. (ss) M. Kogalniceanu
D partamentul LuerArliot Pub 1 e Pe ac asti cerere Domn'torut Oa,
Sectia 1. gorte Cihka a pus urmitoarea rezolu-
No. 769 tie : Sfatta nostru Extraordinar. 1
An. 1850 M rt. 3 sd recomendueVe aldturatul proect
et Sectiei Kr Gust, spre cercetare ;1 aprobarisire".
(ss) G.I.;orie Mica Voevod
ta 6 Mart 1850
Sfatul Extraw dinar hotArAste urmAtoarele; Mart. 4. Prin anafora sd sd aducd
la cunotinta Indltitnel Sale cd Statist gdse,Fte aceastei tnchipuire prlincloasd $i este
de soeotinta a sa punt tn lucrare ddndu-sd sumedi trelzaci ,51 trie mie patru suti
lii din veniturie deparlamentulat lacrdrilor publice tn cursul vlsteriel.
(ss) N. Sutu (ss) Mavrocordat (cs) A. Sturza
(ss) M. Kogalniceanu.
T''''......,.......7,

LX11 1850 Mart 8 fall. Sfatal ocdtinuitor tnaInteazd anafora lul Vodd Grigore A Ghica
pentru tntenteierea unel politeenice la last.
(Art, stat last dosar 2911, tr. 1764 opts "03, lila 3)

Prea Innalfate Doamne

Departamentul lucrArilor publice prin anaforaoa cu No. 759 supuind luarii a-
minte Innaltimei Voastre in cat este de simtitA lipsa de arhitecti si ingineti in Mol-
dova si nevoe de a sA crela &litre moldoveni macar practici ingineri si arhitecti pen-
tru slujbele curente la orasele si drumurlle Orli, propune cA ar fi de mare trebu-
intA Inflintare pe langa acel dep[a]rt[ament] a unel shoale de aplicatie in acest ram
de stiintA dupl allturatul procct si cA cheltuiala anaaill a mid asAmine shoale nu
Sal' gut decat la suma de 33400 lei pe an din care socotindusa el 22560 lei Ieafa

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 4 127

sholerilor, chiar i far Infiintarc shoalei zis urineazA a se cheltui la deosebIti e-

pistati povatuitork de -lucru i agiutoru ce sant InsArcinati cu lucrArile publice, ce
atunce sar Inlocui cu sholerii i osAbit 1500 lei meniti pentru cumpArare de cart!
sl instrumente de arhitecturA i inginerie potrivit art. 20 din asAzAmAntu1 departa-
mentului lucrArilor pubjice, shoala pentru sine nar tine anual de cAt, 9340 lei, con-
deiu foarte nefnsAmnatoriu in privire folosului ce ar produce tint.re unei a§a shoale.
Staful dupa Ware aminte asupra cuprinderei pomenitel anaforale i proect pe
care Innaltime VoastrA prin domneascA rezolutie ati bine voit a recomendui spre a
lui cercetare i aprobatie, gasind foarte priincioas1 arAtata propunere a departa-
mentului lucrArilor publice, este de socotintA a sA si pune In lucrace, iar suma de
treizAci i trei mii patru sute lei in cursul vist[eldied sA sA dei din veniturile de-
partimentutui zis, pentru care desAvArsita hotArire ramAne la Innalta tucuviintare,
MAdulAri le Sfatului CArmu itoriu
A InnAltimei Voastre Plecate slugi
(ss) N. Sutu (ss) N. Mavrocordat (ss) A. Sturza
Director (ss) P. Florescu
$eful Secsii (ss) Polizu

Seetia a 2 a din Rezolutia Domne,ascii; .Sd tncuvIlnfeaz& accos-

Secreiiariatui] de stat t& mdsurd spre aducire tntru tndeplinire :
No. 773 (ss) Gr. Ghica VioeivIodj
Anul 1850 Mart. 8. In 9 Mart 1850.

LX111. 1850 Mart 8 kV. Proect de Infiinfarea one! coli politechnice la la0, (ark, stat
1110 dosar 2911, (j. 1764 opis 2013 filo 2).

Proectu pentru infantarea unel ,F,coli de apticatte pentru drumun ,s1 z1.1111.
I). In atArnarea departamentului lucrArilor publice se va Inn* tn lag o
scoalA de aplicatie pentru drumuri i zidiri ;
2). NumArul tinerilor primiti In aceastA scolfA va fi de o -camdatA de doispre-
zece, din care sese vor fi meniti pentru arhitecturA i ese pentru pAduri, drumurl
sl ape.
3). Spre a fi priMit elev In scoala de aplicatie, candidattd va trebui a fl sl-
vArsit cursurile gimnasiale, a cunoaVe desemnul linear si una din limbile germana
sau frantezA si a fi agiuns In vrAstA de satsprezece ani. OdatA primiti, ei vor purta
uniform sl colorul departamentului lucrArilor publicc dupA deosebit model ce se
va inflinta.
4). *coala de aplicatie va fl supt ptivigherea t administratia departamen'uhil
lucrArilor publice, carele va rAndui un inspector a acestei scoli din cei mai vechi
arhitecti sau ingineri, a departameniulul. Functiile t indatoririle acestnia predum si
ieglementul de ThvAtAturi si de disciplinA a gcoalei se vor hotarf prin anume ins-
tructil propuse de seful departamentufai si IntArite de Domnul.
5). 1nspectorul va 11 totodatA I pAzitor planurilor, proectelor, modelelor el
instrumeretelor scoalei precum si a bibliotecei departamentului lucrArilor publice pre-
vAzutA min § 20 din asezamantul acestul departament.
6). Cursurile acestei scoli vor fi de trei ani, far &la 15 Aprilie pAn4 la 15
Octomvri studentil dupA dislocatia fAcutA de departament vor ft Impartiti pe langa
Ingineri i arhitectl spre a face aplicatie la lucrArile de artA a statului.
7) Studentil lupA studille pregAtitoare, geometria aplicatA, desemnul aihltec-

www.dacoromanica.ro
128 DOCUMENTE

tonic 51 radicarea plan urilor, vor Inv* stereometrla aplicatg la tgierea lernnelor
si petrelor, practica constructillor, arhitectura civilg I mehAnica aplicatg.,
8). Profesorli acestei scoli in numgr de trei vor 11 randuiti din cei mai vred-
nicf arhitecti sl ingineri a departamentulul lucrgrilor publice.
9). Un deosebit profesor de desemnu va fi randuit pentru scoalg.
10). La sMr5itul cursurilor de trei ani si aniline in luna Ghenari se va tine a
un formal examen dinaintea sefului departamentulul lucrArilor publIce.
StuIentIi examinall dupg gradul capacitatii lor, vor fi de indatti intrebuintatI
ca functionarl in corpul arhitectilor 51 a ingineritor.
11. Acei ce nu vor urma cu ravng cursurile i exercitille de varg sau ar avea
o purtare tea, vor fi depgrtati din scoalg dupg raportul inspectorulul 1 incuviln-
tarea departamentulul. Asemene acei ce la examenul definitiv nu vor da d9vadA
despre temelniclle lor cunostinte, vor fi stersi din tabloul asplrantilor Ia corpul de
arhitectl i ingineri.
12. Inspectorul scoalei pe Lâtigä leafa postulul seu, va avea Inca un honorar
de 3000 lei, ear profesorii vor avea Ind un adaos anual de 1200 tel.
13. Profesorni de desemn va fi plAtit cu 150 ) lel.
Studentil ver primi asemene o leafg. Aceasta va fi in anul dintgl de 120 lei,
In anul II-lea de 150 lei si in anul 111-le de 203 lei
15e Atat profesorilor cat 51 studentilor, leafa li se va rAspunde in cursul Its-
culul 51 fArg zacimalg.

Statul .,Seoalei de Aphcatie

Lei
Inspretorul . , .

Trei profesori .........

. ..... .
. , .
3000
3600
Un profesor de desemn . 1500
Leafa a 12 studenti an cu an . . . . . . , . 22560
Leafa unlit pedel- . . . . . . . 720
CumpAratul de cart!, niodeluri, instlumente , . .
4 1500
1negizitul, luminatul i chiria casei pang la infilntarea unui
Inadins local . , 1120
Adecg ttei zeci I patru mli lel peste tot . . . .6 34,i .00

D. D. M. Kogillakeanu
Ned. Dl. Alex. Bgleanu, care ne comunicA aceste acte, le IntovArAseste cu ur-
qtoarefe drepte si de actualitate observAri:
Nu de mult timp cettitenil 1ailor si-au manifestat .o vie s1 in acela5 timp o le
gitimg dorintg, aceea a InfiintArei in vechea capitalg a Moldovei a unei scoli poll-
technice, a egret lipsa se simtia de multA vreme in acest oras al scoalelor. Repr&
zentatil 1auIui tn Parlament §i guvern au raspuna favorabil dorintei argtate mai sus;
dintAl regretatul D. GreCtanu, fost min1stru al lucrArilor publice si acum in urma
d-1 I. Petrovici, titularul acelulas departament proectand infiintarea in Iasi a u-
nui politechnic de natpra acelui din Bucuresti si a celul din Temisioara.
In legalurA cu aceasta am dat publicitatlf actul.sdin 3 Martie 1860, prin care pd.-
lejit de Inflintarea In orgul Ia§1 a Departamentului LucrArilor Publice si de ilpsa de
Ingifteri si arhitectl, marelv barbat de stat §i patriot M. Koggl liceanu cere carmul-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 129

rel sa se inflinteze fn Iasi pe langa departamentul nou inflintat o scoala de aplica-

tie de 1nginerl i arhitecti, potrlvit Adel, cum zite el, intztte pretutindent uncle s
asemenea minister11.
Publicand proectul de Inf lintare cum $i raportul favorabil al sfatulut ocarmui-
toriu catra Voda, vedem graba ce pune oda prin rezolulla sa se incuvlinfeatd
aceasta mdsurez spre aducere tntru tmplinire".
Daca aceste acte n'ar avea alta imporfanta, au macar pre aceea ca doVedesc
ca- inca de la 1850 te simtia o asa de mare nevole in Iasi de o scdala de Mei
neri sl ahltecti, cu atat mai mutt se simte astazi n lasii din Romania Mare. '
-,---"
am 1647. Mart 20 Iasi. Mihal Voda Sturza hardzeste o masara apd tumid Cost Po-
ILzu, secretarul easel apelor (arta Clzirlac Neculau,strada Elena Doamna No. X ; Surete rns.
XLIL No, .?08. c

Cu mila lul Dumnezeu noi Mihail Grigoriu Sturza Voevod domn tarel Moldovet,.
Epitropie casal apelor prin anaforaoa cu No. 20. rnfatosandune tçebttinta de a
sa face un osabit mazlic In care sa sa -tie lamballk de radicat apa spre a I se da
repegiune cuvenita spre clasmeaoa de la Belk, au mliloclt catra domnie noastra ca
asa precum acel mazlie urmeaza a sa asara dupa cumpana canalulul, pe un loc de
proprieta particulara a banului Costandin Polizu, sä sa ftwolasca proprfetarului
acelul loc a intrebuinta pentru casa sa una masura apd din ace curgItoare prin no,
menitul mazlk.
Decl din nomerata anafora Wand cu bagare de sama pe de o partf trebuinta
aratata, iar pe alta ca banul Constantin polizu aflandusa sectetariu al Audi apelor
Impllneste cu osabita ravna sl crtdinta ,a sale indatorlri,nol ft haraxim dreptatl de
a ave pentru totdeauna atata Ins* cat si urmasil sal, ace una masura api din apa
de la Golk, cu nestramutari, pentru cari ii slobozim acest hrisov 1ntarit cd a noas-
tra domniasca iscalitura 1 pecete, in Capitala Esli la at paisprezacile an al domnigl
noastre In 29 a lunii Mart a anului 1847.
Mihail Sturza Voevod No. 24
epltrop casai apelor vornic V. Beld`man procit ; pecete domneasci 4 No( Mihail
Grieoria Star.= Vv.-1834 cu derlza: ,utroque elarrscere pulchrum" No. 189.

LXV. 1844-1848 Sandie orasulai fast de lentturt f t cheTheli pe anti {1844-1848 (gad N.
Drays. Mizzent municipal, lasi plic V. Nr. 103)

rasul Esti. Sama banilor blrului cifertului al 3-a si al 4-a pe !unite lulle-Dech emhre
Anal 1844
(1844) cif ert 3-a cifertul 4-a
lei bani lei bani
birnicli satelor 8715 St85
capataeril 930 930 Observiri 1) pc cifertul 1 ;1 2 a lost contisar
mazilli 195 180
Cocotd, apot a lost rándait spatar lordachi
Brortearta.
ruptasil 157. 60 157. 60 2) La scdderite clferfalut 4-a se afld natal
ruptele visterlei 97. 63 90 ranauitt damisale spatar Vasile Alexandri in
negutitorif ,s1 mesterli platil de scutelnict sl pensie pe 184412000 let%
patentari cu calfele lot
i Sarbo-Bulgaril 18.890. 18.925 lel bard
28.985 28967.60 Total : .57952. 60
9.

www.dacoromanica.ro
igo DOCUMENTE

Anal 1846
cllert 1 cifert II cifert 11I-a cifert 1V-a
(Aug.-Iunie) (lulle-Sept)

---
(Ian.-Mart) (Oct -Dec.,
birnicil ceastillor 8482. 60
capataerii
mazilii
885. -
187. 60
8415.
855. -
187. 60
8415
825.
193.
8445.
795.
195.
-
150. -
ruptasil
ruptele visteriel
157. 60
96. 82.60
157. 60
75. - 157. 60
75. -..,
negutitoril I mesterii
patentari cu calfele
n, mi 19000 18602. 60 18535. -.-
sI SArbo-Bulgarli1288454 7rdr) 2840 28222. 60
tel bani
Total 113927. 60
observdrl,Samea visteriei este lordachi B oteanu spatar rAdicat apoI posteittic pe
ziva de 1 April 1845. P.e acest an spatar V. Alexandri continua de a primi pensie
.,ranclultl spatarului Vaslle Alexanclri In socoteala pll pensiilor §i scutelnlcilor pe
1845 - 4500 lei".
And 1846
cif ert I cifer t II cifert 1,1 cifert IV
(lan.-Mart) (April-Ica) (lune-Sept.) (Oct.-Dec.)
blrnich cvartalarllor 10575 10566 10377 8181 -
cApAtAerii 3294 3141 3141 .3024 -
mazhlil 243 243 279 288 -
ruptasii 180 180 225 243 -
rupta§ii visterlel 108 108 108 108 -
negutltorii i mesterii 26655 26622 26580 26640-
"""--
patentati cu cal fele for
41055 10860 40710 38484
Total 161.109 lei
Observarl. Sames visteriel esti lordachl Bro$teanu postelnic, BirnIciL sant dati
ca locuind In sate, apol in ceastil §I apoi in cvartalurl. Acestea aratA evolutla In
administratia Iasilor 1 contopirea satelor din jurul laitor ca : Rufena, Tatara,511 §i
Mantentmele, in ceastli si apoi cvartalarl.
Tot pe anul 1846 avem sAmile dezrobitilor clerului, iseAllte de Antohi Sion, ca
sef al biuroului samilor visteriel orasulut Iasi :Cum tiganii manItstiresti fusesc dezrobiti,
fisctil tines socotealg de birul lor, cum no dovedesc sAmile grasulul Iasl riltru toti
mesteril tigani.
cifertul I II III IV
1846 Mesterii, Mutarll birul 1667. 60 1655 1650 1617. 60
heraril cu calfele lor sporiul 333. 60 331 330 323. 60
adunare 2001. - 1986 1989 1941. -
Total 7908 lel
Anul 1847
cifert 1- II III IV
131rnic:l 7758 7758 7767 7776
cApataerli 3024 3024 3006 2979
mazilii 297 297 297 297

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 131
--1
rupta;ii 243 243 243 243
ruptele isteriei 108 109 99 99
neguiltoril ;i mesteril
patentarl CU calfele lor 26533 26556 26574 26559
37965 37986 37986 37953
Tota1151,890 lel
Intru lamurlrea categoriel mesterilör sl negutItorllor patentor! Om Hsta WM-,
cHor oravului Iasl pe anul 184 8, precum urmeaza
Anal 1848 cifert 11
tel bani cifert 111
briasla bacalilor 1911. 60 Istovlt 900. -
brasovenil 497. 30 0
crIsmaril
rachlerli
2930 60
1417. 30
-
nu
Istoyft 595. -
123,760
5.) chitarif
chfristigil
954.
82. 90
nu
Istovit
247 60
166. --
pascarlf
droscaril
7o2- 00
1202. --,
nu
0
450.
500. --
- ---
lipovenif 1959. go Istoylt 900.
10 argintarlf 156. 0 90.
blanaril 741. 30 nu
;Heard 598. 30 ,,
croftoril 686. 60 9, 200. -"-
abageril 269. 90 istOvit 236. -
15 clzmarlf
cojocarif
plAcintaril
895.
126-
--
666. 30 ,,
,,
nu
225. -
450 -
--
20
boIngii
mindirlgil
braharii
468. -
139. 90

230. 90
istoylt
,,
0
247. 60
115. 60
talpalaril
sadlcarii
casapif
143,
867. 90
-
536. 30 ?I
Istovit
tf
368. -
225. -
450. -

---
mahalli 315. 30 ,, 220. 60
25 clbotarif moldoveni 810. MI 630. -
rusi - 988. Istoylt 562. 60
bArbierli
chfetrarli
teslarii
520.
-
9484 30
1142.
0
nu
ft
--
438. 90

30 aramfdarIl IOU.' - IP 562. 60

olarll 333, 90 nu 226. -
f4cherli 224. 20 Istovit 100. -
soponarii- 302. 30 If 225. -
Jautarif 890. 60 If 346. 60
35 ferarll
treptele dajnice
birnicif
391.
1895.
-
883., 30 1111

P7
252. -
391. 15
981. 30
capataerfi 1383. 90 ft 765. -
39 birul slujitorl-
lor isprAvnIciei din li-
mit Esti 801. - 60 13305. 45
Sandie visterlel sAnt isaite Ale sardar SpartaH, care prImeste socotale de
la spatar Nec. Drosu Tot acest material figcal poate AO la socoteala locuitorilor
ora;ului Iasi Intre 1844 I 48.

www.dacoromanica.ro
132 DOCUMENTE

LXVI. 1826 April JO. Veniamin Costache ea/ill son sa El/save/a starefa Was, Agapla
(Surete ins. XLII N. 209).

Parinteasca blagotlovenie trimetim cuviosiel tale.

Pentru ca sa te ihdeletnicesti in niste zabavi sfinte. in nlste cugetari pläcute,
in care teal sf obicinuit, iata IP trimitem aceste carti in samn de aducere aThinte a
datorillor noastre celor firesti catra euviosiia ta, pentra ca saji mai zidestl Inca
sufletestele roduri ale faptelor bune, Aceste talmacirl fiihd latravl rale ostenelilor
noastre din vremea nemerniciel, nu pArAs1 a te ruga Domnului pentru pazirea de
rele intAmplArl sl pentru al cuviosiel tale parinte sufletesc.
Veniamin Mitropoltt Moldovei 1826 Aprt lie,10
Obs. Aceasta scrfsoare este in copie, §i deiiin urmatoarei insethare : ,,copie
dupg scrlsoarea Mitropolltului Veniamin catre sora sa Elisaveta, starija m!nastirei
Agapla".
-
LXVIL Pdrd data Iafi. Veniamin Costache catre Epliropil bisericil bspenia din Bolofani.
(Surete ms. XLII No. 211).

Arhiereasca blagoslovenie trimitem DuaMeatrostra.

Scrisoarea d-v. din 17 a brmatoarei lunl prIminctusa. sau vazut cele ce insem-
hat!, in pricina unil dugheni a biserici Ospenief, caruia dumv. va aflati epitropi,
la care scriem si noi dupa jaloba infajosata noi de catrf ierodlacona Visarion din
partea a toatil opstai am facut cuviinclosul nostru protest catra cinstitth departa-
ment, iar pentru nepunerea ha in lucrare precum si acei jalobe ce,sau pus, sau
noi nu avem nici o stiinta, sl nici putem a ne face mai mult a cunoaste in pri-
cilia, iar dumv. ca unii ce santeti insarcinaji de a pazi dreptajile bisericii luativa
hartille ce aveti si stiff el biserica are dreptul in aciasta sa veniji a sta in jude-
cata sau acestui divan sau a dapartamentulul . . . . acela.
Al Dumv. parinte blagoslo vitor
Venlamin Mitropolit Moldaviei
No. 356 trecut Dumitru
Adresa! Cinstiji dumelorsale Epitropilor bisericii Ospenii din BOtosani cu ar-
hiereasca blagoslovenie.

LXVIII. 1820-1850. Peciuri de barmen pe 30 ani a unei ease din Frecau, ridita pe locul
bisericii sf. loan Ziataust din Iasi. (Surete ms. XLII No. 215).

1820 Decema 20. Elavon apo tu lib annin tou ion tu Codranu 5 gr. Itol pente
grosi. Dek 30 1820. Macarios monahos.
(Am primit de la loan fiul lui Codreanu 5 grOsi adica chid grosi, Calugarul
Macarie).
In dos: Tij cinci lei-am dat Nija lautarul.
1821-1822 April 23. 8 lei adica opt lei am primit de la loan Moscalagiu ot
Frecau bezmanu locului unde au fost Stancescu pe doi ani 1821 April 23 si pe 1822
April 23 peclu de sama Gh. Radu vatav.
1823-1824 April 23. 4 tel adica ralru lei am prima de la loan Mostalagiu
ot 'Fred.* bezmanu loctilui pe anul acesta 1823 April 23 par la 1824 April 23,
platlnd sl ramitita din urma pe doi ani supt ravas de sama. Gh. Radovici valav.
1823-1824 April 23. 4 tel adica patru lei sau primit de la loan Moscalagiu

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 133

ot Fredu bezmAnu locului pe on an 1823 April 23 DAr la 1824 April 23 peciu de

saml Oh. Radul vAtav.
1825 April 23. 4 tel adicA patru tel au dat Ionu CArculia scrApcarul banit bez-
mAnului si au istovit. Teodor Rancul 1825 April 23.
1826 April 23. Patru lei sau primit de la loan Codreanu ot Fredu bezmAnu
dughenli pe on an de zile peciu de samA. Gh. Radovici vAtav 1826 April 23.
1829 April 23. Patru lel sau primit la manAstirea sfantului loan de la loan
Codreanul muscalagiu bezmanu easel pe un an peciu de sarnA. A. Holban, 1829
April 23.
1830-1832 April 23. 12 lel adicA doisprezece lei sau primit de la Zahariia
bezmAn pe casa Carnului pe trel ani pe 1830, 1831 i 1832 April 23. A. Holban.
1833-1834 Aor 11 23. 8 let adica opt lei sau primit la manAstirea Sfantului
loan de la Stoian sâtl Zahariia bezinAnu easel lui loan Codrianu ot Fredu pe doi
ani pe 1833 si 1834, April 23 Gh. Radovici.
1835 April 23. 4 lei adicA patru lei am prima de la Stoian san Zaharlia bez-
mAnu casei lui loan Codreanu of Fredu pe on an 1835 April 23 Gh. Radovici.
1836 April 23. 4 lei adlcA patru ei sau primit de la Stoian san Zaharila
ot Freclu bezmAnu casei pe on an. 1836 April 23 Gh. Radovici.
1337 April 23. 4 lei adid patru lei sau primit de la Zahariia bucAtariul ot
FrecAu bezmAmt easel pe on an. 1837 April 23 Gh. Radovici.
1840 April 23. 4 lei adicA patru lei sau primit la manAstirea Stantului loan
Vataust de la Zahariia vezeteu ot niahalaoa Fredu pe on an bezmAnu casAi. 1840
April 23. Gh. Radovici.
1841 April 23. 4 lei adid patru lei sau primit de la Zahariia bucatarul ot
Fredu bezmAnu easel pe anul 1841. Gh. Radovici.
1842 April 23. 4 lei adicA patru lei sau primit de la Stefana vAduva bezmA nu
easel ot Freau pe anul 1842 April 23 (In lipsA) Gh. Sofronovici.
1843 April 23. 4 lei adicA patru iel sau primit de la Zaharila bucAtaru bezmAnu
casei ot FrecAu pe anul 1843 April 23. Gh. Radovici.
1844 April gi7 4 lei, adid potrit tel sau primit de la Zaharlia bucAtariu bez-
mann casii ot Frecau pe anul 1844 April 23 Gh. Radovici.
MO April 21. 4 lei adicl patru fel sau primit de la Zaharila bucAtar bezmAnu
casii ot Fredu pe anul 1845 April 23. Gh. Radovici..
1846-1847 Anril 23. 8 lei adicA opt lei sau primit la manAstirea Sfantului
loan ,Ziataust de la Stefana vAduva bezmAnul casil ce are ot Fredu pe anul 1846
April 23 si pe 1847 April (f l lipsA) ierei Gheorghe SofronovIci.
1848-1849 April 23. 8 lei adid opt lei San primit la manästirea Sfantulu
loan Vataust de la Vasile Zahariia bezinAnu casH ce are la Frecau pe doi auf adica
pc 1848 si 1849 April 23. N. Bonazudan.
1850 Aprile 23. 4 lei adid patru lei sau prima In manastire de la Vasile
Zaharlia Tacul, 1850 April 23. N. Bonazudan.
NOTA Toate aceste 21 pee/v.1 de sama bezmänului privesc casa din mahalaua
LAutarllor No. 61, proprietafea kl-lui Grechi Marin zidar, care mi le-a pus la dis-
pozitie. In buclumul cu actele casel se mai gisesc asernenea pecluri si pe ali ani :
$1 anume : 1852 April 23 (Vasile Zaharia). 1853 April 23 (Vasile Zaharlia), 1855
April 23 (Stefan vAduva). 1856 April 23 (Stefana vAduva), 1859 April 23 (Vasile
Zahariia 1 Stefana VAduva) lar in 1867 bezmanurile trecand pe sama statului se
elibereazA tin peciu de embatic pe numele Iu Vasile gnclu, arenda$ embaticurilor
din la§i find Caranfil 41 K Afendule.

www.dacoromanica.ro
134 DOCUMENTE

LXIX. 7208 Mlle 24 kV. Vast le fi Toader Bababdti and curnpilra ca 11 let venitu 1 pogo-
nitului din jud. Iasi fl Orhel. (Surete ms. XLII No 210.
1
Adica eu Vasile scrhi j rnarturisesc cu azest adevarat zapis al mieu la mclua
dumisalf, Torrid pe cum sA sa stie cX ant canzp4rat pogondrIla de la tInatul Iallor
st (Mutat OrIzeiulul derept unsprezece id batuti, dirt Prat La ,cole i !Warn pus zi Ct
astazi Julie 24 panrin doe saptarulni. sa dau, bani la zi aicia tar nedandu built
la zi säIibA arni trimete orn dornnesc sa d(a-a acei) bani. !Wjdirilia si eu Toader
BababatrIna sitnt sotie la aciasta slujbA irripreuna ca Vasile si pentru credinta pilam
pus degetele sA sa stle. Eu Costantio am sais zapibut u as It 72)7 Julie 24
4- Vasile, +Toader "Bababatrana
LXX. 7207 Julie 30 lag (pe aceia,51 foale in dos). 3 lel . . An mana durnisall .
peste zapis ce scrie . . . ari sa de si cel onvrece tot in mAna duinisali, el am luat
bani cu camatA de au istovit haul la aciasta VA suiu sa fiti sAnAtosi. laSi let 7207
Mlle 30 az Costandin Neal.
SA sa stie din banii ce miau lost datet 'roma mis iflal ramas 2 ki bit.
NOTA: Aceste tapist fiscale de cumpArAtura pogon aritului din tin. Iasi si Orhel,
learn desprins de pe legatura unui ohtoih vechia, siavdit, la calcilui quaternurllor.
LXXI. 7216 Febr. 30 la t. Cattea hal Mihai Racovild Vudd pentru tnploirea dutotiet de
I let cdtrd Mazarache neguidtotuL (Surete zi. XLII No. 218).
7216 Febroarle 4 labst. o Mihal Racovit Voevodu, bojhu nclostliu gospodatu
enili Moldavseol. Datam carte . . . sA fie volt& cu carte dornalei meale a merge
la . . . de PoprIcani §I sa plineasca de la dkisul 5 lei WO care bani 'este el
dator cu zapts tut MazarchIe negagtonil si zi eu .loa au trecut I nime sa tin cutezm
a sta tmpotrlva cartel domnli meale, aceasta sçrlm. u las let 7216. rev, 20.
I. p. domnesti n ros, Inscriptia stearsa.
NOTA : Cartea aceasta donneasL1 am desprins-o de pig aceiasi Obtoth.
LXXII 1814 Fevtuare 1 Iasi. Alex2alsj timpani de la Sultana VLPtura agoae 0 vie, pentru
care va plait embatic la mdn. Dancutut din Iasi audnd drjma de a zdcea" (Sante ms. XLII n. 219).
Aceasta rnanastire a Danculul, prin aCtul de fata, face eunoscut c3 peen' vita
ce bberul vornIc Alexandru Bals Are acum dumparata dela dunineei Agola Sultana .
VAntura in marline ce sa gaseste Intocmal dupl zapisale vechl aflatoare pe moslia
rninastirli anume Buclumil din tfnutul Esli Dupa cererea ce au facut durnnialui
ca pentru oblsnultA dejrnA de" a ace g
sa 4eze a plati n hotarAt embatic In
bard. MInastirea a incuvlIntat ca pentru aratala vie I* lucid de deigiA 84 sa pia-
leasca pe fiestecarek an cate sase galbent dupa cum au urmat in 146a Septernvrie
pe earl bani sl sA raspundA toll deplinl fri arAtata vreme la manastire sau la po-
sesorul ce ar fl §I pentru a caror numarare va lua adevcrIntl ; sI dar aceastA aye-
zare pazAnduse Intoemai va avea riezmintit lucrarea sa pentru totdeauna, nesuparat
thud dumnealui, i urmasi dumisalt. lar end nil ar urma legatul acesta tit plata
embaticului, In yreme de dol anl, atunce se va urma dupa hotarArea pravililor, fti
asemane fara a fi ascultala vreo pretentie ce sar face asupra manastirel, daca Inca
aceasta vie va trece catra strAinA persoana afara de mostenitori boerului vomit
Alexandru Bals atunce aceasta asezare rarnâne fArA rile! o lucrare i noul cumpart.
tor va fi supus legiuirilor proprietati a da obicinuita dejma. In cat pentru intocmai
pAzirea a acestor de mai sus sau dat boerului vornic A. Ba4 actul de faR din
partea mAnAstirei, supt iscalitura i pecetia ocArmuitorului el.
No. 4 anul 1845 Fevruari I, Esii Arhiereul Harlon Antimos (I. p.).
.1.10111111111111Mt

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 135

C. Persoane
P. PONI
n. 1841

rNkcp'kfirgct17.7", WP4,4,41? IRFPaWtzefRRE,

:k 16.v. '.;,4,,s.4.4 t

Spica familjei Ponic1

Nu greOni cu nimica dacA incepem cu Petre Pont seria personalitatilor marcante,
care au ilustrat si ilustreaza prin muncci. lor ..aleasa cetatea Iasilor.DL _Petre Ponl a
onorat Universitatea [eland o serie lunga de ani ca profesor emerit ; cercetator In
domeniul stiintelor aplicate si-a legat numele de atatea analize facute pal ales asu-
pra petroluhd romanesc. Ca membru activ al Academie! Romane a avut cinstea de a-I
fi si presedinte. Ca ministru al coalelor in trei randuri a bine meritat cu dreptul
numele de omul 5coalel. Cea intii statistica a invatamântului primar el a organizat-o ;
legea Casel coalelor pe el It are de autor ; far cladirile localurllor scoalelor prImare
rurale de la el si-au vazut sporul lor numeric si soliditatea. In timpul din urma cor-
pul didactic a gasit in Petre Pont sprijinitorul efectiv in miscarea sa spre consolidare
In Asoclatla General& lar ca tribut dat clasei din care face parte 7 clasa rAzesilor
si mazililor n'a pregetat ca sa ne dea la 80 anl de vrista cel dintli si mai
judiclos studiu asupra Razegtor;
Nu avem gAndul de a-i face o bibgrafie sau a-i schlta activitatea sa stiintiflca
si politica. Petre Poni ne intereseaza ca cetatean ales al lasilor, i adAnca incran-
gatura a neamului sail va interesa si pe cetitorul analelor noastre intru cat P. Poni
este urmasul direct al unel vechi familii de boeri Moldoveni. D-sa este si proprietar
de case In lap: In acest scop P. www.dacoromanica.ro
Pont ne-a pus la dispozitie dOul spite de seam ale
136 DOCUMENTE

Ponice§titor traitori, in satul Raspopi §1 Muncelul din Jud. Tecuci. Una din spite este
intocmita in 1820'Aug. 5 de catra preotul Antonie, dupa porunca ispravnkiel. Din po-
ronca chistitet Ispravnicii fiind eu rAnduit ca sa aleg eu partite de mo§ie a fliOcaruia
1141 care en strAngand toll raza§ii au dat a6asta spita §i socotindo di adivaralta dupa
aratare razalilOf batrAril am intarlto $1 th *tea iStaliturau. (Vezi spIta A.)
A doua spita e intocmita th 1840 April 20 de eatre Manolachi Ponlci si e o
scurtare a spitei din 1820, de oarece nu cuprinde de cAt curgatoril Ponicesti din Va-
site sin Ursul Ponici ; cAciasta spita scotindusl dupa cea acievarata spit/ dintrinsa
mai vArtos curgatorli din Vasile sin Ursul Panic! §i din filca liii Vasile, Anita, sa
incredintaza Catra clironornii, räpousatului preut Costachi Ponici dupa cerere. Mane-
lachi Portia,.
LXXIV. Splq Pallid din 1840.
2 S 4 5 6 7 8 (
m it/3 C? Ignat 150+170.3 Loghlna Ion Ponici (
g 1 Ursul Ponici 150+170 3 Maria
E Grada 150+170 3 Vasile-u-Anita Toader Anita
E. 2 Q Timbra 50 Leonte
Mihai J36u ro Spiricloasa ?arnigdoara
. Anita
Doloca
9 10 11
Vasilachi 1 Constandin PoniCi
Ion Polk! 1 Origore Ponici preut VasIle Pofl I Ipreut Cost.
Apostul .
Ci
I Oahv If II .,

Cine erau cilromonli rtipbusatului preut Costachl Ponid ? Ne fblosirn de ail-

tarile verbaie ale d-lul P. Pon!,

LXXV. Spita prelitalaLL, Ponkz

Preut Costachi Ponlci tnort 1823

cas. Catrina Isacescu
I .

Mat' a tag Romanescu, loan Ponici Zamffra Anica els. Teodorint

(totinani) sterp Os. C. Sacara (artIsta dramatica)
moarta 1896.
I

oltana Peire Pani

cas, Gh. Cernatescu MSc. 1841

J Elena Racovita a) casaiorit b) Matilda Kug16r

1
I

I
I

I 1
Petre. Elena cas. P. Petit Poni Elena. Alexandra Lucia Marglreta
Comarnescu m. 1921 cas. Em. arc. 4 copil cl-ra
are 3 copii sterp Cernates cu
m. 1919
' are 3 cop

www.dacoromanica.ro
 -- C. Unglue
-Maria Toaper
-Lupa Fon
-Ant ta
-Leo nte
I

-Todosia
--Catrina
jJumjtru -
- 1

-Safta
-A I exandru
c
C)
11
CU
17
Q. at Faradic; -Grigore
----1 1-Ignat
I
i -A I exandra
e en 1.---Apostu -Gavril
-9. 11-- Nigro Potki
1: Lion
1-Toader - I -Ileana
0 CU
I.- -Gherasirn- -1 1-Costandin
c?,c1
OL)
"-I lonac
1-Safta
1-cAte 4.1.2 --YURI Pinit.1-..-- r
.

(
j__Chirita
-Ionita Lpr. CasIttli
- Ille
-f4-8 -Irina --- -
a s and ra
1
Maria -- laralantie
3
'
rxr
0
t.. in -Nastasiica
.
c=
- hal -
c. , . , -Toader
--a 0
cr.i
-,i ---ratui r --1-- pr. Pav
D o Oita G. Teletin
co
03 0 - xt C> ..3i
Räducanu,
,
-"Dochita
CU
0 Vasile :-Raco - --ler. Racoviti

www.dacoromanica.ro
Irina ,v3
CO
Lupa
.0 araschiva
F.
Ci) 7--Tofana
ct _Maria
_Dochita
CD
cr = csa mull cv
C4 F.)
0 01 1--Dochita
CS oct 40'N --Sandul
C..)
- Gavrit
ei -
--Ioana 1
CU lftime -Simion
cs
-Lupu -Costand in St oe fac inha
--D
---Vaslie i
----ion Teletin - --Maria
-
"g er --"
. 10. or, "
g.1
06,

cI Märiuta
Ftefana
Plrttilie -
--tonnditrael
I
-Luput
--Ursul
Anita
II

l
1--Costand in
-Toader
'te 6filftanlaile
)--- Märica - .--IonitA
f
-
Catrina
ran - 1p .
C. $. tuef aa
c.c7
--Sanda --Vasile
-Ioana -- elmitinto
-Maria
- MIlahralachr -Tofana
Catrina
-Maria -Ion
--Ursul --Toader
_loan
 DOCUMENTE 137

Decf Petre Ponl are numele de familie al mamei, nu al tate!, cad Zamfira Sa-
earl despArtindu-se de bOrbatul ei, pe cAnd Petre SacarA era mic, Fa Inserts la scoalA
CU nutnele de Pohl, radAcina lui Partici, ultAnd de Ponea.
Cornp ArAnd cele 2 spite vedem cA pentru primele 4 generatil sunt Id fel.
Ignat
Stanclul Giurgea Marusca--Ursul Ponicl
Poniel Ponici Ponici ___Grada loan
_Timbra
Pe dna soita din 1820 urmOreste si pe urmasii din roan Grada ; spita din 1840
brmärege numat urmasii din Ursul Pork!. Manolache Ponici se mai deOsebeste de pr.
Antonte In ceid ce prfveste urrnasii lut Ursa! Ponici, cAd II dA de feciori pe M.
Bourcls el pe Vasile Ponici, pe cari pr. AnIonie 11 socoate nepoti de flu, iar nu fe-
clorl. In adevar socotind pe Ursa! Ponici om cu viaga 'la 1620, far pe pr. Costachl
Ponicf om cu vlagA la 1820, in restamp de 200 ani spifa din. 1840 vAra. 9 generati-
uni, in loc de 7 ; far Manolachi le reduce Ia 8 generatluni; pe cAnd pentru timpul
scurs de la Stanciul Ponicl pAnA la Ursu onIcl. spitele pun 4 generathml pentru
un interval de 200 an!.
Pastrase rAzesii Ponicesti amintire CA cel dintAt bAtrAn a lor. care a insAdit
proprfetatea PoniceascA in pArtile Muncelului 31 a RASpopilor la Tecuci a fost un
Standal Poste!. In adevAr Stanclul Ponlei e persoanA istoricA I apare ca boer de
Oran, ful titlu, supt Ililas VodO 1 apot supt Stefan Voda intre 1442-1445 (Stan-
ciul Poniel 6950 Aug. 1 (Ispisoace si Zapise 1, 1, 14), 6951 Mal 18 (Isp, 1, 1, 18),
6951 Mal 28 (Surete V, 116), 6953 Aug. 11 (Surete I, 139).
Stanclul Ponici ni e dat Cu copiii sAl in 1445 41 deatel ego (Ulianitki 65).
Supt Alexandra Vedl in 1453 lunle 20 ne apare gnu! din acestl copil ai Stanciului
Ponta are e Petra Ponid (Ullanifict 81). Fulnd duernAnos politicel lui Petre Aron,
nu-I gasim pe Petru Ponic1 figurind In marele divan al acestul domn, care are luxul de
a adUce credinta a 47 de boeri In actul omaglal catrA Regele Poloniel in 1458 lune 15
(tllianitki 87). AceastA poIitfc ostliA ltsl Petre Aron, omorAtorul lul Bogdar! VodA,
a flcut fe dant Voda Stefan sl ia in dIvan pe Petru Ponict ca parcalab tie Sa-
nwa, tzdiet a oful ,Intlitar al Capitalel 01 al 1gAtze4 de la paha*.
Petru Ponici e foarte des chat in todte actele Jul Stefan VodA cel Mare ;titre
1457 si 14676. (I. Bogdan. eDocurnentele hI Stefan cel Mare: sub vocabutoi. El e dat
dna Ponici, cAnd Petru (bri Petir) Ponici, leyste ponycz). Et era pan §I japan (0.
c 1. 101).
Sufix.uI patronimic ci, luat ca derninutiv, era foarte des intrebuintat in sec, OA
XV, tail cAteva Mune Cupcea-Cripcici. Costea-Costiet,. Cristea-Crile
tldDonea-Donia, Fludea- Hudld, jutnatate-Jumdtateg jurgea- fueglaci,.MAndreatAldn-
drier, Ponea-Ponki, endrea-vcendt1c4 Serbea-$erbld.
Deci Stanciul Ponici era liul Jul Ponea, boer traitor aupt descAlecAtorul Oggdan
si apol supt Roman Mt4at 9. Teti rAzesii Ponices.ti din Muncel si din ROspctpl tin
mintepe primal lot bAtrAn de rOzeSle pe Standul Ponea ; deci se sule cu amIntlrea
lor la 1400 !
Despre urmasil lui Petre si Cozma Podia avert' still in docUmentele secol. XV
51 XVI. In 1461 ni se vorbeste de un Latco, impel lul Petre POnici, -care lineain
cAsatorie pe fata Jut Romasco. Acestui Latco Ponicl, i se intAresc privilegille, ce Ile
pierduse COLUi, asupta 1110§11101 DrAgoe3ti, LucAcesti, Botesti i CAcAceni.

I) Si astAzi sAtenli din RAspopi Si Mince! zic Ponca, But lui Ponea; fortnA ve-
che patronimicA din sec. XIV vi XV.

www.dacoromanica.ro
138 DOCUMENTE

In 1472 ni se vorbtete de o alta fats a lui Ponta de ilca, care a plátit cu sa-
itul Bratiesti, omorul ce Mute P. Ponici asupra lui Andrita, tatal stolniculul Petre.
Cum &atm desugubinel s'a socotit mai mica ca pretul moeiei, lui Petre Stolnicul i
se mal da 40 ughl lar in 1481 Aug. 29 e alta fata Volta vinde cu 70 zloti tin tigan
La lu lui Harman, parcalab de Cetatea Alba.
N'am gresi daca am lega tot de acest P. Ponici pe un alt Ponici. zis Cozma
Ponici, mil cu Tautulestli, boer supt Stefan cel Mare (Surete, V, 173), stapan in
Rugasestl pe Siret.
S-i.ita ne da pe Glurgea POIZIC1 (barbatui Catrinei Ones ei tatal Maria) ca fill
,a1 Stanciului Ponici. Documentele insA lie arata ca aceasta Maruga a fost sotia
Itzi Ionaseo ponicizis si Pitaresculel fats Giurgil si a Catrinei Ono. Marusca a
trait multi ani dupa moartea barbatului ei, Ionaeco Ponici, ei a izbutit sä cancentreze
in man ei toata moeia razasasca din Raspopi-500 stanjenisi din Muncej = 623
stanjeni, cum el in alte mosii, caci spiteie razasesti pA alma o pun ca trunchiu al
tuturor batranilor de patnthit.
Pentru iginurirea PonIcestilor din sec, al XVI ei sec. XVII, jumatatea Intaia
ne slujesi utmatoarele doua acte, unul din 7142 Febr. 22 (1634) de la Moisalu
Moghila Voda si altul din 7145 Julie 11 (1637) de la Vasile Voda Lupul.
1...X1C VT.7112. PcvniarIe .t> Iasi. (Surete ins. XL11. N. 164). Moisdu Mokluld Votta in-
44rote Ursului Ponta parted Gajtonei din Costinefti pentru plata unui cherdan de our. (Su-
rete ma. XLII, No. 164).
Paret scos rumanote de pe ispisocul siibesc de la Moiselu Movila Voevod din
leat 7142. Fev. 22.
Nol Moiseiu Movila iroevod cu mita lui Dmnezgu domnu tarii Moldoviei, lata
am intarit slugil noastre Ursa1u4 Portaa, ft6rul lui lonasclt Ponidi, pie tbata par-
tea de melt cm 1 sh va aleage partta Gaitonii.' din tot satul Costinestil ce iaste in
tinutul Harlaului cu vadu de rhoara, pre 011111 tei zicu, Baceacea, si ctt tot veditul
bare acea parte de ocina au fost de baetina a mosileir de mai sus inScrisi an'ume
Gaftona, fata lul Gavril Von 6d, ei hand sluga noastra Ursul Pont6u pre acea parte
de moste, pentrd uir gherdana de aur, ce au fostu in ittanule Gaftonli si candu au
lostn fntru maid domnie a domniel meale, iar Sluga noastra Ursur Pon*, au ve-
nitu inaintea noastra si inaintea a tot sfatul nostru si sau jalitu atunce inetlintand
pentru acel gherdin ce era la Tofana zicand mini ea iage in mainile ei si nu vra
ca si b dea tut si lam facut lui cartea domniel meale, de para ei de aleagere §t de
oprire, ca SI alba a stapani acea parte de oèina ce mai sus scrie din. Costinesti, panä
and !I va adtice tut acel gherdan de stir. ; dee? de atuncea si !Ana acurn neaducand
gherdanul pentru acela el domnia mea, cu tot sfatul domniel meale, socotitam cum
ta a matt vreamea att aSteptat si du Ian adus lui gherdanul, si nicl plata nu tau
1aitit lui, ci lel ea am datu V am intaritu mai sus numitulut slugil noastre Ursulul
Poni6u, pre acee de mai sus sbrisa parte de movie Ifni thata partea Gaftonel cat sa
va aleage din Costinesti cu vadu de moara paraul Buceacea, si cu tot tienitul din
satul din Costinestl, ca sal fie lui sl de la domnlia mea ocina sl movie ei uric de
Intaritura neclatif nici ruseit In veaci Wei odinioara, sl altul nimea 0 nu sa anleas-
iece preSte hrisevtil domniel meale. Insumi domnila mea poruncesc.
Sau talmacil hrisovul de pe sarbte rumaneaste de Procopie dascal ot Mitro-
pollei in cursul anilor. let. 7273 Fey. 20.
t--,-=----4--
LICXVIL 7145. lune 12. Margfca,.fata Girtrgii, tft Impute mogIle sale la ficiurii sdi. (Sante
ms. XLII. N. 171).
Adica eu Marusca ci am impartit ficiorilor mei mosia di pe tatai men Giurge
ci am fmpartit mosiia din sat Raspopil, ci am impartit ca sa stie hotarul, cati funii

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 139

tribli dispre rasarit in zare Muncelului, ca SA sä stie 58 campu, din hotarul Gra-
destilor, si In Dumbravä 53, iar pe sesul Berheciulut 55 funti dinspre apus la vale
Caul 55 tune, iar la zare Ochenilor undi sa hotarasli Cane cu zare Ochenilor (55
fune) 17 jurm am dat nepotame Maril, tar dintraceste 55 fune di pi apa Berheclu-
lui din Raspoki din parte din gios, mpsteneau Verdes, iar din spre rasarit am dat 17
tunl ci nu sa sul in zare la Muncel ci nurnai pana in vale Glodului, far din cell
marl si uua dispre rasarit el au ramas diosabite am dat nepotulut meu Ion Joral 5
funil tar celetatte funii, ci au ramas din saliste Raspopflor, se stApaniasca ficiori mei
Ursul Ponici, Samion !gnat I Tambra I loan Grada, t4i pentru credinta sau pus de-
gitul. Marusca fata Giurgii teat 7145 lulie 2
Cell ci am mai inpartit ficiorilor mei di pi maicame Catrina fata luf Ones, di
pi Tazlau, ci este in mosie Ordsa di pi Taztau in parte mosli... anume... Ones, si
unul Costandin Verdes, si unui loan Popa Puiu, ea sa stie din vad... in vale Sta-
niutil si loc de sat $t cu loc de arat l cu loc de fan f cu munti de stani, Inca
sau mai impart-it Negrestii pe Trotus, ci sit Impartu din apa van sad in sus hota-
rul Cascatii Oita in saliste Radenilor in frasin, si hotarul spre rasarit in Trotus, cu
vad de moara in parae si sa tine in zarite rnuntilor, si catd sa stie ci liau stapa-
nit mosul trieu Ones, Ion Popa Puiu, Costantin Verdes si aceste hotara ca sä sa
stie cum imbla : In batrani, ci sttnt feciorti Petrii Carbitii, si din ntamuri ate ar
tragi din Pop Putu sast stapaniasca mosia, far eu Marusca fata Catrinei sa stapa-
neasca acesti 4 ficiori, Ursül Ponici, I Ion Grada, I Tambra, i Samion Ignat, sa
stapdneasca partea tut Ones.
sau scris di popa Stratul din Mitisasti. Dohovnic
,,d1 mine sau serfs aceasta impartalä di pi copia ci au facuto numitut preut
Stratul di mai sus numit si am iscalit. Gavril Ponlci
Unind aratarile acestor doua surete cu documentul de la Stefan Voell Tomsa
din 7131 April 2 (1623)vez1 Surete V-171urmeaza ea Ursul Ponici, este fiul tut
lonascu Pork!, zis si Pitdrescul,nepot lui Fador Ponici, stranepot lul Cozma Ponici
de supt Stefan eel Mare.
Legand aceste aratari documentare cu spiteie razasesti, am putea Inigheba ur .
matoatea spita de Ponicestl din sec. XIV-a-- XVII-a, toti urmast Stanciulul
LXX VIM incereare de spild a Ponice.gilor pad in sal, XV1f-a
1. Ponea (1350-1420)

2. &until Porzki L,aor Ponici

1380-1450) i(?)
I 1 I

3. Ponici Petre Poniel Ponici de pe Elan

(1410-1470) (Ponicesti)

1 1 1 I

4. Latco Ponici COITIC Ilca Voica x Micsin Ones (OrAsa)

Ponici (Rugasesti) I

(1450-1520) I I 1

wke Catrina
.135. IX
al
11.
Ifte. cas. Giurgea
.
SW
i 1 1 sr' a) . =
5. Gavril Agafia Fador Ponid -0..J'
'")
2 .... pip
Pontei cas. To- (1500-1560) e)
locico I
_.
1 x lontwo
..1.0
g Nastasta Poraci [Delenl, de pe Bujor,
D.
i-:,:- cas. Cazacul 1540-1610) la Fateful Martgca a)
(=7
cas. Marusca (a)
t-

7. D. Ponici
paharnic Ursul Ponlci vet satrar
(1580-1670)
www.dacoromanica.ro
cas. Irina din Woscani
140 DOCUMENtt

Ursul Ponicl e cunoscut in diplomatica secl XVII, ca bdtrdnul Ottar" ceia ce

arata ca a murit la antic! bAtranete. In 1634 el ia in stApanire partea Gaftoanei
din Costinestl pentru un gherdan de aur, ce-i fusese amanetat Tofanei 5i nu l'a mai
dat ludArAt. In 1635 April 10 11 gasim diiac in RugAsesti stApAnind Socruzenli,
Bisericanii, Zalucenil pe jutnAtate, Sfeoti, jumAtate din Hriteni $1 VIAcienii pe Jijia ;
(Ispisoace 11,176). Acelas Ponici II gAsim vornic de Iasi In 1655 Noemb. 28. (Surete
'(IV, 238) ; Alt document din 1672 firmA ca Ponicestii din secl XVII-a erau
nepoti si strAnepoti lui Dragos Boul, vornicul lui Stefan cel Mare, deci .rude cu
jupaneasa Safta Vooaea, doarnna lui Gh. Stefan Voda. Asa ne spune doc. din 7180
despre o Sofronia, nepoatA Jul D. Ponici paharnic, strAnepot lui Dragos Bou vornic
(Surete IX 159).
Ursul Ponicl sAtrarul se insurase cu Irina din Roscani, tinutul honor, *
'poartA procese cu rAzesi din Roscani pentru pAmAntal 3-a stalp (Ispisoace 111,
1, 91, 113, 118, lIli 2, 32). El isi zice Circus Ponici Afrarul de Rdspopl.
Despre rAzAsille Ursului Ponici din tara de sus nu stiu rAzAsi din RAspopi sI
din Muncel sA tte spunli ceva, de oarece spitete rAzAsesti nu sunt spite genealogic;
el spite de Omani, si cuprind atatea nume cate au mostenire de rAzAsii. Asa actele
.Borsli de la St Spiridon ne vorbesc de un Stefan Punici, feciorul satrarului Ursul
Ponici cel bAtran (Surete V, 41), dar de acest Stefan nu ni vorbesc cele 2 spite. din
Raspopi, si Muncel, cari se 1nenrLA cu urmasii Ursului Ponici, cum am ardtat mai sus
Pentru larnurirea si &tor mosil Ponicesti darn in continuarell alte documente
ce vorbesc de alti rnernbri Ponicest1.
1,-..4.M1110...............

LXXIX. 1777. Mart 5 lag. Cartea lui Gr. A. Ghica Vodd de soroe la divan In pdra din-
tre pr. Origorle Ponlci vl St. Abaza medelniccr pentru laspopi (Surete ins. XL11, No. 173).

Nol Grivrie Alexandra Ghica Voda. boj. milost gspdru zernli Moldavscoi. de
vreme ce domniel mele au dat jalob preutul Grigorie, i Nastasie de la satul RAspopli,
Grigorie Dinga din tinut Esii arAtand el au pricinA de giudecata cu Stefan Abaza med.
1 IonitA Clucerescul si ca rAzesii lor de mosie RAspopi, pentru mosie Raspopi de la
tinutul Tecuclului, 51 cerand sA albA giudecatA at dansii la divan, iatA dar de la
domnie ma sa. pune soroc Jul Stefan Abaza medelnicer, IonitA Clucerescul si rAzAsii
lor ca la sft. Gheorghle cu toate t crlsorite ce vor ave asupra acei mosii RAspopif
sit se afle aicea, sa ste la giudecatA tu jaluitoril cAci neviind la zioa sorocului se va
trimete om gspod, de- I -va -aduce 0 vor da $1 ciabote, aceasta poruncitn.
1776 Mart 6
1. p. tus ro procit vel logofat
sau trecut la condica
...........
LXXX. 1807. Julie S. Perillpsts de scrtsortle Poruceailor pentru nroftile for din lara Mol-
dont (Sante ms. XL11; No. 170).

Suret asAmene scris de pe alt suret vechl la leat 1804 Mart 181.
Suretu cll pi un izvodu vechiu din let 7207 Fevr. 15 din mosiile lui Ponici earl
la ce timp sunt si la ce satu cum aratA anume in gios sau scris la leat 7258 Au-
gust 30.
2 parti de mole din Costinqti cu iaz de moarA ln pArAul Buceclior ce sAntu

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENtE i41

Ia tinutul Harlaultd din ispisoe de la Movill Vod cu isaitura Ghenghil vti logo-
fAt, care parte au luat Ursul Ponici de la Gaftona fata lui Gavril.
Satul Bur lanes*Ii si Drabiste la tinutul Hotinului cu vadu de moar In Dra-
b4te cu totu venitul catu au fostu lui de la tatal lui lonalco Ponici parte din dire-
sul de la Gheorghe Stefan Vd 2 parti din satul din Costine0 de la tinutul H Jr-
Laului din parte din gios tij din deresul de la Ghtorghi Stefan Voda.
2 Orli din satul Dragomirestil ce santu pe pAraul Buceee ea Vadul de mosra
din partea din giosu tij din deresu de la Oheorghe Stefan Vodll.
A tria parte din giumAtate de sat din Bisericanl din parte din gibs ce este la
tinutul Esulul sl nestAlpit& tj din dtres de la Stefan Gheorghe Vodt.' giumatate de
satu di Telinestil Ia tinutul EuluI, ces pe Prut, parte din gios din drum de la Is-
trate Dabija Von.
ginmatate de satu d la Lueleeni arata la de(d) resul de La Dabija Voda din
parte din giosu care de pe deresul lui Vasile Vodk
si tar giurhatate de satu Telene4t11 nu arata In deresul Jul Dabija VodA, sl nti
alege parte din sus alla di gios fara critu aduce dovada pe deresul lui Vasile Vocai
Mosille lui Ionasco Ponici. 0 parte de moOe din Pisarai cell de la o matusa
data Jul Stefan Ponici ce este pe Jijia, 0 parte de mcnie din Romanesti cumpar a-
tura de Stefan Ponici.

LXXX1. 1819. Ghinar 17 (1'41) Ileana Climentoala pltdreasa dd scrlsoare la mana fat Chi-
rila Ponici pentru uricite Poniceftilorzalogite la log. Cost. Balf. (Surete ms. AIN N. 175.)

Eu pitareasa Diana Climentoal, carill mai gios fmi voi puni numile si degitu1
nestiind carte, Incredinte, prin aciasta serisoare a me la mAna dsale ChirilA Ponlei
razas al meu, precum sa fie tiut ea apucata fiind de dlui ca voi da un hrisov pen-
tru partile de mosie a lui Ursul Ponici ci sa trage din Ionascu Ponici sarbase fi
ind I cu talmaciri lui cuprinzator re inulte WV de mosie mai ales ii I pe molia
Burlanetii de la tinutu Hotinului si alti zaci parti adica doa parti din mosia din
Costinesti, cu iaz de moara in parau Baciucii din tinutul HArlaului din ispisoe de
la Moisaiu Movila Voda, I alte doua parti til din satul Costinestii din parte de gios
cu dresul de la Gheorghi Stefan Voda, i doa parti din satul Dragomiresti ce sant
pe paraul Bociucli tot la ace1a0 tinut parte de gios cu dresa de la Ghiorghl ste-
fan Voda, 1 o a triia parte de jumatate de sat din -13isaricani din parte de gios din
dresul de la Gheorghe. VocIA, i giumAtate de sat de Telene§ti de la tinut Esului pe
Prut parte de gios din ispisoeul cu fimeia Jui Irina, I pentru giumatate de sat din
Rasapeni din tinutul Esului parte de gios din drestit de la Istratie Dabija Voda,
giumatate de sat de Lucaceni parte de gios prin dresul lui DbIja VocIA, carii din
dresul lui Vasile Voda, i alta giumatate de sat tij Telinestii de SUS parte de sus
I pentru cari parte dresul Jul Dabija Voda aduce dovada pe dresul lui Vas& Voda,
I o parte de mosie din Pi§arai ces de la o matu,1 data WI Stefan Ponici, care parte
au fost a Jul Ionasco PoniCi I a =dui sau Ion Ursul pe Jajaia, I o parte de mosie din
Romanesti cumparatura de Stefan Ponici ce au fost a lui lonascu Ponici arat ltt
frica lui Dumnezau cd aciasta martitrie este asamine dupa perelipsis de la raposat
1g, loan Popa (tires : Costandin) cil an la mana razA§ii, iar hrlsovul cel adevarat cu tAl-
macire lui pen!ru acesie parti lam dat la dn:ui logofat Costandin Bals Spre ami sta
mAnA de ajutor la scoaterka a_estor parti, oprindul dnlui pan astlzi prelungin-
L

dumi din sa fn zA ca mil va da, nu ant ant altA fncredintare sA clan niamuluf meu,

www.dacoromanica.ro
142, bOCUMENTE

Ch MIA Pon lci, fiind cl eu nu lam vAndut dmsale logofatului ci numal spre *tor.
Pentru aceiasta am dat aciasta scrisoare la mana numitului meu rAz Chirila Po-
nicl ca sa sa creaza, lar neputAnd d-luf Wei sa il el de la dnlui logofatu sau sa se
afle vandut de mine, atuncl sa am a raspunde din alte pad a Mele ce sa vor afla
§i pentru credinta am pns numele §I degetul, rugand i pe c:nstitu logofaiu de lau
intarlt.
1819 Ghana 17
Eu Diana ClImentoal pitAreasa adeverez
Costandln Leondart sulger adiverez
Gheorghe losApäscul sardar
SI aceasta scrisoare am scriso cu zisa
gi primire pitaresei §i am iscalito de martur
Gheorghe Gribence
loan Glorzachl pitar martur.
De Id Logofetia ce mare.
IscAlitA mai sus pitareasa fata viind inainte logofeliei i prin vlu grat arAtAnd
cil marturfla aciasta am dato de buna voe sl in curata 5ifinta ce are in pricina
aCeasta drept acela sau incredintat.
1819 (Thera 18
L. Bal$ vel logoftt .44161P.

LXXX11 1&50 Februarie20.Scrlsoare lut lordachl Gologan data nea nurlior sale vornic1 pentru
tmpdrfala mo;ltior stramo,Foti diva scoaterea uricllor de la log. 8a4. (Surete ms. XI 11;
N. 174).

Gasandu unele din hattlile famillel noastre Ponici pentru hriso vul i documen-
tele stramoplui nostru Ursu Ponici vel logofat, ce sant date la dnlui logofat Cos-
tandln Balsu date de dmneli spLareasa Elena Climent oae st not nem unit ca
fri inteIegere sa urmarn protasul asupra dmsale almentoaea Bats spre scoatere lot,
drept aceste agiutand durnnezau a clstiga pana §i in sus dreptatile acelor doco-
mente, nol ne indatorim unui catra altul fara vreo impotrivire a imparti ante drep--
tat! dap spita ce o pastram, iar cat pentru cheltpeli ci sa vor face ele se vor a-
naloghisi, cu folosul lecttrufa din noi filnd Insa toate cu stire i incuviintare a-
mandurora pärtilor intorcand cea e ar fi dat mal mult de cMre a/tut f pentru in-
tocmal urmare sau facut deasemenea Wad cite unul fit;te care din noi cu drepte
iscaliturile noastrd.
1850 Fevr 20.
lordachi Gologan
D. P. Pont dt.pa spita mo:itenia de N mama sa Zanfira o painut razage tn
Afuricel g 2 flame rdze-qie tn RZspopl. Dar d-sa este proprietar de case in 1a5I, pe
strada M. Coglinicea lu in SArArle. Pentru Intregirea cuno§tintelor despre persoana
ci-lui P, Poni dam loc la c !le acte 3 de proprietat ale casalor sale, cum au ajuns in
stapkirca d sale.

1)=111.1847. Oct. 12 lani. I. Nec. Goncescu sardar vinde cu 1500 galbent fplsc. Call-
rnae Aliclescu Hariupoleos cascle sale din lai, raohalaua Muntenitnea de sus Ourete ms.
L11. X N. MO.
Act dq vecinicA vthuare.
Eu supt IsciituI sardarlul Nicola! Ooncescu. adeveresc, ca fit puterea actulul
din 1847. sub iscAlitura banului lordache Boean, pentru casele cumpArate de la d-lul
din capital& Ia.II, mahalaoa Muntenimea de sus, care act sA gAse§t IMAM §1 de

www.dacoromanica.ro
ia
botumENtn a
'43
divan, acele case dupä pomenitul document (in care lamurit sa arata Intinderea 10-
cului) si cu harta lui, learn trecut in deveci vanzare preasfintftului Episcop Calln lc
Miclescu Hariopoleos, cu pretu de 1500 una mie cinci sute galbeni, pe care bani earn
primit toti deplin de la preasfintia sa, §1 dar numitele case cu tot locul lor. de as-
tazi inainte Mullin in de vecl proprletatea Preasfintiei sale impreuna i cu docu-
mentele sus zisecpentru care spre deplina Incredintare, sau Intarit acest act de in-
Stanta competenta.
Goncescu Sardar
PrIncipatele Unite Moldova sl Valahia
Curtea de confirmatie a Moldovei
Luandusa Incredintare ca Iscalitura de sub actul de fata este adevarata a
dmsale I. Neculai Goncescu precum J despre titlurile propietatel, curtea conform
inchierel sale de 24 a curentel punct 5 a sesii facuta pe cerlrea inregistr. sub No..;.
adtvereste provizornic acest act, cu aceasta ca conform impartasirei ministerulul drep-
tatel numtirare de bani nu sa runiaste asupra fondusului ce sa vinde par la stator-.
nica intaritura, cari sa va face dupa urmare publicatiei de sasa luni data tin sa va.
ivi caz impledecator, si data dlui vdnzatoriul va aduce dovada in cursul publica-
tie!, ca pretentia spataresil Zoita Ganea pentru plata posesil a 70 falci [Arrant, nu
mai priveste pe averea dm. Coala de hartie timbru in proportia valorei sau alatu-
rat alce sub sigiliul curtel.
President D. Meleghi, Tiuta Apostol. Dir. D. C. Dimitrin
Secsia 1-a No. 3287. 1839 Octom. 12 zile sei. Sterian
1. p. Principatele Unite. divanul de inthrituri a Moldavlei 1858

2 &UM
Coala de timbru anulata (Lic! 300 lei, de 1. 50000- 60000 lel).
Aceasta coald timbru in proportia valoarei sau alaturat citra actul prin care
dl. Ion Neculai Goncescu au vandut preasf. sale Episcopului Calinic Miclescu Hari-
opolius niste ca§A cti locul lor din tapitalie malialaua Muntenimei de sus.
*ef sacsiei I Sterian 1659 Sept 2S zile

LXXX1V. 1874. April 26 .1(01. Cielj,ijc Miiropolit Maldavei vinde eu 1000 galbeni lui D.
Theliniuqe casele sale din la>i, (lisp. 111 strada hi. Cagolniceana. (S.erfie ins. \lit N. 1691
Act de veenica vindiare imobilara.
Noi Calinic Mich!sco Arbiepf -cop sl Mitropolit Moldaviei st Suce facernu
cunoscutu ea caceie ce posedatnu aice in lassy desp. III- a strada Cogalniteanu cu
totu locul loru gospod, astazi cu Pberul consimtimebt le-amu trecutu in proprieta-
tea d-lui Telemaque Dimitriu de profesitme funcionarlu i avocatu. Pretul vindi-
Arel este de 1000 una mie galbeni, care se aquita in rnodui urmatoriu
70) siepte sute galbeni este obligatu d-lu Dimitriu a plati datoria ipotecara ce
esisti asupra acestui imubil Ia d-lu banchieru Neuschotz, iar 303 trei sute galbeni
restul pretiulul lam primitu de la d-lu cumparatoru acum la darea i subscrierea
actului prezent.
D-lu curnparatoru este ubligatu a aquita mencionata datorle ipotecara cu pro -
centete ei pina la numeratoare fara a ne privi pe noi eau de putinu. D-lu cumpa-
ratoru de astizi sl in viitoru urmeaza a sa cumiste proprietarut zisplui itnobil ca-
ruia I lam si predatu in stapttnire .o data cu acest actu, remaindu ca documentele
vechi sa le primeasca d-sa de la d-lu Neuschotz and va aqulta datorla Ipotceari

www.dacoromanica.ro
144 DOCUMENTE

de 700 gal. prevIzutA mai susu, in a cAruia mAnA learn depusu and am fácut Impru-
rnutulu sl
Pentrn ca actul present s5 ai poat5 avea caracterul autenticitatei amu paftitu
st pe Tribunalul respectivu alu legallza si transcrie conform lezei
FAcut si datu in urbea lassy astal in 26 Aprille, anul 1874.
t Kalinic Mttropolit Moldaviei.
Consimt 1 eu la aceasta cumpArAturd In conditiunile cuprinse in actul de fati.
isecrlt par L. Florescu 1. Dirnitriu
Romania
Tribunalul judetultd lassy sec, III-a
Avend in vedere cä d-lu rnembru Theodor Pantazi mergAnd la domfeillul Inalt
prea Santiet sele Calinic MIciesco Arhieptscop .s1 Mitropolit Moldavlei si Sucevei, a
constatat prin referatul sAu din 26 Aprilie anul curent el, subsernnAtura din pre-
sentul actu de vecinica vIndlare irnobilara este proprle. Inalt Prea Outlet sale st tOte
cele cuprinse in actu suntu din libera Inalt Pre Santel sale vointA, avend In vedere
ca dornnul Thelemaque, I. Demetriu presentAndu-se in persOnl inaintea Tribunalului
a deciarat cl subsemnAtura din prisentul actu de vindire este proprle a d-sele @I
cA tote cele cuprinse in actu sunt din libera dsdle vointA, avAnd In vedere ca taxa
de inregistrare In sutra de 235 lei s'a incasat la casteria de lassy dupA recipisa
No. 1389.
Tribunalul fri virtutea acestora, legaliseazA presentul actu de vecinicA vindiare
imobillara spre a I se da autenticitatea. Timbrul legal de un leu s'a anulat l anexat
la dosarul respectiv.
Tassu, Th. Pantazi, 1. E. Vasiliu
grefier Dudeacu.
Bluroul 11 No. 5101
1874 luna Maiu in 21 zile (V) I. p. Romania Tribunal civil de lassy Sec. a III
Noi I6nu Dudescu grefier Tribunalului judetiulul lassy sectiunea 111-a certifi-
elm cl presentul actu de vecinicA vindiare imobiliarA s'a transcris in registrul Tri-
bunalului sub, No. 268 pagina 181 @i 182 1, 21 lunie anul 1874 conform cu Inche-
erea Tribunalului din 21 a curentei, tuna lunie sub No. 2 a jurnalului.
grefier Dudescu I. p. Trib.
----11111--

LXXXV. 1880. Sept, 17 Iasi. Pare Poni cunipöref eu 2000 galbeni de fa Telemaque Dtmitrlu
easele sale din kV (lisp. Ill, subarbta Muntenimea dc sus, strada M. Cogalniceanu. (Suede ms.
XLII N. 170.)

Act de yindere-ctunparare.
Subsemnatul, Dimitrie loan Telemaque, de profesiune advocat, domiciliat In
Bucuresti vAndu d-lul Petru Pont de profesiune profesor. domiciliat In laI, casele
ce posed in ora@ul la@i, situate in suburbia Muntenimel de sus, despartirea a 111-a
strada Oogalniceanu, dinpreuna cu toate atenansele si tot locul lor dupa stApAnIrea
actualA @I in virtutea documentelor vechi i noi confirmate sub No. 3287 din 12 Oc-
tombrie 1854 @I 188 din 1860 de cAtre Curtea de confirmatiuni din Iassi, precum pi
acel sub No. 5101 lcgalizat de Tribunalullaai la 1874, cu pret de 2000, galbeni Ilbere
de orice sarcinA sau ipotecA, al declar cA, acum la confectionarea presentului act am
primit de la dlu P-tru Pont pretul stipulat de 2000 galbeni predAndu-I aetele vecht
de proOetate, arltate mat sus.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 145

In consecinta, de astäzi inainte, dlu Petru Poni rAmine. deplin proprietar asu-
pra acestui imobil, cu tot locul dsalie.
Subsemnatul, Petru Poni, cumpAr de Ia dlui Dimitriu loan Telemaque, casele
d-saie prevAzute in actul present pe baza titlurilor de proprietate ad mentionate
dupA actuala stApanire a$a precum le a poseda1 $i (Hui venzAtorul $1 cu pretul sti-
pulat Intre noi de 2000, galbeni cari bani I-am t numArat d sale acum la confectio-
narea acestui act.
9i dar, pentru ca actul present Vi-si poata avea caracterul actelor autentice
ambii am rugat pe onorabilul Tribunal de Iassi sectia a 111-a alu legaliza §1 transcrie
conform le gilor in vigoare.
Filcut $1 subscris in Iassi de arnbele pArti, astAzi in 17 Septembrle anul 1880,
D. I. T6I6maque, P. Pont
Timbru 10 teL
lntregul loc are peste 7000 tn. p. $i dupA starea actuala are urmMorli veint
MOM vine strada M. CogAlnioeanu pe toatA intinderea; spre nerd are vecInAtatea
caselor lui M. CogAln1ceanu $1 col. Stoianovici, fostA Paladi ; spre apas are ved-
nAtatea caselor defunctului A. D. Holban ; ia spre sad art vecinAtatea caselot lo-
gofAtul Bai$, ai asilul Bal$, $i casele d-ne/ D. Roset.

Nate de pe carti biserice0

din ora§u1 §I judetul la§i

Din cauza greutatilor tipografice si a lipsei de caractere gre-

ccsti i cirilice nu am putut da tz acest num& inscriptii de la bisericile
din la.,si, de aceia ne multumim a da cdteva notite de pe cdrti, de pc
odoare, de pe vesminte si de'pe vase bisericesti.
1. Pe an Apostol la,ci 1835 (bis. Sf. Dumitru Bal$, 1a$1). gAcest sfAntu Apostol
sau cumpArat de catre mine spre a me pomenire. 1849 April 18.) Nee. Docan.
(in dos) : Acest Apostol sau cumparat de dumnialui Neculai Docan In pret de 30
lei, insa prin stAruirea nwa $1 sau dat $1 cel vechitt in locul acestui nou i ain
iscAlit $i spre_ a me pomenireA 1849 April 13.
Vasil e iconom
2. Pe an Ceasosiou, (Aleamt 1858 bis. Sf. Dumltru Bulbs. 1a11). Acest ceaso-
slov lam hArAzit bi3erici1 sfAntului Dudtru pronumit Ba1$ din ora$ul Iaii spre po-
menirea mamei mete reposata Lambrino Elena Botianu, astAzi in 21 Mai 1881. Eu
subscrisul fiiu raposatei. Anastase T. Boteanu".
3. Pe lconostasul din mijlor (bis. Blrbot, 10).
Atkista sfactA durnnezeiascA izoanA a inchinAril sfântului brAu a Maicii Dorn.
nului sau ferLcatu cu argintu de robii lui Dumnezeu Dimitrie Sturza marele !ago,
fatu de tara de kos i oe sotlea sa Elena fiica vornicului Teodor Balo$ spre ye-
nica pomenire lor a fiiior lor i, a tot neamului, sau aiierosq manAstirli Btrboiul a
familiei Sturzegi din ora$ul Ei, uncle sl prAznueste hramul sfintilor Apostoli (Petru
$i Pavel) in anul 1848 lunie.
Gh. Glabdnesca
10

www.dacoromanica.ro
 146 DOCUMBNTE ........

De la biserlea din satul Sinesti, Iasi i.

4 Pe un Apostol.
,Acest Apostol lam dat la schitul nostru Sinestii, penfru a noastra pomenire,
la let 7264 (1756), April le 13".
Schitul, de care e vorba si in care IV petrecea, de mulfe or!, verile Mitropo-
litul Veniamin, era in apropiere de cimitirul satului. Azi de abia i se mai cunosc
urmele.
5. Acestu sarafimu lau plätit Nicolai Zman cu sotie lui, Lupa, 1800, Augustu 24",
6. Pe o cruce : eVrm Irmh, 1804 [Varlam leromonah)
7. Pe an clopot mai mic : 1792".
8. Pe an Octoih, Rimnic, 1811. eAcest octolh, ce este In doaa tomuri despartit,
este a Sfintei Mitropolil din las15l eine lar instrelna sä fie blestemat .1813. Aug. 22«.
Pe alta foale : eAcest ocfoih lau daruit prea sf. mar. Veniamin la biserica din sat
Stornesti, Visarlon Ar himandrlt, 1836, Mart. 20«.
Biserica, de care e vorba, din Stornesti, era pe dealul lui Simon, deasupra Sa-
nestilor. Azi nu mai existg.
9. Pe o piatra de mormant, din cimitirul bisericii :
eA robulul lul Dumnezeu Pavel Lita si a Math, ci s'au savr§it la 18312..
Din familia aceasta a fost un preot .1a Sane§ti.
10. Pe clopotul cel mare de la b'serica din Sanesti. «Acest clopot s'au facut de
izioava (sic, adeca de iznoava), prin oserdiia si toata cheituiala preasfintitului Mi-
tropolit Kirio Kirio Veniamin Costachi, fntru slava si cinstea.sfantutui Marelui Mu-
cenic Gheorghii, spre podoaba sfintil Mitropolii a Moldaviei, la anul 1816, Aprilie
23, de acelas mester ce au varsat cele doaa marl".
11. Pe tin Triod : Acest triod este a stei Mitropolii din Iasi, unde sa praznu-
este hramul s. marelui mucenic Gheorghie si cine lar instreina sa fie blastämat,
1817, Avgust 24..
12. Pe un ceasoslov: Acest ceasoslov sau afierosit... , mitropolit al Moldaviei Kvrio
Kvrio Vniamin . biserica si hramul ador(mirea)..... sfintit de fnsu§ inalt prea sfin-

1) Satele, alature unul cu altul, Sanestii si Stornestii, sunt prinfre cele mai
vechl sate ale Moldovii.
Sanestli au ca intemeietor pe boerul San (stay. sand, flu), probabil acelas cu
Sinco Barlici, 1393 (Bogdan, Doc. lui Stefan 11, 186), Sin Barlici, 1409, 1410, 1411
(Arh. ist. 1, 2, 11, 12, ; Ghlbaneseu, Sur. 1, 2). De aid inainte, se poate arata, do-
cumentar, ca satul se afla in stapanirea fiilor lui San, Sanesti Inainte de Stefan cel
Mare, satul era al lui Ion Sanescul. Prin doc. din 11 Noernbrie 1458 (Bogdan, Doc.
$tef. I, 24) $tefan fntäreste lui Stanciul Sinescul,. fiul NI Ion Sinescul, satele sale
de la Carligatura, Sinestii, Crepaturenii 5i $turnestii. Prin Doc. 14 Dec. 1501 (ibid.
II, 183), $tefan Voda cumpara de la Giurgiu Sinescul sr de la fratii lui Manaila si
Isaiia 4 din urlcul bunicului for loan Sinescul si al tatalui lor Stanciul", un sat Ia
Carligatura, anume Sinesil, unde a fost casa bunicului lor, Ion Sinescul si a tatalui
lor, Stanciul cu 200 zloti tataresti si mai cumpara satul, alature cu Sinestii, Oni-
cicanit si le därueste Manastirel Putna. Sub stapairea Putnet sta satul pana la
1759, and, prin actul din 10 Febr. 1759, Manastirea Putna da Mitropoliei Moldo-
vii Sfnestii, Onicicanii sf Podobitii §i primeste in schimb Viadenif sf Rornanestli de
la Suceava. (Uricarul, V, 138). Sinestii raman a Mitropoliel pana la secularizarea mosi-
Ilor mahastiresti. Stornestil de care va fi vorba fn inscriptille ce dau, presupune
un Stornea, de ia pol, strona, rus. Storona, slay Strana, parte, margrne, tinut (Stor-
nevi!, si Podobiti sunt part! ale Sint_stilor). Biserica de azi din Sanesti este facuta de
A4itropoiltul Veniamin Costache la anul 1820.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 147

tia sa, spre ad(ucerea arninte).... a neam ului, vecinica pomenire, la anuI 1820, Avg. 22".
13. Pe o Evanghelie de Neamt (7329, 1821): Aceasta sfanta §i dumnezeiasca e-
vanghelie sau afierosit de smerenia noastra bisericii din satul Sanestii, mosia sf. Mi-
tropolit MoldovU, unde se praznueste hramul Adormirli Maicii Dornnului. Pentru a
noastra vecinica pomenire, 1824, lunie 24, Veniamin Mitropolit Moldovei.
14. Pe o cruce de la bis. Sanesti : Aceastä sfanta cruce s'au afieroslt de Dum.
Stavri Radovict, sulger. bisericei cu hramul sf. Ierarh Neculai, din satul Stor-
nesti, 1844..
15. Pe un potir de la Sfinesti : Acest slant potir CU toate ale lul trebuincioasa
sau a fierosif de Dum. Stavri Radovici, sulger, biserich cn hramul sf. lerarh Necu-
lai diu satul Stornesti, 1844.
16. Pe o cruce de lemn, din cimitirui bisericii : cAici reposeaza robul 141 Dum-
nezeu iconom Georgie Margineanu, carele au slujit acestui sfantu lacasu timp de 35
de ani, precum si sotia sa prezvitera Teodora, trecuti din viata sfintia Sa iconomul
la 27 Dechemvrie, 1851, in vrasta de 60 de ani, iara preazvitera la 5 Martie, 1843.
in vrasta de 40 de ani..
17. Pe un Efhologion sau Molitfelnic, Bueures,iti, 1859, de la Sanesti: .Acest Ef-
hologion sau molitfelnic s au dat la biserica d'at Doroscani, giudetul Iasi, plasa Car-
ligatur, cu hramul sf. Nicolai, 1875, Dee. 8 Frantisco Rotta..
A du% p-obabl, de la Doroc.cani de preotul d'n Sanesti, Vasile Budescu, mort
1903, flu] pi eotului din Doroscan , Cosrna Bud escu.
18. Pe un Kiriakodlomion, tip sf. Mittopoliia din 1-th.uresti, 1801, 1nsctiptie cu
litere latine: .De la Mitropoli sau aftet osi aceastA cat Le, ce s numeste Kirokro-
n

mion bist-ricd din comuna Sams h cu Inamul Adonnirea. Preot Vasile lonescu..
Anul 1871, April, am luat accastä sfa -ad carte i a petn.cuto din inceput sa
pana in slarsir eu slibsemnatul Preot Vasale lonescu».
18. Pe tin Octoth, Sibiu, 1842: cLa anul 1867, luna Februarie ln 22 zile, de pe la
oarele 9 i pilnd la unu dupii douAsprezece an tinut clipsis de soare, ajungand soa-
rele a fi ca o jumätate de lunä, cu doua coatne. Intaias data au fostu cu coarnele
spre apus si in urma s'au intoi s cu coarnele spre rasant, ca facandu-se 0 intune
cime de nouri, Meat mai mai ca cind se aproDie spre noapte" (Dupa scris e pre-
otul Vasile lonescu).
M Costachesca

111$11 IN CRONCIIFII $1 CALATORII STRAIN!

a) la§I in cronicarul Grigore Ureche (sect. XV-a i XVI-a).
----1
Cranicarii nostri nu arare ori pomenesc de Iasi, Mini cat faptele *i oamenli de
carl vorb(sc au avot avut le{LurA cu 1F, devenit apoi capitala tarii.
Cel mai vechiu cronicir, care da ps: romaneste crampeele de cronici anterioare
sporite cu stiri din cronicar:i strain! : Itaheni Unguti si Poloni, a fost vornicul
Gr. Urezhe. Ureche fiul a tr_buit sa foloseaqca ,stiri luate din gura tatalui sau,
cela ce va face mai pe urrna i Miron Costin, Intru cat personalitatea lui NIstor
Ure9he a fost ilustra, nu numai pe terenui aetivitatii politice, ci si pe acel al cti-
torlilor bIsericesti, cum si a miscarilor literare. Manastirea Secul, zidita de Nestor
Ureche i Mitrofana a fost un centru de cultura rornaneasca, datorita nu numal
harniciei lui Varlaam ci si ctitorului sau.

www.dacoromanica.ro
148 DOCUMENTE

Urechistil au trait in Iasi intre 1580-1647, decl inteun interval de 60-70

ani. IaIi atuncl emu in plind prefacere de noud capitala. Populajla crestea pe fiecare
an, casele se intnuljeau si deci crestea i interesul pentlu a se sti originele sale ca
targ 1 asezarea mai apol a capitalei.
La pag. 138 edijia Il-a, vorbind Ureche de bderiile organizate de Alexandru
ce Bun zice ,,Postelnic mare, dvorbitor inalutea domnului i pdtcalab de lafi 1) sl
talmaciu de limbi strAine".
La pg. 144 cetim Cei doi fraji, liiias si Stefan Vocla, si-au imptrtit jara in
cloud : lui Stefan VoclA i s'a venitjara de jos cu Cetatea Albd, en China i cu
Tighina, iard lui Iliias Vodd jara de sus cu Hotinul, cu Suceava si cu. alte locuri
de sus 1 IaU, precum scrie Stricovski la cartea XVII-a zac. I".
Acestea in 6945 (1437).
Nu se stie dad! In prada TAtarilor din anii 6947 Noemb. 28 (1438) s'a atins
pi Iasil, cronicile pomenesc de arderea Vasluittlui si a Birladulei, nu t de a
!ago,* (Lets I 2, 144).
Ureche crede cd Iasii s'au descalecat odatd cu zidirea bisericii sf. Neculai de
cAtre Stefan Vodii. Si scrie cronica si de acolo sau intors Stefan Vodd a au des-
calecat tdrgul lag i in lauda lui Dumnezeu an inceput a zidi biserica lui sfantul
Neculai" (Let. I 2, 162) 9. Ureche uita cu acest prilej cd pomenise tot el de Iasi
supt Alexandru cel Bun si urmasii sAi. De altfel gresala aceasta o indreaptd chiar
Sitnion DascAlul in adnotarea sa, de supt anti! 6999 intru acest an 6999 sA stii
cetitoriule cd a zidit Stefan VodA biserica lui Sfantu Nicolae, din targ din Iasi De
nu crezi, cautd la veleatul ce scrie deasupra usei bisericii, far nu cum scrie inapoi
(let. I 2, le9). Azi inscripjia zace azvarlitd! !
Ureche crede cd si Harlaul tot 5 tefan VodA l'a descAlecat, Ca si Iasii. 0 indoitA
eroare. lasicrede Urecheau lost descAlecaji dupd invingerea lui NalivAico hatman
cazAcesc, la Nistru, la locul zis Vadul Jurdi, si cd deci biserica in acest scop a
fost ziditA. Se insald ins/ Inscripjia b'sericii sf Neculai scriia astfel asupra ddi-
cajiei ei : spre desuflejia (va za dusie) raposajilor mosi si printi si a fratelui
nostru 1 pertru sandtatea domniel noastre si a fiilor nostril" (Methisedec 48 bise-
rid!, pg. 250).
Cam asa scrie si inscripjia de la Borzesti intru rugA sie sl spre pomenirea
sfant rAposajilor strAmosi si parinjilor sai" (idem 125)
De ce aceasta apropiere ? 0 enigma !storied !
In anii 7021 (1514). TAtari: lui Mengligherei hanul prada Moldova ; far Betghe-
ref; feciorul hanului au intrat in Muldova de au prAdat tara pdnd Ia lag, g au
ars tdrgul §i jinutul Cartigaturii" (Let. I 2, 184).
Probabil cä prin lag au trecut ost le lui Bogdan Vodd cel chior in iarna lui
7022 Februarie 27 (1514) de s'au ostit cu Trif Aila la pod din gos de Vasha k Let I 2, 185).
Tot prin Iasi a trecut Stefan Vodd Rare§ cu suita sa de boeri spre Tujora
in 7060 Sept. spre a se intalni cu boeri pnbegl, pe cari se Meuse a-i erta, dar cu
tojii sat rAzboit la pod la Tujora si au taiat ajele cortului asupra tut Stefan Vodd,
acolo cu multe rane pdtrunzandu-1 eau omorit" (Let I ", 208).
1) ParcAlabia de lasi, nu apare de cat in secl al XV1-a, and s'au fdcut pri-
mele incercAri de mutarea capitaki la 1ai. Primii parcalabi ae Iasi se amintesc
Bodeiu cu Spancioc sub Stefan Rares Vocla in 7053 (Ispisoace I. I. 92) sl Bodeiu
cu Nicoard in 7060 April 2 (Surete 1, 104) supt acelasi domn
2) Ureche nu stie cd in Martie 6983 1485) Stefan Voda dd uric din Iasi lui
Ion Buza, Jar in 22 Mai 6984 (1476) da tot din last uric lui Steful pitarul (1. Bog-
dan Doc. lui Stefan cel Mare.' 1. 208),

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 149

De ce mai toate evenirnentele politize se petreceau in tam de jos: IasiVas lui

Bust, aceasta cu inceperea de la Bogdan Vodd ? 0 and enigma istorica !
A$a pe Jo idea it cresteazd la nas Alexanclru Ldpusneann, la Sipote din sus
de Iasi (Let I 2, 209).
Alexandru Ldpu$neanu stätea la Suceava in prima lui domnie ; cad Ureche
zice cd duo ce Alexandru Vocla pierdu rdzboiul 31 Oct. 7059 (1560) fugl
sple layi i de acolo ii lud doamna si fugi spre Husi, (Let I a, 211,409 ; tar mai
sus scrie" $1 mergand pe Ia Harlan au tras la Suceava i aa gzut tn scaun"
(Let I 2, 210, 477t.
Despot Vodd dupd ce bate pe Ldpusneanu la Verbia pe Jijia sau pogorit /a
lag $1 apoi la Hu$1 sd poatA apuca pre Alexandru Vodd acolea" (Let I 2, 212).
Despot VodA a stat la Iasi tot timpul pand ce I-a venit steag de domnie de
la Turci, s'au tutors s;ngur si au venit la Iasi $i i-au cetit VIddica molifta de
domnie... $i dacd iau sosit steagul de domnie la Iasi, deci sau this la Suceava la
scaun cu mare bucurie" (Let I 5, 212)
Tomsa VodA Stefan a stat in Iasi, cat timp a asteptat sd-i vind steag de
domnie, tocmai ca si Despot Vocld Si scrie Ureche : avand rdzboi Tom$a Vo dd
au bAtut pre Mircea Vodd la Milcov i decii s'aa tntors la lag: lar mai jos re-
petA acelasi lucru : lard Stefan Voc111 Tomsa dacA au omorit pe Despot Vodd in
Suceava si bAtu pe Mircea VodA la Milcov, intorcanduse la 141 s'au gatit sd
trimeatd boeri la imparatie sA ceie steagu" (Let I 2, 219, 446).
Alexandru Lapuseanul cu a doua Int doinnie pare a fi nezat la Iasi curtea
sa, eget scrie Ureche : si au invatat in taind pre lefecii de sau suptts in =tea
dontneasdI Ia la$I Inti`o zi si au chemat pre obiceiuri boerii /a carte" (Let I et 220,
447). Si au pieta atunci 47 de boeri !
Bogdan Alexandrovici si-a petrecut la Iasi domnia sa de 2 ant si 9 Juni ;
si tot la Iasi vine $i se inscduneazd Ion Vocld iard Ion Vodd pre postul mare au
venit itt la$i $1 au gzat in scaun 1) (Let I 2, 223, 456).
Ace:as Ureche vorbind de Petre Schiopul scrie: Deci PAtru Vodd indatA
att trimis pre Bildi vornicul de au prins scaunul domnici din Suceava" (Let I 2,
229). lard pre urind au sosit i Pdtru Vodd la lag, lunie 25 (7082) (Let I 2,
465), si au sAzut in scaun $1 pe toti iau tras cdtre sine". (Let I 2, 229).
Cetim dar acea nesigurantA in Ureche asupra fixdrei capitalei, act de fapt
nicl nu cra definitiv fixatd capitala, Suceava mai slujind de capitald pentru domnii
filopoloni, ca Movilestii. Evenimentele politico insd incepurd a se invarti in juru
nuiei capitate a MoldovLi, Iasi, emu cetim in faptele de arm petrecute supt Petre
Schiopul §i diferitii pretendenti la Tronul Moldovei, cu ajutorut Cazacifor.
Cel mutat e Ion Poicoaad, porcciit Crdul, iar ca donut Ion Voda 7085-7086
(1577). Ostile lui Patru Vodd Hind batute de Cazaci decii cazacii au mers /a lag
de au octtpat scaunul Potcoavä Noemvre 23" (Let I 5, 231, 468). Pdtru Vocld fugise
la Munteni I strângand caste a poinit .sple lag asupra Cretului, Lupta s'a dat la
Ducolina, unde PAtru Voda pierdu rAzboiul, lar Ion Vocid s'a intors la lafi. Ion
Vodd Inert rle man craiului prin inselAciune ; si atuncea se deschide nou drum la
domnia lui Pdtru Von, care au venit la hut i s'au asezat in scaun al doilea
rand" (Let I 2, 232, 469).
1) In jurul arestui fapt s'a incins polemica lui B. P Hajdeu, care a atribuit
lui loan Voda Cel Cumplit hotArirea de a muta capitala la Iasiin centrul Moldovel
vechica o stratagemd militard contra Turcilor I?!

www.dacoromanica.ro
150 DOCUMENTE

Al deilea pretendent a 'lost Alexandru VocIA, fratele CretuluL Luptele dé acest

rind eau dat la Iaf Alexandru Voila a intrat in la$1, la 7086 Febt. 9 si a sezut
In scaun. Tar Petru Veda cu oaste turceasca, ungureasca si munteneasca an incon-
giutat pre Alexandru Voda in carte in Iacl i au batut pregiur curtea din Caslegi
pana Ia Meaa-pAresime 1). Tar and a fost noaptea spre MeazA-zilei, Mart. 12,
Alexandru VodA cu Cazacii au esit din curte L. au fugit spre codru. Iara
i
PAtru Vocla eau asezat la scaunul sail al treilea rind sl s'au apucat de au facut
manastirea Galata din vale, §1 nu dupa multa vrerne s'au rasipit (Let I 2, 233, 469).
Tasii au vazut in acest rastimp mite comploturi de boeri, zanganit de snit
cazacesti, zgornote de lupte la Nistru si P rut, zarve si rnazilii de dornni.
Galata rasipita in urma nAruirli dealului din spete, se radica mindra pe sprin-
,ceana dealului in cursul anului 7092. Intracelol en, daca s'au asezat Patru Voda
la domnie n'au Mat in desart pornana sa, manastirea Galata, care o zidise intai
in vale 2) i sA rasipise ; ce cu toate nevoile au silit de au zidit Galata din deal
care traeste i ;Ana astAzi" (Let I '2, 236, 471).
--Supt Arbn Voda cu ale lui douä domnii, stirile despre Iasi se ininultesc in
cronica lui Ureche, intru cat Nistor Ut eche logofatul intr a In scena ca frunto al
Toate dialogurile aduse aid, ca i amanuntele de lucrari secrete arata ca
Nistor Ureche, daca na redactat el insusi aceste pagini de eronica, a lAsat fiului
sAu Grigore note secrete, de cele petrecute pe vremea lui, cum tot asa a facut si
Alex. Costin postelnicul cu notele personale ee au. lasat fiului sàu Miron Cronica-
rul. Iaii erau fixati de capitald si aid era scanul domniei si asa facandul donut
an venit Ia Moldova si an ,sezut In scam in anul '7099 (1591) (Let I 21 239).
Aron Voda fiind urit de tard din cauza purtarilor sale neomenestf, curn si a
darilor grele puse p Ora, ca veccZtitul, in snit sa-si thareasea garda sa de lefegii,
pe cari ia asezat in case, anume facute la eurtea domneascA : ee au strins in
lupta unguri cä1ri i pedestri si au Ova celor pede,ciri ()dal in curtea Domenscd
th lag sa-i aibà pururea laugA dansul" (Let I 2, 473).
Aron Vodà dupa lupta data pe Raut, contra pretotdentului tonascu Voda, zis §i
136gdan Voda, fu silit sa fuga din scaun, viindu-i stire de mazalie. i scrie cronica :
ce indata au trimis la la#, la doainnAsa, sa se incarce i sa purceazd in gios" (Let
1 i, 240, 474). Iar a doua zi el au incalecat si au purees spre Iasi... apoi toata
nbaptea au silit 'Ana la Iasi, unde nimica zAbava lean facut" (Let I 2, 240, 474).
Dar Aron capata din non dornnia, Hind Inca pc drum spre Tarigrad. Toata
puterea o dete Oprei armasului, i scrie cronica : Oprea vel armas au 'intrat sara
In Im,cl, i merse la oddile darabanilor celor angare$ti in carte... si sau asszat iarasi la
oddile dardbantiot ungure,sti Intl' ace noapte si a doaa zi pana in zori". (Let I 2, 241, 475).
MS sA ajungl la Iasi Aron Voda cu domnia lui de a doua, capitala ftt
ocupatA militAreste 2 luni de PAtrul Cazacul, tin alt pretendent, Intelegand ca
scaunul este desert, si S;rgWnd sa apuce scaunul, au in trat in .tara si au apucai
sacunul la Iasi sl au domnit doul luni" (Let I 2, 242, 275).
V.enind Aron Vtida in scaun sail apucat in anii 7102 (1594) de au zidit ma-

1) MeazA pAresimi este Mercuri saptAinana a 4-a din postul cel mare. In anul
7086 Postul cel Mare a inceput la 10 Februarie, Luni, Meaza-paresimi a cazut 1a
5 Martie ; deci cronicarul pune data cu o saptaniina mai tariiu, socotind rAu slova
Pascaliel pe acel an.
2) D-1 inginer Savul de la primaria Iasi, facind cercetari pe dealul Galatei a
des.copenit temeliile vectiii Galati, pe locul au naruituri de teren fugitiv al dealului.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 151

nAstire in targu Iaoi lor, care se chiaml panA astAzi Aron Voda, pe numele domnu-
lui ce au zidito, unde este hramul sfantului Neculai" (Let 1 21 242, 476).
lar in 7103 art venit LobordA cu oaste cAzAceascA oi au gonit pre Aron Vo (IA
din scaun oi au ars hirgul 141, scrie In adnotare Simeon Dascalul oi dupA el PI,
(Costin Let 1 2, 241 nota, 476) la

Cu aceste otiri despre Iasi 41 incheie Ureche Vornicul cronica sa. Nimic nu
aflam In Ureche de starea capitalei, de mArimea el ; el nu ne vorbeote de cat de
cele 3 ctitorii domneoti : SI. Neculai a lui Stefan VodA, Galata din vale oi din deal
a lui Petru VodA SchiopuI, oi Sf. Neculai din tarIna Iaoilor a lui Aron VodA. Ne
mai spune ceva de curtea donmeasca, el se zidise la curte odaile darAbanilor Un-
guri, cä aici la curte sau dat cateva lupte oi cA laol,au fost droi oi prAdati in cateva
randuri de Tatar!, cum oi de Cazacii veniti cu diferiti domnisori spre a ocupa. tara.
Inflintarea laoilordescalecatul se pune de Ureche supt Stefan cel Mare, in
legAtura cu ctitoria bisericel Sf. Neculai. lar asupra mutaril capitalei de la Succava
ia Ialii, pare a o punc supt Lapuoneanu, in a doua domnie, de oi nu precizeaza
bine lucrul.
Deci informatiuni putine, date greolte, iatA la ce se reduce materialul istoric
pentru MO, din cea mai veche cronica moldoveneascd, a lid Or. Ureche.
Oh. Ghlbanescu
*. ,......................

b) NO in G. Reicherstort (1541)
Din Tesauru de mon. istorice III, pg. Acum sl insemnAm cateva localitAti,
125 sqq. anume cetati ol oraoe mai alese. Aceste
Moldaviae quae olim Daciae pars cho- sunt Suceava, Hotinul, Neamtul, Romanul
rographia Georgio a Relcherstorf Transsyl- nou, oraoul Iaoi 1anga Bahlui, Vaslul, So-
vano etc. auctore, 1544. roca oi Orhei. Asemenea Fitton, Trotuoul,
Insigniora autem aliquot loca. Arces Barladul oi Romanul oi multe alte oraoe
nempe et oppida nominatim quoque pers- oi castele...".
tringere Ilbet. Ea sunt Swczowa, Chotijna, M. Cost&chesat
Nempczs, Romaniwijw, Bahloijazwar,
Wazlo, Zorwca et Orhe. Item Hwztwaras,
Tartharos, Barlat ac Romanwasar et plae-
raque alia oppida et castella....".
c. la0 in 1613

Tesauru de monumente istorice vol, 11, 143.Din Wilden, Neue Reysbeschrei-

bung, Nurnberg 1613, 4. pg. 254.
Trece prin 1aoi la 1611 ; Trei zile am petrecut in Iaoi. Iaoti.1 seamanA cu un o-
rao tarAnesc, nu are ziduri impregiurul sAti, are un castel rAu, in care oede princi-
pile tarei. Locuitorii sant un popor tiranic, amenintati in tot momentul de TAtari,
bietii Omni p4rasesc satele din toate partile §1 petrec In Whirl".
At Costachesp
___,-2_

www.dacoromanica.ro
152 DOCUMENTE
Tt

d) Iaii in Ch. de Joppecourt : (1620).

Dupä histolre sommaire des choses plus memorables advenves aux derniers
troubles de Moldauie, composee sur les weinoires de Charles de
Joppecourt, a Paris 1620) : dupi Tesaurun demon. ist.
Paplu Harlan II, 7 sqq.

Chap. 1. Cap. 11

til ya une autre riuiere appellee laProl Este un alt ru, numit Prutul. care des-
ute, qui diuise la Moldauie en deux par- parte Moldova In cloud parti aproape e-
tied presque esgales... gale ..
La principale ville de la Principauté en PrinjpaLil ora§ al Nincipatului, in care
laquelle le Prince, ou Vayupde, tient ordi- Printul saq Voi% odul ii are de obicei cur-
nairement sa Cour, se nomrhe Yas, qui tea sa, se numeste Iasi, care nu este de-
n'est diStante de la rivlbre de prute que partat de rthii Prut de cat de jurnatate de
de demie Heue, elle n'est enceinte d'aucu- leghe, nu este incunjurat de nici un zid
nes murailles, non plus que les autres ci- ca si celelalte cetati §i orase aoe tarii, ast-
tez et vines du pais : de iorte qu& qui- fel cd eine este stapanul campiei, dispune
qonque est inaistre de la campagne, dis- Iesne, dupa voe, de toata 'tam. In acest
pose facilement de tout l'Estat a sa vo- oias, Ia§i, Mitropolitul grec 1§i are scan-
lonté. C'est en ceste ville d'Yas que le nul sau, a carui religie si credinta nu este
Metropolit Grec tient son siege, la religi- cu mull deosebitd de cea Catolica-Roma-
on et croyance duquel n'est beaucoup di- na, de cat prin oare-care ceremonii si nu
ferente de la Catholique et Romaine, sinon recunoaste ca superior pe sfantul nostru
en quelques ceremonies et aussi qu'il ne Parinte, Papa, ci pe Patriarhul de Con-
recognoist pour superieur nostre sainct srantinopol i asa se face cd cei de reli-
Pere le Pape, ains le Patriarche de Con4 giunea greacds.nu sant de' loc contrari re-
stanfinople, cl'od vient que ceux de la re- ligiei catolice si nu mpiedica exercitarea
ligion Grecque ne sont aucunement ton- ei in Moldova ; ba chiar in oras_ul Cotnar
traires et n'empeschent l'exercice de la Re- este un Episcop i CaIugari din ordinul
ligion catholique en Moldavie, veu mes- Sfantului Fr4ncisc. care administreaza sa-
mes qu'en la Cite de Codnard ii y a vn cramentele, in lipsa altor pfeuti.
Euesque et des Religieux de I,ordre sainct
François, qui administrent les Sacrements
au Watt d'autrcs Pasteurs.
Chap. 6. Cap. 6.
Commencement des reuoltes conirets- tneeputdi revo[telor contra Iui Stefan, in
tienne en 1615 (Stefan Movilti) : 1615 (Stefan Movila).
Plusieurs d'entre eux (Boers) prindrent Multi dintre ei (Boeri) Ward pe fatli ar-
ouuertement les arines contre luy au coin mete contra lui, la inceputul anului 1615
mencement de l'an mil six cens quinze et si 1-ar fi pins tunc i s'ar 11 räzbunat de
deslors ils se fusseut emparez de luy et cruzimile liii i ar fi Iiberat tara, fara a
eussent prins vengeance de ses cruantez se fi ruinat, prectun s'a intAmplat (1110 a-
et Hs le pays en liberte, qui n'eust _po- ccia dacl nu i-ar fi stat in ajutor cetate-
int este ruyne, .omme 11 a este Aepuis, nif din la§i, pe care Stefan ii conjura sa
s'il n'eust este assiste par les citaclins nu-1 pgraseasca in aceasta ocazlune, faga-
d'Yas, qu'il conjura de le seconder en duindu-le scutirea de toate därile, dad

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 153

ceste occasion ; leur promettant immunitee i-ar face acest lucru : prin aceste fAgAdu-
de tous subsides, s'ils le faisoient : mo- eli, acesti netrebnici pretuind (mai mult) fo-
yennant laquelle promesse ces miserables losul lor particular, de cat scAparea si bi-
preferant leur proffit particufier au salut nele public, se puserA ctt totul in servi-
et bien public, se porteret du tout au ser- clul acestui than si, punAnd mana pe ar-
uice de ce tyran, et s'estans az mez le suiu- me, ii urrnarA pedestri, cat si cAlAri si se
irent tant a pied, qu'a cheval et comba- bAturA vitejeste Contra boerllor; care ve-
tirent vaillamment contre lesdits Boers, niserA sA Incunjure pe Stefan, in numita
qui estoient uenus inuestir Estienne dans cetate a IaSilor.
ladite cite d'Yas ; lesquels Boers ayans Boerii incredintandu-se cl dusmanh tor
recogneu que leurs ennemis estoient mi- erau mai tari, deem putuserA ei sA pre-
eux assistezgulls n'auoient peu pre- vadA, dupA o lupta usoarA, se retraserA
uoir ; apres auoir rendu quelque leger cum puturA mai bine, multi din el furl lu-
combat, firent retraicte le mieux qu'ils ati prizonieri, pe care tiranul Ii omori cu
purent, et furent plusieurs d'entr'eux prins ange rece, satr Ii intepa c SA Ingrozeas-
prisonni ers, lesquels le tyran fit tuer de cA pe altii.
sang froid, du empaller pour donner
terreur aux autres.
Chap. 14.
Cap. 14.
L'entree solemnelle du Prince Alexandre Intrarea solemnd a Printului Alexandru
en 1a cite, d'Yas et come ii fut procla- in Iasi si cum a fost proclamat Voevod.
me Voyuode. In aceiasi zi a victoriei, care fu casti-
Le mesme jour de la victoire, qui fut gatA cam pe la zece sau unsprezece cea-
obtenu sur les dix ou vnze heures suri dimineata, Printul Alexandru intrA in
du matin le prince Alexandre :fit son Iasi, avand alAturea pe printii Visnovies-
entre dans la cite d'Yas, ayant les Princes chi si Coreski, dupA care veneau indatA
Visnouiesky et Corresky a ses costez, a- 60 cavaleri francezi, armati In totul, a1 cA-
pres lesquels suiuoient irnmediatement ror cApitan e numea Montespin si care in
Soixante Caualiers PrancoIs, armez de zisa bAtAlie, dAduserA mArturiile virtutii si
toutes pieces, dont le Capitaine s'appelloit curajului lor. Cavaleria polonea §i Boo-
Montespin, lesquels auoient rendu de, ru moldoveni mergeau ix urrna actStora
grands tcsmoignages de lour vertu et amestecati, iar Cazacii, doritori mat putin
courage en ladite bataille. de onoare, de cdt de pradA, intrarl tel de
La caualerie Polonoise et les BoerT de pe urmA dintre toti cavalerii, imbracati Irt
Moldavie marpment apres peslemegle et cojoacele lor urate la vedere si mai toate
les Cqsaqs, moms cupidcs ditonneur pline de sdnge dusman, lucru din care is
que de butin entrerent les derniers de fAceau o glorie. In rândul din urml venia
tous les gehs de clieual, ayans encores infanteria §i tunurile §l toate cyanic, care
leurs pelissons hideux a vuir, et quasi intrare tinu mai mult de trei ceasuri.
tous ensanglantet du sang des ennernts, te indatA ce Printui Saapropie de cas
dont ils falsoient gloire. En dernicr Lieu, jet, toate trompetele, flautele i tobele in-
riafanterie tiitioit avec le canon et tout cepurA sA rdstute, In semn de bucurie vre-
l'attirail, ce qui dura plus de trots heures me de o jurnAtate de ceas. IndatA, Printnl
a passer. Alexandra, urmat de cei mai de frunte Ai
Cotnthe le Prince approcha du Chas- armatet sale, intrA in o sail mare, bine in
teau, toutes les trompettes, flustes et tam- podobitA, unde se afla un tron deslul de
bours eothmencerent A faire une chamarre Malt, acoperit cu catifea, in care se asezA

www.dacoromanica.ro
154 DOduMENIt
en signe de reionssance par respace d'vne si acolo fu saiutat si proclamat de cAtre
demie heure. Cependant le Prince Alexan- toti cei mai marl, apoi cre dire boeri sau
dre suiuy des plus grands Seigneurs de nobili, ca Domn si Volvod al Moldovii,
son armee entra dans tine grande salle ceia ce nu voise Oita atunci sa primeascl.
bien pare; od ii y avoit vne chaise assez Dupa aceasta prociamare, Alexandru pofti
haut esleuee et counerte de valours in- pe cei mai de frunte la masa, ca sA os-
carnadin ou 11 s'assit et Itt fut salité et pateze i sa petreacA cu (Mitsui, asa pe-
proclame par tous les grands Seigneurs, trecurA o parte din noapte, apoi fiecare se
puis par les Boyards ou Nobles Prince duse de se cuica, unde putu mal bine, in
et Vayuode de Moldavie, ce qu'il n'auoit cetate, care era pArasita de toti cetatenli.
insques alors voulu accepter. Apres ceste
Cap. 21.
proclamation, Alexandre conula les prin.-
cipaux a souper et se rejotir avec Illy, A Dupa aceasta fie care se retrase in tam
quoy ils passerent vne partie de la nuict, sa, ca sl petreaca restul ernel 51 nu ,mai
puis chacun se logea le mieux gulf pent ramasera pe Mnga Principe decaf cinci sau
dans Ia cite, qui estoit abandonnee de to- base mii de oameni, care petrecurA toata
us ses Citadins. luna Decembric la 141, traincl foarte bine
Cad cu toate rAzboaele si stricAdunile fA-
Chap. 21. cute din partea armatelor, hrana era in
Cela fait, chacnn se retira en son pays, maje abundentA si mai ales vite, care erau
pour y couler le reste de l'hyuer et ne atAt de eftine, Meat se cumpAra un bon,
resta pres du Prince que cinq a six mile cu cincisprezece solzi, si o oaie bung, cu
hommei, qui passerent tout Ie mois de doi solzi; e drept ca aceasta provenia §i
Decembre a Vas, faisant fort bonne chere. din mariie pregatiri, care se facuserA, cre-
Car nonobstant les guerres et les degats zandu-se, ca va fi nevoie sa se intretie In
faits par les armees, 11 y auoit des vitt- Iasi, earna, Intreaga armata.
res en grande abondance et sur tout du Cap. 31.
bestial, lequel y estoit a si bon conte,
qu'on auoit vn boeuf pour quinze sols et Pasa i netrebnicul de Stefan ajunserl
vn bon mouton pour deux sols, vray est la Iasi, unde neaflAndu-se in destulA sign-
que ceia prouenoit aussi des grands pre- ranta, plecara indata,.. anume Pasa spre
paratifs que l'on auott faits sur ropinion Constantinopol i tiranul in Valahla, ca sa
qu'on auoit eue, qu'il faudroit entretenir gaseasca acolo pe Principele Mihnea...
toute rarmee pendant l'hyver en Iladite Dar mai inainte de a esi din Iasi, neno-
cite d'Yas. rocitul, ne mai avand Weide sa se mai
intoarca aid, puse sl-i dea foc din mai
Chap 31. multe parti, asa ca din douA zeel si cloud
'Le Bacha et le miserable Estienne ar- de mii de case, care compuneau orasul, nu
riuerent en la Cite d'Yas, oi ne se trou- mai ramasera intregi decAt sase sute.
uant pas bier asseurez, ils en partirent Notd. Lucrurile povestite de Joppecourt
bien-tost apres... seauoir le Bascha A Con- se refera la luptele din Moldova, dupa
stantinople et le tyran en Wallachie, pour moartea liii Irimia i Simion MovilI, intre
y trouuer le prince Michna... fii acestora intai, apoi intre fii lui Irimia,
Mais auant que ce mal-heureux sor- sustinuti de cumnatii lor din Polonia si in-
tist d'Yas, n'esperant pas d'y retourner ia- tre Stefan Tonna, sustinut de Turd, lupte
mais, II y fit mettre ie feu en plusietirs care tin pana la 1617.
endroits, si bien que de vingt et deux Joppecourt era uu nobil francez din Lo-
mUle maisons dont elle estolt composée, teringia si a luat parte la luptele aceste,
II n'en Testa pas six cents entieres. alAturi de Priiitil poloni i Movilesti.
M, Cootackesca
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 153

e) la0 in 1789
Beschreibung des Banats, der Walachey, Mo him und des kf5n1grelehe Servlen und
Bosnien aus den besten Schnftstellern gezogen [Ma autor], Leipzig 1789.

pg. 84-85 HIn der 'intern Moldau ist las
sy (laschy) der Hauptort und die Residenz
des Fursten; es ist eine nicht sehr ansehrn-
liche, unbefestigte Stadt, hi einem sum-
pfigten Boden; die Gassen sind statt des
Steinpflasters mit Brukken holz belegt".
nIn Moldova de jos sunt Ia1i, localita-
te priocipaidi resedinta Donmlior, Ester
un oras nu prea frumos, neintdrit, 10-1
tr'un teren mid§tinos ; strdzile, in loc de
pavaj de platrd, sunt cu poduri de lemn",
M. Costachescu

f) Iaii in 1810
Topographisch-bistoriche Beschreibung der beyden Ffirstenthütner Moldati und
Walachef, Wien 1810 [färtt auto*

pg. 193. Iassy (lasch) die Haupistadt cks lass! (Iasch) capitala principilor este
Furstenthums am Fliisse Bachlui, vier rrici- asezatd pe rani Bahlui, la patru mile de
len yom Pruth gLiegen, mit 60.0 Hausern parte de Prut, cu 6000 cle Cas i 15500
und 15000 Einwohnern. Sie ist die Rezidenz locultort. El este resedinta Domnului §i a
des Hospodar,,, und eines griechisch,n unui episcop grec ; are si o mica cetate.
Erzbischois und hat eine Kleine Festung. Cele mai multe case sunt tuptlate si rele
Die meisten Hauser bind niedrig und si aproape jumatate de oras e pustiu Strd-
schlecht, und fast die Halite des Stadt Lite in loc de pavaj. sunt cu grinzi ori
iegt verwüstet. Die Stiasten sind, statt podurl de lemn, licuitoiiipsant cei mai multi
des Pilasters mit Bailceri oder Brilckenholz de religie greceasca, dar se mai gAsesc
belegt. Die Einwohner sind rneisteus grie- aici Armeni, Romanocatolici si 'Eyre/. Iasii
chischer Religion, doch wohnen auch hier este un oras cornercial de seamd i are'
Armenier, romisch--- Katholische und Wen. frurntiase larmaioace. Un articol comercial
Iassy ist eine betrlichliche Handelsstadt excelent, foarte lubit in Turcia, este acel
und hat gute Messen. Ein voraglcher yin de Ca:anion (Cotnar), in apropierea
Handelsartikel ist der, in der Turkey sehr capitalei, care ades, din pricina bundtatii
beliebte 'Wein von Catanajou, in der nähe sale, este dus spre Constanthiopol. Se
der Hauptstadt, der seiner GUte wegen, mai fac aid i fruttwase Iscoarte..
haufig nach Constautinopcl yerfiihrt wird. Din pricina rdzboitilui intre kusia pi
Anch wird filer guter Kanneyas verfertigt Poartd, Iasii au dat foarte mult inapoi,
lassy ist durch die kriege zwischen alta data aveaft 50000 locuitori,
Russland und der Pforte sehr herabgeL- Cetatuia (Tschetaezuja) este un targu-
mmen uncl hatte vormals 50000 Einwohner". sor nu departe de Iasi".
,.Tschetaezuje ein Flecken unweit Iasch".

pg. 182. Bukarest und lassy gleichen ehe ,Bucurestii si Iasii se aseamdna mai
grossen Dorfern, als Städten und sind ein degralod, cu niste sate mart, decat cu rd*-
Gemisch von grossen und kleinan Häusern, te orase si sunt un amestec de case mari
grossen Garten und setr geraumigen Flofeo. §i mid, de graclini maxi §i ofgazi foarte spa-

www.dacoromanica.ro
 156 DOCUMENTE

Schonnach dem Kriege zwischen Russiand tioase. Duna razboiul dintre Rusia si
und der Pforte, in den lahren 1768-1774,Poarta, in anii 1768-1774, in. arnandoua
wurden, zwar in beyden Hauptstadten vlele
capitalele s'au durat multe case de peatra,
geraumige Lind bequeme Hauser von Stein spatioase si ornode, dar, fAr ordirie si
aufgeftihrt, aber ohne Ordnung und Eben -
simetrie si numai ctr un etaj. Mai inainte
mass, und nur einen Stock hoch Anfangs erau case mai mult din lemn. Acoperisu-
hatte man mehr holzerne.. Dachter nun rile sunt inalte si tuguiete, ea sa reziste
bedient man sich gebrannter Steine. Die la greutatea zapezii" si in toate odaile
Dacher sind hoch und spitzig. urn dem sant sobe.
Drucke des Schnee's zu wiederstehen, uud
in alien Zimmern befinden sich Oefen.
pg. 183. Inner dem Umfangeder Markt In interiorul pletilor sunt manas-
platze befinden sich Klöster, die mit festen inconjurate cu ziduri puternice si in
Mauern umgeben sind, und in den Laubenver frunzisuri se gasesc bolti si magazine, pentru
schiedeno Gewolbe und Magazine zur Auf pastrarea marfurilor cele mai de pret, zi-
bewahrung der kostbarsten Waren enthalten duri care apara, la vreme de razboiu, a-
weIches das 8igenthum der linglackkischen verea proprie a supusilor fara noroc, in
Unterthanen, wahrend eines Krieges, gegen contra rapacitatii Turcilor. In pivnetele de
die Raubereyen der Turken schützt. In sub pamant se gase§te si yin. Multimea
unteridischen Kellern wird daselbst ouch, biserIcelor si a rnanastiritor este, cum s'a
Wein geschenkt. spus, foarte mare. Unele sunt inauntrU,
Die Menge der Kirchen und Kftister ist altele in Mara de ores".
wie schon erinnert worden, sehr gross. M. Costetchescu
Sie liegen thefts innerhalb, theils ausser
den Stadten".
11111=11I

Parka adminitrativ i desbakrik

-1111.^.--

Infiintarea Societatii
In tolul nevoilor tnateriale, de apasa coniuna Ia§ilor, ca refacerea strazilor, a-
ptovizionarea poplulatiettei cu de toate ale traiului, normalizarea vietii de toate ii-
logt-a dat primariatului D-lui M. Negruti SA. infaptuiasca i una din nevoile
culturale ale Iasflor, prin creiata muzeului municipal.
Venif in captil administratiei comma Iai Inca din Matte 1926, n'avui pri-
1611 de a-i vedea pe D. Negruti Id cabinetul sau de cat prin Septembrie, dus pen-
tru nevoile altora. Mundt avui prilejul sa incing o discutie, pe care mi-n sugerase
vederea porfretult# lui Leon Negruti, fost pe vremuri primar al Iasilor.
D-1 M. Negrriti strnti imediat glasttl taintd, ce-1 lega de inaintasli sal Negru-
Mt! i fara a lungi vorba ma ruga: Draga", Mo§ Ghib, fa-mi o propunere scrisa ;
maine am consiiiu si o supun discutiel.
Era la 13 Septembrie.
Vitt acasa, imi reculeg in mitite rostul prdpunerii, & fata eft impot tanta ches-
Untill ma due cn mintea la feint cum a luat fiinta Academia Romana.
In fuga condeiului astern supt fortha de Cerere ate Pres edintele Comisiunei
Jnterimare, urmätoarea propunere:

www.dacoromanica.ro
 DOCLIMENTE 157

Doinnule Prefedinte
Intre multe lipsuri, de care duce nevoe orasul nostru al IaiJot, cea mai sim.
jita de toji admiratorii acestei cetaji este existenja unui muzeu municipal, care sa
cuprincla in el tot ceia ce intereseaza Jaii i prin el Moldova intreaga.
Prin rolul istorie ce I-au jucat lasii pana mai eri, a radicat in ochil rom.knis-
mului vaza acestui ora In asa grad, a nu noi, eel ce traim In sanul sgtr, i putem
simji valoarea, ci o simtim la frajii care vin sä ne vada orasul nostru. Pentru toji
acesti admiratori ai Iasitor, noi n'avem ce le arAta ca munca specifica Iai1or, A ci ne
lipe§te un muzeu municipal, care sA ne vorbeasc6 de evolujia acestuI ora i de
rola! sau cultural.
In acest scop se cere .ca Primaria Iasilor sa ia inijiativa injghebarii unei soci-
etati de istorie-arheologie, care sa-si aiba sediul sau, stat utete sale, obiectul sau
de ocupajfe.
0 asemenea societate va avea in grijile sale sa adune tot materialul istoric cu
privire la Iasi, si Moldova; sa-si aiba biblioteca sa Iesana, muzeul säu istoric Iesan
o revista istorica-arheologica, care sa publite tot materialul istoric Iesan toldovenesc,
ce se gaseste fie prin arhivele particulare, fie prin depozitele noastre priblice culturale.
DacA nevoile materiale ale zilei de astAzi an precadere. intru cat este stiut
in biologic, ca funcjiunile viejii materiale se impun zilnic organelor, nu mai pujin
trebue observat sä nu se neglijeze si nevolle intelectuale, care privesc rostul zilelor
de eri si de mane, si de care un oras ca Iaii trebue s a se intereseze.
lasii au destui barbaji de litere, care ne onoreaza cultura Iesana ; mai au
ika0i si cercetatori in domeniul trecutului acestui oras. SA ia Primaria inijiativa, sä
adune pe toji aeesti cercetatori inteun rnanunchiu de societate i atunci unind pu-
terile de mu nal, se vor pune ternelurile unei munci culturale, care va onora admi-
nistratia actuald. care are cinstea de a avea in frunte-I pe descendentul unui nume
scump Iasilor, literatul artist, si omul politic Constantin Negruji.
Rog a supune aceste sire onor. Consiliu Comunal, ca hotararea luata sa aibA
valoare de lege municipala i sa vedem nascandu-se in Iasi o societate istorico-
arheologica a Iasilor, en chemarea de a ship ca indrumatoare l altor orase in
cercetartle lor in lumina trecutului.
Primiti, D-le Presedinte al comisiunei interimare, asigurarea osebitei mete
stime i considerajiuni.
Iasi 14 Septembrie 1920.
Gh. Ghibanescu, profesor st publicist
D-sale
D-lui Presedinte al Co misiei Interimare, IaI
* *

Aduc a doua zi cererea §i 0 Inmânez d-lul Negruti; D-sa rnA rOagA sA-1 de4
senez alte 3 4 persoane, care impreuna cu mine sa studiem chestiunea i sa ve-
nim cu un'Protct de Statute.
Si asa s'a notat pe reversul adreSei nurnele d-lor O. Tofrall, profesor de ar-
heologie, Sever Zottet, publicist si geneatogizt, N, A. Bogdan, autorul frumoasei
monografi a lasilor si M. Costachescu, profesor pi un asiduu cercetator al trecutului
nostru cultural.
In sedinja din acelasi zi se voteaza urmatoarele ;

www.dacoromanica.ro
158 DOCUMENTE

Consiliul Comuna I din Iasi.

Ordinea zliel No, 275, 1920, luna Septembrie ziva 24.
Rezumatul actului sau cererei alAturate ;
P-I. Gh. Ghlbanescu propune a se fell* in lasi un muzeu municipal.
Deciziunea No. 202. *edinta din 24 Sept. 1920.
Comisiunea, avand in vedere ca D-1 Gh. Ghibanescu propune Comunei sA se
inflinnteze in Iasi o societate IstoricA-arheologicA si un muzeu municipal ;
Cu tinanimitate de voturi;
Numeste o comisiune compusA din D-nii : Gh. GhibAnescu, 0. Tafrali profesor,
Sever Zotta, N A. Bogdan si D-I M. Costachescu, cu rugAmintea a studia chestiunea,
a face statutele si propunerile.
Presedinte, M. Negruti
Secretar General Gall

Pe acest vot, presedintele comisiunii interimare pune in ziva de 28 Septembre

rezolutiuue : sa se convoace comisiunea".
Atunci fiecare din membril sorociti in comislunea de studiu pritne.ste pe ziva de 5
Octrb .e adresa la fel cu cea rimcsA propunatorului, d-lui Gh. Ohibanescu,
*
No. 22977 5 Oct. 1920
D-lui GIL Ghlbanescu, proksor si publicist
Am onare a vA face cunoscut ca comisiunea interimara ifl edinta de la 24
Sept. a. c, lunn 1 in discutiune propunen. a P-tra inregistratA la No: 31795 din
1920, relativ la infintarea in Iasi a unui muzeu municipal, prin deciziunea No. 202,
a numit o comisiune compusa din D-nii ; Profesor 0. Tafrall, Sever Zotta, M. Cos-
tIchescu si N. A. Bogdan, care inpreuna cu D-t-A sa studieze chest iunea, sA facA
statutele si propunerile.
Comisiunea se va intruni in localul Primariei in ziva de 7 Oct. a. c. ora 11 a. m
* v

In doul sedintl consecutive din care una linuta la d. 0. Tafrali acasil, s'att
ajunS a se redacta urmItoava deciziune, dap modetul Acade niei Romane si cu un
proect de statut, care s'a supus apoi votului comisiei interimar in ziva de I Oc-
tombrie 1920, inaintea primirli adresei de convocare.
.111111111.1

14 1 Oct. 1920
Deciziune pentru formar,a societatil cuiturale Muzeul oraluini Iasi".
Art. 1. Se infiinteaza pe lfingd PrimAria COMM:A Iasi o societate cu caracter
lstorico-arheologic, sub numele de Muzeul orasului Iasi".
Art. 2 Scopul acestei societati este :
a) SA pund b zele unui Muzeu municipal al lasilor.
b) SA adune in acest scop tot felul de oblecte vechi de arta sau cu insemttl-
tate isto ricA-arheologicA, vesminte de or ce fel, icoane, tablouri, monede, docu-
mente, inscriptiuni, carti (tiparite in Iasi ori relative la acest oras) harti care pri-
vesc lasii sau Moldova.

www.dacoromanica.ro
 IDOCUMENft 150

c) SA publice un butetin cu cuprins istorico-arheologic.

d) SA trezeascA in pubic cuItul trecutului.
e) SA Infiinteze o scoalA de paleografie si epigrafie.
Art. 3. Societatea va fi subventionatA de Prim Aria Comunei Iasi, In acest scop
se vor inscrie anual in bugetul Comunei Iasi sumele necesare.
Art. 4. Prim Aria va pune la dispozitia societatii una din sAlile de la imobilele
ce apartin comunel, panA ce se va putea dispune de un local propriu.
*
11! *

Art. 5. Societatea se compune pentru intAia oars din 5 membrl.

Art. 6. Metnbrii societatii vor fi activl sl onorari.
Primarul Iasilor va fi de drept Presedintele de onoare al societAtil.
Art 7. Societatea isi va putea Intnulti membrii sAi activi prin cooptare panA
la numArul total de doisprezece.
Art. 8. Pentru constituire Prirnarul la?ilor va invita prin adrese individuale
pe D-nii Bogdan N. A.. CostAchescu Mihai. Ghibdnescu Oh , Tafrali Orest si Zotta
Sever, sa intre in societate si sA constitue comitetul, care va avea conducerea pe
un period de zece ani, a Muzeului, a Bibliotecei si a Buletinului.
Art. 9. Societatea se va convoca pentru constituire indatA ce consiliul co-
munal va aproba infiintarea ei.
Art. 10. Societatea va functiona pe baza statutelor aci alAturate.
72Iill

Statutele]
Societatil istorico-arheologice Muzeul orasului Iasi".
I. DispozIlluni general&
,

Art. 1. Se infiinteaza pe itinga PrimAria Com. Iasi o societate culturalA cu Ca-

racter istorico-arheologic, sub numele Muzeul Orasului Iasi".
H. Scopul Socletatil
Art. 2. Scopul acestei socie1Ati este :
a). A pune bazele unui rnuzeu municipal, care sA cuprinclá in el tot ee pri-
veste trecutul istoric al orasului lasi, cum si al Moldovei, azi intregite.
b). A se aduna in acest scop tot felul de Jobiecte vechi de arta, aviind o in-
Semnatate istoricA ori arheologica, vesminte de orice fel, icoane, tablouri, monede,
documente, inscriptiuni, cart! (tiptrite in Iasi, ori relative la acest oras), hArti care
privesc lasul sau Moldova.
c). SA publice pe fiecare an un Buletin al societAtif, care sl cuprinclA studil
istorico-arheologice cu privire la Iasi si Moldova, documente de proprietate urbanA,
Inscriptil de pe monumente si morminte, cum si orice act cu privire la oameni i
lucruri, ce vorbesc de orasul si judetul Iasi, in vechile sale limite.
d). A face o intinsA propaganda prin conferinti publice, pentru respectul si
cultul trecutului nostru national, cultural si artistic.
e) A infiinta o scoala de paleografie si epigrafie pentru nevoile culturale ale
acelora, care doresc a se instrui si a cunoaste prin ei insusi comorile trecutului
ndstru cultural.
III. Fondurile SocietAtil
Art. 3. Pentru bung' functionare a societAtii, PrimArla Comunei 14 va acorda

www.dacoromanica.ro
160 bOCUMENTE

subventiuni, inscriind in acest scop anual in bugetul comunii sumele necesare.

Art. 4. Societatea fi va putea sport fondurile sale, prin tot felul de ofrande
si donatiuni, din venitul rezultat din schirnburile de decalcuri i obiecte duble, cum
si din vanzarea buletinului.
Art. 5 Orice economii rezultate la finele anulni din sumele prevazute in bu-
get vor cdristitui tin fond de rezerva, care se va raporta la exercitiul anului ur-
rnator, pentru continuarea inbunatatirilor de adus Muzeului, Bibliotecei si Buletinului.

IV. Localul Societätil

Art. 6. Prim Aria Com. Iasi va pune la dispozitia Societatit una din salele de
la imobilele ce-1 apartin, Oita ce se va putea dispune de un local propriu.
V. Muzeul Municipal

Art. 7 Societatea Ii are ca prima datorie de a pune bazele unui muzeu mu-
ticipal. In acest scop Primaria Corn. Iasi va increclinta societatii tot ceia ce are ca
obiect de arta, tablouri, harti istorice, documente, pietre cu inscriptii etc , ea sa
fortneze pritnul material al muzeutui.
Art. 8. Societatea va lua in pastrare si arhiva veche a efor:ei orasenestl,
pentru a-i sluji la studille ce se von face asupra Iasilord
Art. 9. Functionarea Muzeului, cum si personalul administrativ, ce va neci-
sita, se va 'fixa ulterior, prin un regulament al muzeului, indata ce el va lua fiinta.
Conservatorul muzeului va fi unul din rnernbrii comitetului,

VL Biblioteca
Ait. 10. Biblioteca va forma o sectiune a muzeutui i va face parte integrantä
din muzeu. Biblioteca va cuprinde in primul toe cartile tiparite in Iasi, periodicele,
cum si acele carp, care vorbese de Iasi si de Moldova.
In acest scop Primaria Coin. Iasi va pune la dispozitia societatii biblioteca sa
oCazionalä, pentru a sluji ca prim material al bibliotecei.
Regulamentul de'adminjstrare al muzeului va cuprinde l funetionarea bib-
liotecei.

VII. Buletinul
Art. 11. Societatea va pub1ia un 13ttletiti al Muzeului.
Buletinul va cuprinde pana la 500 pagini antral. In buletin se vor publica tn
primul toe orice act de proprietate, care priveste Iaii, apo I inscriptil de pe ITIOr-
rninte, clopote, acie de ale bisericijor din Iasi ; va cuprinde si vederi fotografice de
ale monumentetor din Idsi, fototipii, planse, harti etc.

VHI. Fonnarea Societatii

Art. 12. Societatea se compune din membrI activi si onorarI,
a). Membrii activ1 sunt In numar de 12. Bi se vor alege prin cooptare de
membrii comitetului, acum instituit, dintre persoanele care au publicat lucrari Iso
rice, cu referintil Ia trecutul tril noastre si a Iasilor in special.
b). Pot fi membri onorart orice persoana, care poartä tin vadit interes cer-

www.dacoromanica.ro
 DOdOMENTE lei
cetArilor istorice, ori au donat societAtii pentru muzeu biblioted Obiecte vechl
1

de mare valoare.
Num Arul membrilor oaorart e nelimitat. Pot fl primite ca rnembre onOrare fi
doamne.
IX. Comitetul Societatil
Art. 13. Socfetatea este condusA de un comitet campus din 5 mentbri.
Pentru aceastA fntlia datA comitetul este compus din cele 5 persoane numitd
prin adrese individuale de cAtre primarul lor.
Durata atributiunllor acestul comitet se fixeazA la 10 ani. Pe vlitor merabrli
socletAtli fsi vor alege comitetul din sinul for.
Art. 14. Comitetul fsi alege un pre$edinte, Un vkepre$edinte, tin seciétar, un
conservator al muzeulul l un easier.
Art 15. Primarul la$11or este de drept presedintele de otidare al socletAtil. El
presideazA adurArfle solemne ale societAtii, se fntereseaza de mersul socletAlhi 1

este sprijinitorul societatii pe lângA consillul comunal, fn ceia ce privege' acbfaa-

rea fondurilor necesare anuale.
Art, 16. Pre$edfritele activ convoacA pe membrii societAtii la $edintele ordl-
nare §i extraord1nare. Ei conduce miscarea fondurilor $1 da aprobarea sa la orice
cerere de achizitie pentru muzeu $1 bibliotecA.
Secretartit are In sarcina sa tinerea scriptelor societatil, cam I inventarul de
averea muzeului $i a bibliotecei.
Casierul va fi ajutat de un contabil. primarul 1a$ului va da delegatie .untif
functionar din directia contabilitatii sA indeplinea scA functiunea de contabil a
L

societatii.
Casierul va prezenta contabifului spre descArcare impala la flecare trel Juni
un cont de gestiune, far pentru descArcarea generall la flecare sfärsit de an. Des-
cArcarea generall se va da potrivIt legei de organizare comunalA.
Art. 17. Ccmnitetui cercului f$i pAstreazA toatA lnitiativa fn cela ce priveste
conducerea tehnicA a societAtii.
Pre$édiritele de onoare al societAtii stabileste legatura Intre societate i can-
sino! comunal.

X. Sedinlele Societatii
Art. 18. Membrii societgli vdr tinea ate doul sedinte pe. lunA, pentrp a (Hs-
cuta chestiunile cu privire la muzeu, la bibliotecA §i la aparitia regulatA a Buletinului.
Comitetuf va Ingriji de materialul ce se va publica fn Buletin, va Jnyentarla oi
cataloga tot ce intrA fri muzeu et in bibliotecA ; va, intocmil fi$ele tretaultoare ; va
lua mAsuri pentru decalcarea inscriptiunlior ; va stabili schimburi cu alte societAtt
culturale de pe decalcuri I obiecte in dublu exemplar, va flxa plata de redactare
oi imprimare a Buletinului, va dispune de buna i folositoarea Intrebuintare a fon-
durflor societatil si a fondului de rezervA alocat In sporirea depozitelor sale din
rnuzeu 41 biblfotecit, cum $1 fn perfectionarea tecnicA a Bulttinului.
Art 19. Membrii activi vor print o Indemnizatie, pentru $edintefe la care at
rut parte fn mod efectiv. In acest scop se va tine de secretarul com1tetulul o con-
died de convocAri st procese-verbale, In care se vor trece toate cele discatate $f,
aduse In fedinta.
Preg,edintele face controltd prezentel membrilor la $edinte.
11

www.dacoromanica.ro
 162 bOCUMENTa

Dispozitli tranzitorii
Art. 20. Socletatea se va constitui, imediat ce consillul comunal -va vofa sta-
tutele de fatA, cu dispozitiunile generale cuprinse In decizie.
Iasi, Anal 1920. Octom., 1

s, Oh. Ohiblnescu s, N A. Bogdan-

s, Sever Zotta s, M. CostAchescu.
s, O. Tatra!!
*
Votarea eredltalut de 100,006r teL
In sedinta plenati de la 1 Oct. dupA ce d. Negruy citeste decisia si statutele,
tine o frumoasA cuvAntare asupra insemnAtAtil acestei institutil i cere ca din suma
alocatA la credite extra ordinare sa se voteze 100,000 lei.
La cuvAntarea Presedintelui se asociazA i d. Consiher Gherasim, care hi cu-
vinte cAlduroase sustine propunerea i se voteazA cu unanimitate cum aratA urmA
torul act :
Consillul Comunal.
Ordinea zilei No. 288, 1920, Oct. 1.
Rezultatul actului sau cererei alAturate :
Proectul de statute pentru infiintarea In Iasi a unei societati Istorico-Arheolo-
glee l un Muzeu Municipal.
Deciziunea No 213.
Sedinta 1 Oct. 1920
Comisiunea, avAnd in vedere cl se simte nevoia a avea in lasi o societate
Istorico-Arheologicl i un muzeu municipal ;
AvAnd In vedere cl pentru infiintarea acestor Institutiuni s'a numit o comisi-
tine, care sA elaboreze un proect de statute, AvAnd in vedere cA. acea comisiune a
prezentat acel proect ;
Cu unanimitate de voturi ;
Aprobl proectul de statute prezentat de conlisiunea respectiva.
as. Presedinte M, Negruti
Secretar gcneral, Gall
* *
Pe baza acestui vot d. Negruti dispune a se comunica d-lor membri din co-
mitet rezultatul votului.
PrimArla Com. Iasi
33488, 12 Oct. 1920
Se va comunica D-lor Gh. GhibAnescu, 0. Tafrali, M. CostAchescu, Sever Zotta
esi N. A. Bogdan cl comisiunea a aprobat fnflintarea unei societAti Istorico-Arheolo-
glee si a unul muzeu municipal precum si statutele elaborate de d-lor.
s, M. Negruti.
*
*s
Constitutrea Comitetalai
In urma votului comisiunii interimare, prin care se instituia societatea istorico-
arheologicA a muzeului municipal, se trimet 5 adrese din partea PrimAriei de Iasi
supt N-le 24219/24223 cAtrA cei 5 membri din comitet, spre a s: constitui conform
prevederilor statutelor.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMEN1t 163

lati textul uneia din aceste adrese

24,219, 20 Oct. 4920
D-lui Oh. Ghibinescu, Profesor, Loco
Ca urmare la adresa noastra No. 23915, din 15 Oct ct., aveni onoare a va
face cunoscut c in conformitate cu art. 8 din statutele aprobate de comisiunea
Interimara, sunteti confirmat ca membru in comitetul de conducere I deci vi ru-
gam ca cu D-nii Orest Tafrali, Sever Zotta, M. Costichescu si N. A. Bogdan sa for-
mat! societatea Istorlco-Arheologica cu Ufl muzeu municipal si sa constituiti comitetul
. *

Aprobarea Creditulai de 100,000 lei.

Odati creditul de 100,000 lel votat de consillu, se trimete spre aprobare la mi-
niaterut de Interne. Abia la 3 lanuarie 1921 se primeste la Iasi cu No. 189, adresa
Ministerulut de Interne supt No. 69088 din 7 Dec. 1920, prin cad se apçoba ctedi-
tul cerut
lata tottul acestei adrese
Domn ule P resedinte
Ca rezultat la raportul D-tre No. 23909/920 va facem cunoscut ci Ministerul
pe baza deciziunei comisiunel interimare, din sedinta de la 1 Oct. 1920 si conform
art. 117 din legea comunelor urbane, aproba ca din fondul pentru deschidere de
credite previzut la art. 123 al bugetului ordinar, pe exerc. 1920/1921 si se deschidi
un credit extraordlnar de 100,000 lei, spre a servi la infiintarea societitii istorico-
arheologice si a unul muzeu comunal.
p. ministru, (s) Tasci
p. Director general, P. Sterea
** *
Prima $edinfel a Comiteialai
Imediat se face convocarea comitetului pentru constituire. Prima intrunirva Co-
mitetului a avut loc la 8 lanuarle 1921. Cele discutate 1 hotarite in aceasta prima
intruulre s'au consemnat in urmatorul Proces-Verbal, din care dam prima parte :
Proces-Verbal No 1
Iau parte la sedinta d-nli N A. Bogdan, M. Costachescu, Oh. Ohlhinescu,
0. Tafrali al Sever Zona
edinta a avut loc la dl. Gh. Ghibinescu acasA, strada Rafall I. Se cetcsc
actele constitutive ale societatii ; decisia consiliului comunal i statutele votate de
consillul comunal in edinta de la 1 Oct 1920. Se mai citeVe si adresa Min. de
Interne No. 69088, prin care se aprobi creditul de 100000 lei pentru infiintarea mu-
zeului si a societatii arheologice.
Se aproba a se copia in registrele societatfi toate actele, ce se Ai in arhiva
Primarlei cu referinta la infiintarea Societitil spre a se 'Astra si de Societate actele
de fondatie.
DI. Gb, OhiMrlescu luand cuvintul, saluta pe colegii sil din comitet ci a ajuns
si vaza infaptuiti ideea sa, aceia a creiril unui muzeu orisinesc si a unel socie-
tali istorico-arheologice cu toate anexele sale potrivit statutelor.
In ceia ce priveste alcatuirea comitetului, cum si distribuirea 1nsrclniribor, crede
ca aceste insircinari sa fie de 2 feluri : unele reprezentative §1 cu caracter proviror

www.dacoromanica.ro
164 bOt1IMENTE

pentru a se da rAnd pe rAnd la toti membrii comitetului In timpul celor 10 ani

de duratA a actualului comitet, iar altele de mina i permanente pe toatA durata
celor 10 ani.
Cu unanimitate se primeste idela si distribuirea rolurilor prectim urTeazA:
D-1. N. A. Bfgdan' va rua CasieTla; M. CosMchesca va lua secretariatul,
Oh. OhiMnescu va ft director al Buletinului ; 0, Tafrall va fi directorul scoa-
lei de tilgrafie sl aleografie; d. Sever iotta va If Conservatorul muzeuluf, ar-
hare! sf bibliotecel
Pentru parted reprezentativa pentru perioada de an an pAnA a 1Aprile 1922
se dA cu unanimitate d-lui N. A. Bogdan InsArcinarea de vice-pregdlnte, iar d-lui
Gh. Ohibdnesca Insarcinarea de pregdInte.
* *
Localal minealai
Pentru optingrea ilocalului trebula sA s fac4 intervenirj la Societatea liyaljziIor
din 0021, sA Sf .c.adA de Acoird asucfra pretului despAgubirilor., In acest scop t s'a
inaintat Presedintei Comitetului urmAtoarea adresA :
StimatA DoamnA,
Pentru a putea intra in posesiunea localului din ograda bisericii Golia, local
restattrat de societatea invalfzilor din rAzboi, a eke! presedinte sunteti, vA rog. sA
ie fAspundeti de urdentA, care poate ft partea de despAgubiri, ce pretincletl, Intru-
dt comitetul muZenlui orasului Iasi, In una din sedinteie sale, ne-a autorizat a vA
pune la dispozitiune suma de 10000 lei ca platA de clespAgubire a tutulor acelor
reparatiuni.
In asteptarea rAspunsului D-voastrA, vA rog a primi incredintarea deosebitei
mele stime.
Presedinte (s) Gh. GhibAnescu
Secretar, M. CostAchescu
D-nei Petrovici, Bucuresti
* *
A. D., Atanastu fnlocuote pe 0. Taffy& in Comitet.
Dar tmediat dupA aceastA prima consfatuire a urmat demisia d-Iul 0. Tafrali,
min du scrisori adresate Presedintelui Comisiunei nterimare. Cu toatA intervr
nlrea fh6ikt si verbal si Inseris de a reveni asupra demisiunii, d. 0. Talrali a per-
sistat l atunci comitetul se Intruni si In sedinta de la 21 lanuarie a recomandat spre
a ft nutnit In locu-1 pe d. A. D. Atanasiu.
latA adresa inaintatA Primarului :
Domnule Presedinte,
hr urma demisiunei neasteptate a colegului nostru 0. Tafrali din sinul
comitetului mReului orasului Iasi, pentru motiveie Dv cunoscute, membrii corni-
tetulul in ultima qedinta, !Land act de aceastA demisiune, dupA mai multe discutiuni
asupra diferitelor persoane, care ar putea lua asuprA-le aceastA insArcinare, au cAzut
clq acord, In mod unanim, a recomanda spre numlre pe DI. A. D. Atanasiu, prof e-
sor la roala de Bele-Arte, cunoseut ca specialist In Artele-frumoase, publicist si
membru In comisia monumentelor istorice, sectia Iasi.
Aducandu-vA la cunostintA acest fapt, vA rog a-i da cuvenita aprobare, spre
a pAsi la lucrArile comitetului n Intregime.
Primiti asigurarea stimel mele.
Presedinte Os) Oh Ghiblnescu secretar, M.. CoatAchesca
p-lui Presedinte al Comisunii Interimare Iasi.

www.dacoromanica.ro
 POCUMENTE 16.z5

Administrative

A treia Intrunire s'a facut in cabinetul Primarului in ziva de 12 Martie,

Intre Miele s'a hotgrat ca corespondenta Secretariatului Muzeului sa se feel
oficial in numele Primariei Iasi ; S'a hotarat sa se fact un sigiliu al muzetgul cis
aceasta inscriptie Primaria Comunei 1ai Muzeul Municipal ; s'a dispus ca mu-
zeul sa se instaleze in aripa ziditA a e)Oernatului secundar de fete, si restaurata de
societatea invalizilor din razboi ; in fine cg atat biblioteca primariei clt sj arhiva
veche a Eforiei de la 1832-1866 sg fie cedate .Muzeuluii potrivit statutelort
* 4`

Budgelul Societa(et Muzeulal pe anal I.

A patra §edinta a Comitetului are loc la 26 Martie, In casele Gh. Ghi-
banescu. Cele discutate i hotgrate sant consemnate in urrngtorul Proces-Verbal :
Proces-Verbal No, 4
Iau parte la sedinta D-nil N. A. Bogdan, M. Costachescu, Gh. Ghibgnescu si
Sever Zotta. *edinta are loc In casele d-lui Gh. Ghibgnescu.
La ordinea zilei Mai multe chestiunist
1) Se ia cunostintA de adresa Presedfntei SOc. invalizilor de rgzboi, sub po.
2761, Martie a. c., prin care arata ca pretul minimal al rascgmpargriii amenaiarilor
fgcute i eparatinor de ia localul din ograda bisericei Golia, este de 15ogo lei
2) Aprobg. plata ceruta de 15000 lei si efectuata potrivit chitantei eliberatA
de'Pres. soc. inv. de rgzb. din 25 Martie a c , cu conditiunea expresa ca aripa
ziditA sg fie imediat puso la dispozitia Comitetului Muzeului, ceia ce s'a i fAcut
dupa comunicarea D-Iui Zotta, iar aripa pavilionarg sa, fie evaquata cel mai tarziu
In 1 Aug., fiind ocupatg momentan cu depozitul de material lemnos. Aceasta psimg
va fi achitata din art. 1 at bligetului societatii, care prevede suma de 14000 lei,
pentru acest scop, iar restul clE 1000 lei se va lua din. art. 10 ca cheltueli nepre7
vazute.
3) Aproba bugetul, asa cum a fost prezentat administratiel comunale, spre
normala i legala cunostinta.
4) Aproba cheltuelile fAcute de casier, prin mandatele No. 1 si 2, in sumA
de 122 lei.
5) Aprobl oferta facuta de soc. Lumina Moldovei, in suma de 1400 lei coala
de lipai format 10, ,socotindu-se ca cea mai avantajoasä din ofertele prezentaib.
- 6) 'Se liotareste a se da Ia tipar materialul pentru tuletin pe kin de 28
Martie a.,c., fAcandu-se tot odatA cunoscut tipografiei el i s'a aprobat oferta.
7) Se Insarcineaza Pe D-nul N. A. Bogdan sa angai&e mesteri tidart i sto-
lerir pentru amenajarea strict neeesarg a localului i facerea mobilierului nedesarnur-
zeului, bibliotecei l salei de intrunire a comitetului.
8) D-I. Ghibanescu comunica cA pentru transportul dosarelor Eforiei Si a
cartilot din biblioteca primarlél actuate a cApatat promidiunea Directorulul scbalei
Norrnale de bgeti Orasile Lupte de a-i pune la dispozitie elevii col1l penfrei acest
serviciu.
9)Se foceaza jetonul de prezentA Pentru fiecare sedintA la 50 lei, pentru fie-
care, membrn, ce ia parte efectiva ; aceasta. potrivit art. 19 din statute.

www.dacoromanica.ro
166 DOCUMENTE

10) Se hotAreote cä buletinul ce va apArea sA poarte numele de loan Necuice,

avAnd in subtitlu Buletinul Muzeului Municipal laoi".
11) Pentru partea redactionalA, potrivit 'art. 18 din statute, se fixeazA 150
lel pentru 16 pag. studil, 100 lei pentru 16 pag documente notite buletin, i recenzil etc
12) Se primeote donatiunea D-lui Gheorghe I. Grigoriu, fiul defunctului I. Gri-
goriu Havas, fost ziarist, consistAnd dinteun pachet de scrisori oi acte de familie.
D-nul GhibAnescu se oferA a face inventarul actelor donate oi a le trece In opisul
muzeului.
13) D-nul caster este autorizat a face plata jetoanelor de prezentA pentru
primele 5 oedinti : 1 Oct. 1920 (redactarea statutului), 8 Ian. 1921 (constitulrea
comitetului), 21 Ian. 1921, 12 Mantle ol 26 Martie (chestiuni diverse), eliberAnd
mandate individuale pentru membrii prezenti la oedinta.
14) Se insArcineazA D-nul Zotta cu angajarea omului de serviciu al Muzeului.
Drept care, am inchelat prezentul Proces-Verbal, azi 26 Martie, 1921.
Oh. GhibAnescu Sever Zona
M. CostAchescu N. A. Bogdan
Pentru lAmurirea cetitorilor dam in intreglme bugetul pe anul intAlu de functi.
onare a societAtii muzeului municipal (vezi pag. 167).
** Donatiunea Ch. 1. Orlgorla
Prima donatiune de acte vechi a fost VcutA muzeului municipal de d. Gh. L
Origoriu, fiul decedatului I. Grigoriu (Navas), functionar of alarlst.
Ion Grigoriu s'a nAscut in 1846 Dec. 23, cum cetim in notele familiare scrise
de tatAl sAu Vaslle Cirigoriu pe tartajii unui Ion Neculcea : La 1846 Delo. 23
sara a ascut sotia mea Tasdla filca paharnicalui Or. Pavlov pe un flu anume loan
botezat de soacrdrne, paharnlceasa Ermloana Pavlof la ziou de Roboteuz4 §1 I s'a
pus numele loan".
Actele donate s'au catalogat in Opisul Muzeului Plic. 2 supt 48 de numere,
cuprinzAnd oi acte ruseoti din 1779 de la Ecaterina II, date prapurcicului ViasA Pav-
lov, un rAstrAmoo dupa mama a lui 1. Grigoriu.
Pe lAngA acte familiare avem o serie de 233 sclkori literare oi politice, arti-
cole de ziar, versuri (un album dedicat lui A. D. Xenopol oi 3 caete), cArti postale
bllete i toatA corespondenta literarA in frantuzeote a lui P. V. Grigoriu, cu dile-
riti literati al Frantei. Si anume avem 32 scrisori de ale lui P. V. Grigoriu (Bu-
duocA) oi 79 corespoudente Intre 1843-1913, din care multe ale Asacheotilor.
S * *
Scrlsourealul I. Caraglale
Intre alte scrisori este ol una a lui loan Carageale, adresatA surorilor lui Ion
Grigoriu, scrisoare pe care o dAm in intregime, pentru interesul persoanel scriitorului.
Prea stimate Domniooare,
Ao putea Incepe prin a ye face cunoscutele oi banalele imputAri obicinuite in
asemenea ocazii, bunA oarA, cA de ce seati mai ostenit, de ce ati mai cheltuit pen-
tru mine sA'mi trimiteti un dar eat de pretios"; insA banalitAtile mA repugneazA,
oi mai la urmA, pentru ce v'ao ascunde adevArul si n'asi-fl sincer ? Nu 1 n'ati fAcut
réu cA I-ati Indemnat pe bunul nostru Georges sA umble pe sub pAmentul laoilor,
spre a gAsi ininunata comoarA ce mi-a trimis ; I rni sunt in stare sA vA multu-
mese de atAta gentiletA. -

Inchipuiti-vC cAtA Impresie a trebuit sA'mi facA scrisoTica dv, plina de strAlu-
cite promisiuni, Care mi-a sosit tocmai and, prin presimtire, sgu telepatie, ;Iceam

www.dacoromanica.ro
 BUDGETUL
Muzeului Municipal" al primäriel Comunei la§1 pe anul Lnanclar 1920 1921

VENITURI CHELTUELI
Art. 1 Fondul alocat de primAria comunei Iasi Art. 1 DespAgubirea plAtita Directiunei Socie-
din §. Extraordinar al Bugetului fn Curs MO pentru ocrotirea Invatizilor, pentru
1920-1921. 100,000 reparatiunile Mute la localul comunal din
Art. 2 Din abonamente st vAnzari eventuale cu centrul bisericel Golia, destinat Muzeulul 14,000
numArul a buletinului muzeulul 5000 Art. 2 Reparatiile si amenajarea localului 10,000
Art. 3 Donatiuni sau venituri neprevAzute 5000 Art. 3 Facerea rafturilor si etaiajurilor pentru
Total . , . 110,000 asezarea archivei Eforiei comunale, bibli-
oteca si o parte din vitrine 10,000
AdicA una sutA zece mii lei totalul Art. 4 Mobilierul cancelariei sf sala de Intru-
veniturilof. nire a comitetului. 6000
Art. 5 Un servitor pe 6 luni si unelte de grijit 1000
Art. 6 TipArirea Buletinuluf. 36.000
Art. 7 Renumerarea colaboratorilor la buletin

N Art 8
plata ilustratiilor, cllseelor etc.
Jetoane de prezenta mettbrilor sau per-
soanelor ce vor lua parte la diriguirea, in-
stalarea si catalogarea archive!, bibliote-
eel si colectiunilor muzeului.
8000

8000
Art. 9 Cheltueli de transport, de cancelarie, ex-
peditie, corespondente etc. 5000.
Art. 10 Cheltueli neprevAzute 12.000
Total . . . 1 110,000

AdicA una sutl zece mil lei totalul chel-

.
tuelilor.

via, M. Negruti (ss) Oh. Ghiblnescu, N. A. Bogdan, M. CostAchescu, A. D. Atanasiu, Sever Zotta

www.dacoromanica.ro
168 DOCUMENTE

la mask vAzand o bucAtic0 de rocqfort : Stiu eu cu ce fel de yin se mAnancl aga

branzA !" gi'n gandul meu oftam dupA o picAturl de yin moldovenesc.
Din tbate trei felurile am gustat, si firegte, la fiecare gustare am inchinat in
sAnAtatea famillei Grigoriu.
SA nu mi'ntrebati pe care dintre toate trei felurile II preferim. Eu, sotia mea,
soacrA-mea l chiar copiii mei suntem deplin stabiliti astAdata si de unanim acord
asupra preferIntli : le preferim pe toate trei !
Azi dimineata, am primit si scrisoarea lui Buduga. De la toti am primit cate
una, afarA de cat de la Havas, care pima acuma tace. Eu 1mi explic tAcerea lui
nmval prin greaua situatie prin care trece guvernul : nuntai Dumnezeu ti cate
grip are un birbat de stat 'In asemenea momente !... focu
Sotia mea i toff al mei vA trimete cele mai distinse salutAri, iar eu reman ai
Dvoastre prea indatorat
bun prietin
Carogiale
Complimente lui
Georges gi hil Budugcti
lul Havas ntl

Organizarea comitetului
0 data recomandarea d-lui A. D. Atanasiu ca membru in Comitet thud admisa
cu unanimitate, pregedintele inainteazA o adresA cAtrA PresedinteIe comisiunei Inte-
rimare spre confirmare.
Tot vdatA se comunica 1 noua distributie de atributiuni in Comitet, in urma
demisiunif.d-lui Orest Tafrali
latA textul adresei
Domnule Presedinte
Am onoare a lid aduce la cunostintA cA la intrunirea comitetului din 18 lanuar
a, C. cu procesul verbal No. I se fAcuse urmAtoarea distribuire a insArcinArilor
membrilor -din comitet :
D-1 N. A Bogdan, easier; M CostAchescu secretar, Oh. GhibAnescu, prep-
dintele comitetului I directorul buletinului ; Sever Zotta, conservatorul Muvului ;
dl. Orest Tafrali directorul scoalei de Epigrarie I Paleografie. Acum d. Tafrali de-
misionanesi numindu-se ca membru in Comitet pe dl A D. Atanasiu, ca artit d-sa
va fi colaboratdr direct pe langA conservatorul muzeului.
Aducandu-vA aceasta la cunostIntA, vA rog sA bine voiti a da cuvenita apro-
bare, acestor atributiuni, Intru cat ele sint permanente pe tot timpul celor 10 ani,
potrivit statutelor.
Primiti vA rog asigurarea osebitei mele sticne.
Presedinte Gh. GhibAnescu Secretar M. CostAchescu
* *
Donatiunea Lucia 0. Etbiceauu
In Mai se 1ncep aranjArile muzeului, asa cA in edinta de la 20 Maiu Carni-
tetul cimstatA cA s'a transportat toatA arhiva veche a Eforiei orAsenesti de Id 1832
1866, §i cl s'a pus In rafturile anume intocmite. Arhiva s'a asezat in etagiul
1 al Iocalului amenajat.
Se mai constatA cA s'a adus i biblioteca, care s'a aseiat in sala de sedinte
Comitetului.
In aceiagi Jedinth d. Presedinte comunica ea a cApAtat 0 noug donatione, Ile 45

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE 169

acte vechi din partea d-nei Lucia Octav Erbiceanu, sotia defunctului profesor Octay
Erbiceanu, un cunoscut elenist l numismat, si a carui moarte prematura a lasat
unanime regrete in intelectuaHtatea iegana
Cu trecerea in opisul rnuzeutui si-a luat insarcinare d. Gh. Ghtbanescu, care
le-a ordonat i facut regeste in mod cronologic in plicul No. 1. Pentru interesuk
cetitorilor nostri I pentru stiinta de cregterea colectiunilor muzeului dam complect
lista documentelor.
Plicul I. BArlad, intre Mariuta lui Vasile pivniceriul
(Donatiunea Lucia 0. Erbiceanu, lasi) fata visterniculuf Gheuca i Tofana Gra-
1) 7037 Martie 11 Vasiui. (pergament). deasca, nepoata liii Epure, eland cAstig de
Petru Voda Rares intaregte lui Tdader eauza Mariutei.
femeil sale Dräguga eumparatura, ce a fa- 9) 7236 Avgast 13 1as1. Grigorie Ghica
cut eu 60 zloti tatarasti in Pojeresti, pe Voda scrie carte la Costachi vel stolnic sa
Rebricea, a patra parte din jumatate de cerceteze pricina de Ora intre preutul Sa-.
sat de la Nastea, fata Drage!, sora Bra-. vin din Cristesti si ai lui si intre calugaril
tutu!. de la man. Cornii pentru dania until un-
2) 7107 Julie 10 Hqi. (Suret din 7269 chiu a lor si vanzare nedreapta a daniel.
Ghenar 20). Velitii boeri atesth ca Nestor 10) 7249 Mal 21 Iasi. Grigorie Ghica
Ureche vel vornic de tara de jos a cum- Voda (IA carte lui lordache Romagco clu-
prat cu 1000 zloti satul Julestii, pe Bar- cer sa stapaneasca partite fratilor ski, in
lad, de la Petrica, nepot lui Ion Judele. Benesti pentru cheltuelile f acute de el in
3) 7157 April 12 (la$l). Zapis prin care judecati.-
Andrei tircovnicul i femeia lui Varvara 11) 7266 Martie 18 la#. lacob, Mitre-
vind lul Hristodor stolnic cu 50 lel o vie Mut Moldova, schimba un loe din lasif
in Valea Covnoe. pe ulita majilor, cu Ionita Paladi vel spa-
4) 7156 Glzenar 30 Popeni. Zapis de da- tar, luand 60 hiatce Nue.
nle prin care Mariia, jupaneasa lui Isac 12) 7256 April 7 (las)i Vornicii de poarta
Starcea, rnurindu-i copti, infiiaza pe Const. N Tiron si fratil Tanasa si Ion Meleghi
Macri, nepotul el si-i Iasi danie mosia masurä locul din Iasi, pe ulita Majilor, luat
Popenii cu vecini. in schimb de Paladi vist. de la Mitro--
5) 7166 April 26 Iag Zapis prin care polie pentru 60 matce.
Mariia lui Isac Starcea (IA danie lui Const. 13) 7269 martie 18 (lasi). [Suret din
Mace satul Popenii cu vecini, i pe tiga- 1791]. Zapis de vinzare a unel case din
nul Tugui, dupa ce i-a fost plAtit datori- lasiin Mäjia lui Toma Stoica Muntean
ile in suma de 120 lei, cheltuiala cu in- catra Lupul l Maria, cu 20 1e16
groparea sotului el Isac Starcea si a fra- 14) 1766 Martie 20 fag. Anaforaoa, ye-
, telui el, cum gi la scoaterea din robie a litilor boeri, intärita de Voda Grigore Alex.
fiicel sale Tofana. Ghica, prin care se judeca Ora Intre lo-
6) 7175 Juni 10 141. Cartea lui Iliiag nita sin Flore Hertea I intre Iordachi Can-
Alex. Voda catra Andrelan paharhiosi Tal- ta spatar pentru a treia parte din Herta --
pa biv vornic sä aleaga hotarale satulul ot Cernauti and ramas pe I. Canta,
Popeni a lui Cost. Alacri. 1 15) 1767 Juni 15 (lag). Grigorl 8 Calk
7) 7203 August 19 1as1. Costantin Duca malt Voda scrie carte lui Iordachi Cahta--
Vodä intareste spataroael Dediulesai satul. cuzino biv vel spatar i C, Varnav biv vel
Movila de la Tecuci, capatat danie de la medelnicer de a cerceta jalba lui Cost,
Mihilie si de la femeia lui Alexandra. Macri biv vet jicnicer pentru POpesti la
8) 7233 Avgust 3 !ask Mihai Voda Ra- Dorohoi jumatatea din sus.
covita Judea pricina pentru. Baden! pe 16) 1767 Junte 21 (14i). Orlgore Wan

www.dacoromanica.ro
 170 nOCUMENTE

Calimah Vodä scrie carte lui Dosoftel, E- canu Roset despre Grozesti a logofetesei .

piscop de Radauti, sa cerceteze pricina Ecaterina Razoaea

Popenilor, ot Har lau, a lui C. Macri jic- 27) 1805 Julie 6 Vtud] Alex. C. Muruz
nicer, despre mosia vist. lordachi Hrisos- Voda scrie carte Jul Dum. Jardean, vornic,
coleul. de poarta, sa alega hotarale mosii Coltu-
17) 1767 Avgust 29 (lasi). Cercetarea ho- Cornii a hatm. Raducan Roset despre Gro-
tarelor mosiel Popenl a jicnicerului C. Ma- zesti a log. Ecat. Razoae
cri, despre lbanesti a man. Sucevitii, 29) 1805 Julie 28 [ksI]. Marturia hotar-
18) 1768 Mai 26 (laP). Grigore I. Ca-, nica a vornicului de poarta Dum. Jar-
limah Voila scrie carte lui Vas. Craste sa- dean asupra mosfei Coltu-Corni a hat-
trar pentru hotarele Popenilor lui C. Ma- man. Raducan Roset.
cri jicnicer, despre mosia targului Doro- 29) 1812 teoruat 20 [Iasi]. Jalba fratilor
holului. Romascu la divanul cnejiei Moldovei con-
19) 1775 Mattie 20. Zapisul lui loan Ba- tra matusei lor Ilinca, sotia protopopului
soc catra Lupu Negrei pentru Manestii de Manolachi Bou, din Ballad, pentru mosia
peste Prut ot Falciu cari vinde cu 15 Benestii. Divanul randueste cererea la is-
lei partite sale, ce le are de pe Sarghe pravnicia de Tutova in 26 Martie.
Burghelea. 30) 1819 lulie 19 [1aP]. Jalba fratilor
10) 1780 AprIl 29 (140. Cost. D. Mu- Romascu la boerii Caimacami contra su-
ruz Voda scrie carte la C. Crupenschi biv rorii lor llinca pentru mosia Benestii la
vel paliarnic, la Petre Kesco biv vel satrar Tutova. La 21 lulie cererea se indreapta
si la Jonita Pilipovschie biv 2 medelnicer catra ispravnicia de Tutova.
sa cerceteze pricina de hotare a mosiilor 31) 1823 Feoruarii 19 [lap]. Jalba Ele-
Teodorei Macrioaei, anume Codreni, Po- nei Manu contra casei obstiei din Barlad
peni si Borodiceni la Dorohoi. pentru partea ei la rascumpararea targu-
21) 1781 Avgust (1as1). Puret din 1791 lui. In 27 Febr. cererea e indreptata la
Oct. 23). Marturia hotarnica a loctpui de ispravnicia de Tutova spre cercetare.
casä din Iasi Muntenimea de mijloc 32) 1834 Janie 14 [lap]. Adresa depar-
cumparat de Cost. Veisa, dilac de visterie, tamentului din launtru spre a se ceti in
de la preutul Statie. toate satele si bisericile proclamatia nou-
22) 1793 Junk 20. lzvod de tiganii lin- lui domn Mihail Grigoriu Sturza Voevod.
gurari ; nu se arata ai cui sant. 33) 1834 Noembrle 14. Diata lui Toader
23) 1793 Oetbmvre 22 (lasi). Mihail C. Romascu asupra partii sale de mosie diu
Sutu Voda därueste lui C. Adam, neguti- Partanosti.
tor in Vaslui, un loc de casa in targul Vas- 34) 1841 Fevruar 20 (lap). Sinetul lui
lulului, stapinit de el peste 20 ani. P. Paleologu din 1836, girarisit de ban- Las-
po 1804 Mal 20 (Ja,7/) Cartea lui Alex. kar Makri, in suma de 320 galbeni, cu a-
C, Moruz Voda catra Lucaki Argiropulo manetul hanului Mu din Iasi.
vel post. sa ia pentru comisarul Frantu- 35) 1846 Fevruat 7 la$l [pergamentj Mih'
zesc casele armasului Nec. Bosie din Map. Gr. Sturza Voda intareste pe protosinge-
25. 1804 funk 25 (Iasi). A. C. Moruz lul Varnava de egumen la man. Pangarati.
Voda scrie carte Mitropolitului Veniamin 86) 1847 Sept. 8 Bene$ti. Hotarnica Be-
sa ispraveasca casele armasului Nec. Bosie nestilor de la Vaslui, radicata de Nec.
oi cheltuiala sa si-o ia din chiria de 1300 Gheorghiu.
lel, ce ye plati comisarul Frantuzesc. 37) 1848 Sept. 8 Benegl. Aceiaoi.
26) 1805 Junk 10 (Iasi.). Anaforaua ye- 38) 1851 lunie 28 141. Planul arhitectu-
litilor boeri, intarita de Alex. C. Mo- tui St. Berzac pentru casele iereului Ga-
m Von In 5 Julie, prin care se hotar- vril Scriban, ce are a le cladi pe ulita
nice§te mosia Coltu-Cornii a batm. Radu- Razoaei lazi Oh. Marzescu).

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTS 171
, 1

39) 1855 Deehemore 28 la# Contractul 42) 1844 Mai 16. Insemnari topografice
de Inchiriere a caselor arhimandritului Neofitcu plan a mogiel Beregi cu megle-
Scriban, pe ulita RAzoaei, cu 150 galbeni gitele sale la Covuriul pe Horincea.
pe timp de 3 ani catra supusul austriecesc 43) [1848 Mai 16]. Insemnari topografIce
negutitorul Veniarnin Gregorius. asupra mogillor Zagancea gi Ciulelul de la
40) 1857 lerusallm. Gramata patriahu- Covurlui cu plan.
lui Chiril al lerusalimului cu 12 vederi 44) Para data, Text grecesc de cuprins
din Ierusalim. religios.
41) 1858 Madly 2. Contractul mogiei 45) Fara data [secl. XVIII-e]. Izvod de
Topul de la Vaslui, proprietate man. Sf. pamnituri in Popegti gi Solegti la Vaslui,
Spiridon catra clucer M. Romagco pe timp Intre neamul lui Bosie 5i Treschi.
de 2 ani.
Avem dar 1 doe. din secl. XVI-a ; 6 doc. din sect. XVH-a ; 18 doe, din sect
XV111-a §i 20 doc. din secolui 4,X1X-a.
* *
Donatiunea clironomilor Drosu
Tot atunci d. Pregedinte comunica ca a capatat pentru muzeu bogata arhiva
de documente slavo-romane a familiei Nec. Drosu, fogti marl proprietari. Comitetul
insarcineaza pe d-nii Gh, Ghibanescu 51 M. CostAchescu ca sa inventarieze aceasta
frumoasa donatiune, gi sa tread in regeste cuprinsul pe scurt al docurnentelor in
opisul general al muzeului. Cum cataiogarea gi oranduirea in gir cronologic gi tre-
cerea in opts necesiteaza timp mai indelungat, vom da in alt nun* lista doc. vech .
pana la 1800.
Comitetul se asociazA la serbatorirea centenarului lui V. Alexndri, 5i auto-
rizA pe d. Sever Zotta sa publice un studiu comemorativ pe baza materialului scos din
arhivele statului din 14. Studiul ar fi trebuit sa apara in coloanele Buletinului ; cum
Irma tiparul mergea gren i nu putea fi gata pe ziva centenarului (21 lunie), s'a dispus
a se tipari pe sama muzeului la oricare alta tipografie, ceia ce s'a gi facut, clan-
du-se In tipar la tipografia Grinberg.
Tiparirea buletinului s'a inceput la 1 April.
di * Cooptari de not membri
*
In sedinfa de la 16 Aprilie se rezolva mai multe chestiuni curente. Se fixeaza
pretul abonamentului pentru buletin la 80 lei anual ; se activeaza lucrarile de re-
parare gi amenajare ale localului, gi potrivit statutelor se coopteaza pe d-nii T. Bu-
rada gi Ilie Barbulescu ca membri activi al societatii, iar ca membrl corespondenti
pe d. Paul Gore din Chiginau, preut Dum. Dan din CernAuti, Alex. LepAdatu pro-
fesor la Universitatea din Cluj 5i Gh. Ball inginer gi arhitect din Bucuregti.
Cooptarea acestor colegi era atentia bine meritatA a unel munci ce toll aceg-
tia au depus pe ogorul etnografiei, istoriografiel gi artei arhitecturale a tarii.
Batranul T. Burada, un distins gi neobosit cercetator al trecutului nostru, et-
nograf, artist 51 autorul Istoriel Teatrului din Moldova' din care vol, II e in curs
de publicitate degi e in vrasta de 83 ant.
Dl. Ille Barbulesca ca reprezentant al Universitalli legane, are la activ mai
multe lucrari dc specialitate gi conduce vechea revista iegana gArhiva in colabo-
rare cu o sama de scriitori.
* *
*
. Muzeul inginer Virgil Halaceana
In gedinta de la 3 lunie, la care ia parte gi d. T. Burada, noul membru act1v.
se la cu placere cunoltinta de Procesul-Verbal, incheiat de membril muzeului isto-
Tic §1 etnografic Virgil HAlAceanu, rift care opineazA cA a venit timpul de a se ce-

www.dacoromanica.ro
172 DOCUMENTE

da loate-oblectele- si a:tie acestui muzeu, muteului municipal, cu amditia express

ca o secjie sA poarte pe veci numele de .sectiunea Inginer Virgil 1-1Alaceanu*,, Se
hotArAste ra toate obiectele acestui muzeu, sa fie instalate in etajul II al clAdiril, jar,
biblioteca sA se easeze in dulapuri aparte jos in sala de sedinte a Comitetuluip
Cu. intotmirea inventandul acestui muzeu se insArcineatA pe d. N. A. Bogdan,
membru in comitet.
* *
Donatianea Oh. Ghibc2nescu (acta Sm. Mach).
Tot in, aceasiti sedintA se primeste doriatiunea d4u1 Oh. GhibAneseu presedin*
tele Comitetului, Aceasta donatiune ronsistA In 147 bucAti, cart!, ziare sl menus.,
cripte, ce amapartinutr oare and d-nei Smaranda Macri, foasta directoarl a Coa-
lei Centrale de fete, azi Scoala NormalA ,,Mihail Sturza.' din Ia§i, Culp de peste
30 de ad.
D-ra ini1ia Rickert, prietena nedespartita a d-nej Maui, a llama) dupl mon,'
tea acestia singura depozitarA a intregei ei biblioteci si archive scolare. Murind
d-ra Rickert fArA mostenitori, s'a vândut la licitatie tot ce a ramas pe urma ei. Ar-
chiva i ciktilets'au vandut ,cu chile. 0 pat te-din aceste lea luat magazia de con-
serve Ndak, i Invalea metelurile ce se vindeau la cllenti. AL 01-1.-Ghiblnescu a cum-
parat vre-o 7 thild 'de manuscript& si cercetandu-le de aproapo a vAzut ca pre-
tintA un deosebit interest cultural pentru Iasi, le-a cumpArat §i le-a dArult muzeului
Insarcinfindu-se i cu aranjarea intregului material de manuscript&
Oranduite In ordinetronologicA s'a putut forma un dosar aparte, si asa sea tre-
cut in opisul de documente al muteului supt No. 3. Plicul cuprinde 46 bucAtib din
care.; Un curs de ObstreticA de prin 1860; 30 caete de clas1 ale -d-rel E. Rickert
Intre-(1857-L-61), Curs de zoologie ms. 186)-L- CUrs de Cosmografiems,.(1860),Un
autograf al Reginet Elisabeta (1870) 7 Corespondenta d-nei Matti ms. (1879);
regfatru de cask al directoarel Snl. Macri (18814-1911), Istorieul $coalei Cenw
traleLde 4ete cu prilejul jubileuluit ms. (1884), CuvAntAri ocazionale la Prentit
si inceputul anului scolar pe anii 1884-1898 ; IneercAri literare ale d-nei Macri
ms. 1890 ; biletul de nuntA al tAnArului sublOcotenent kimia Grigorescu cu d-ra
El? Arapu 4 886,1 Sublocotenentul de la 1886 a ajuns apoi eroul de la MArAsesti.
* *
Hdra vechi
Tot in sedinta del la a Iunie se -autoriza pe, d. N. A. Bogdan. sit ampere pentru
muzeg S ItArtiq yeahi r 1, ifiaranla de Johan Baptista Homanoi 1730 ; 2, Tranallva-
Ma, Valariga, Afoldri*a. letc+ 1730n; 3, Afoidavia, Valachia, Transilvanla, 1680
4,_Le Raymiase fieSiongarie etc..1750 5, Tabuia.Geographica,: Moldavia, Valachia,
etc. 1769; Jo, 4e cRayaami de Jiongtie par le S. Sansonr1763,
S'a, dispit§ ca Pat; accsstO 6 hAr41 sA se carjoneze i sa fie expuse In sala de
§0111IP.
* *
Membri not activl $1 onorari.
Tot 1 e4IntacIe a 3 lunii se coOpteazA ca membri de onoare pe I. P. S. S.
Mitropolitul Pimen si pe N. lorga.
DI. S. Zotta propune l comitetul admite In unanimitate sl se coopteze ca
membigt activ pe dl. arhited Vladimir Mironescu, un sirguitor cercetAtor al trecu-
tuluiJ.sub raportulAepigrafielsi artistic. Di. Vlaci Mimes= a publicat un studiu co-
memorativaasupra iful Stefan eel Mare eu prilejul Impittritului centenar. di3i 1904,iar

www.dacoromanica.ro
 DOCOMENTE 173

fn ferhiva de lasi a Publicat tut studiu critic asupra tdiclionarului geografic al Bu-
covinei. D-sa poseda o bogata colectie de decalturi 1 detenuri dulla montlmentele
ol obiectele noastre vechi de arta.
* *

inverdarlarea,armatiand Drosa
In sedinta de la 15 Iunie d. M. Costachescu prezinta opisut docurnentelor din
donatiunea clironomilor rap. Nec Drosu, cuprinse in plicul No. 4, in numar de 182
numere, incePand de la anui 6961-1453, 'Ana la anul 1799. Cotnitetul aduce mul-
tumirf d-lul M. Costachescu pentru munca depuSA.
Cu restul documentelor scrise cu chirilice dirt jumatatea WIN a scla XIX .tot
d-sa si-a luat sarcina de a le orandui in ordine cronologica $l a le trece In opts.
Din inspectarea documentelor vechi, cuprinse in plicul 4, reiese el donatiunea
Drosu cuprinde 2 documente din sect. XV-a, din care un pergament din 1453, a do-
cumente din sec. XVI, din care 2 pergarnente si until Wile, 29 decdmente din sec!.
al XVI-a dirt care un pergament, 3 originale slavone, o serie de traducer! (surete)
51 restul romanesti ; 147 documente din secl, XVIII-a,

* *
Inthogeitirea bibliotecei
In edinta de la 27 lunie, d. N. A. Bogdan comuruca ca libraria isr. Kupper-
mann din Iasi pune Ia dispozitia muzeului pentru a i se incepe organizarea biblio-
tecil Moldovinesti In genere i leme in special, ca o sectie a Muzeului municipal,
450 volume, cArti, bro§uri §i revlste pentru suma de 1 lett exetrplarul. Cu aceasta
ocazie libraria 1st. Kuppermann a binevolt a ofer1 ca donatie muzeulul suma de
180 lei, ca atentie i urare la scopul nobil, ce urmareste aceasta institutie.
S'a autorizat pe d. N. A. Bogdan, casierul societatil sa faca plata, sa primeasca
donatiunea de 180 lei sit,sa inmaneze d-lui Xuppermann adresa de multumire din
partea comitetului. Tot d. N. A. Bogdan va face catalogul acestor nol achizititud
de Orli.
*
Centemarul la! V. gilexalarl
In sedinta de la 19 lulie d. Sever Zotta prezinta un exemplar din studiul su
"La Centenatul Jul Vasile Alexandri`, care a esit de supt tipar. CotnithttA aduce
multumiri d-lui Zotta pentru munca depusa fa scrierea frumoasel $i inthretatitel mo-
nografii asupra vietii marelui nostru poet national Prin acest studiu s'a Vide' con-
troversa asupra anului de nastere ai poetului, ramilnand definitiv fixat anti' 1821.
* *

Nowa comlsk Ititerimard

lii timpul vacantel se produce In administtatia tomunall o sehlmbare radical/I
Interimatul d-lui M. Negruti inceteaza si vine in loc d P. Pogonat, avocat i Ju-
rist. Fiintarea muzeulul municipal sta In stranse legaturi cu admInistratia tbmunala,
fritru cat prin statute thiar s'a prevazut ca Primarele Iasilor este sl va fi de drept
presedintele de onoare al sOcietatel.
Art. 6 al. b. din deciziune stipuleaza 'Primarul Iasilor este de drept proedin-
tele de- onbare al societatii".
lar art. 15 din statute lice t "Primarul Ihsilor este de drept preSedintele de
onoare al societatei. El pfezideaza adunarile solemne ale Societatei, se -va /ntetesa

www.dacoromanica.ro
114
O....v. aft ea-....100010.
DOCUMENTE .1IIN

de mersul Societatil si este sprijinitorat SocieMfil pe ldnga consilial con:anal In Cele

ce privote acordarea fondarilor nwesare anuale"
tar in art. 17 al. a se stipuleaza (Presedintele de onoare al societatil, care e
ot primarul 1aIlor stabileste legatura intre societate t consillul comunar.
DI. AL Negruti n'avusese vremea sa voteze bugetul Comunel Iasi, din cauza
lipsei de fa sedinta plenara a merhbrilor necesari pentru a se forma rnajoritatea.
D-ta prevazuse suma de 100,000 lei ca subventie permanenta budgetara inteun §§
special.
Nevoile urgente ale Iasilor, cerand ca toll banii sa mearga In reparatii de
strazi si urcari de salarii s'au redus de la subventii mai mite sume globale, redu-
ced care au atins In mod simtitor sumele alocate muzeului pentru o normaia st
rodnica functionare.
NOua situatie creiata rnuzeului, starea de expectativa pentru vlitoarele credite
suplimentare i extraordinare, a lost expusa de d. presedinte al comitetului in le-
dinta de la 24 August, si consemnate in Procesul Verbal No. 11.
cDI. Presedinte comunica ca a avut doul intalniri cu d. P. Pogonat, prep-
dintele comisiunii interimare, cu care a discutat asupra sumei alocata in buget pen-
tru muzeul municipal, iar la sedinta in care comisia interimara a votat bugetul a
asistat si a constatat ca pentru exercitiul anului 1921 I 922 nu s'a prevazut In bu-
get de cat surna de 20,000 lei ca subventie. Totodata ne mai comunica ca d Po-
gonat §1-a luat angajamentul ca in masura incasarilor sa se poatá aloca sub forma
de credite toate sumele necesare pentru buna si normaia functionare a muzeului.
* *
Aceste sant faptele expuse dupl acte de la inflintarea muzeului pana lxi md-
mentul aparitiunii primei fascicule din buletinul muzeului Joan Neculce.

CArti i reviste ; Recerizii

P, Poni. Statistica nizesilor. (Academia Romana, studil si cercetari V,) auc.
1921. Vol. 89/, pagini 229. Pretul -10 lei).
DI. P. Poni, despre al cArul neam vechiu de boieri divanisti l razasi am vor-
bit mai sus, a publicat supt acest nuthe un studiu asupra indinderil mosiiior raze-
sesti in Mfintenia sl Moldova intregita, care pe langa ca e cel dintai studiu asupra
sesti

razesilor de la noi din tara clasl uitata l parasitä de legiuitorul de la 1864,

dar e un tribut elogios, ce un fiu de razAs, cel mai ales flu al clasel rAzesesti of
al neamului, a putut sA dea la vrasta de 80 ani, dovada vie ca deprinderea de a
munci cu mintea tine energia mintaà treaza i puternica dincolo de limitele comune
ale celor multi chemati si-si gaseste seaman in scriitori ca Legouvd, Phre Girard
§I alp!.
Autorul nu ni se prezinta in istoric, de si wand nevrand face istorle; d. Pont
se prezinta ca statistician, si deci 11 intereseaza mai mult partea statica a situatiei ra-
zoilor in tara, numarul lor, satele ce locuesc, extensiunea lor la munte, la dealuri
si la vai, cat despre partea &I:arnica a intinderii mosiilor razeseti, prablema isto-
rica a rAzAsilor, a evolutiei lor sociale, economice si politice, situatia lor juridica,
provenienta lor, toate aceste chestiuni de complectare istorica ale problemei nici
uu le atinge, nici nu I intereseaza.

www.dacoromanica.ro
411.0111
bOCUMtNTE i75

lata cum isi motiveaza autorul lucrarea so.

,,Cunostinfele noastre asapra razestlor sant foarte marglnite.
Istoricil au cautat a afle, din docamentele vecht, care este originea lop st care
sant Imprejurarile prin care au trectit In nasal veacurilor. Aceste cercetarl insd,de#
numeroase si de mare valoare, au au atlas a lumina complecta asupra acestel clam
atilt de Interesante a populatiunel noastre wale.
In celace priveste starea actuate, a razesilor, not nu gm nimica, saa aproape
nimica. Nu eunoastem macar satele kr care el locuesc ; nu stim care cste numaral
lor, call dirt el mai au pamant sl WI rut mai au. Dlversele recensaminte nici nu
fac mentiune despre &Visit, ca si cum lta ar exista. .

In timpul cat m'am ocupat ca lucrarile Consillulat general al Agricultarel am

caatat sa indeplinesc, cel putin Pa pqrte, aceasta lacuna In =Wattle noastre a-
supra Ord, adunand numeroase date cat prin autortatile administrative cat si pin
inspectoril agricoll. Defi aceste date Ira pot prezenta exactltatea anal recensamant
bine organizat si bine execatat, etc ne vor da totusl o ldee generala Indestal de a-
proape de adevar despre ce sant razesil tn Romania".
4 Istoricii au Mat sA afle care este origina razasilor, dar.,. n'au adus lumina
complecta asupra acestei chestii.
A§a caracterizeaza autorul stradania istoricilor. Primil nostri istorici nedurne-
riji asupra etimologiei cuvantului s'au snit sa vada un radical latin in tema cu-
vantului, pe haeredem mostenitor, deci rdze$ ar fi mostenitorul din tata In flu
al unei parti de pamant.
Radu Rose(' In primele lui studii, luand in sama spijele rezesesti de pamant
iMpartirea razesiilor pe batra.il, pe most marl 0 mos! mid a scos concluzia isto-
rica, ta toate razesiile au Inceput prin proprietaji marl, care prin pulverizare an a-
juns la razasii.
Raclacina cuvantului e maghiara, rezs (pars) ca si neam, ca §1kotar, ca i me-
gies, ca si cneaz, ca §i ban, ca §i Vaida-Voda, caci in ceiace priveste cercul juridic
al proprietajii teritoriale noi ne-am trezit la aceasta supt puterea maghiara, de la
care am prink -si terminologia, odata en organizarea proprietajiii.
Cel dintai stapan, care cu uric domnesc a insadit proprietatea teritoriala pe o
anume vale, sau apa, a fost singurul stapan, fara vre-o allA diferenjiare.
Primul stapan facandu-si asezari de case, de odai pentru unelte, staule pen-
tru vite, priseci pentru albine, colibe pentru stAni, si altele ale asezarilor lui a pus
bazele denumirei locului prin casa lui, gde est dom ego, gde bil dom ego, sau prin
faptul ca a trait numai acolo, ca gde bil Hasa!, gde bit Brutal, etc. .

Feciorli sai, In a doua generajiune sporind asezarile de case au inlesnit oa-

menilor sa zica in plural numele satului dupa numele ficiorilor primului stapan :
Florea Floresti UN Floresti (casete) Floresti (satul). Toji acesti f i-
doll al primului stapan devin pentru urmasli lor bdtranli satului, sau moll marl
din Oitenia.
Vine a treia generajie de stapani ; nepottl primului stapan : dar si yerl prk.
marl Intre ei. Acotia sunt vnucl, :mud, plemeniti, nu-s Inca razesi. Este intre el
inrudire de sange, spija a 4--a, Intre et, dar a treia faja cu primul stapau, este de-
valmasie in proprietate. Cancelaria oficiala tare in redactarea slavona a Ispisoculul
a privilegiului de mosie, a uricului slavon, a jinut in cinste pe brat fn loc de frate
Ora in secl. al XIX, ici pe colo sord inlocue(te pesestra, nepot bate adesa pe vitae,

www.dacoromanica.ro
 1/6 DOtUMENTE

unac, far vat primate apare foarte des in locul neclarului i vagului plemenlc
semintenie.
Vine a patra generatie de stapani pe moaie, ei erau stranep otii primulul sta.-
pan praonue, pravnue, rude de sange, a 5-a spita fall de primul stapan si a 6-a
spita tntre el, stapani In devalmavie, dar nu stint Inca rdzest4cAci razesia apare acolo
unde inceteaza inrudirea de sange $i este numai parta,Fa la pArnant.
Verli al doilea sant in al 6 grad de inrudire dupa biserica i legile civile. El
flind rude, donstituiau plemea veche a satului, fAra a fi Inca razavie.
A 5-a generatie de stapani, care fata de primul stapan erau pragareati = tm-
priatiatir unor dascali vechl de slovenie, ca Ion Popa Uricarul, ca Axinte urica-
rul, ca Evloghie dascal, fiul lui Gh. Evloghie dascal i altii El erau dar a 7-a
spita JurIdIc In dreptul de succesiune la pamant, tar Intre ei verti al treilea erau
a 8-a spita; deci eviau din plemea, §I devenlau razevi.
Brat $1 sestra Crate $i soil), 'mac (nepot) praonac (stranepot), 1 pragareat
(rIstitnepot), acestea erau gradele de inrudire in plemea satului, dupa el ve-
nlau rdze,slt copattnii la pamant, dar nu $i de sange.
Deci uncle proprietatea s4a insädit in. 1400; razesii abia apar In 158(), cad numaf
fn a 5-a generatie de slapani yin rAzeil, primele 4 generatiuni filnclpleme. Asta ne
explica de ce cuvantul raze$ nu apare lii diplomatica slavona de cat catre sfarai-
tul secl. al XVI i sa razeavi im cu razeaii lor vorbim de documentele mol-
dovenesti, pe care le cunoa$tem mai bine.
Am putea schita astfel trecerea de la rade i neamart la raze* :
Ion $i Safta (soti) 35 ani (1400-1435)
gt. 1 de inrudire i I
; Neculai Vasilca (gradul 2-a de Inrudire
frati)
I
35 ani (1435-1470)
I
gr. 3 de fnrudire Jon Vasile, Toader, Negrea gradul al 4 (veri primari)
I {
35 ani (1470-1505)
I i
ta, 43 cs
clo 70 =ci Sa fta o,
gr. 5 de Inrudire '1:1
0: Su 0 veri al dollea (gr. al 6)
0
E- z I
:=c-
Ef.` 35 ani (1505-1540).
I= I I I L
=
1

m Ileana (verl al treilea) razeFt

ca 0 -- 0
gr. al 7 de Inrudire 7,1 *8 35 ani (1540-1575).
crl cr) E
17-

Am facut acest mic escurs pentru a ne lamuri asupra locUlut ce ocupl In

"(imp notiuriea de aze$ §i evolutia proprietatii !Ana la formarea raze$111or. .

In brimul loc autorul se ocupa de numarul razevitor I scoate pentru vechiul

regat nfl nurhar de 334,234 razevi capi de .familie, dinteun total de sateni gospodari
1272,519 adica 26.2°4.
Din acest numar, judetul Iasi nu cuprinde de cat 779 raze$1, din 31798 capi
de famine, din earl razesi cu movie 595, iar raze$1 fara mo,Fte 184. Judetul Ia$i vine
al 28-a In scara descrescanda din totalui de 32 judete vechi, fArA Cadrilater, adica
cu 2.4(1., mai jos pe scara fiind Dorohoiul cu 2.10f ; Ilfovul cu 1.364, Botovani cu
0,51,, si Mita as 0,3010 ca until ce nu are de cat 83 raze$i de oarece a fost raia
turceasca pana la 1829.
Daca raze0 ca numar sunt In tara 334,234 capi de familii, din aceatia 60,556

www.dacoromanica.ro
 DOCUENITE 177

p'au nici o palmit de Want, Ole& 1801, I Mum acel 273,678 razesi, stäpaseSc
068,o0o Ha, cela ce ar reveni In medie de razes, cap de famine, cite 2 Ha. ramie.
Iata .dece In 1920 la tioua fmprOprietarire au tatrat,. l razesfl fgra aid o exceptie,
carat vorba cantecului.
Areo focu azesie,
0 credeam ca-I bogatie,
SI-I curata Oracle!

Un sac de hartie f zai "eta de -utopia!

DI. Petre Pont ca razes In Raspopi i Muncel la Tecuci ar fl mostenit 3 palnie
riga*, adica n'ar fi putut dormi nici o vita de plug pe susenita sa de rlizaste
In al 2-a capitol, autorul stabileste sltuatta geograficd a M2e$11or, pe ludete
sl cite razesii yin la mante, Ia dealurt I la es .

La mante se gasesc 64633 razesi, la dealari se gasesc 211,720 de razes!, tar

la gs se gasesc 57871 razes!. Deci 63$ din totalul razesilor se gasesc la dealisrl.
Din acest fapt al situatiel geografice a rezesilor, d. Poni trage InCheerea .ca
,scurgerea populatiunii de la munte I podisuri spre ample n'a avut loc cts re-
ze§ii din Romania. Acestia s'au oprit pc dealuri. RAmine ca acest fapt, constatat
de statistica, sa fie explicat prin imprejurarlie fn care s'a produs" (pg. 12).
Dar ca fapt opus acestei constatari este,c1 judetele Suceava, Dorohol, Both-
sant sl Iasi, de si sunt In regiuni de dealuri, cuprind un foarte mic numar de reo
zesi si anume: Suceava 478, Dorohoi 751, Botosani 149, Iasi 71.
Venind la judetul Iai, tea ce scrie autorul (pg : -26,130), In plasa Tata
avem 271 razesi, In 6 sate, din care numat unul mixt cu 8 fosti clAcasi [:)Idana
.6+25, farl pAmAnt, BAdArei 14+21, Buruneesti 23+5, Badeni 80+6, Blandest
15+18,- Epureni 58; total 271] ;.
In plasa Cdrligdtata avem un singur sat cu 43 razes! Pacaresti 481
In plasa Bahluiu sunt 396 razesi In 4 sate, din care 2 mixte cu -121 fostl
c'acasi [Gropnita Bubucani sat 93, Bogila 43+4, Romanesti 224+12, total 396].
In plasa Copou este un singur sat cu 69 razest (Zahorna 69).
Judetul 1ai Inainte de 1812 se Intindea mai mult peste Prat. Asa In condica
,Jluzilor din ,1.803 (Uricar VII si VIII), gasim cl tinutul. asllor peste Prut ,numAra
3 ocoale cu 20 de sate cu liuzi I anume : Ocolul Clahar.ul .de sus cu satele Podul
mare (44 liuzi), Onesti (3), -MAIAesti (28), Botesti tut Veliscr (24), Botesti lui Star
vru (13), Balotina (20, Ocolul Cultural de jos cu satele Bisericani (70), Chilla
(31), Cucuelll (31), Dumbravita (39), Magura .(52) ; Ocolul Prutulai cu satele
MänzAtesti (34), Varzaresti .(86), Pe1inesti (30), Sinestl (29), Gaureni (24),CrArneltI.
(98)r Congratesti- (12), Onte§ti 4), Hartesti (28).
. Judetul Iasi de peste Prut azi Baltile----cupende 39 sate de razes!, ,ceta ce face
pe d. Poni Si observe di ,,regiunea din Basarabia care are un mare numär de rgzesi
Chisinatt (6) sate, Intl (Baltile) 39 sateeste tocmal aceia din fata judetului MAI
Botosani din Moldova, uncle sunt foarte putinf razes!' (pag. 39).
Sate nark, adica sitte de razeii uncle s'au asezat pe vremuri clacasi avem In
judetul Iasi prea putine, 129 clacasi, din care 8 In Soldana si 121 In Grapplta-
Bulbucani. . . *
Regimul legat al acestbr clicasi, asezati fa satele rasesesti, a fon iegulat pule
brisovul pentru boeresc a lul Or. A. Ghica in 1760 lanuarie 1, care zlee ; art. 9,
a satele rasesesti. de se vor afla Went fara mosii sa 'nu se supere ea*. lucrul,%Ci
sa clefs ban! pentru aceste 12 rdaduite Ate de luau; dind §i dijmi dup-4 obkeiu.
"
www.dacoromanica.ro
 178 nOCPMEN'tg

a zecea, IrAzesi sA al impartS Intocmai pe cute pArji de movie va avea fieste

Ole" (Ur lcar II, 222).
In capitolul Rdze#1 dln Moldova,-autorut se ocupA In prim! Inc de cele 4
iatagrafii fAcute tn Moldova, din secl. al X1X-a : Condica iluzilor din 1803 ; cata-
grafia din 1820, luatA din ArhIva de la Iasi i dusA la Bucuresti, ca multe alte acte
Moldovene ; catagrafia din 1831, sl condica mosiilor din Moldova (Acad. Rom.
ins. 733).
In seCI. al XIX harta pollticA a. Moidovei a suferit foarte multe stirbiri, prin
pierderea Basarabiei; In special judejuf Iasi a suferit schimbAri, cad de uncle Ora
Is 1812 se intindeä din Jijla /Ana In RAut, dupl 1833 s'a rotunjit inspre Bahlui,
cuprInzand parte din Carliglitura al HArlAu.
l'inutul 1asilor In 1833 avea 7 ocoale, 250 sate ai 5 targurl, asa ne spune
Hartz Intocm1tA din ordinul logofatul C. Sturza.
Din tabela No. 8 vedem ce sate rAzesesti avea jinutul lasitor, de la 1803
la 1833.
In 1912, sate rAzese$ti erau In jinutul lasilor IL
In 1803, se vede trecut numal un sat
In 1820, lasii au 7 sate.
In 1833, Iasii au 8 sate.
In condica proprietarilor se vAd.7 sate.
Acelasi numAr redus de sate rAzeaesti se vAd al In Suceava, Bo tosanl sl
Dorohol.
4 In capitolul Boerld tn satele rdz ;eat, chestiunea comporta o mai deslusitA
tratare din punct de vedere istoric. Procesul intre marea proprietate si rAzesime n'a
inceput din suta XIX, ci e mai vechl.
Vechea lege a protinasulat, care proteguia rAzesimea, a fost eludatA de boeri
sl de rAzest, mai ales de partea femelasca, care dusA cle nevolle zilel 1st vfndea
()Gina gentru un cAua de MIA. Lucrurite mersese asa de departe in sect XVIII-a, cA
a trebult sA intervinA sobornicescul hrisov din 1785, una din legiutrile permanente,
care a durat i dupa reglementul organic.
Boerli si-au rotunjit inosille al le-au comasat in folosul for si al-au crescut
aVerea lip1ndu-s1 hilizA langl hIlizA I ficAndu-si din frAnturi de sate $1 Mosir tru-
purl Intregi, cum,apar in pragul sect. XIX-a.
. Procesul lupterintre boeri l razesi a fost definitiv castigat de eel dintal In
judejele din nordul MOldovel: Doroholul, Botosani, Suceava i laI, l In special In
lasf procesul a fost definitiv pe partea boerilor st a manastirilor, aid fiind Capitala
.$1, deal centrul boerimei.
" tie acela, nici tin figureazA jinutul la1ior In listele de mosii rAzAsesti, Inghijlte
At mareamproprietate. SlAbirea rAasimel in jinutul lasilor In forma sa actuallt
a fost un proces Inceput odatA cu mutarea Capitalel Moldovel la Iasi. Mel fiinci
centrul marei boeriml, aid fiind centrut viejii monahale, satele au trecut cu hrisov
.In mantle boerimei si a mdnAstirilor, Jar jAranimea s'a sleit In puteri, muncind fArA
some pentru niste stapanl prea marl pentru ei, i fArA cpmpensarea din parte-le
pentru munca ce o depunean.
Cine va putea scrie cAndva istbria evolujiel proprietAjii pe valea Bahlulule,
de la obIrsie, la vArsarea sa In Jijia, va putea spune toate framAntArile urmate in
oborirea micei proprietAji.
De altfel, din listele de sate vechl rAzAsesti pierdute in parte san In total, WA
ce cetim pentru judejul Iai, ca perdute in total (tabela No, 10) : Lungani, CArjoaea
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 179

oi Horodiotea (ocolul CArligatura), Movilenii i woo (ocolul Bah lttiu), Budeotil

(ocol Codru), Carnicenii, Draganeotii l Roocanii (ocol Turia) ; iar Ia park ni
se tia Groponita-Bulbucani.
Lucrarea d-lui Poni se inchee cu tabelele statistice ale satelor razeooti, dupa
judete (pg. 117-217).
Aceste sint otirele ce.am luat pentru judetul Iaoi din lucrarea d-lui Poni.
Viitorul istoric al proprietatii razaoeoti va gasi in lucrarea d-lui Poni uu
foarte bogat material informativ, pentru starea chestiunii in secl. al XIX-a. ,

Razeoimea, prin noua improprietarire, se contopeote din ce fn ce mai mat in

Masa taranirnei. Daca ea a lost pentru secl. XIX-a izvorul de furnizare a tuturor,
elernentelor harnice i destoinice in stat ; aceiaoi razeoime a furnizat tArgurilor o
bogata burghezie de mid meseriaoi, industrioi oi negustorl.
Diferentiati in secl. XVIII-a in mazill §I relzql, cu oborirea pronomiilor mi.
zililor, ei s'au contopit cu razeoii. De astazi inainte, razeoii se vor contopi cu marea
masa a taranimei footi clacaoi pi va sluji pe viitor la furnizarea tuturor ener-
glilor necesare statului, In marginile lui marite.
Gh. Ghibanescu
*

Spleuitor In ogor vecln, condo de efan. Bereehet $1 Con.q. Bobuleseu, Baca.

ma, 1929, fase. 1-12.
In aceasta revista, se aduc ..otiri istorico-literare despre noi oi vecinia, culese
mai ales, din documente oi cartl scrise in slavoneote l greceote. In ce prhrote tre- -
cutul oraoului nostril, Ia1i, nu arare ori gäsim otiri interesatite, In legatura cu fapte
de seama, petrecute aici i cu oameni, ce au lucrat aici.
La pg. 35 §i urrn. Preotul ieoan, C. Bobulescu ne (IA §tirtdesrc Pdetul Cos-
tache Conache, ca epitrop al Bisericii Banu, din Iaoi", din care se vede lupta dusa
de poet contra autoritatilor oraoului, care la 1841, voiau sa faca din fostul tintirim
al bisericei Banu, ramas despartit dg, biserica, printr'un drumstrada Lapuoneanu
de azi .o piata publica.
hare alte motive, care il insufleteau la lupta, era ol acela ca la biserica Ba-
nului, Ia 1803, Mart 17, fusese inmormantat tatal salt, Manolachl Conachi, la 1827,
.1a mormantul parintesc". sora lui mai mare Caterina ,,zisa oi Oborooanite, la 13
Oct. 1831 s'a ingropat .1ânga mormantul parintase trupul vornicesei Smaranda Co7
uachi, nascuta Donici. Conachi e numit epitrop al bisericei, impreunä cm postelni-
cul Constantin Canano, la 25 Ian. 1832, de catre episcopul Romanului, Meletie, din
care ii da curand demisia.
In anexe se dau 6 acte ale bis. Banului, ce privesc lucrurile de mai sus, din-
tre 1832-1842.
= La pg 115 oi urm. cCurtea domneasca din laoi cneazul Potemkin*, de C.
i

Bobulescu, ni se dau otiri, ca arzand curtea domneasca din laoi, la 23 Dec. 1784,
Alexandru Voda Mavrocordat oedea la Mitropolie, Iar mitropolitul Gavril oedea la
manästirea Golia. Domnul urmator, Alexandru Voda Ipsilante, care a luat domnia
la 1787, Mart 1, oedea in casele vornicului *tefanica Sturza. In Oct. 1787 vine 6-
cupatia ruseasca, cu cneazul Potemkin, ce-oi stabileote curtea in casele hatmanului
Costache Ghica, (azi facultatea de medicina).
In 1792-1796, curtea domneasca se statornici gin casele Logofatului Alecu
Mavrocordat, din mahalaua sarariei de sus*. In 1796. stapânirea cumpara casele
yisternicului Balg, foaste ale lui Costache Ohio azi facultatea de medicrud

www.dacoromanica.ro
lap DOCUMENTE

case ce devin oficial, palat doinnesc, timp de 10 ani 01 apoi sant vandute hit lot-
daehi Ba10, dupA care trec la hatmanul Alecu Roznovanu.
La pg. 122 01 urm. ni se dau VW de cAlAtorli strain!. pe la noi, fratii Bache-
vale, (1817), de C. L Karagea, unde ni se vorbe0te l despre 1ai. unde et ajung
la 22 lunle, 1817. Capitala Iavl are vre-o patruzed de mil de locuitorl, multe bi-
strict fosemnate al case de par% zidite fn stil Italian 01 un nurftar destul de mare
do bordeie. Stritzile podite cu stejar, sunt de o murdArle grOzav tn thn-
pal and, dar boerli nu se plimbl de cat fn trAsurii. Bacheville Intr.§ la spatarul
Ion CananAu, pentru a invaja pe fiul acestuia limba francezl. Nu stA mult frisk
pleacA spre Muntenia 01 Constantinopol, la 1818.
La pg, 129 01 urm. ni se aduc sthile unul cAlAtor olandcz pe La nol, In 1688,
de 1. C. Filial. mntre orasele Moldovil se citeaa lase, dar capitala a princIpatu-
lal este arAtati Sokow (Suceava).
La pg, 133 01 urm., hi se aduc 0t1rIle de pe la not, ale cAlAtorulul, doctor en-
glez, Adam Neale, la 1805, de C. I. Karagea. Ni se spune cA in ele este o vedere,
nereprodusA aturea, a oraaului JaI, 1a0if au cam 10000 do locuitorl: Moldovenl, al-
banejl, ru01, greci vi evrel. Case le zldite de cArAmidA, lemn sau pAmant, strAzlle pa-
vate en lemn, Inapt nesAnAtos din cauza mla0tinflor Bahlululul.
La pg. 138 vi urm., ni se dau vtlrI despre cAlAtoria rusului BantA0 Kamen-
ski, pin tara noastrA, pe la 1808, de -Stefan Berechet. Se spune cA birjari nu aunt
in la01. La eclubula, asezat In o casA cu douS caturi, a intalnit doamne rnoldovence,
imbrAcate europene0te I generali ru0i, printre care 01 pe Cutuzov. Vorbevte de
marele palat de piatra, zidlt fn 1806,.,. Interesant prin acela cl numarul ferestrelor
corespunde cu numArul zllelor anului, tar numilrul uvilor cu al sAptArnanilor Ora-
0u1 are 5 mAnAstiri l peste 50 de biserici, strAz1 podite cu lemn, numArul locui-
torilor trece de 50000.
Barbatil stint Ina fabrAcaji turcelte, cele mai multe femei au adoptat inCit por-
tul occidental. Mai toate vorbesc franjuze0te, uncle L ruse0te.
0 mann de tineri harnlci i invajati i care, demni de toatA lauda, adunA de
pretutindenl 0tir1 despre locurile noastre 01 oamenii I IntamplArile de pe la nob.
M. Costachescu

Documente slavone de ptin arhivele nse, culese cl traduse de S'tefan Berechet,

flatiron 1920.
La pg. 67 01 tam. Un cAlAtor rus la nol, in 1846 : Porfirie Uspenskl" ni se
dau tIri mai ales asupra Bucuregilor 0i ia0i1or. in ce prIve0te Ia0ii, care ne lute-
reseazA In deosebi pe noi, la pg. 87 i urm ni se dau urmatoarele 0tiri :
,,10 August, SambAtA (1846). latA 1 1a0iL lasil sunt capitala MoldovIl
De pe InAltimea opusl, el se par asemenea cu cele douA plAci de argint fe-
recate din cIngAtoarea preoveascl greacA, atunci and preotul e fncIns cu ele. Nu
'Hu cat de bogat sau sArAcAcios va fl alci secerl0u1 meu. A0 dori sA adun vi sA
leg cat mai multi snopl".
11 DuminicA. CAlAtorul se plane cA nu a gAsH acasA pe arhimandritn1 Pita-
ret Scrlban. conducAtorul Sem1narulul al de la care nAdAjcluia sA eapete Wirt asupra
bisericli ortodoxe de la noi, despre mAnastiri si §coli.
12 Lind. ViziteazA mAaAstirea Gotta" NorbeVe de intemeietori 01 cA lAca§ul a
fost zugrAvit din nou I infrumusetat cu o nouS tamplA la 1838. Spune eA aid este
initopat prinjul Potemkin de Taurlda, cIt Grigore episcop de Irinopole a, clAdlt aid

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENITE 181

LID paraelis, In cinstea Braului Maicel Domnului 5i allturi o sufragerie pentru os-
pAtarea la praznice a inchinAtarilor. InAuntrul mAnAstirel Golia aunt magazil i o
clAdire joasl pentru nebuni. CAlugarii de la Vatoped din Atos (cAruia apartine Go-
lfe) aunt In numAr de 12 si administreazA mo5iile din Moldova si Basarabia ale zl-
sel mAnastirl din Atos. Vorbe5te despre basinul de apA din mAnAstire, construit la
1823 de Alex. Moruzi. Apa lese din 24 tuburi, se varsa in largul cuprins, prin
buzele unui leu i prin o aka de tier 5i, de acolo, sc raspSnde5te prin tot ora5u1".
Vorbind de inscriptia greceascA de pe basin, spune aceste cuvinte frumoase l a-
devArate : 41m1 place BA privesc si sA citesc Inscriptil le pe clAdirile publice ski de
pe lucrurile sfinte. Pentru cAlAtor, ele inlocuiesc cartile I oamenii, pe care ar tre-
bul sA-1 intrebi despre vremea i ctitoril oricAror monumente". MAnAstirea Barbo-
la (pg. 91) spunc c dupa cuvintele egumenului a fost ziditA de un oare care loan
BArbohil Voevod BIserica de acum din ea este intemelatA la 1838 51 sfaraita 01
sflutitA la 1843, inchinatA, 5i ea Vatopeclului. Biserica e extraordinar de frumoasA,
fnaltA, luminoasA, largA l infrumusetatA cu douA randuri de coloane de marmorA,
dar neantregi. Tamp la inca nu-i uritA".
MAnAstirea Darren dui (pg. 92); se pare de o arhitecturA grea ; nu-i frumoasa
e I prIn nimic atrAgAtoare". Averile mAnAstirh le administreazA arhiereul in tetra-
liere Antirn si egumenul Chesarie.
P. S. SA Antirn trAleste aici in indestulare, inteo casA specialA, bine construltA
(II slujesc doI MO de o frurnusetA rarA ; unul de 17 ani, iar altul de 12 Eu n'am
futrebat eine sunt ei 51 pentru aceia nu indrAznesc sA-1 numesc odalaol... E usor 91
pacat a judeca pe aproapele. BAetil,stmge cu laptel DupA chipul al culoarea fe-
lel mf s'a pal ut cA-s ff1 ai Albanlei). Cele te ne spune cAlAtorul tin trebue sl ne
mire, mai ales cA i pe langA egumenul de la BArbolu trAia o cucoanA greacl.
13 Marti. ViziteazA mAndstirile sf. Mormânt : Barnovski, sf. Sava, Frumoasa
al Trei-lerarhi.
Despre truntoasa (pg. 93) spune cA se inalta pe un deal in fata la5iIor. In
ea e o minunatA bisericA cu o frumoasA tAmpla, fAcutA In 1838 de arhimandtltul
loasa... Frumoasa dA anual un venit de 10000 de ducati olandezi (cu asa venit SI-
naitii n'au la ce se mai duce in Colhida, dupA ISnA de aur I MAnAstirea din Sinai
insAsi e in zdrente: cu bani nu ajutA pe nimeni i nici nu se trude5te cu editare de
cArti. Se vede cA monahil sinaiti au un stomac foarte larg, si mai cu seamA egu-
menul lor, arhiepiscopul Costandie, care trAeste In toatA indestularea la Constare-
tInopol".
MandstIrea Sf. Trel lerarld (pg. 93 i urm). In ea-1 sobor clAdit tot numai
din bucati de piatrA, pe care pe din afarl sunt sApate diferite modele... In mAnas-
tirea despre care e vorba, egumenul Sofronie, administratorul mo5iilor et, s'a arA-
tat foarte uecornunicativ, asa el amândoi am discutat, nu fArA amarire reciproci.
Discutia noastrA despre mo5iile mAnAstirecti si administratoril lor duhovnicesti fri
Principate s'a asemAnat unei plol repezi cu grindina mare". Egumenul se plange de
faptul cA Moidovenli -§i Muntenii, sprijiniti 5i de Rusfa, infiintasera un comitet
(dupl 1830) pentru examinarea testamentelor spirituale 5i ale hrisoavelor, naclAjdu-
Ind s1 gaseascA in ele temeiuri pentru impunerea asupra mAnAstirilor de dart in
folosul institutillor de binefacere" f cA gvechii domni, zice egumenul, au ertat 01
au dat mosiile in deplinA 51 fArA rAspundere stapInire si ca in actele de danie nu-i
nici tin cuvânt despre impArtirea veniturilor mAnAstiresti la vreo nevoe ob5teascA".
La aceste Uspenski raspunde ; Tot ce mi-ai vorblt, cuvioase parinte, le aud nu
intaia i Wel a dove earl In Ierusalim, SInait Atos §i Cons!antinopol se plan

www.dacoromanica.ro
18/ DOCUMENTE

contra apasäril din partea Domnilor si a slabei apArAri a Rusiei. Dar cine se pIan-
ge ? augArli, care dupa fAgadwara for trebue sa nu fie setosi de castig, sA se
indestuleze cu pAnea de toate zilele §i s multämeascä lui Dumnezeu i autoritati-
lor pentru fAramiturlle ce li se trimet de sus.... Pe mb5iile voastre bogate nu-s
nici biserici bune, nici preuti cum se cade, nici szoll comunale, si in mAnAstirile
date voul nu-s monahi, care sl pomeneascA pe dAruitorii adormiti. Nu-i oare abuz
acesta ? Arendasii vostri, poate, toti sunt Greci, veniti de curand i imbogatiti pe
socoteala Romanflor. Nu-1 abuz oare acesta ? Arhimandritii i egumenii vostri, cart-
admInlstreaza averile, trimit Locurilor Sfinte o foarte putinA parte din venituri st
cea mai mare parte o manan'ta singuri Istu-1 abuz oare acesta ?".
M Costackesca
* $
te

Arhlva, olganul Soc. lst. fit. din 1a$1, Ia§1 1921. La pg'. 103, d. Ilie Barbu-
lescu in gNotita despre cuvantul lasis citand, din cartea profesorului slrb, G. Da-.
nigie: Zivoti. Kraljeva I archiepiskopa srpskich, (tiparita la Agrarn, 1866) pasaluI
(din biografia arhiepiscopului sarb Daniel, in care se vorbpte si de incurSiunite di-
feritelor popoare asupra muntelui Atos, In v. X1V-lea) : gAcestor neamnri pagarie,
adica Francii i Turcii, Iasi §1 Tatarif, MogOvarii ei Catalanii i alte multe neamurl,
venind atunci in sfantul Munte, zice .numele poporului Iasi nu va ft ceva in le-
gliturA cu al orasulul nostru Iasi, pe cAtä vreme in acest pasaj chiar 'e pus fntre
Turci si Tatari ? Se prei poate, cAnd ne aducem aminte cä Inainte de a se inte-
meia, prin- descAlicAtorl din Maramures, Principat ul Moldovil, aceastA tarn, Inca din
1241, era ocupatA de Tatari. Apoi tea In doc. romanoslave, ba une ori si in cele
curat romAnesti, din sec. XV si XVI, se aflA scris acest nume tot cu s*.
De aci incheierea cA : 41scrisul lassy in Cronica polona a lui Miron Costin,
din sec. XVII, reprezenta chiar pronuntarea cuvantului. lar numele lassy, pe care
qi azi 11 dau streinii (Germani, Francezi etc.) acestui oras, e un vechi rest, care din
pronuntarea rordneasca a trecut de mutt la ddnsii*.
M. Costachesca
* *

N. lorga, Istoria Romantic), pin calatort. 1 Para la jamatatea sec. al XV11-lea

Bucuregl, 1920.
Until din izoarele de seamA pentru 1storia noastrA nationala sunt fara indo-
iala Calatorii straini, care, in- diferite timpuri, au strAbAtut tinuturlle noastre. Chiar
cand, din cauza necunoasterei InwejurArilor de la noi si din pricina trecerei lor
grAbite, nu au Indestul putinfa de a ne cunoaste si a vorbi deci In deplina cunos-
tinta de cauzA, spusele lor totusi ne intereseaza, mai ales acolo unde nu avem des-
tule marturli istorice, de altA naturA. Coordonate aceste stiri cu altele, ele lumi-
neazA epoce, care, poate, fArA dansele ar rAmAnea nelAmurite.
In lucrarea de mai sus, D. lorga ii propune sa lumineze diferite epoce si
fapte din istoria noastrA, en ajutorul rnArturiilor cllAtorilor strAini si tine ori aces-
tia-i servesc numai ca motiv, spunand D-sa ce ar fi putut sA vadd cAldtorul, dacl
drumul Jul ar fI fost prin cutup parte, pe unde, de fapt, n'a umblat. Consideratiile
politice, sociale, economice, culiurale, pe care autorul ni le pune la Mamba, cu
aceastA ocazie, sunt dintre cele mai interesante. Iasii au fost totdeauna cale corner-
cialA i centru deosebit de important in Moldova de aceia cAlAtorii strAlni, mai tot-
deauna se opresc pe aid i atunci cele ce ne spun ei prezintA o mare valoare, pen-
trwistorIcul la§ilor. Aceste /tiri, Inainte de toate, ne intereseazA aid.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE lEta

Daca calatörul OW Hebert de Lannoy (pe vremea lul Alexandru pet Bun), care
hArecut 'deilungul Oasa?abief, ar fi urmat drumul catre Sud Vest gar fi fnlaInft,
§pune dl. Iorga, 1aii, care ekistan pe vremea aceasta. Trebue sa fi fost o blurt-
cutr.de Iemn i langa, dansa tot 6 era nevoe, pentru a apara o strata. ostliseasa,
'drumul de coinert, care mergea la Suds pg. 45, far la pg. 72 dl. lorga spune :
corisul veclau lusese la Cetatuie, de unde s'a luaus in sesul Bahlujtluj, Inairt3nd
mai departe pe celalt 'mat al urftel ape lenese, pana unde este azI Palatia Adult:
nistratiti si unde odata erau curtile domneol,. .

Pg. 91-93 : 'In ce priveste rostul celor doua capitole, una fata de tealalta,
se poate spune.ca parerea care atribue lul Alexandru Läpusneanu mutarea capita-
lel Ia last tste cu totul gresita., pen tru ca Domnul se stramuta din loc In loc, ca
sa dea sentitlte,. Isi schimba scaunul de judecata, avea case domnesti pretutindenib...
Aasii se numesc in cutare documente Stepanovita, fiindca biserica domneasel
si curtea de langa dansa fusesera.Intemelate de Stefan cel Mare, socotit, prin ur-
mare, ca un ctitor al orasului
Desi laipazar" fildta si inainte de Stefan, 1 se mai zicea I Forum Phills-
tinorum, fiindca a existat In vechime. o populatie a Iasilor, a lazigilor, care pur-
ta i ninnele -de Filisteni, cules din Biblie.
, eDincolo
, de cursul lui (a Bahluiului) era Cetatnia, Epe vremea. lui Petru Ra-
res wide .fusese vechea biserica a celor dintai asezari in partile acestep eNutnal
and Domnia trebui sa se razime pe Turcii din Chilia st,Celatea AlbaIasii au fosi
preitrabit Suceveip.
' Pg. 124, pe vremea lui Alexandru Lapusneanu 'aid se Intalnia un lux, pe
care trecutul nu-1 cunoscuse, o complexitate de ceremonii, dare vtniau iarasi de la
Curtea constantinopolitana se intalnia toata acea civ lisatie de suprafata..
Pg. 156, lesuitul Man1neIiI, 1582-1586, la lasi avede colonnie straine, corn-
puse din Raguzani, Germani, Ungurit Erau sf [analt bogate catolice, care aveau pe
mormintele lor din jurul bisericil lor, apoi d'struse, blasoanele familiilor tor'.
Pg. 286, la 1582, engiezul lohn Newberie, vine §1 la Iasi 'uncle vamesin NI-
colae Nevridi lua 24 de aspri pe vite si 5 lei, 10 aspri pe butea de yin. 1aici se
inse.amnä Curtea CL1 Inprejmuirta de gard, helesteul §1 spanzuratoarea. In fata.
.

pe deal, manastirea Socolel.

pg. 160 161, pe vremea lui Petru Schlopul, calatorul Fourquevaux, cum
intra In pamintul Moldovit, are urmatoarea descriere, plina de pitoresc si parec4
actualitate, a satenflor, cari merg la targ. 'In aceasta tara, fetele obfsnuesc sa
puna cununi de flori pe cap: In carafe lor se aduceau foarte multe oul sf femelle
erati atat de skintene ca dantuitoarele din 4pania, care salta asa de usor, ca
o foaie de trandafir dusa in papuc nu se ofileste incat oule asesate In cara nu
se stricau. 'Pe aceste drumuri, zice aldtorul intilnim adesea douazect pina la treI3
zeci de caru.te la o laita, pe fieLare era Ate o fat& Veniau de la targ. Erau
foarte frumoase, fara gateala, cu cununi de flori in par, ca sa arale ca sunt Inca,
de. marilat. Am cumparat de la ele lapte, prepelite, oua, de care uneori eratt piing
carale pana sus i ele erau asezate In virf, pe care mergeau ele, se sprittneau pe
ele, IàrA sa le spargaa.
La Iasi, vecle unde loculau Tiganil manastirilor, foarte multe manastirl sl

1) In acest senz trebueste interpretat pasagiul din cronicarul Ureche, Letop.

Mold. 1, 129: si de acolo s'au tutors Stefan Voda i an descalicat targul lasil
- i In latida Jul Dumnezeu a .Inceput a zidl blserIca lui sf. Neculal),
www.dacoromanica.ro
1E44 DOCUMENTE

multi tigani ; 2000 de case tiganoti dadeau dajde Domnului. Se face confuzie !etre
imbradmintea Romancilor si a roabelor tigance. Romancele din mahalale purtau
atunci costumul de la sat, cu pleptanatura inalta, cum se vede acu co la femeile
unguroaice din Tinuturile de munte, In judejul Roman in special', ln oras casele
oamenilor aunt foarte subrede, Curtea domnasca e facuta din platra sl are mire-
care Infatigare. Petri: Schlopul dadea audienta ea marejie I maiestate. Lang ei
era Bruti. Era pazit de tr el patrusute de soldati unguri, doi cate dol, pana la
umbrarul, supt care sta Voda Cli dregatorii 1 judeer Paritoril via, Ingenunchind
if vorbesc, o scena co in Franta lui Ludovic cel sIAn. Curtea, ca l casele bo-
erflor era din lemn, si cu putina piatra, rau asezata).
In ce priveste agezarile Armenilor In Moldova si in Ial, d. lorga pg. 187,
spune urmatoarele : eS'a pretins cA biserica din lasi or fi zidita de ei, la sfarsitul
veacului al X1V-lea ; de fapt, acestl oaspetl, Imbogatiti prin negot, au cumparat
biserici frumoase de la ai nostrio.
pg. 190: d. lorga zice: gbiserica Rufenilor din lasi inseamnä a Rutenllor e.
pg. 195 : Belsius, in vremea lul Eraclide Despot, spune eca foarte multi Sagi
Se gasesc In Iasi'.
pg. 196: Botero spun, c. 1560, ca : unegotul e facut in Iasi, intre altil si de
Sasi si Unguri. El dau In acelas timp i moterii."
pg. 197, MancineliCc. 1582, spune ca : 4n special, In Iasi sunt Raguzanl si
Hioti, ackca locuitori din HiosD.
'pg. 207, pe vremea lui leremia Movill, Silezianul Heidenstein verbeste i* de
aspectul lasllor, de palatul domnesc, de cele trel biserici ortodoxe, de cea arme-
neasca, de bala turciasa ce era In Iasi si care s'a pastrat Ora dunazia.
Pg. 209. Rusul Trifon Corobeinicov, la 1593, spune ca Iasul e fara cetate,
intarit numai in jurul Curtii domnoti. care e din piatrá, ca i uncle din cele macar
zece biserici, altele Iiind da lemn". ni se da I o descriere a bisericei sfant Jul Islicolae.
pg. 210 Olandezul Dousa, anul 1599 : lagul . . . este un oras bine populat.
pg. 212, un misionar anunim, fa 1606, spune ca In fa1 erau vre o gasespre-
zeci biserici.
pg 215-216, Italianul Tommaso Alberti, pe vremea lui Stefan Tomga. spnne
cä 6ragul Iasi nu avea ziduri Incunjuratoare Populatia o socotea la vre-o 8000 de
case, prin urmare sant 400U0 de locuttori. Casele acestea erau de lemn. Bisericiie
apar ruinate. Palatut e da piatra, Insa imprejmuit cu gard dc tem. . . . Vede pe
Tulip tnbracat In rosu, cu buzduganul in mana, 500 de archebusierf dupa dinsul,
strabatand strazile Iasului. Oragul era foarte martian cu mult noroi. E propKetatea
Domnulat, ,Daca vine un calator, Voda are dreptul sa-1 trimeata in gazdi in
orice casa gi oamenil primesc pe Strain dfoarte bticuros, Hind foarte ospifalleri . .
femelle fac toata gospodaria -easel, vorbesc liber 1 prietenos cu barbajii, de lip
Cu lumea si singure, cad .nu e Wei o paza ; dud aduc de nut ori de mancare,
gusta ele Wahl. Cfind 11 moare cuiva sotia, ca sa s tie ca e vaciev, merge cateva
iIe pria oras cu capul gol".
pg., 243, milanezul Benedeto Emanuele Remodi, pe la 1635 6, spune ca
;la lagi se numara 65 de case de catolici, care sant Ungwi, der sant 01 Francezi,
Venetieni l alti negustori din Constantinopol.
pg. 244-268 Bandini, 1646, spune ca : Jest, biserica catolica e foarte. ran
tlnuta, samanand o carciurna, fara ingraditura. Casa parohiala, Polonil de Ifinga
Domn o tntrebuinteaza pentru petrecerile lor, odalle sunt. prefacute In grajduri.
aeoperlsu1 do sindrill sport, paretil crapati. Banditti gasegte Curtea in It.trul Dom-

www.dacoromanica.ro
 .. bOCUMENTE 185

nulut. care avea Iâng dansul un medic permanent, Evreu din rasarIt, IIL lint
cunoscuti sub vechiul nume ungtaresc de laszvasar, ,,Calattorul crede el ora,.
sul qs iiurnit asa dupd vacarul care pastea boil, pe locul unde s'a ridlcat apoi Cur-
tea domneasca", si cu ocazia aceasta spune d. lorga, ca aid a fost "ea de obiceiu
un, mor plugar, deschizator de tarina, I incepator de sat." orasul avea, spun
Calatorul, 15000 case, deci 73000 de locuitori, 60 de bisericl sl 11 manastiri . .
ziduI de cetate al Tei-lerarhilor cuprindea si un turn patrat cu un ceasornic. Se
snentioneaza Scoala de langa mänastire. In tot orasul sunt 20 scoli, numaruf sco-
larilor insA nu trece de 200. Se vorbeste de manastirea Sf. Atanasie de la Copou, d e
Galata, Socala, a hi Balica Hatmanul, Hlincea Orasul e foarte comercial, locul-
torii foarte amestecatI: Romani, Unguri, Armeni, Greci, Bulgari, Albanezi, Turci,
Poloni etc. Curtea e inconjurati de aid suptire la Rasarit, fara turnuri si Uri sant.
In celeialte partl e un sirnplu zaplaz de term Orasul, pentru cei ce-I vad de de-
parte li Se pare to Nuol Roma*. Unele din locuintele boerilor sant splendfde. Or
dalle de la Curte erau Impodobite, ca si la Constantiopoli cu covoare tesute fn
fir de aum
pg. 273,1 Pavel de Alep, pe vremea lui Vasile Lupu, vorbeste pe larg de
biserici. Trei lerarhi, Gotta, Barnova, de Sf. Gheorghe, de Sf. Sava, aspectul ca-
selor, cu acoperisui cca spatele camilel. lavitele, scoartele claclite,
Contributia, cunt vedem din cele demai sus, pe care 0 aduce autorul., .este
foarte mare, in ce priveste trecutul oragului nostru, spusele calatorilor fiind de foarte
multe ori dintre cele mai ivariate 'si mai neasteptate.
M. CostAchescu
511
1,4

Revue Archdeogique publiée. sous la direction de M. M. E, Pottier et S, Rai-

nach, membres de l'institut cinquieme serie tomul Vill, Avril-Erniu 1921. Paris,
editions Evnest Leroux, 28. Rue Bonaparte La locul de frunte al aceste reviste
se publica un foarte interesant studiu al concetateanului nostru, d-lui 0.1. Brdteana
supt titlu (Les fouilles de Curtea de Argesclz (Roumanie).. El priveste descope-
rirlle din anul trecut de la bisenca Sf. Neculai, sau domneasca, din Curtea de Argeg,
cari cu drept cuvant an interesat in cel mai tnalt grad cercurile archeologice gi
istorice. Se stie din ,comunicarile d-lor lorga, Draghiceanu si Brateanu lii .Revista
istorica, cat si din reiatiile pressei, ca s'au gasit 14 mormintc vechi de secole, cu-
prinzand schulete, juv iere, oliecte de arta medievala ti ,fragmente de costume ale
Bassarabilor Mat d-nut Bratianu e Indreptatit sa compare biserica Domneaasca
au Saint-Denis al Francczlor. Cu tin remarcabil aparat de eruditie marturisim
surprinzator la yarsta d-saleautorul classifica costutnele ca .apartinand . model
din a doua jumatate a seculului al XIV-lea, iar ca priveste executarea obiectelor
de arta in special a castelului ti miniatura, d-sa o presupune cu o argumentatie
convingatoare ca provenind de la renumitii frati Gheorghie $i Martin de Klass-
berch sau Cluj, din Ardeal, cari decorasera si fantana sfastului Gheorghie din
sfradschim pentru imparatul Carol al IV-lea,
Pe la 1370 ei lucrau i pentru Episcopal Dimitrie de Oradea Mare.
D-nul BrAtianu releva prin comparatiuni cu costume gi armure occidentale
ale vrernii influente catolice si feudale asupra curtil Basarabilor precum I importanta
descoperiril dc catra pictorul Norocea a inscriptiel slay one, insemnand nroartea sma-
relui Voerod Basarab. la Campulung Ut anul 68% (1332) prin care pe de 0 parte
1r

www.dacoromanica.ro
186 DOCUMENTE

Se stabileote epoca caret apartinu mormintele, pe -de altA parte se aduce o modi-
ficare cronologiei primilor Domni ai preIl-RomInesti.
D-sa se mai ocupa pe larg de aoa numita *statute a lui Rada Negno gasita
de mult, care nu este cleat un relief de pe o platrA de mormant, supt care poate
se odihneau oasele lui Radn Voevod, NI lui Alexndru Basarab. Traditia of des-
crieraa petrel, acum deteriorate, de catrA francezul Bellanger In 1846, fac presupu-
nerea aceasta admisibill. $i aid se manifest& influenta catolicA, Intrucat biserica,
ortodoxA nn admlte *chipuri cioplite gAsirea in chiar fundamentele bisericei a II-
net monede cunoscute din timpul regelul Ungariei Ladislau Cumanul (1272-1290)
face pe d-nul Moist, directorul Crorticei nurnismatice sA presupuna cA clAdire nu este
anterloarA anului 1272.
In ultima parte a studiului, d-nul BrAtianu dA o luminoas1 oi concha expu-
nere rezumativA a fondArli Princlpatelor Romane, revenind asupra importantei de
a se fi constatat moartea marelui Basarab fn 1352, intrucit frnpAcarea din 1348
Intre Tara-Romaneasca ol Ungaria capAtA o interprefare mai sigura dovedlndu-se
ca justA presupunerea d-lui Onciul T.A Alexandru Voevod, care depuse atunci oma-
gilt!. regelui Ungariei era coasoclat Domniei tAtAlui sAu, mort abia In 1352. InsA
sfaroitul Domniei tui Alexandra, mort 1364, e caracterizat prin slAbirea raporturilor
de vasalitate, rupte cu totul de urmaoul sAu Vlaicu VodA, care se proclaml Insuoi
Domn al prii-Romaneoti spre indignarea regelui Ludovig din casa d'Anjon.
Reconciliarea Intre Vlaicu al Ludovig avu loc cu pierderl grele pentru hege-
monia dunAreanA a Ungariei, lar chemarea lui Ludovic la tronul Poloniel dAdu
expansiunel maghiare o altA orientare, de care beneficiau Principatele RomIne.
Ce primeote influenta catolicA, ea luase un avant mare pe timpul catolicei Doamna
Clara, adoua sotie a lui Alexandru Basarab, InsA In 1378 cu Inceputul aiomel fn sanul
bisericei Occidentale, propaganda catolicA se afla In declin In amIndouA Princlpate. Ter-
inland studiul sAu d-nul BrAtianu pune Intre anii 1340 ol 1375 culminatiunea pene-
ratiunei ungare oi catolice, confirmatA acum prin recentele descoperiri, cari evoca
existenta nu numai a unel curt! fastoase apropiata de moravurile occidentale, dar
gl a 'mei clase nobile vivant de la grande vie internationulle de fAstda.fite europe-
ene Biserica SI. Neculai reprezintA dupA d-sa un tablou sintetic al evolutiunli Sta-
tutu! romin, In care se Intalnesc inele cu ruglciuni latine, pietre cu inscriptil sla-
vone oi picturi greceotl, adAugim qi acel *fig Goth. (sic) de pe un inel de aur
influen'te cuiturale divcrsa, Insa toate absorbite prin puterea instinctul ul de rassa
oi de limbl
D-nul Bratianu oi-a caotigat prin studlui sAu dar oi foarte documentat nu
numai un loc frumos in publicistica otiintificA franceza, dar al un titlu de me-
rit fatA de natiunea sa prin interesarea cercurilor otlintifice strAine, atat pentru
bogAtille arheologice ale Tar!! noastre, cat ai pentru vechimea traditiei sale cul-
turale occidentale.
Sever Zotta

E. Lovinescu, Gheorghe Asachi, viata 0 opera hi!, Bueure§ti, ed. Cartea Ro-
milueasca, 1921.

Inteun volum ingrijit tipArit, d-nul Lovinescu publicA cursurile d-sale desprd
Asachi tlnute la Universitatea din Iasi oi aparute in parte In Convorbiri Literare. 0-
riginea famine! ol blografia marelui Inaintao In domeniul .culturel noastre nationale

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 187

sunt constiincios studiate si expuse si se citesc cu un viu interes. Parerea Pahar-

nicului Sion despre originea armeneascA a Iui Asachie pusA la indoialA de,catre a-
utor, citindu-se i un document, din care ar reesi originea lui ardeleand. Ar mai
fi de observat ca Armenii de religie gr. or. nu-mi sunt cunoscuti din secolul al
XVIII-Iea, ci cermult de religie arm. or. spre deosebire de cei arm. cat. din ,Po-
Ionia. Armenii era u atunci considerati ca sismatici Qi evitatf In raporturile sociale
de catre ortudoxi. Cum putea deci sa ajungl deodata un Armean (tatal lui Asachi,
chiar preot ortodox. Ooar ca teal lui ar II trecut la ortodoxism, dar memoria lui
Sion nu putea sa-1 *riga. El pretinde insa cà insusi Sarar, tatal lui Gh. Asa-
chi cArman botezat s'au preotit in Rusia. Trecerea aceasta brusca de la )zmA la
preotle ni pare absolut neverosimill, ca contrara spiritului vremel,
Ca de obicel la noi v. cazul Alexandri si a. -- I anul nasterei lui Gh. A-
sachl nu pare sa fie sigur. D-nul Lovinescu scrie : s'a nascut dupa propria lui
marturire din Notlta blograjle4, la Herta. la 1 Martie 1788, sau poate chiaro dupl
cum reiesA din alte insemnari, la 1 Martie 1787. Atestatul mitropolitului Veniamin
arata anul 1787 (p. 19 si N. 2). Nici nurneroasele foi de calitati ale lui ca arhi-
vist al Statului din 1832 Ian. 1 panA in 1849 Sept. 23, nu ne lamuresc. In unele din
anii 1836, 1839, 1840 si 1841 &int anul 1789 ca an al nasterei. iar foaia de call-
tilfi din 1848 aratA cA in acest an toamna avea el vrista de 61 de ani, deei s'ar fi
nAscut in 1787, precum indica i Veniamin. Chestiunea asteapta deci o lamurire
hotArltoare. Raposatul dr. !strati se contrazice In privinta aceasta, dand ca an al
nasterei 1788 Martie 1, iar ca varsta la m3artea lui din 12 Noemb. 1859, 82 de ani, i)
Se vede ca varsta aceasta era declaratA pentru metrica mortilor I decl am avea
IncA o probe pentru 1787.
Din aceleasi foi de calitati ale arhivel statului mai aflArn cela te de aidel se
stie ca vorbea limbele : polond, Wind, francea, itallana, englezd, euseascd $1
germand. Curios ca nu cunostea si cea greaca, a cArei cunostinta i se atribuie in
mod gresa de catre Pah. Sion, atunci atat de rAspandita i cunoscutA de chiar doi
functionari ai Iui: Malcoci i Cucu. Or! cum Asachi va fi lost cel mai poliglot mol-
dovean pe vrernea sa. Ambitiunea lui se manifesta si in foaia de calitatr pe 1848
scrisa de un copist, prin adaugirea cu ataxia lui la coloana titlurilor ; si mOdular al
mai multor academit, desi la coloana studiilor fAcute se mentioneaza a este *ma-
dular al Academlei a Frantlel 1 Danemarceb. Stabilirea lui definitivA in Tara o
pune la 1813, insa din insemnAri ale lui din tinerete reiese ca era atornato a lassy
30 Augusto 1812, (Lovinescu pg. 22,
Deci Asachi nu vorbea greceste limba de salon de atunci. Principele Calli-
machi fi dadu seama de valoarea calitatilor acestul tartar atat de invatat si talen-
tat si-1 nurni Inca din Feb. 1813 referendar la departamentul afacerilor straine si se
pare, anume pentru el infiinta clasa de inginerie si hotArnicie cu limba de predare
romanA, alipitA pe langa scoala greceascA, sau domneasd. D-nul Lovinescu nu-
meste cu drept cuvant chemarea lui Asachi la catedra aceasta cea dintli biruinta
a lul pe terenul cultural., (Ibid. 33). Era In parte si o biruinta a Umbel si natiu-
nei romane, Qtiut Iliad ce Importanta aveau hotarniciile pe vremea aceia, clad mai
nu trecea o zi, exceptand iarna, lAnA vre-o masuratoare pe la Intinsele mosii bole-
resti. Lui I se datoreste, precum se stie, 1 traducerea din germanA a prime! piese
*Afirtle $1 Chloe* reprezentata la Iasi in 27 Dec. 1816.
Anica Filipescu care, in 1821 pe timpul refugiului In Basarabia, ii clarul fabu-
1) Din trecutul nostru, Buc, 1909, p. 2,

www.dacoromanica.ro
188 DOCUMENTE

1de lui la Fontaine, (Ibid. 34) pare sa fie ienu nita fika a marelui Visternic C.
Pilipescu. administrator ul Valachrei pe tirnpul ocupatiunei ruseati (1806-1812),
despre care din cauza turcosi francofilisrmilul lui, conteie de Langeron nu
are de cat cuvinte de ocara Anica era logodnica liii Milovadovici comandantut
armatel rusesti, mutat se zice din cauza ei e) Din dcdicatiunea ei catra Asachi :
,Souventr d'Annlka Philippesco 1821 .ofert a Mr G. Asarv pendant I'dmigration
ea Bessarable, reiese ca ea nu era casatorita nici in 1821 deai atunci avea c. 30
de ani. Mai tarziu a luat ea pe marele logofat 0 Bala. Farniecul ei a fost apre-
dat atat de Sangerum cat Qi de Rochechouart, nepotill ducelin Richelieu, fondatorul
Odessa!, uncle petrecu Anica c. 1820 in exil cu tacal ei.
Presupunem ca nici Asaki n'a putut sa se sustraga acestui farmec iar
dedlcatia AnicAl indica ca adu sa aprecieze societatea tanarului talentatului l cul-
tului moldovean. Ea era sora Catincal S. (Skitineanu) despre care s'a sells in
Marti] ,Vittorula din 23 Sept. a. c. cu prilejul unei dart de seama despre cartea
contelul de Lagarde, care o cartel!, ai cuinnata anal mai vestite Catinca Fdipescu,
nascuta Bala, a caret influenta politica era covarsitoare, conform relatiei marchizului
de St. Aulaire, La Valachie ne Jut plus gouvende que par le consul de France et
par Catherine Balche femme du second fils, dii Vestiar Phtlippesco" aerie el In-
tr'un memoriu n). Influenta atit de mare a acestei tarniiii a fost cauza exilarii ei la
Odessa, uncle insa ducele de Richelieu fi facea viata prea placuta dupa Warta lul
Langeron.
Asachi era zice d-nui Lovinescu, maul Sturzestilor In special atasat lui Mlhai
Voda al era deci flresc ca in situatia lui sa se clatine odata cu venirea la domnie
a lui Gr. Al. Ghica in 22 lunie 1849. Dap 2 luni in 20 Aug Asachi ii da demi-
sla din postal de refendar al acoalelor (Lovine3cu p. 44) iar in 27 Sept. din cea de
arhivist al Statulut. Ultima demisie aflatuare la Arhiva Statului A) fara interes, ca
lin tel de uniculum vital, credem nimerit sa o publicam mai jos.
Prea Inaltate Doamne,
In epoca reformei politica a Moldaviei la anul 1829, obsteasca adunare a Di-
vanurllor m'au ales madulari la Comitetul reglernentar in insusime de redactor se-
cretariu ; am lucrat fara leafa fri curs de 11 luni la Bacuresti, asazamantul ce au
statornicit drepturile patriel.
Dupa aceea, imputernicitul Prezident m'au nuntit din partea ambelor Printipate
in asaminea fara leafa am purtat 9 luni de zile asta sarcina, cu multamfrea ai a
Cabinetului Curtii proteguitoare, Meat la Introducere noului asezamant, imputernicitul
Prezident m'au numit Arhivist al Statului, ca o semuneratie a lucrarilor de dol ani,
ca un mijloc a indemana ocupatiile literare gi spre a organiza Arhiva Statului ci
era un nou ram de slujba.publicA In tara,
r De atuncea m'arn nevoit a raspunde unei isamine onora bile Neal:Jere i dupa
atributurile postului, am adunat interesante dodumente ale tarii rAspindit i dosite
gi am pastrat cu sfintenie acest sanctuar a dreptarilor compatriotilor ; manipulatia

1) Hurmuzaid, Supl. I. vol. 11. passim. 2) C-te de Rochechouart ,,Souvenirs

3) Harm. op. cit. 189. m. 2.
sur la revolution, l'empire et la restauration* ete. Paris, pion, 1892, 135-6,
4) Dos. de cancelarle pe 1849, No. 13, F. 1. 2) V. brosura noaatra La cente-
narul hit V. Alexandri".

www.dacoromanica.ro
 DOCLiMENTE _ 18§

grhivei cdmpusä astazi din 142,221 acte dupre ataturatul raport, am organizat-o In
mOd a sa pute cu inlesnire gási orl ce hArtie ceruta, 51 de s'ar Pi lut in conside,
ratie indesitele mete proiecte, lucrarea Arhivei mutt s'ar fi simplificat.
Cu toate acesta, sarcina am punat -o asa in cat nici odata n'am prochemat ce
mai mica nemultarnire din partea Guvernului san a publiculd, Dupa asdminea lu-
crAri de 18 aril simtind dorinta Inaltimei Voastre de a insArcina pe o altä persoana cm
Arhiva Statului, MI preget a o implini prin dernisia de fata rugandu-va cu toatä
supunerea sä bine voiti a lua in consideratle drepturlle 5i slujbile agonisite cu lo-i
Rate in asaminea insarcinärl insamnatoare ale Statului 51 tot odata a randut o
cOmisie spre a adeveri starea Arhivel 5i a el ttdclare, apoi fiindcd In viitorime nt-
mic nu m'ar lega in CapItala de cat Institut tipotitogreid, carile cu mare greutajl
'5i cheltueli I-am organizat, 5i parte din nou am introdus in lard pentru cultura ei
lauda compatriotilor, 51 explotatea acastei inclustril de pdmanteni. Cu toatä supui,
nerea rog intalepciunea Indltimei Voastre sa bine volti a orandul vre-un mijloc de
a fl lieu rat 51 de asta sarcina cu despdgubire potrivita spre a pute consfinti lima-
5ija zilelor Casei mete Impovorata , de grele dator11 pentru ca pänä acum toate in-
grips-Ile vietii ostenitoare erau tintite mai cu samd In ski; ba pubica.
A Inallirnel Voastre, pre plecat 5i supus- sluga.
No. 234 [0. Asakl]
E0 27 Septemvrie
1864
La demisia acesta domnitorul rdspunse prin decretul din 15 Dec. publicat in
thicar XIII, p- 378-9 5i semnalat de d-nul Savinesca (ibid.) incuvIitandu-i Inca o
pensie de 8000 de lel pe an pe langa cea de la casa 5coatelor 51 reservandu-si dm
la .cei intäin prilej vti Intrebuintam in o fnnctie potrivita insusiritor ce Ai castigat
in jail si meritelor ce va caracteriseazAa. Din cuvintele din demisie simtind dorinta
Indltimei Voastre" reiese ca Asachi nu plecase de buna vole dela iubita lui Arhiva.
El fu inlocuit prin Postelnicul V. Alexandrl, tatal poetulul, si acesta un oni bine-
merltat de Ora, desi departe de se putea compara cu Asachi, a cdrui viaja se
confunda cu evolutia culturei noastre in prima jumatate a secolului trecut.
Sever Zotta
* *
e

it lorga. Un calator Italian in Turcia $1 Moldova in timpul rdzboialui cu Po-

Ionia. Bac, 1910.

Dintre multele memorii cetite de d. N. lotga la Academie, acesta prezinta pen-

tru 101 un interes deosebit, cdci ne da date noud despre 'Iasi, Curtea domneasca
tilitile lasilor, comertul 5i altele.
Folosim cetitorului buletinului nostru, schitand cate-va pagini din cele ce aduc
pe scurt de lassy.
Titlul lucrArei este : , Quanti di pia curloso e vago ha potato raccore Cornelio
Magni nel prinlo blennlo da esso consumato in vlagei e dimore per la Turchie Par-
ma 1678.
Magni a vizitat Moldova, pant( la la5i, tocmai pe vremea razboiului duS de
Mbhamed IV 5i vAzand Ahmed Kopriliuc contra Poloniei, in urma cdruia a cucerit
Kantenitz-Podolski (1672).
Domn la 1a51 era Duca Voda, rdscoala lui 1-1Ancu 5i Duroc avusese loc. Magni
intrl' in Moldova, venind din Constantinopol pe marea Neagra. Vede Intai Kilia,
cte#pte eate ziet : 9ChIgH luago principalfssimor assal abondente, juori pero cbe dl-

www.dacoromanica.ro
190 DOCUMENTE _

divino. II Castello 6 bello, fabricato con torrioni in quantal, et in esso conservari

per anche buon numero d'artigliera vidi in molti luoghi varie arme genovese in-
cise in marmo, come ne appare in Galata*.
Vede Ismallul, loccea 'I lenichloi (satul non). De la Reni vine pe uscat cu o
baraba. Ajuns la Tutora, vele podul de luntri acoperite cu sclnduri, pe care Duca
Voda l'a fAcut peste Prut. Tutora era un loc deschis in mArime de 12 mile italj-
ene intre Prut si dealuri Matte frumoase si suave'. E marea si intinsa braniste do rn-
neascA, ce se intindea de la StAnca Rosnovanului in jos pana la varsatura Jijiel in
Prut la Scoposeni.
lasii e numal Cinci leghe" departe de Tutora, asa ca Turcii carn 30000
merg pentru merinde pAna in oras".
LangA o padure de sAlci ,,de pe malul Bahluiului" Magni vede fata Sultanului
inconjurat de 50 alai-eV si 20 pagi In alb", In fronte cu Siiihdarui, in haine de
camelot blAnite cu cacom, purtand pe cap un turban mic prins la tAmplA".
Magni IntrA In Iasi orin ulicioare mArginite de case pAcAtoase si de bordee".
Hanurile slat pline de lume. La Ezoviti aflA o cAsula inconjuratA cu gard de nu-
ele" una fratta all 'uso delle rustiche case d'Italia', Locuinta clAditA in palante
Npertiche impiastrate di fango" Rascoala lui Durac si HAncu luase si cuiele de la
usi si feresti" Mesi sono, da cento sediziosi sollevati contro il principe, per pre-
tensioni di soverchie angherie... avendo quern ammutinati fatte un grosso bottino
in tutto e per tutto di sel o sette livre di ferro in tanti chiodi che univanno quel
mal acconcio legname".
Magni plea indatA sA vazA orasul. Pe strAzile principale otrade restarto co-
perte di tronchi d'alberi distesi per regola che uno tocca l'altro, altrimente si ren-
derebbero Imprattecabili". Plitele lasilor sint pentru Magni scoiator alle chlavi-
che o cloache".
pe utiv e co lb mare. Case le in paianIA ii plac lui Magni si cu coperisurile de
sindrilA legnami i mpiastrati di creta... ii tetti sono molto acuti coperte di pezzette
di tavole sattili, dispote in ordine aggiustato e vago".
Magni vede Curtea Domneasca ,,Una gran cassina, consistendo tutta in un
vasto cortelaccio quadro, circondato da muraglia de fango... ca si .gran corte di
Bergamini, de la Parma".
In lAuntru curtea cuprinde o salA proastA, afumatS, cu douA odAi intunecoase
si prost orânduite salaccia afumicata con due stanze simili oscure, mal in ordine".
La odaia Doamnet se trece printeo roatA, ca la calugAnte una ruota all'uso
di monache".
Tronul Domnului era un jilt roa alla veneziana" In Curte se gAsiau 25 sob -
dati germani husari , cari bateau toba si asteptau caruta domneascA, din plebe
dupa modA polonA, nu mai bunA ca o carutA italianA carozza di nolo" ; iar 12
harabale acoperite cu coviltir asteptau juparresele ce slujiau pe doamna Anastasia.
Cela ce spune Magni despre Curtea DomneascA pare a se potrivi mal bine cu
ceia ce era Curtea lui Duca din ograda Cetatuei. La Curte el poate n'a vAzut de
at tinda si cele 2 odAi din stAnga, zice d. lorga, cAci alt cAlAtor palatinul de
Kulm in 1677 va vizita lasii si va descrie astfel Curtea DomneascA :
,,La Poarta intAia fu primit de boerinasi ; La Poarta 2-a de boerii cei marl ;
cele douA porti ale Curtii din last ne rearnintesc cele 2 porti de la Haremul Sulta-
nuluipoarta lenicerilor ,si poarta cdiugarllor. Domnur Antonie VodA imi esi inainte
pre scAri" les degrez du Palais". Trecem arnândoi prin 2 sAli ; uncle erau mese
marl !otiose §i ajungem io odaie, unde era itn divan vechiu, acoperit cu cow

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 101

turcesc. Se mai vede o galerie sau balcon, si in fine o odae frumos zugravita In-
treaga dupil obiceigi olanclez. Aid e alt divan; ni se ofera dulceti I vutca si ne
punem la masa. Dupa pranz ne retragem cu Voda !Mr%) odale, in care de obiceiu
se primeau audientele"
In 4jra Magni semnaleaza Intre multele biserici anche passabili 2 manästiri
molto belle e suntuose.
Ne descrie manastirea Goliei, cea uitata de Paul de Aleppo.
Cladirea e de piatra patrata, are o cupola inalta cupoie elevate ; 2 turned
torri ben'alte ; stalpi Colone la pridvor, balustrade ; are un stil amestecat
ben lavorate, ma confuse negrordine dell'architettura ; candelabrele de argint
candeglieri e lampade d'argento ; iar Intre mesterii care au lucrat uolia au
fost i Italieni.
Cat despre Trei Erarhi. Magni zice ca pe din afara e totul de marmura einclos-
tate tutta di marmi fogliamati con lavoro asW minute e gentile' In launtru e
chipul Voevodului ctitor si al familiel sale. In biserica nenumarate lazi cu averile
boerilor fugiti din ora i puse acoio spre paza i pastrarep.
Magni ne spune ceva si de Evreii din Iasi. Med'cul lui C. Duca Voda era un
evreu. In targ gasi de toate celea carne, paseri, unt, orez, pane proasta rau
coapta si putina, dar nu gisl nicl un negustor eareu! Era doar armata turceasca la
Tutora si multi Turd veniau la Iasi sa cumpere de ale hranei.
In schimb Magni ne vorbeste ca erau multi Evrei din Polonia, arendasi al mo-
siilor, cum sf multi din ei luau in vanzare veniturile tarli i spoliau tara in folosul
lor Evreii ce locuesc prin partile acestet au nascocit i inolt, cum fac pretutin-
deni, nisfarsite angaril a caror arendasi facandu-se se slujesc de eie pentru a suge
sangele bietilor supusi ajutati de autoritatea Domnului. Sant cei mai multi din
Polonia, si intrebuintaza cele mai hraparete mestesuguri pentru a apasa in folo-
sul lor pe ori eine e silit a le trece prin maul".
Daca cronicarii contemporani Miron Costin, Ion Neculce si Nec. Costin tie
spun ceva mai mult de Iasi ca cronicarul Ureche, in schimb calaioril strain!. in-
tregesc prin spuseie lor zisele cronicarilor nostri, Vom utillza la vreme Insusi
textul original al acestel rarisime carti pentru a sluji complect pe cetitorii nostri."
Oh. uhlbAnescu

N. lorga. Romeinil $i Orecii de-a lungul veacurilor. Buc. 1921, 8% Tip. Cul-
tura Neamului Romanesc. Pag. 54. Pret 15 lei.
In seria de scrieri ocazionale, pe care d. N. lorga le-a-scris cu prilejul multi-
plelor ei variateior chestluni, ce le-au adus evenimentele marl, prin cari am trecut.
aste ei .aceasta scrisa cu prilejul indoitelor nunti princiare dintre casa regala
Greceasca 1 RotnaneascaD. Textul e redactat in I. franceza, ca la toate celelalte,
Toate acceste lucrari ale d-lui N. lorga stall s ipt vreme, cad sant scrise ori
fara izvoarele necesare la indamana, ori saut colectari de alte studii anterioare
apropiate i excerptale pentru cauza zilei.
A pune istoria ca stiinta in slujba causelor contemporane este a forta ro-
lul istoriei, cad preocuparea evenimentelor de zi poate tuibura seninatatea, ce se
cere istoricului, ori exagerand trecutul, or prea glorificand prezentul. Serlile fap-
telt)? istorice, pe care le indeplineste dipomatul I omu! politic, pot Ii rAu i necom-
plect legate de istork, care n'are alta chemare de cat a le explica In cauzalitatea lor,
fara a putea Induri cu ceva in ofkialitatea lot%

www.dacoromanica.ro
 g2-
1.--
DOCUMENTE

Lucrarea d-lui lorga are a,este capitole : Heilènes et Thraces, (extras din
istoria comert4lui roman din 1915); La coatkul(é byzantine dans les pays rownalas
(extras din Deux Communications au troisterme congresinternational d'6tudes his-
toriques a Londr s 1913); Commer^e g 'c, I tterature et civilisation grecques dans
les pays rournains. r
Critia istorica a fost pana mai eri nedreapta cu inriurirea geeceasca In Prin-
cipate. Nu cu put'n au pontribuit la acest curent iiieratura Cronicarilor ca i teatrul
nostril istoric. Pasiuma, ce au pus'o cronicarii nostri d. lorga trece asupra aces-
tui (apt, sl apreciarea evenimentelor supt call au trait ei, a lasat asupra cetitorilbr
de.mai apoi acel spirit de inaltä revoita contra grecismului acaptuant. Nentelegand
s;st mul s'au nedreptatit oamenii vremri --domni si boeri.
Cat n'a influentat in aceasta i un scriitor de talent ca dr. Zaliony I I ucrarea. e.
pgcsfirata de mai multe portrete de domni, din .cari unii n'au nici o legatura cu inriuirea
greceasca: Stefan cel Mare dupa evagheliarul de la Humor, Marla de ia Mangup.
Petru Rayes, sterna Valahiel, Stefan fiul lui Petre Schiopul, leremia Moghila Voda.
Maria Amrrall sotia lui Petru Schiopul, Maria Zotos Tigara frica lui Petru Schiopul,
Tudosca, sotia lui Vasilie Lupul, un boer fanariot, Mihai Viteazul, Zotos Tigara,
Matei Basarab, Vdsile Lupul, D. Cantemir, §erban Cantacuzino, N. Mavrocordat,
C. Mavrocordat, M. Sutu st A. Ipsilant Vod4.
Cultura Moldovei §i rolul Iailor in desvOltarea curentului grecesc e arnintit
In mai multi) locuri alL rucrarii, riu cridem insa nimetit a reproduce pasatele, fifnd
si a§a prea succint atlas-.
Gh. GhibAriescu

gitilitHEIVA"
ORGANUL SOCIETATEI DE ISTORIE I FILOLOGIE
DIN IA5I
este cea mai veche publicatiune de acest fel in Moldova. Reorganizata
cu totul, vechea revista a putut strange in juru-i cele mai autorizate
pene din sinul Unlversitatei le§ene §i al publici§tilor Ie§eni.

AceastA revistA este in anul XXVIII-a al existentei sale -----

www.dacoromanica.ro
 .9:r5.11111(1)4,

Primaria comunei Iasi a Nat initiativa infiintdrei unui muzeu municipal, cat
Aemarea de a strange la unloc tot ce reprezinta viata din trecut a acestui oras
--fosta capitala a Moldbvei cam si a Moldovei intregite de astazi.
Odatd cu infiintarea acestai muzeu, s'au pus bazele unei societati istorico-
arheologice, care in primal bc a hotarit scoaterea- unui buletin periodic de 30
call anual aproape 500 pagini in care sa se publice studii de istorie i ar-
heologie, documente de proprietate, ce privesc la§ii in special si Moldova intregita
n general, inscriptii slavone, grecesti si romanesti de pe la 'bisericile din Iasi si
din Moldova, de pe morminte, icoane, odoare vechi si notite de pe carti vechi
bisericesti.
Acest buletin apace In primele zile ale lai Octombrie a. c. Prima fascicola
cuprinde 192 pagini, format mare, Crnlalte fascicole vor arma in mod regulat
.

Itt cursul anului. Pretul abonamentului e .fixat la 80 lei pe an.

Cum asemenea buletin e prima publicatiune de acest fel in tall, uncle un
oras mare si vechiu- -ca lasiiisi va publica comorile sale istorice, literare, ar-
tistice si culturale, i va sluji de model si indemn si altor orase din (aril, credem
ca e in interesul general cultural al nostru al tuturora set gaseasca din partea
Domniei-Voastre tot sprijinul necesar.
Va rugdm deci cu toad insistenta re pentru biblioteca servialui public, ce4
dminiStrati Lomnia- Voastra, sO diSpuneti a se. abona pentru ori cate exemplare
yeti crede de cuviinta cd este nevoe in- interest-IV general cultural si sO ne raspun-
deti de urgenta, odatd cu plata abonatuentului, pentru a hut masurile necesare
infra expedierea exemplarelor cerute.
Tot odata credem nimerit momentul de a face un calduros apel la Domnia-
Voastra, care aveti intinse legaturi in cereal D-voastra, sa faceti o vie propaganda
rintre prietenii si cunoscutii Domniel-Voastre pentru a se darui muzeului municipal
a§i, orice obiect vechiu de arta, icoane vechi, vesminte, Obiecte uzuale vechi, do-
umente si manuscripte pentru a se PnbogOti si in Iasi central cultural al Mol-
noel muzeol sdu municipal, creiat in scopul de a sluji ca an instrument de
Murex artistica si nationala a marelui public si in special al lineretului scolar
de toate :gradele.
Muzeul se afla instalat in cladirea (mime amenajata din ograda bisericii
Gotta, strada Cuza Voda, uncle se poate trimete orice donatiune pe adresa d-lui
Sever Zotta, conservatorul Muzeului. .

Toate raspunsurile se vor trimete pe adresa d-lui Gh. Ohibanescu, directorul

Buletinulai si al scoalei de Epigrafie si Paleografie, la la§i, strada Rafail No. 1.
In adastarea raspunsului favorabil al Domniei-Voastre, va rog a primi nzultu-
mirile intregului comitet al Muzeului cum si ale noastre In deosebi. -

P(e.Fedifite, Gh. Ghibgnescu

:2

Soreta, M. Costachescu

www.dacoromanica.ro
9.,
 .
Din publicatille
MOM -

-
A TANASIii ,
D. A.). Arta, re vista' 2 ani last 1914.. organui Societatei sti-
intifice si jiterar. (secretar, -2o1p.borato,, $"i apoi edibr),27 vo-
lume. 4isi. 187.;9.i 1921..
BOGDAN (A. N.). Lupta viatd, revista. 2 ani Iasi 1903,- -105. Oraxida,si,
Ed. 11.' 1915, monogralie flustrai1.. Universitatea din Ia,cl
nografie inedita, in coiaborare en (C. Climescu) 1906 , Regele.
Carol I l a doucz.a Sa Capitald. Buc. 1916,, Societatea de .me--
dici 5 ezaturati$ii (rnonografi,z), Iasi 1919., _

MIRADA (T. T.) Istoria Teatrulni din MoZ4ova..2 vol. Iasi 1991.
OHIBANESCLi (GH., ) Surete $i 1.:Vbade, 10 vol. Ia:14i 1906-1-915., -Apisoace . i Za-
pise 9 vol. Iasi 1905-1921; Th. Codresru (revista A-
nil! I i II Iasi 1915-1916. .4Origitzlle I nude-, 1,458, Originile
; 1asilor _190-1...Epaggal izvodulut liii Clandu, 15 13, Documentul
studiu istoric si arbeoiogic 1894, L,Tricaral. ol. XVIII, XXIII i .

XXIV en documente slavo-romane 1892-1894, Stefun: cc/.

studiu ,5,11 documente siavone 1904 ; Centenarul- Soeolei."
1904, Opt lake slavone 1904, Bisericile dii Iasi (C-onierinta
1904. Istoria Plotunegilor (F arch), 1890, Istoria Colidlelor (de
pe _Nistru) 1914._ Istoria' Docolinei (Fälciu) .1921. 97af repes
critica isiorica, 1891, Vladt/ odd Cdlngdral M91. Tdign (Jena
nografie istorica)1890 Pontorile vdmilor Munteniei 1910. Ideia
aniret (conferiata) 1910. 0 .sutd de palme domneSti.1902..-Te-
- rdea 1903. Breasla armenilor -din Roman, studiu si doeuruenie
1910. Sehitd- despre bkani (traducere dopa M. CogaInieeanu),
1

'

1900, an traista cu vorbe (stun( de seinantick) 1906, Istori-

cal Scoalelor Normale de -initiativa particulard (monovafie
oficiala), 1905 Leastvi(a liii Varlaam Mitfopolitul ._Motravd,
1914. 0 psaltire veche meldoveneascd (atrilmita lui Varfaani)-
19-13. Olosatul PsaltireiScheiane 1901; Gosar SlavO-Romtin 1912.
Granurica 1. Slavone !tradacere. din Ruseste dupa Kolosof 1)-
1900. Giafia eh/rated la Romtini 1888. rraditia literal. Ja...Ro-
ZOTTA (SEVER)
mâni (conferintd 1890.
./Ithiva genealogied, 2 ani, Iasi 1915, Andronacht Donict rho-
nografie), La Centenaral lut V. Ale xandri Iasi 1921.
'

www.dacoromanica.ro