Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Buletinul IOAN NECULCE 1 1921 PDF
Buletinul IOAN NECULCE 1 1921 PDF
Ii
-MAN NECULCE
, RETINA UMW MUNICIPAL DIN IASI
ft..- .-- --
Anul I Fascicola 1 u Octornbre 1921
l.
APARE PERIODIC SUB AUSPICIILE
:: PRIMARIEI COMUNEI IASI
, ::
. .
. SUN/1AR.:
Directiunca.: Cavan) inainte, pg. 3-4.
I. Studii : (lb Ohibanescu : Catastihul lasilor din 1755, pg. 5-40 : N. A. Bogdan :
Ca prilejul proaril citarva Witt din lasi, in 1833, pg. 41-60 : Sever Zotta ; Stramasii Pria-
cipesei aaastre mostenitoare (Partea fa), pg. 61-81.
II. Doeamente : A) Locuri : A. PaIeanu : (18)6 Dec. 9, 1816 Dec. 12, 1838 Julie
,
si 2), pg. 82-85 [N. A. Bogdan : (1794 Aug. 7241 Mart 7251 Sept. 11,7256 Sept. 1, 7264 Mlle
12,7272 Fehr. 10, 1749 Julie 11,pg. 65-99; T. T. EuraAa : (7285 Glienar 1, 1780 Oct. 26, 1782
Julie 2, 1786 Mai 9; 17% futile 10, 1826 Noeuirr;! 21 (viile Valpei la Sorogari), pg. 91-95 :
M. Costachescu : (7180 lunie 8, 7190 Dee. 26, 7199 Oct. .9, 7200. Mart 16, 7204 Fehr. 18,7215
Julie 8, 7220 Mart 9, 7234 Fehr. 6, 7236 Often.30, 7241 tunic 14..7245 Noev. 18, 7250 lulie
1 II, 7253 Mai 1, 7265 lunie 23, 7266 ..Fehr. 5, 7269 Mart 26, 1780 lunie' 1781 Fehr. 25, 1764
Oct. 27,7267% Mai 14; cu -a natal) pg. 95-105 ; Ch. Ohibanescu : (1772. Mart 23, 1781 Thule
18, 1784 Julie 24,1784 Sept. 20, 1808 Ohenar. 1, 7237 tunic 17, 1791 Janie 27, 1823 Dec. 3,
7157- April 12, 7266.Mart 19,. 7266 April 7, 1804 Mai 20, 1804 lunie 25,. 7268 lunie 16, 7269
Dec., 1785 Mlle 11, 1795 Dec. 12, 1797 Janie 5), pg. 106-119.
B) I ucruri : Oh. Ghibanescu : 1781 .(citnunii cu tiganii), 1822 Julie 1 (loni(a Sturza),
1822 (taxe), 1820 Dec. 1.5 (Eforia Botosanilor),
1847 Mart 29 (casa apelor), 1844-48 (Stimile
orasului Iasi), 1826 April 10, (1826) (Veniamin frosfachi), 1820 (peciuri de hezman), 7208
lulie 24 (pagonorilul lasilor), 7217 lulie 30. 7206 Fehr, 20, 1845 Fehr. 1 (embatic), pg. 119-
134 ; A. Faleanu : 1,85( .Mart 3, Mart 8 (Palitehnic. Ia lasi), Pg. 125-128.
C) Perscane : Oh. ( hibanescu : Petre Paul spita familiei Ponici, en documente,
pg. 135,145. ,- . .
IA I
. . u,
Pe un an (3 fascicole)
,
, . . . . E0 lei :
Pretul unei fascicole . . . 30 le
Persoquele, care vor hinevoi a dona ()rice obiect, se vor adresa direct
d-lui Sever Zotta, strada Cuza-Vodd (biserica Golia), Conservatorul
Muzeului Municipal, lasi.
a
-
T-
www.dacoromanica.ro
MAN NECULCE
BILETINUL flUZEULUI MUNICIPAL DIN IASI
+.111111.-.....
SUMAR
Dtrectiunea : Cavant inainte, pg. 3-4.
1. StudiI : Oh Ohibäuescu : Catastihal laglor din 1755, p*. 5-40 ;_N. A. Bogdan :
Cu prilejul pavarii citorva ulifi din lag, In 1833, pg. 41-60 ; Sever Lotta ; Strdmogi Prin-
cipesei noastre nzogenitoare (Partea I-a), pg. 61-81. ,
11, Documente : A) Locuri : A. Bileanu: (1816 Dec. 9, 1816 Dec. 12, 1838 lulie 1
g 2), pg. 82-85 ; N. A. Bogdan : (1794 Aug., 7241 Mart, 7251 Sept. 11,7256 Sept. 1,7264 Julie
12,7272 Febr. 10, 1749 lutie 1), pg. 85-90 ; T. T. Burada : (7285 Ghenar 1, 1780 Oct. 26, 1782
lune 2, 1786 Mai 9, 1796 lunie 10, 1826 Noemvre 21 (vine Vulpei la $orogarl), pg. 91-95 ;
M. Costächescu : (7180 tunic 8, 7190 Dec. 26, 7199 Oct. 9, 7200 Mart 16, 7204 Febr. 18,7215
Julie 8, 7220 Mart 9, 7234 Febr. 6, 7236 Ghen. 3), 7241 lunie 14, 7245 Noev. 18, 7250 Julie
11, 7253 Mai 1, 7265 Janie 23, 7266 Febr. 5, 7269 Mart 26, 1780 !ante 4, 1781 Febr. 25, 1764
Oct. 27,7267 Mai 14, cu o notin, pg. 95-105 ; Oh. Ohibanescu : (1772 Mart 23, 1781 lunie
18, 1784 lulie 24, 1784 Sept. 20, 1808 Ghenar. I, 7237 lunie 17, 1791 tunic 27, 1823 Dec. 3,
7157 April 12, 7266 Mart 19, 7266 April 7, 18(14 Mai 20, 1804 lunie 25, 7268 lunie 16, 7269
Dec., 1785 Julie 11, 1795 Dec. 12, 1797 Thule 5), Pg. 106-119.
B) Lucruri: Oh. Ghibanescu: 1781 (cununii cu figanii), 1822 Julie 1 (loni(d Sturza),
1822 (taxe), 1820 Dec. 15 (Eforia Boto;anilor), 1847 Mart 29 (casa apelor), 1844-48 (Sdmile
oraplui lag), 1826 April 10, (182(5) (Veniamin Kostachn, 1820 (peciuri de bezmdn), 7208
lune 24 (pogonoritul 1asilor), 7217 Julie 30. 7206 Febr. 20, 1845 Febr. 1 (embatic), pg. 119-
134 ; A. Baleanu: 1850 Mart 3, Mart 8, (Politehnic la lag), pg. 125-128.
C) Perseane: Oh. ehlbanescu : Petre Pont ;i spila familiel Ponici, en documente,
pg. 135-145.
III. Notite de pe cart biserice;ti . Oh. Ghibluescu (lag) .;i M. Costächescu, Sinegi,
lag, pg. 145-147.
IV. lag/ ln Cronicarii calätori strain! : Gh. Ghibänescu : lagi In cronicarul Ure-
ate, pg. 147-151 ; M. CostAchescu ; Mgt si G. Rescherdorf (1541), Iagi in 1613, lagi ;i Ch.
de foppecourt (1620) lagi in 1789, lagi in 1810, pg. 151-156.
V. Partea administrativä ;1 desbaterile : Infiintarea societalig, statatele, creditul de
100.000 lei, constitairea comitetului, bugetul, scrisoarea lui 1. Caragiale, donatiunile G. I.
Grigoria, Lucia Erbiceanu (cu opis), 017. Ghibanescn, chronomii N. Drosu, pg. 156-174.
VI. Carti i reviste, recenzli : P. Poni, Statistica razeglor (Gh. Oh.); N. forga, Uned-
lAtor Polon in lag la 1672 (Glz. Gh.) ; St. Berechet 9 i C. Bobulescu, Spicuiri dire ogor vecin (M.
C.); St. Berechet, Documente slavone culese de prin arhivele ruse (M. C.); Arhiva din Iasi
(M. C.) N. lorga, Istoria Romanilor prin cillatortstraini ( M. C.) ; E. Lovinescu, Oh. Asachi (S.
Zotta) 1. brAteanu, Revue Archéologique (S. Zotta)?4. lorga, Romanii ;i Green (Oh. Gh.).
......
IA I
TWOORAFIA LUMINA MOLDOVE1, Bulevardul Elisalleta No. 2.
1921
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE
In urma initiativei, admisd de Primarele Iasilor, d. M. Negruti, si
votatd in unanimitate de comisia interimard, cum dovedesc actele oficiale,
publicate la local cuvenit, orasul Iasi Ii vede adusd la indeplinire o
veche dorintd de a-si avea un muzeu municipal, care sd cuprindd in el
intregul trecut al acestui ora$ in special, cum $i al Moldovel in general.
Matte si repetate au fost Vat ndzuintele pentru intemeerea de
muzee in hqi. lasii, earl au an muzeu de istorie naturald hied din 1833 ;
lasii, earl au o pinacoteca din 1859, cea mai veche din lard ; Iasii, cari
cuprind atdtea biserici mari si vechi, adevdrate monumente de artd si
arhitecturd; Iasii, un oras care vorbe.,ste prin sine de trecutul sdu si al
neamului, avea nevoe de an muzeu municipal, care sit ardte intr'un md-
nunchiu vizitatorilor locali i straini, ce bogatii se cuprind in el.
Initiativa Idudabild a rdposatului inginer Virgil Hdldceanu izbutise
a aduna ía an loc matte din odoarele lasilor si ddduse prilej nzarelui
public sci Intrezdreascd ce comori se pot strange intr'un muzeu, and
Isi va avea localul sail!
Bogdtiile bisericesti an putea fornza singure ele un muzeu iatreg bi-
sericesc, dacd s'ar aduna toate la an bc, dar asa imprdstiate, ori stilt
supase risipei i pierderii, ori pot fi chiar instrdinate. In ceia ce priveste
bogatiile vechi bisericesti, lasii au fost despoiati fait mild de toti eei ce
au venit in numele centrului. A venit vremea ca lasii sd-si aibd adunate
la an loc toate odoarele sale pentru a avea dreptut ceard inddrdpt
tot ceia ce i s'a instrdinat.
Vremile noud, cari au frdmantat intreg sufletal romanesc, $i a is-
codit infinite energii i vointi, a scos din nou la iveald necesitatea In-
flUitOrfi unui muzeu istorico-arheologic al lasilor. Ceia ce noi infaptuirn
azi face parte din acest tan( de trezire de noi energii nationale, cum si
sporuri de vointd.
Pzimdria lasilor are meritul cd a triples glasul vrernii ci cu toate
nevoile i great ce apasa asupra noastrd a tuturor astazi, vreme a fost
nu numai xd se plarnadeasca ideia, ci sd se $i intruneze in crearea mu-
zeuhti municipal. Mai exista a initiativd luatd de Primdria lasilor de a
se face un muzeu al RenaVerii,'cuprinzdnd viata de la 1821 pand azi.
Regimental XIII «tefan cel Mare* insufklit de eroicul si legendarut
Voevod, al cdrui name ii poartd, a izbutit sd intrupeze fiinta until muzeu
militar, ce face einste iniliatorilor.
Primdria vine si insumeazd acesle initiative cu a sa proprie fi dacd
mane se vor putea federaliza toate aceste energii, toate aceste initiative,
rum avea prilejul sd vedern inditindu-se pe una din strdzile centrale ale
www.dacoromanica.ro
I NI
www.dacoromanica.ro
Catastihul Ialitor din 1755 =NNW
www.dacoromanica.ro
6 01-1. 0111BANESCU
www.dacoromanica.ro
CATASTHAJI, IOILOR DIN 1755 7
www.dacoromanica.ro
8 GH. GHIBANESCU
2 Radul Racovita este citat ca mare logofat (Cr. Rom. II. 50), in 7263
Sept, 10 tot el e mare logofat (Surete ms. V. 160, N. lorga, Docu-
mente, VII 280) tot el e vel logofat In 7264 Dec. 12 (Trudi ,I1, 268).
6) Insemndtatea. Pentru studiul trecutului Iasilor manuscriptul
nostru vorbeste de la sine. E poate intdia condica, care ne vorbeste
pe -larg si amanuntit despre intinderea orasului Iasi, de numarul Ca-
selor, de numele proprietarilor, de calitatea lor politica, sociala si fis-
cala. Dupa aceste candid putein cunoaste in treaga nomenclatura a
ulitilor, a sluibelor, a rangurilor sociale, a breslasilor si altele. De a-
ceia i-am si dat primul lac intre actele ce vorbesc de vechii Iasi.
7) Cuprinsul. Manuscriptul nostru cuprincle lista tuturor caselur
din Iasi, pe ulite, si Inscrise pe nuinele stapanilor lor, aratandu-li.se la
fie care din ei calitatea bur politica si .sociala, cum si legatura lur cu
fiscul. In acest scup autorultinand sania de practica cancelariei In
visterie a scris de-a currnezisul paginilor, facând din cele 2 fete o
singura pagina mare ca la condicile de p ercep tie de azi. lata ca mo-
del o pagina :
peceti rc4ii;
Nevolnici
t cu in. 7, c.)
ULI rA MARE _
.0 4) Z.,"
0
.-)
'5
-ct:
411
ti;
co
to,
V
&-,
iiv aa =
cc Ca' .65
..
,
11_:
_ -
strew
strein
Chirita
--
jldov
_
_
_
Apostol biv arngut rupt .
la visterie strein .
i
Mindila jidov
Costandin btanar
Gheorghie barbier
. _t
_
_ jiclov
_ _
_
Bal4 cahfegiu tahtegiu od
Andoni Morait bacal _
rupta§ la -visterie strein 7--
_
Mi§ul cupet
slugile Miplui _ _ negot. -
Nicola bacal rupta§ la vist. strein
Istrati bgrbier _ _ _ bgrbier
www.dacoromanica.ro
CATASTIHUL IASILOR DIN 1755 9
www.dacoromanica.ro
10 GH. GH113ANESCII
www.dacoromanica.ro
CTASTIHUL LASILOR DIN 1755 11
casele pe la mosiire lor, iar in lasi erau musafiri, ori aveau locuri mari
virane, Gustul de a-si cladi case marl in Iasi incepe ceva mai tarziu I
c) Negutitorii (cupeti). Avem 15 cupeti pe ulita Hagioaea : Pa-
naite, FOte, Capsomon, C. Iuz, Gheorghie, lonita Tudosa, St. C. Sla-
nina, Andrei Bacalul, Toma Bacalul, M. Pascul, lonita Gandul, Em,
Marza, C. Bacal si Nec. Costachi.
In Frecda Un negustor : Costantin bacal, In Trepezdnedsa Un ne-
gustor Eni bacal, Pe ulita rusascd avem 24 negustori ; Anastasa Lip-
canul, Oheorghe cupet, Toma, Arghire, Gh. Hristodor,'Lefter, lonita
Trandafir, Nastasa Pistruiul, Tanasa, Eni Pistruiul, Dumitrascu, lor-
dachi Hristodor, Mihalache, Ursul Brasovanul, Matei Brasovanul, Ste-
fan Caplan bacal, Andrei bacal, Petre abager, Lupascu, lonita Braso-
vanul, Vasile Blanar, Toma bacal, Nastasa Caplan, Nastasa GAndul,
Dumitru blanar.
Pe ulita mare gasim pe !Out.
In total 44. negustori. Centrul afacerilor comerciale era Oita ru-
www.dacoromanica.ro
12 GH. OHIBANESCU
sasca. De aceia i-a si ramas numele de tdrgul de jos, iar Hagioaei i-a
ramas nurnele de ulita tiirgului de sus. ,
d) Ruptele cu pecete ro#e. Aceasta este cea mai bogata clasa de
proprietari de case in Iasi. Erau micii slujbasi ai Curtii, functionarii
de star, seimenii, cioclii, calarasii, diecii de divan, lipcanii, darabanii,
copii de casa, uerii, bu1ucba0, be0i, mehterii, trambacli, zornazanii,
arnautii, fustasii, corniseii, joldunarii, jitnicerii, marginenii, vezeteii,
bucatari, taetori de lemne, fluerari, pietrari, piseri, cahfegii, etc.
etc, etc.
lata cateva date : arnauti (27), beslii (1), borozani (3), bulticba-
si (4), butnari gospod (2), cahfegii (1), calarasio (17), capitani (14),
ceausi (4), ciocli (12), comisei (14), ciubuccii (1), copii in casa (11),
darabani (8), daryari gospod (2), died de divan (8), dobosi gospod
(15), fustasi (4), jemnar gospod (1), joldunari (5), lipcani (2), margi-
neni (3), mehteri (4), odobasi (14), padurari gospod (1), pevet gos-
pod (3) petrari gospod (8), pitari gospod (19), pisari gospod (4), rah-
tivani (1), sabieri (3), seimeni (210b), stegari (4), stolnici gospod (.1),
surlari gospod (I), taetori de lemne gospod (1), teslari gospod (9), top-
cii gospod (2), trambaci gospod (1), tigani gospod (52), useri (13),
vezetei (16), zornozan (I).
Condica cuprinde uo nunaar de 334 proprietari de case, cu ase-
nuIui platiau darile catre visterie nominal -
menea raporturi fiscale. Toti acestia fiind in slujba statului si a dom-
cu pecete rosie - pi
cu rupta, adica cu pretul rupt dupa anumite invoeli cu stapanirea,
cum ar fi azi patenta, §i taxele proportionale cu venitul.
Socotite pe ulite observam ca cu cat o ulita era mai comerciala,
cu Mat ruptele erau mai putine; iar ulitile marginase, ca Feredeile (cu 86
rupte) Brostenii (cu 72 rupte), Frecaul (tu 54 rupte), Hagioaia (cu 39
rupte), din contra Ulita mare are 16 rupte, Rusasca are 18 rupte, Tre-
pezaneasa are 13 rupte, Sarbeasca 12 rupte, Stramba 13 rupte, Bar-
boiul 7 rupte si Podul vechiu 4 rupte.
Ruptele visteriei reprezentau 25% din proprietarii de case in
Iasi la 1755.
e) Nevolnicii. Supt aceasta rubrica intra acei proprietari de case
scapatati, saraci, cu deosebire femei, cari nu plateau nici o dare de
adetiu (fonciar) pe casele lor. Condica ne da un total de 160 nevol-
nici, din cari numai 13 sant barbati, restul de 147 sant femei, caci e-
conomiceste yorbind femeile cad mai degraba in tniserie, cand n'au
sprijinul legal al barbatului. Pe ulite avem acesti nevolnici : Podul
vechiu 5 (1 b+4 f), Barboiul 17 (2 b+15 f), Hagioala 9 (1 b+8 f),
Stramba 7 femei, Sarbasca 6 femei, Frecaul 23 (3 b+20 f), Trepeza-
-niasa 8 (2 b+6 f), Rusasca 14, (1 b+13 f), Brostenii 27 toate femei,
Feredeile. 24 toate femei, Ulita mare 18 (3 b+15 femei).
Ruptaqii. Supt aceasta rubrica sant cuprinsi streinit i ruptasii
noi. Streini avem 90 la numar si yin pe cele 5 ulite comerciale : Ru.-
sasca (31), Hagioaea (16), Ulita mare (16), Podul yechiu cu Barboiul
(18). TO acestia sant trecuti ca ruptasi la visterie. Se tinea o lista
aparte de nrtmele lor cu capacitatea lor fiscala, dupa puterea lor co-
merciala. EI erau sco§i din legea comuna a, fiscului, si de sigur ca,
www.dacoromanica.ro
"ATASTIHUL IAKOR DIN 1755 - 13
www.dacoromanica.ro
14 GH. GHIBANESCU
www.dacoromanica.ro
CATASTIHUL 1A.11..OR DIN 1755 15
www.dacoromanica.ro
16 GEL GHIBANESCLI
www.dacoromanica.ro
CATASTIHUL IASILOR DIN 1755 11
Ruseasca I
IUlita mare!
BArboiul I
I
.1....
I
SArbeasea
ad
Trepeze-
:-c.)
StrAmbA
. e..)
- E
Hagioae
7 %
.2
0.,
neasa
...
NUMELE MESERIEI il ,,
m KZ
0 TIC
TOM
.
W .
1:=.1'' <1.)
2 2 ez i',-, (/) n .
'
abager 2 --,- 3 ' 5-
apar -- -- -- -- -- -- 1 2 -- 3
aprod 1 2 1 4
argat __ I 1
armas -- 1 1 3
arrnas (vel) 1 1
arrnAsel __ __ __ _, __ __ __ __ 1 __ __ 1
artnAnaia 1 1
arrnean-eni 4 8 2 -- -- 14
arnäut -- 2 -- -- 2 1 4- 12 2 23
arnäut (biv ) 1 2 1 4
bacal
baibaracar (croitor)
barar
8
2
1
--
1 13
1 --
1 2 1
1
6
3
33
2
bärbier 5 \-- 12 --- 2 19
(staroste) 1 1 2
beslfu (calarasi) 1 1 1 -- 3 6
(biv.) __ __ 1 __ __ __ __ 1
birnic 2 2 18 4 2 4 2 2 21 7 3 67
bivolar _._ _ 1 1 _ 2
bivo1aritA 1 __ _ 1
biAnar 2 30 1 1 9 3 1 1 48 -
boeri 3 1 1 1 1 1 8
borozan 1 1 2
botezat -- 1 2 3
bozagiu (bragagiu)
brAnzar __ __ 1 __ __ __ __ __ _ __ __
1 1
1
brasovan 4 4
bresfasi 1 10 51 2 4 18 2 5 4 8 105.-
bucatar -- _ 1. 2
gospod _,,. _ 1
1 ___ 5 __ 7
,. Mitropolitului _ 1
1 1
15
vel visternicului - -- -- 2 2
donnitil --- 1 4
Sturzii 2 2
bucatilrila 1 1 2
bulucbasti 1
_ __ 1
hatinlInesc -- 2
91
0 ( Ins ')
1
_ -- 1 1
buluctInsoala
,.
1 I
butnar gospod 2 2-.
butnaritA 1 1-,
cahfegiu 1 1
caicciu (litntras) 1
,
1
calacan 1 -, 1
calaras hlitrnAnesc __ __ 3 __ __ 1 5
_ _ _
1
aesc -7 2 -- -- 2
f1 de Tarigrad 2 I 1 1 2 1 1 8
01 BOHM WOW 9 2
cAfaras ( biv. ) 3 2
I ..I.
4
caldArar 1
Fr- n
www.dacoromanica.ro
ig 4
Oii. GHIBANESCU
.11161e............ _
'
U(ita mare
Sa'rbasca
1 Feredeile
v
-Irepeze-
Broteni
....
Strâmba
Rusasca
i 4.,
Hagioae
1
2 g g
neasa
,1 cz ,`-r! ,
",; ,.
NUMELE MESERIEI "2, 'F.) wi- 7.1 a:45'1 oi g ca TOTAL
a. oa ci a ---
-.)
1
".?.
... -
4,...) I 1-,.
cn ce
-_
- --- --
316
12 99,
-
Calla
calic _ _ _ 4
1
4
cillugAr
- - _ _
2
-
1
calugaritA I I I _ 3
cAmarapaia
cantaragiu la v arnA - 1
_
1 1
capichihae
capitan - 1 1 - - - _
1 1 - -- 4
1
de darabani
- - - _ -
I _ ___ 1
- -, -
de arnAut , 1 biv 1
agesc
de vAnAtori
1 1 2 2.hiv -1 1
7
caplan
carati$ - - - - 1
- 1
1
-- -
1
carpaci 1 1
1-
casa ageascA
blAnar
- --- 1
1
1
casap
catana
- - -
4
1 -- 4 ...
2
--
1
cazac . 1 1
ceau
cepregar
gospoci - 1
3
2
n
a
,
1
,,.....,
1
_ _ _ _
_- _ -_ -
ertat 1 1
ciobotar
chingar
--
2
_ _ _ 11 1 2
_
- - - -_
1
1
2
_4 -- 1 24 m-
1-1-
- -_ -_
chlurciba$A 1
1
ciociu (famine)
staroste
_
_
_ _ _
6
1
3
_ - _ -
_ _ _ _ _
2
____
-
_ -
1 biv- 12
1
ciocoiu
ciohodar -- -.-- _ -- ,
1
1
.----
--
1
1
1-,
- - -
1
--- - ---
ciubucciu I
ciztnar 14 5 - ....
19
co fetar
-- - -- -
1 -- 1 .--- 2
- -- --
--
---
cojocar 1 0 1 1
9
coltnn
comi$el la grajd gospwi
_____
- -
1
- - - 1 2
--
1 6 - 1
3
I
14
I+
condurar
conduragiu - 2
-
1
9&
2
copil mit:
in casa -- 3 - - -
2
1 2blv - 9
-_
1 1 1
crilsrnar
--
2 10 3 1 10 2
- 39
--
1 1
croltor
staroste
cupar (vel) ---
2 5
1 - 2
-- - - --
4 6 1 4 1 2
1 -
274F
1
1
cupe1
curAlar
daraban - 1 -
--
1
15
2
3
1
- -- - - -- 24
4 --
1 41
3..
8
darvari gospod.
dascal
dascAll1a -- - -
1 1
1 - - - -_ 2 2
1
2
603
www.dacoromanica.ro
L
-
1 2 11 8 1 4 2 7 1 1 3 2 12 1 2 1 4 2 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 31 3 1 1 66 5 1 7 2 2 3 3 2 1 2 '3 2 19 1 4 9 1 i
603
I 843
-
1
-
TOTA
I Intel
,
.
-
6 2 12 .
11 32 1 1 5 1
UlIta
Ws E as n - -- _ - -
- - -
- - - - - - - - - - ... - -
- - - - - - - - -
- -
-
:=.:, 'i ...
IL
_
-
1 - - - - -, - -
1 21 -
-
- -
_
- - - - - - -
1 - - - - - - - _ - - - - -
- - - -
1
blv - -
t1
II II
1 1 1 1 1 41 5 21 3 1
Bro*teni
-
- _ - - ---- - - - - -
1biv - - _ - - - - - - - - _ - - __ - - _ _ -
2 2 1 1 1 I2 41
Sarbasa
-
-
u, - - - - - - _ - - - - - - _ - - - - - - -
-
- - - - _ _ - - - - _ -
1755
www.dacoromanica.ro
& 1 1 14 1 I 3 1 3 1 3
Ruseascä
-
-
MN
- - - - - _ _ - - - - _ - - - - - -
'- 28 .--- --
- _ - - _ - -I-
3 2 3 1 2 1 vel 2 I 1 3
.4
Strârnba
in - - - ___ - - _ - - _ - - - - -
1 _ i- - - - _ - - _ - - ___ - - -
6 1 21 I 4
neasa
9
I
Trepeze-
-
F - - - - - - ___ - - - _ - - _ _ - - - - - - _ _ - - - - - - - -
g
IASILOR
13 I
pi
3 1 10 2 1 3 1 3 1
Hagioac
az - -- - - - _ - - - - - _ - - _ - - - - _ - - - - - _ _ - - -- - - - -
.
-
I
1 4 1 1
vechiu
TAST1HUL
11
_ -
- - - -
,
Podia
_ - - - _ _ - - - - - - - - - - _ - - - --, - - - -
___
- _ - - ---% _
CA
' .
log.
(tobA)
bls)
, nnti
to
Oa
MESERIE1
n log.
(v. Canta (mercenar)
gospod
,
(mehter) visterie
(pitar)
varta
lui gospoci gd (casap)
diva vei - (dot)*
gsd. agesc gospod
gospod despre de (hirurg)
tic
de de la m er
tor vi van gospod astiri
MIELE ftorita
i, th
N , dobosdof do
daulgiudtac diacon egumen ertati faclier fanaragitt feredeus fluerar Frantuscani francu furmagiu fustasi gerah giuvaergiu gradinar graldiul grama greci haha harabagiulemur jido joimir joldunatlabicer thvaill$ lemnai lipeani lipo list logofat map man marginean marzacni mazil me tneserciu mindirigiu
.nteddnicer
GH. GH)BANESCUL
.....
I Feredeile I
I
I
I
I
I
_
2
Ruseasca
Siirbascä
Trepeze-
-=
neasa _
Strâmbg
.. .
'recall(
vechiu
g
Podia
BArboi
NUMELE MESERIEI 1,5t
. .
'En
.
51
.,3 TOTAL
_
a. `." ,... =- ,-
,
4 .
. 8-13
morait Miloreia)
mortasip (taxi pe vite)
nagaraglu (mehter)
- --
-- 1
-
1
1 9
1
1
1 __
nalban (veterinar)
negutitori ---
---
15 1 24 - 1
1
1 49
1
neamt---- -
nevolnic
odagiu
4 17 8
----
--
I
8 16 6 10
1
23
*
27 24
---
2
17
-=
-=
160
9
2
1
. de lipcani -- 1 2
2 2 2 i:114
hatminesc ---- ---- ---- ---- -----
_- -
so
, gospod --
olar ---- ---- 1 -- . ji
, gospod
.
____ ...... -- ---
--- -_
1
- --- .... --- ,- 1
Oscar --- 3
pecete gospod ---- 1 . 1
5
1
preut
preuteasi -
---- ----
----
1
---
1 4
1
-..- 2
1
1
I
-
1
'1 =,
1 11
4
pu§cn ----- ---- ---- ---
- - 1 1
robi----
rachier -- -
--
---- 1
---- --- 1
rupta
.
,.
nou
la vlsterie
---
10
1 3
2
8
4
7
7
1
5
2
---
----
---- 37
5
5
3
5
1
5
6
3
5
6
1
1
-
11
28
301141
861
la camari ____ ___. -___ ---- -,---- 3 1 5
pistil --- --- --- ---- - --- 1 1
sarac 5 12 12 9 14 11 10 22 31 30 14 170
Sitrbul 3 2 10
Scutelnici la Ezoviti
-----
---- ----
1
2
1 1
--- I ---
1 1
- 2
Seimen (lefegiu soldat) .
I -, -5 1
. nou . 1 4 ( 13
gospod 1 ---- 2 biv 7 4 4 10 26 20 40 2 92,201
5
, agesc 1 6 12 1 7 4 13 5 6 64
. hatminesc ---- 4 5 --- 4 2 18 4 37
0 de curie I - -- - 1
slugi 2 -- 3 2 9 11
--
1 ---
soponar
soronar (negust. de boi) - 1
_. ___ . . . .
1 1 2
---
1134
4
1
www.dacoromanica.ro
CATASTINUL IA,51LOR DIN 1755 21
Sárbascä I
Bropeni I
NUMELE MESERIEI
a
=2 73
al
o
CI
t
ad
co u,
xt
vd
ej
ct
.1-G -F: i E
k
m I
g. 10T AL
XS3
0 a.) -0
,_. tqa c) 39
CU
tr) c.,
te'
fa. >
17.1:1:
cu E!
wil cel s-,
=
C-'n- C4 II:
.
---4-
..%.
l-
134
1
suernAnar. 4 _ --- --- 4
surlar gospod --- 1 ---- --- 1
strein 12 6 16 1 - 31 3 4 1 16 9a.
,-
-
1%.3 13 - .--.. t..) ,--. I--., .7.4 CP..) :.,1 N.) 1.--..-` ,-- *., C,4
*alar --- --- ... 3
tabacar __
....
1
___ - _. - _- 1
taetor de Iennte gospod ____
1 ... -- ---- ---- ._ I
talpalar 1
....
6 4
talpalarita ---- .... _ ----
--- 11
_
6
- - 1
-
,13
,
tes rita ---- --- --- --- 1 I
tipsier......
tiØograt
,tobo gospod
___
__
----
_
---
---
--
.._ ... ....
1 biv
1 ..
2 2
1
. agesc --- --- i .--- ... 1
. hatnianesc -- ._
--2
--- --- --- 2
topciu gospod(artilerist) --- 2 _
trambaciu gospod
Turcul
----
___ .......
---
_-
---
-- ....
1 ---
1 - _
-
2
1
tigan 3 32 _
----
-3 ---
uricar----
___ 1
,
1
11 51
. gospod __ ---- __ -_ _
,,--- ---- 1 1-
--- --- 1 --- ---- ___ 1
1 ---
---
1
---
___ _,...
_
- -
__
....
---,
__
_
_
---
---
-- a.
,
-2-011
www.dacoromanica.ro
73 Gth13ANESCU
www.dacoromanica.ro
CATAST1HUL IASILOR DIN 1755 23.
Calatorul, cum radica dealul vamii spre Sft, Lazar, avealn dreapt'a
Trepezeineasa, care cuprindea in sine si lwillcul, adica palatul rezer-
vat Turcilor, ca conac, i wide, dupa 22 de ani avea sa-si ia tragi-
cul starsit Voevodul Grigore Ghica (1777, 1 Oct). Aid se Maltase inca din
secol ta I XVII, manastirea lui Barnovchi Voda, a carui clopot este si
astazi (1627), iar Duca Voda radicase ii 1683, inteo luna, manastirea
lui St. loan Ziataust, pentru a carui intre tinere ii afierosi intreg Tatarasul.
De pc acest podis, calatorul admira frumoasa priveliste a vaii. Bali-
luiului, spre Socola, cu vcchea monastire a Lapusneanului, in fund cu
schitul lui Tarata din nou primenit, cu bisericuta rezervata ca bol-
nita ill preajina Sucolei i cu trumoasele dealuri ale Buciumului, via-
dicenilor si Tomestilor, unde din vechime se plantase vii, din Carl hoc-
ru i rnanaslirile isi luau veniturile *sale.
www.dacoromanica.ro
24 GH. GH1BANESCU
www.dacoromanica.ro
CATASTIH1JL IASILOR DIN 1755 25
www.dacoromanica.ro
26 OH. GHIBANESCU
www.dacoromanica.ro
CATASTII-In 1ASILOR DIP1 1755 21
www.dacoromanica.ro
28 GI-1. GHIBANESCU
Damn era Matei Ghica Voda din vata lui 1753 (7161) lulie.
Fostul damn Cost. M. Cehan Racovqa Vod ii zdruncinase do"-
mnia la Moldova prin actiunea nefasta a doctorului Stavarache spa-
tarul cel vestit. Vizirul crezu ca e de ajuns a schinthare de loc. Pe
Domnul de la Iasi 11 duse la Bucure§ti, iar pe Matei Ghica Voda de
la Bucure§ti 11 aduse la Iai. Cu fostul domn plecau din boerie
ace*ti hoeri : lordachi Cantacuzino yel logofat, Manolachi Costachi
vel vornic tarii de jos, Radu Racovita vel vornic tarii de sus, C.
Rani' hatman, T. Paladi vel visteraic, Vasile Roset vel spatar,- lor-
dachi Cantacuzino Pwanu pah., Balasachi aga. Noul domn rdndui boeri
a clan zi dupa instalare pe urmatorii : Raduf Racovita vel logofat,
Ion 13ogdan vel vornic de tam de jos, D. Paladi vornic Jc tara de
sus, C. Razu hatman, Vasile Roset vel visternic, Dumitrakica Calm4
vet ban, Ion Sturza yel spatar, lonita Cantacuzino. yel paharnic, lonita
Paladi vel stolnic, lordachi Alistar yel comis §i P, Duculet vel camara§.
Mitropolit era Iacob Putneanul, VladiCa la Roman era Ioanichie,
la Radauti era Dosoftei, la Hu0 era Inochentia.
9) Veniturile boerilor. Matei Ghiea Voda a fosi primul dolnu,
care a organizat legal veniturile boerilor, ca mai apoi sa se fixeze §i
lefuri. Spatarul I. Canta zice scurt «Acesta a a§ezat veniturile bo-
erilor. jar hrisovul din 23 Noenthrle 7263 (1754) prescrie pe larg
natura veniturilor tuturor boerilor mad si de a doua clasa, Pentru
intocmirea acestei legiuiri administrative sf financiare a trebuit sa se
adune material informativ, i cred ca condica aceasta este izvordta
din aCeste stradanuiri legate. Oamenii visteriei au Intocmit tabeIe
pentru fiecare tArg, incepdnd cu capitala tarii. Condica Iailor ni s'a
pastrat aproape intreaga.
E locul de a lasa sa urmeze hist* cuprinsul coadicii dupa la-
muririle date Oita aiCi.
Pentru inlesnirea trau,scrierii voni nota rubricile categoriilor sociale i fiscale
cu clfrele Yomane, si anume: I (manastirile, II (bocrii), III (negustorii), IV (ruptele
cu peceti 1'00), V (nevolnicii), Vf (rupta§ii), VII (breslele), VIII (birnicii). Cele fara
nici o cifrA nu sant trecuti nici Inteo categoric.
1) Ulga Podul we/du, Lipsesc 16 nurnere de case de pe fata I-a : lftinca sa-
raca, Catrina saracA, Huzun Gheorghiie pitar, rupta§ Ia visterie (VI, strein), Anita
Mutoae sAraca (V, nevolnica), Neculai Green Menu, lani ruptas, Sava Grecu, inil
jidov ZIAtar list gimped (VII jidov), Paval vutcar, loana baba saraca ' V, nevolnic)
Filip sahAidacar (VIII birnic), Dumitru rnosneag (V, nevolnic), loana saraca, (V,
neVOlhic), Tanasa ceprezar blv samen agesc (VIII, birnic), Mihalachi curalar la
grajdlul gospod (IV, curalar gosp9d), Dumitrachi san Mihalachi Cioclu (VI cioclu),
Ghcorghie san Vasile samen gospod (VI, sam. gd.), Sterie Grecu mesarciu ruptas
la visterte (VI, strein).fila I, 34 numere.
Tot Podul vechiu: Enachi Grecu croitor ruptas la visterie (VI, strein), Ion
ucenic la Costandin BlAnar ruptas la visterie (VI, strein), Stan Muntean pitar rup-
ta§ la yisterid (VI strein), Apriiam arman ruptas la visterie (V1 strein), Hatiadur
BiAttar armati ruptas Ia visteriie (VI strein), Carabeat arman ruptas la visterie,
(VI, strein), Mime san Ion samen, agesc (IV saw, agsc), Ghine croitor ruptas la
visterie (VI strein), Aivas sari Costandin NAlban ruptas la visterie (VI strein), Ghe-
www.dacoromanica.ro
CATASTINUL IASILOR DIN 115 29
orghie sluga lid Huzun Gheorghlie ruplas la visterie (VI, strein), Nastasiia Wadi
(V, nevolnic), -- lila 2-a, 12 numere.
2) Bdrboiu1. Coste placintarf Lupascu zlatar ruptas nou (VI ruptas), Caste
Greacu, Lupul Orbul Cray (V nevolnic), Costandin Calai dizmar tVII cizmar), Enh-
chi zlatar, Ca Cul zlatar, Andrei cizmar (Vd cizrnar), Mar lia Lehoae saraca (V naval-
nict, lordache cizmar (VII cizmar), Gavril cizmar samen agesc (sam. gospodL Chi-
rica holteiu cizmar (VII cizmar), Stanciul ruptas, Badiul 5an Francul Sarbu cizmar
ruptas la visterie (VI, strein) Gligoras Ghiber bly samen agesc ruptas nou (VI
ruptas), NAstasa sn tui Gligorasco samen agesc (VI satn. agsc) Stefan cizmar da-
raban, Stefan biv stegar cizmar (VII eizrnai) Gheorghiie BAdicA eizinat (VII ciz-
mar), Sanaa saracA (IV nevolnic), Marcu jidov kVH jidov), Stefana bulucbasoae 51-
racy (V nevolnic), Gligows Cc) cizrnar (VII cizmar), Lupul fzmar (VI cizrnar) Toa-
der Capra Wien agesc cizmar cizmar), Ursache Ciustea cizmar (VII cizmar)
Catrina sAraca (V, nevolnic)), Moisaiu jidov pevit, Andreias crasnuir zlMar (IV
crismar agesc), Boroh jidov, lacov jidov, lani Greacu crasmar, fila 3-a, 32 nuntete.,
Tot Barboiui: Anita SAracA (V nevolnic) Neculai arman mindirigiu, Zaharlia
sAmen gospod, Sanda sAracA (V nevolnic), Marii& armancl saracA (Vnevolnic), Flo-
rica armanca sAracA (V névolnic), Ruja armancA sArACA (V nevolnic), Sandul arman
cojocar, Sanda IvaniasA nevolnicA (V neVolnic), Mariuta sAracA (V, nevolnic), Ion
CArAcas usAreal (IV usar), Catrina nevolnicA (V neyolnic), Dumitru beslia 6V beS-
liau), Tudosca sAracA (V nevoinicA), Lazor atiman Soronar, VArtan arman, Aritbn
brat ego, Avram arman cibotar, Nicola arman cibotar, usureal (IV usAr), MAranda
sAracA, Costandin Trandafir biv cApitan agesc birnic), lani Muntean biv (fost),
copil tn casa birnic), MU1 Placfntar ruptas at visterife (IV strein), Lupa ar-
manCA sAracd (V nevolnic), Mariia fata Dascalitii (V neyolnic), Anita sAraea (V lie-
volnic). Ursachi zlAtar ruptas la visteriie (VI ruptas Strein), Ilie arman ruptas la
vistetfie (V1 strein), Ion ISchigiul ruptas la yisteriie (VI strein), Gavril san Anghel
niptas la visterife (VI strein); fila 4, 30 Nurnere.
Tot Barbolul Manoli Skimp cizrnar, samep agesc (IV sAm agesc), Petre Gred-
cul pitar ruptas la visterie (VI strati), Dumitru sluga egumenului de Barboiu (VI
ruptas); -- lila 5, 3 numere.
Hagioae: Vasile curalar ruptas nou (VI ruptas), Leondari dascal Schiop, Va-
site Ragoz cojocar sAnten hAtmanesc (IV, Sam. hat.), Ion Cojocar sAmen agesc
blanar (VII blanar),, lOn Sprancenatul bAibaracar (VII droitot), Toader Cojocar (VIII
birnic), Ion Movilau cojocar sAmen hatmanesc (IV sAm. TOL), Ion Loghin samen
hAtmanesc, Mariuta Ciuroai sAr,,acA, ion Curalar samen agesc (VI Sam. agsc), Smil
Jidov (VII jidov). Vasile Grosu sAmen gospod (IV MIL gd.), Dumitru copil in can
ruptas nou (VI strein), TAnasA Cojocar san Vasile (VII blAnar), Panaite Curet (III
negutitor), Pascal UsAreal (IV usar), SOfroniia sAracri, Gafina saraca (V nevolnic),
Foie cupet (IV negutitor), Stefan san Gavril cibotar (VII cibotar), Gavril Rogaz
etoitor (VII croitor), Tanasa Capsomon cupet (III .pegutitor), Dochita tiganca, Nas-
tasiia Tiroai sAradA, Marifa sAfaca (V nevolnic). lordaclu Start blAnar (VII blAnar)(
Cerbul jidov san Moscul," Vasile floghita. usAreal (IV usar), Cosfandin Greacul bAcal
rpptas la visteriie (VI strein), Agops armean (VII armean), Sanda BArbierita
sAracAfila 6, 3( numere.
Tot Hagloal: Timofti calla rup-tas nou (VI ruplas), Neculai fiolteiu blAnar,
Sandul holteiu blAnar, PavAl holteiu blanar, loniä siln Toader Beall blAnar (VII
blAnar), Steriia Greacu blanar (VII biAnar), Miron croitor (VII croitor), Asian BM-
bAracar (VII croitor), Gheorghe Sntilianul cojocar ruptas nou (VI ruptas), Toader
www.dacoromanica.ro
ao GH. GHIBANESCU
Turcu cibotar (VII cibotar), Niagul Muntean capitan agesc (VIII birnic), Dima
tartar sarnen agesc, Vasile Cioclu calla la Dima (IV cioclu), Lupul Crasmar la
Toader Nacul, lonita san Gligoras Rata cibotaK calaras hatmanesc (IV cal. hat ),
Vagli sn Toader Radul cibotar (VII cibotar), Trohin cibotar (VII cibotar), *tefan
cizrnar (VII.cizmar), Macoveiu ciztnar (VII cizmar), Dochila armanca saraca, Cos-.
tandiu Calai calla cizmar (VII ciztnar), Dumitrascu cizmar (VII cizmar), Gligori
arman clbotar, Mihalachi Sarcu cibotar (VII cibotar), Gligoras Cioclu calla (IV
cioclu), Costandin cizmar (VII cizmar), Isac haham jidov, Mihul holteiu, tij alt
haham jidov, angoras branzar cibotar (VII cibotar), Vasile Cioclu calla la Bagul
(IV tdioclu), Vasile Ichim cibotar (VII elbotar),fila 6, 32 numere.
%Tot Hagloai: Elie calla cioclu IV cioclu, Paväl crasmar samen agesc IV shin.
agsc, lani Visan calaras hatmanesc cibotar VII cibotar, Tudori Greacu crasmar la
lonita Tudori ruptas VI strein, Costandin Iuz cupe Ill ntigutitor, Gheorghlie cupet
III negutitor, Ionitä Tudori cupet ill negutitor, Moisaiu jidov, Sandul sari Andro-
nachi blanar VII Warm, Eni san Duca blanar VII blanar, Beanis jidov, Chirila A-
bagiar cupet III negutitor, Stefan On Costandin Slanina cupet Hi negutitor, Udre
sucrnanar samen agesc IV Om. a,gsc, Gheorghlie Ungur bacal scutelnic la EzovIti
Dumitrascu Abagiar ruptas VI s6ein, Petco Sarbul sucrnanar blanar VII bthnar,
*arban samen agesc IV sam. agsc. tAndreiu facliern odobasa agesc IV sam. agsc.
Sava blanar VII blanar, losipu ljdov, Icfn Sucmanar Maras hatruanesc IV cal. hat.
Andreiu bacal cupet Ill negutitor, Vasiie Rata blanar V I blanar, Torna brat Andrefu
cupet III negutitor, Vasile calla la ?ma, Mihaiu Pascal cupet III negutitor, VasIle
calla la Toader pascul, Ionita Gandul cupet III negutitor, Ion Sucmanar birnic VIII
birnic, Sandul zat Ohinila blanar VII blanar, lila 7, 31 numere.
Tot Hagloal: Neculai crasmar mitropolitului, Solomon jidov crasmar, Toma
Catichl blanar VII blanar, Iani Marza cupet III negutitor, lonita Mata, tefan calfa.
Ilpovan. Epachi Bontas blanar VII blanar, Costand'n Cojoce blanar VII blanar, Ne-
culai Ungur blanar crasmar scutelnic la Ezoviti, Ion san Ille diiac de divan IV (Iliac
ot divan, Ilik Cojoce blanar, Stab blanar VII blanar, 1Ursachl barbier, Marcu jidov,
Nechjta lipovan, TanasA &attar VII blanar, lonila Cacareachi blanar VII blanar,
cligorita blanar VII blanar. Apostol blanar zat Craste blanar VII blartar, Andreiu
th dughfana ft! Costandin, Calistru til blanar VII blanar, Marcu jidov, Neculal
odobasa rip lipcanl ty lip an, Trohin lipovan, Leiba jidov, Salta crasmarita V ne-
yolplc, lani Greacu bacal VI ruptas, Mindil jidov, Soce. jldov, Vasile blanar al Pa
rascal pArAban V Daraban, lila 8, 31 namere.
Tot Hagloal : Vasile Olar comisal gospod (IV corn. gospod), Andreiu eAlAret
agese (IV cal. ages), Tama zat Petrariul blanar (VII blanar), Neculai Ungur olar
bolnav- (V nevolnic), Dumityu peirar, Insap jidov, sau hue, Marcu jidov,Tinms hth-
nar (VII blanar), Ivan Ungtir Oscar Omen age3c ruptas non (VI ruptas), CArtapa
saran (V nevolnic), Gavril staroste barbier (VII battier), Titnolti biv capitan (VII
birnic), rriachr 01 ecu sari Duca, Ilai.o jidov, lavul jidov, lahna jidov, Manole Gre-
cu bacal, ruptas la visterie VI strein, llile jidov, Tudosca carciumarita 1111 Buzila,
NijzçIa arnaut placintar rupta's la visterie (VI streln), 'Ilriste tovaras loi til (VI stre-
in), lapi Cismea pthcintar, Zota brat Ian! ruptas la visterle (VI strein), Toader fil-
cher birnic (VIII biruic), Gavril filcher (VIII Whet), Leiba iidov, Eni pitar, Ispir M-
eal beslin, Ion Cioclu sluga luf (IV cioclu), Costandin bAcal cupet (III negutitor),
Mihalachi Greacu la ie.!, Tanasa Grecu crasmar la Lupa,Fu (IV sam. hat.) f le 9,
32 numere.
Tot Hagival; 'roma bar,bier (VII birbier),. Ion lacatus tigan, Gheorghie Veisa,
www.dacoromanica.ro
CATISTIHUL IA$ILOP DIN 1755 31
barbier (VII barbier), lonita sari Coste daraban, !Detre arnaut pitar, Isac ji-
dov, Moisa salt barbier bulucbaVI hatmanes7. (IV sam. ag.), Aristarh cojocar
(VII blanar), Constandin blanar strein, Maria Botezatoaia, crAsmarita, Leiba jidov.
Cerbul jidov, Dumitrascu Scortascul mesarciu ruptas (VI, ruptas non), Toader ci-
botar (birnic), Toader cioclu san Lupul (IV cioz1u), Gavril staroste croitor (VII cro-
itor), Ursul saiman agesc (VIII birnic), flie San Ion copil In casa (IV copil in caSa),
Vasile Bahdisrul meddnicer (11 bliariu), Pascal zdraf Otrar (II boearitt), tonna
diac ot divan sail lancul (IV diac ot divan), Ursachi capitan ages,: (VIII birnic).
Toader Buhdescul mazil (11 inazi!), Manole Chturc;basa (V III birnic), Ion Narte ea-
laras (IV cal. hat.), lordachi Capatina croitor (V111 birnic), tonna Ciorneiu ruptas,
(VIII birnic), Gligoras 61v staroste de ciocli (v11 ruptas nou), Gavril ()lath ot tat.
(II diac ot visterie), Vasilachi Cozma mazdl (II rnazil), lonita pap! gramatic (III
gram.), Stefan Buiru$ (II boerfu), Popd Toader (I preaut), fata 10, 34 numere,
Tot Ilagloal : Nastasa Grecul Meal la streini (VI strein), Ion Cantaragiul ot
vama, Sandal traztil (11 mazAl), tonna Smileanul teslar ruptas nou (VI ruptas), Vat.-
vara Unguroatica saran, Toader Canta draban (IV daraban), lorn arpaciu samen
hatniane,c (IV sam. hat) Gheorghie Muntean calara-s ageSc (IV cal. agesc), Ghedr-
ghle Botezatul crolor (VII croitor), Manoli Usearef. Neculai Costachi cupet (HI negutitor)
Ghinita rachierita (V nevolnic), Vasale zat Rata croitor (VII cro Pot), Dragne Sarbul
petrar, Ion Ghergiul rob Stefan teslar gospod, 'Neculai tigan. Stefan Ghlba tigan.
Toader Sucevan saimen agesc (IV tam. agesc), tonal san Mihat biv capitan agesc
(VIII birnic>, Costandin san Ursul tij. lohnar (VIII birnic), Alexandru Hotincianti co-
pil in casa rtV copil in casa), tonna Constandachi daraban (IV daraban)t Sandul SAn
Tirnus (VII blatiar), Toma sari 11,1urita u.sirial (IV tusar), Dumitru Green ot Malt
biv saiman agesc (IV strem), Die Spanul tij (VI 'srein), Anton t an Vasile salmen
gospod (IV sam. gd). Gheorghie pitar ruptas la visterie ((V strein). Ion Dobos
gospod (1V sam gd) Constandin 1-11Apascui holteiu diac de divan (VI, diao ot di-
van), f la 11, 31 numere
Tot flagloal: Ion laparea samen hatmanese (IV ram. hat), Ursul san Tanasa
rupta Ia vlsterie (VI strein), Nastasla saran (V nevolnic) in (alta) Nastasia Waal
(V nevolnic), Ghinita saraca (V nevolnic), fila 12, 5 Omer?.
4). Stramba Anclronachl Tants cioclu (IV cloth), Trohjn Omen hithianesc
(tV sant. hat.). Toader san Fustesan samen hatmanesc ( V sam. hat ), Lupul samen
Htmanesc (IV sant. hal.), Mihalacht Omen hannanese (IV sam. hat.), Gligoras sa
men hatmanesc (IV sant hat), Paladi talpalar (VII cibotar), Gheorghie ()tar gospod
(IV olar gd)Andieiu cibotar Omen agesc, Toader Galusca samen agesc, Papa If
Undo, loana baba saraca (V nevolnic). Luptd cioclu valaj (IV cioclu), Cartrina t a
tea, Ion cofetar, llinca saraca (V nevolnici), loan Tecuci velbteu goSpod (IV vb-
zeteu gd), Constandin postelnic (II post ), Teodor diacon (I diacon II diae.), Popa
tonna zugrav (1 preut), Tdnasti Gosan diac la risterle (11 diac ot vist), Andrei aat,
Amhrosle croitor (VII croitor), lordacht logofdt ot Maropolle(11 logotat ot Mitrop.)
tonna JOindrul croitor (VII croitor), Safta saraca, loan situ Mancii, loan Grea .0 sa-
men agesc, lorga mazdl, (II mazil), loan Dlacopt, popa Iamandl (I preot), Nastasla
saracS (V nevolnic) fila 31, $1 nnmere.
Tot glramba : Radul Nan bucatar, Elsa fta Calugarita, Lupal Glienca Ma-
ell (11 mazil), Pupa Vasile (1 preaut), Salta Saradt, Vasile Vezeteu la dimmealui
I latmanul, Ion tigan pitar, Dna Saraca, Maria Saraca, (V nevolnic), Toader teslar,
Gavrd tigan, Ion Gradinar al Dumisali Cdnla logofatul, Vasile blanar tij.(Cos-
tandin Pdrvul dllac at. visterie (II diiac ot vist) Ilinca Saraca, Neculaf armas
1
www.dacoromanica.ro
32 01-1. GHIBANESCU
loana baba saracg, (V nevolnic) Catrina Goioai, Toader Cray (VII croitor), Alexan-
dra Plirval ot vlsterie. (II diiac ot vist.), Popa Costandin (I preut), Magda Ungu-
roanca (V nevolnic), Sandul Cibotar, Sirnion, vizitiu la vel gramatic, Maria Saraca,
Nastasiia Saraca, Salta Saraca, Tadorl Cdpitan mazil (11 mazil), Zugruman Greac
giuvaergiu, Vasile sin Darie usarel (IV usar), Sanda Crismarita lui Neculai Co-
gainicean (V nevolnic) ; fata 14; 18 namere.
Tot Strâmba : Ikim Mosneag, Toader vizitiu ciaus fost la vtori visternic
(VIII birnic) Ursul sin Ghedrghie biv cioclu (VIII birnic), Toader Olar samen
agesc- (IV sem. ags.), Toader Milan croitor la eajdful gospocl IV croitor gospod,
Vasile san Toderascu bucatar gospod ot dom Safta Saraca IV bucatar gd. (IV buca-
ler gd.)--fila 15 ; 6 numere
5) Scirbasca : Crtiste Buzild m azil II mazil, Lupul Crupenschi stolnie II boer,
Oheorghiu Oreacu, Neculal vdtav mazil II mazil, Aftanasiia Calughrita, Ionascu
Comisal gospod IV con gd Ilinca Saraca, Maria Saraca, V nevolnic, Gligoras
Ruptas, Manolachi bacal daraban, VI Ruptas; Popa Vasile II prent, Martin Ungur
VI ruptas, Prsa Saracl V nevolnic, Costandin Basbulucbas hatmanesc IV basbuluc
hat., Vasile Ungur särnen gospod VI sam. gd , Petre Ungur sgmen gospod IV sam.
gd. Zaharia logofat rupta§ nou W1 ruptas, Sofronlia Saraca Ambrosoae V nevolnic,
Stefan vezitip gospod, IV vez. gd., Stefan slugii stolnicestit Petriu, Casandra sa-
rad y nevolnic, Idnita odobasagsc. IV sam. agsc., Antohf sin Pavil usarel IV
usar., Costandin cibotar VII cibotar, Popa loan I preut, Enachi biv -besliul, Ursul
croitor, VII croitor, Jon Copil in casa Capatina IV copil in casa, Vasile Ruging
teslar ruptas nou. VI ruptas, Toader pitar samen- htamanesc IV sam. hat. fila
16, 30 numere.
Tot Sarbasca : Neculai Neamtul saman hatmänesc IV sam hat, Lupul
Sarbul stimen gospod IV sam. gd., Enachi Turcul botezat, Catrina saraca, "Enachi
vizitlu, Gheorghie Oreacul bacal, Costandin Stari strain, Neculai Piticar blv tiara-
ban VIII birnic, Alexandru brat Manolachi ruptas nou VI ruptas, Nicola al Arm-
tasai tij. VIII birnic, lamandi sin David samen hatmanesc IV sam hat., Neculai
vataj ruptas la camara VI ruptas, Paval petrar ruptas VI strain, Gligori Meal rup-
tas la visterie VI strain, fila 17; 14, numere.
6. Frediul: lipsesc 16 numare da case din capul ?ilei 17 ; Gllgoras Cata-
na iipcan IV lipcan, Apostol samen agesc IV sam. agsc. Necnlai sin Gavril Chi-
salita samen gospod IV sam. gd , Nastasa samen agesc ; Vasile Harabagiul samen
agesc IV Om. agsc., Dumitrascu dobos gospod IV mehter, Sanda saraca V ne-
volnic, Lupul sin Daraban samen agesc IV sam. agsc., State Sarbul comisel gos-
pod IV com gd., Ignat bucatar gospod IV buc. gd, lonita sin Tudor dobos IV.
mehter, Toader tobol agesc. IV tobos agsc, CrAste tobos gospod IV mehter. Anita
saraca V nevolnic Chiriiac ceaus sin Dramba saman gospod 1V sant. gd Leonte
sin Chiriiac tobbs batmanesc IV tobos hat Chiriiac tobos gospod IV mehtyr,
fila 13 ; 34 numere.
Tot Frecaul. Ionita Lacaz ptiiul sameln gospod (IV sam. gd.) Neculai Ungu
(ru)I Mien agesc (IV sam. agsc) Lupascu telal surlar gospod zornozan (IV zorno-
zan), Sanda saraca (V nevolnic), Stale Bellbou Omen hatmanesc (IV sam. hat.), Ar-
ghlra sand (V nevolnic), Costandin Oscar san'Negrul sarnen agesc (IV sant. agsc.).
Lupul Ochlana samen gospod (IV slim. gd.), lani calaras de Tarigrad (IV cal. de Tar.),
Ion Trambaciu gospod (IV trambaci gd.), Vasilach: tobns hatmAnesc (IV tobos hAt.),
Andrelu sin Mane samen gospod (IV sam. gd ), GavriI sin Marzacul samen agiese
(IV sEtn agsc.) Costandiu sin Vasile sawn gospod (IV Om. gd ), Anita saraci (V
www.dacoromanica.ro
CATAST1HUL IASILOR Dili 1155 53
nevolnIc), Lazar soponar calaras hatmanesc (IV cal. hat.), Gavril tobo§ gospod bo-
rozan (IV borozan), Jipa biv capitan, Stefan tobos gospod (IV mehter gd.). Andro-
nachi samen gospod (IV sam. gd.) Gheorghlie san VaSilcal samen gospod (IV sam.
gd.), Neculai Turturica samen gospod (IV sam. gd.), Costandin san ego &amen goo-
pod (IV sam. gd.). Radul aprodu (VIII birnic), loana saraca (V nevolnfc) Costandiu
sluga la postelnleul. Ionita ruptas (VI ruptas), Arghira saraca (V nevolnic), retru
Sarbui samen gospod (IV sam. gd.), Dumitrascu Plesca odobas gospod (s'am. gd.),
Stoica calara§ vatav de Tarigrad (IV calaras de Tarigrad), Tofana saraca, V nevol-
nic, Dumitru bacal rupta§ la camara, VI ruptas, fila 19 ; 33 numere.
Tot Frectiul. Neculai ruptas, Gheorghle Tugule samen gospöd, IV sam. gd.,
lordachi besliu. IV besliu, Sandul Caius samen gospod, IV sant. gd., Tofana Sarac.a,
V nevolnic, Dumitru Greacu rtpta§, Enachi Mircea samen gospod, IV sam. gd., ste-
fana same.% V nevolnfc, Safta saraca, V nevolnic, Gligoras blv &amen gospod, V
nevolnic, Adam sarnen gospod, IV sam. gd., Mafteiu san State croitor ruptas la vls-
terie, VI ruptas, Catrina sand, V nevolnic, lonita samen agesc, VIII birnic, Costan-
din Becciu croitor, VII croitor, Nastasa mesearciu, VII mesearciu ; mai lipsesc de pe
fPa 20 fata b, 19 numere.
Tot Frecdal. Lipsesc de pe fila 21 fata a, 16 namere..... Ruxanda doftorita,
Lupa§cit WWI., V nevolnic, Safta saraca, Chiriac copil in cask IV copil In casa
Irina saraca, V nevolnic, Toader Sarbul diac?n;. Pa/ad/ mazt21,11 mazal, Crdste Stro-
escul maztl, H mazil, Ifrim blanar rupta§ nou, VI ruptas, Ghervas croltor, VII croi-
tor, Catrina preauteasa saraca, V nevolnic, Toader blanar carpaciu ruptas nou, VI
ruptas. Lupul san Toader samen gospod, IV sam. gd.. Anita saraca, V nevolnic,
Stefan samen gospod, IV Om. gd., Ion Arnaut, Sanda saraca, Marna saracl, V ne-
volnic, lonita croltor, VII croitor, flia 21, 35 numere. .
Tot Freaul: Tbader Manta odobas gospod (IV sant. gd.), Enachi Burnaz
mesearciu (VII mesearciu). Safta saraca (V nevolnic), Anita Saracli (V nevolnlc),
Costandin sari Ion samen gospod (IV sam. gd ), Mariia saraca (V nevolnic), Anas-
tasa Cucluc sari Enachi ruptas la visterie (VI strein), Marna lul Mata saraca (ne-
volnic), Ionita san ego, Toader Corbui comisel gospod (IV corn. gd.), Thnofti *a-
men gospod, Manoli sAn Mustii Omen gospod (IV saw. gd ), Costandin bacat ne
gutitor (Ill negutitor), Apostol ot dom. Andrefu samen gospod, Manila crasmarlta
saraca, Tanasa san Gligorascu samen gospod (IV sam. gd.), Tanasa sari ion
Besliu samen gospod (IV sant. gd), Vasile sail Luca samen gospod (IV sam. gd.)
Sandul Ciolacul (V nevolnic), Mihalachl salt Nica biv fustas (V111 'birnic), ParaschIva
saraca (V nevolnIV loana saraca (V nevolnic), Gligoras Moarte tigan, aheorgher
Muntean tigan, Nastasa Zara tigan, Raducanul tigan, Nita Zara tigan, Nastas brat
Chiftica tigan, Gheorgrtif Chiftica tigani Sandul Capatina tigati, Iftimie cobzar tigan
Ion Man tigan, Nita Moarte 11gan, Vasile Ciuntul tigan, fila 32 ; 34 numere.
Tot Frenial. Ion Zara tfgan, Jlpa Muntean tigan, Vasile Mutila tigan, Ion,
Buza tigan, Gheorghii Brasovanul ruptas la visterie (V1 ruptas), Spanta tig., Ne-
culal Moralt Chimingler fig , Neculal salt Maria tig., Vasile Burdulu lig. Ursachi
Cacaoald tig. Vasile tibota tig. Vasfle Burca fig. Vasile Man tig. Gheorghlta
Bullga lig. Ionita Nica tigancIvan Habas tigan, Costandin Zlatar t1g. Ursachl
Colta tigan, Patrona tigan, Dumitru tigan, Ion tlgan, Ion Lupu besliu (11/ bee-
110, Tams san ego samen, Vasile brat Vasilachi tobos samen gospod, Dam-
nelut INducanal vel logoföt (11 boeriu). .0hine Cojocar. Timofte sari Tudosa daul-
giu (IV mehter gd.), fila 23 ;.27 numere.
Trepezdniasa. Timofti start saimen gospod IV sant. gd. lonfta BAgul cibo(ar
3
www.dacoromanica.ro
54 OH. OHIBANESCU
VII cibotar, Mihalache saimen agesc, lonita Muntrian slit/len agesc IV Wm. agesc.
Stoica sarat, Micul Cosciug croitor VII, croitor. Anita saraca V nevoln'c Safta sa-
taca V nevolnic, Lupa Rachierita saraca V nevolnic, Petra blanar rup al nlu VI
euptas. Maria saraca V nevolnic, Sandul Gilchina facli r VIII b'rnic, Ivan SArbul
Caraolan rupta§ la visterie kIk strein, Eni bacal cupet III negutitpr, loan Bratila
crAsmar diaras de Tarigrad IV cal. de Tarigrad, Leiza .haham jidov, Iosapu jidow
øt Botosani, nide jidovca saraca, Leiba jidov croitor, Sofia saraca, lonita sail. Ion
nagaragiu IV mehler, IonHá ji fanaragiu sa san ego (at fiui WO V nstvolnic, Lu-
pascu zlatar rupias nou VI ruptas Vasilachi pedvet V nevolnic, Enachi daulgiu IV
mehter, Stefan Borozan mort, Tudosia saraca V nevolnic, Manastire Svete loan 1
Sveti loan, Paisie Egymen I egumen, Daniel preaut I preaut Gherasam calugar I ca-
Iugar, Enachl Capich.hae II boer. lordachi Pietrar, Valle Tanasd ot visterie II diac
ot vist, Constantin brat ego mazit II mazil, fila 24, 35 namere.
Tot Trepezdniasa. Gheorghi Vrabie diac de divan IV diac de divan, Pdun pi-
tar, II boiar, lordachi dascal II boiar, E lac& doftor ot dom Cogalniceanu II bo-
lar, Nastasa crAsmar la Vasile ot visterie ruptas VI ruptas, Casa lal Vasile Co-
gdiniceanu II boer, Manasirea BArnovschi I manastire, Rafail egumen I egurnen, E-
nachi Greacu ruptas la visierie VI strain, Smolt preaut I preaut, Chiriac biv ca-
pitan agiesc VIII birnic, Gligorasco Muntianu biv samen de curte IV list. gd. E-
nachi argat lui Cerchiez VIII birnic), Toader *Afar, Toma calaras de Tarigrad IV
cal. de Tar. Ursachi zlatar strdn VI strein, Stoian san Stamate saimen gospod IV
sat. gd Mihalachi sari Vasilachl seimen nou IV sant. gd. Lupul sat] Gavril saiznen
nou IV shim. gd. Lie taietor de lemne gospod IV taletor gd. Catrina saraca V ne-
volnica, lila 25, 25 numere.
8. R isasci Anastasa Lipcanul cupet III negutitor, Gheorghie cupet V negu-
Won Toma cupet III negutitor, Arghirl cupet III negutitor, Gheorghte .Hristodor cu-
pet III negutitor, Lefter cupe III negutitor, lonita Trandafir cupeLill negutitor, Bra-
hoai saraca V nevolnic, Manoli pitar rupta Ia visterie VI ruptas strain, loana sa-
raca V nevolnic, Crt4ma domnitil Pölddloal, Ilie faclier ruptas la visterie VI stre-
in, Petal barbier VII barbier, Andrei Rus saimen gospod, Reizea jidov ot Botosan
Nicola Meal ruptas, Vlad Meatus, Sandul Mane jidov, Nastasa sAn Pistruiul III ne-
gutitor, Tanasa cupet III negutitor, Eni sari Rotariui 111 negutitor, Criste Neal rup-
tas Ia visterie VI strein, Neculai sluga lui, ruptas la visterie VI strein, Nastasia
Pfstruiasa V nevoinic, Alexandru blanar VII blanar, Toader rachier ruptas la vis-
tierie VI ruptas, Dumitrascu cupet 111 rie.gutitor, lordachi sin Hristodor cupet III ne-
gutitor, Constandin calfA la el VIII birnic, lonita calfa la Toma VIII birnic, Mateia
capet mazdl 11 rnazal, Mihalachi cupet ill negutitor, Maria Armanca saraca V ne-
volnic, Ursul Brasovan cupet Ill negutttor, Stefan jireghe brasovan rupta la vis-
terie VI ruptas strein, Naftuli jidov, fila 26, 36 numere.
Tot Rusasea: Dumitru abagier ruptas la visterie VI strein, Ioan SArbul salt
Petcu abagear ruptas la visterie VI strein, Alexandrachl barbier VII barbier, Ionit a
sAn Toader barbier, VII bArbier, Neculai calfa la Alexandrachl VII barbier, Contan-
din Saca calfa la lonita Staroste VII barbier, Ion calfA tij 14 iel VII barbier, Torna
barbier ruptas 1a carnaeA VI strein, lancul Cojocar brat Toader ruptas la visterie
Vi ruptas, Toader barbieriu VII barbier, Vasile Calfa tij la iel VIII barbkr, Ionita
Brasovan, ConstaRd'n blanar Vil blanar, Moisa jidov, Avram jidov, Stefan Meal,
Marcu San Smil jidov, Maftei Brasovan III negutitor, Gligore barbier VII barbier,
Samson telal botezat, 5tefari Caplan Meal III negutitor, Hie calfa tij ruptas la vis-
terie VI strein, Andreiu copil mic calfa tij, Enachi spoitor, Anita Cra'smarila ne-
www.dacoromanica.ro
CATASTIHUL IA$ILOR DIN 1755 33
volnica V nevolnlc, Tudori Metier ruptas la visterie VI strain, Aftanas läcatus rup-
tas la visterie VI strein, Petcu calfa la lel rupta ia visterie VI strein, Avier
faclier ruptas la Visterie VI strein, Stefan barbier VII barbier, Craciun calfa la fel
VII barbier, Manoli facHer, Panaite placiatar saimen agesc IV sam. agesc, Eni ptA-
cinta sAimen agesc IV sam. agesc, Avram jidov, fila 27, 35 numere.
Tot Rusasca. Stoica preacupat ruptas Ia visterie VI strein, Andreiu Meal cu-
pet III negutitoro Irimia brat lui ruptas la visterie Vi strein, VasHe Brasovan, 'Ghe-
orghle crasmar, Petre abager tovaras lul Lupascu Ill negutitor, Moise jidov, Tanas
bacal ruptas la visterie VI strein, MtháiI sluga lui, Braina jidov, Ionita Brasova-
nu cupet HI. negutitor, Lupul jidov, Iordachi pascar beIiu, Leiba jidov, Cerbul ji-
dov, in (alt) Cerbul sari Manas, jidov, lacov zat Litman jidov, Litman cel batrAn
jidov, Solomon san Boroh jidov, Cerbul frate Boroh jidov, Simon sari Boroh jidov
lancul jidov, Vasile blanar cupet Ill negutitor, Chiriac mesearciu ruptas' la visterie
VI strain, loana CrAsmarita, Dima vutcar arnaut IV arnaut VI strein, losaf barar
IV list gsd. Sandul Crasmar ot Vasile blanar copil, Irina crAsmarita V nevolnic, Iani
placintar ruptas Ia visterie VI strein, Maria Crasmarita V nevolnic, Ralf (Meal ruptas
la visterie VI strein, Enache brat ego ruptas non VI ruptas, Neculai Sarbul saimen
gospod IV sam. gd. jila 28, 34 numere.
Tot Rusasca : Sandul barbat Goldii jidov, VII jidov, Costandin Casapu, An-
dont samen agesc, file barbat Zoitil jidov, VII jidov, Irina precupata crAsmarita,
Tom. !Meal cupef, Ill negutitor, Stefan sluga lui, Calaras ot Doamna. IV cal. ot
doamna, Dumitra cdsap, ruptas non, VI motes, Tanasa. tij la iel, ruptas nou, VI
ruptas, Mihai Ciolacut telat, V nevolnic, Tolana saraca, V nevolnk, Toader Cal-
dararin, Oheorghile 'de la Toader, David jidov, Necutal vutcar ruptas nou. VI
ruptas, trimia barbier, VII barbier, Tudori pitar motels, la visteriie, VI streln,
Nastas san Caplan cupet, III liegustor, Nastasa GAndul cupef, Ill negutitor,- Ilie
iIbii telal ruptas la visterie, VI strein, SLoica ruptas, Paraschiv critsmar ruptas
la visteriel Vl strein, LeOndari stoler la beciar, list. gd.. gifca jidovca, V nevolnic,
L eiba jidov. Manila prenteasa Saraca, V nevolnic, Avratn san Sinil jidov, Dumitra--
chi blanar cupet, ill negustor, Tudorachi brat lui Neculai croitor ruptas la camara,
VI ruptas, Naslasa lacatus gluten gospod, IV sant, gd. Leiba sAn Moisa jidov, IV
list. gd., lani Chingar ruptas nou, VI ruptas, fila 29 ; 34 numere.
Tot Rusasca : Stefan' saraca, V nevolnic, Iordachi lacatus samen gospod,
IV sam. gd., Toader saracul, VIII birnic, loai;a tiganca, Enachi Meal, Dumitrasco
salar minas nou, VI ruptas, Petrachi ziatar ruptas, IV zlatar gd , Raducanul ziatar,
Dumitru vutcar ruptas la visterie, VI strein, Dumitru croitor, VII croitor, Mihala-
chi bianar, Dumitru san Chiriiac ruptas la visterie, VI strein, Panaite sabiltriu
ruptas non, VI ruptas, Dumilm salar Omen agesc, Sing sAn lacov jidov, Vasile
Gutul barbiiariu VII barbiiariu, Apostol bacal ruptas la visterie, VI strein, Marco
biv staroste, Mihain sari Parasca. dilac, Toader san Gheorghita furnagiul pitar,
VI ruptas non, Ion de la el, Stefan croitor, Neculai croitor ettat. State Muntean
sanien agesc, IV sam. agesc, tParaschiva.crasmatith, Neculai Teslar, Andoni Ciu-
bucciu, Stefan Galusca calaras de Tarigrad, IV* cal. de Tar , Ilinca saraca, Gheor-
ghie SArbul precupat rupta la visterie, VI strein, Andreiu petrar arnaut ruptas tij.
VI strein, Nastasia saran, V nevolnic, Sainion calaras ot Gospojda, IV cal ot
Doamna. fila 30 ; 35 numere.
Tot Rusascr t: Mabolachi teslar comisel gospod, IV com. gd., Toma Gheba
ruptas nem, VI ruptas, ParaschiVa crasmarita saraca, V nevolnic, Alexandru fus-
tas ot doamna, IV fustas ot Doamna, Mihai cibotar ruptas la visterlie, VI strain,
www.dacoromanica.ro
OH. OHIBANESCU
sam. gd, Nasiasia teslarlta grad V ne'volnic, Andrei teslar vezeteu 'gospod IV
vet. gd., Durn,tru apar la ref postelnic VIII blrnic, Angbelufa saraca V nevolnic,
Cozma arma$, San Jul san Vas Ile otitis la gradjul gospod IV corn. gi, Ursul vatav
de darabani gospod IV list. gd., lonita sluga ul Neculai Racovit VIII birtfc, Ma-
/11a baba saraca V nevolnic, Stefan Usureal, Savipa saraca V nevolnic, Vasile biv
sgmen agesc pitar gospod IV pit gd Paladi Llitor de lemne gospod IV Mitor g-d.,
Tanasa brat Ursul vatav vezeteu gospod IV vez., gd., Anghelusa saraca sa sAn
ego ku flu! ei) V nevolnic, Dumitrascu petrar gospod ruptas la visterie VI strein,
loan Vlarba lemnar la Galata, Castin sin Sandia samen agesc IV sant agsc, Toader
Vella prism, Stefan petrar gospod IV petrar gd , Mariia saraca, V nevoinic, Va
sile 'Catana samen agesc IV sant. agsc, lonita Smuce mesearciu fila 34 ; 34 rumen%
Tot Brosterrl lon PATat vezeteu gospod, GHgoras dart ar gospod IV darvar
gd., Manila sAraca V nevolnlc, Aristlia saraca sa sin ego V nevolnic, Paraschtv
sin Solomon samen gospad IV sam. gd., Gheorghie Spanul samen gospocl iv sArn.
gd., Altai biv samen gospod VIII birnic, Erie petrar gospod IV petrar gd., Stoian
Ciuntul marginean, Ursul comis gospod. IV corn. gd., Radul Muntean samen gospod
IV sant. gd., Vasile Caratts s4men hatmanesc IV Sam. hat., Costandin dilac al
durnisiile vet logofat. Panaite capitan arnaut, Andrei lemnar la Costandin dliac,
ruptas nOu Vi rupta$, Stefan saportar Omen agesc IV sam. agsc, Paraschiva Wad,
V nevolnic, Stefan Muntean, samen gospod IV sam. gd., Toader Miler rupta$,
Costandin Gugita samen agesc IV sant. agsc. Costandin Greacu ruptas la visterie
VI rupta$, Toader Clure vornic ruptas nou VI rupta$, Catrina saraca V nevolnic,
Nicola Meal grec ruptas la visterie VI strain Apostol stegar lipcan iv lipcan,
lonita lurascu samen gospod IV sam. gd., Nicola fetal, Nicola arnaut sin Cos-
tandin vutcar ruptas la visterie Vi ruptas, Toader Ceapa sin Ion comisal gospod'
W corn. gd., Panaite semen gospod IV sem gd., Vasile joldunar gospoci IV jol. gd,
Preda bucatar gospod IV buc. gcL, Maranda saraca V nevOlnic, Ion sAn lstrate
usereal IV usar. fila 35 ; 34 numere.
Tot Btosteni: Mihaitt aprodu ot dom. ( de la casa) Gavril pitar VIII birnic,
Ion sn Apostol VIII birnic, Mihalachi brat Paladi VIII birnlc. Gheorghie Lungul
samen agesc W sant., agsc. Toader sdn VáslIe samen agesc IV sAm. agsc, ()awl]
croitor V111 birnic, Gheorghie Conoro VIII blrnic, Vasile sAn Istrati VIII birnic,
Costandin morar joldnar gospod IV jold. gd., Mihalia Muntian ruptas la visterle,
VI strein, Toader sluga la Gavril ruptas la visterile VI strein, Ursul sAn Ion a-
men gospod IV sam. gd., Ionia sAn Paval Ungur sluga la blrar $1 taste la Pran-
tuscanl pecete gospod rosie IV pee. gd., Vasile vileru WWII VIII blrnic, lon Of
dom Topciul VIII birnic, Gheorghiie sluga la stohfc Enachi VIII birnid, lonita blv
samen agesc VIII birnic, Vasile Schiopul blv SAmen agesc VIII blrnic, Mateiu sin
Toma vezeteu gospod IV vez. gd., fila 36 ; 20 nuntore.
10. Feredeile : Gavril feredeus VJIT bin* CITca ferfdPos VIII birn/c, Stolan
calaras de Tarigrad IV cal. Tar., Gligori conesat gospod If list. g , Gheorghile
arnaut ot dom GligorI, Mile santen gospod IV sAm gd., Gheorgh e gra 'Uttar gospod
biv vezeteu la doftor VIII birnic. Vasile Vatra vezeteu gospod IV vez. ed., Hriste
arnaut, Nechita moms gospod, dus la Socola, sa sd scre casa aceasta pe (dna
saracd, Ion Gurita comis gospod IV corn. gd., GhiOrghlta nA'b in gospod, Iani
samen gospod la Dram IV sant gd., loana sarata V nevoln c, Carpu dilac de
divan IV (Iliac of divan, Ivavu fluerar agesc VIII birnle, Andreht samen agiesc IV
fluerar gd., lani vezeteu la ye! cupar sAmen nou IV sari gd., Tudora saraca V ne-
yolnic, Stefan saraca V nevolnic, Iliie Omen gospod IV sant gd., Dumitrascu sAs
www.dacoromanica.ro
38 OH. GHIBANESCU
-str
Apostol samen gd. IV sam. gd., Leonte blanar, Vasile sAn Gheorghita zat (ginere),
hue sAmen gospod twit IV sam. gd , Mile biv ciohodar, Neculai odobasa gospod,
Nicola Wien agese, Barbul vezeteu gospod IV vez. gd., Stanislav samen gaspod
IV sam. gd., Anita saraca, dus barbatal la Bucumti, Dumitru biv capitan de ar-
nauti IV capit. arnauti, Ion odagiu taetor de lemne, Ion Chiulhangiu tdeto'r de
lemne IV sari]. gd., lila 37, 34 numere.
Tot Feredeile: Mime petrar gospod lv petrar gd., Ion Chiurca taetor de lemne
gospod IV taietor gd., Mihai Ciolac biv arnaut ot dom Jacob Papazolu tij,
Lupul Benescul samen gospod sAn Callus IV sam. gd., Neculai Giurgiuvan samen
gospod IV sAm. gd., Nectilai samen gospod la bas bulucbas IV sam. gd:, Ispir ar-
naut, Tudora saraca V nevolnic, Trifan ceaus gospod IV &am. gd Toader situ
Irimila samen gospod IV sam. gd., Paval butnar gospod IV butnar gd., Onica Laptes
samen gospod IV sam. gd., Barbul arnaut, Toader biv lobos gospod IV tobos gd.,
Gligorascu san Cazacul sAmen gospod IV sam. gd., Gheorghiie Pelin arnaut, Hue
Bende samen gospod IV sam. gd., Costandin petrar gospod IV petrar gd., Sava
biv capitan de vanatori, Toader arnaut, CrAstina saran V nevolnit, Anita saraca,
Tuculiasa V nevolnic, CrAste arnaut, Gligoras ceaus gospod IV sam. gd., Ivan
SArbul usareal IV uar, lani stolnic gospod, Draghina saraca, Catrina saraca V ne-
volnic, Maren arnaut samen nou gospod IV sam. gd., Toma biv medelnicer, Mariia
bucatarita sgraca. V nevolnie, FrAsina saraca V nevolnic, fila 38, 34 numere.
Tot Feredelle , Toader bivOlar Omen gospod IV saw. gd , Mihalachi Sturzea
copil in casa ly copil in casa, Costandin stegar de copii, Sanda saraca V nevolnic,
Ion BArlAdian biv copil in casa, Catrina bulucbasoaia, Onica Laptes Omen hat-
manesc IV sam hat., Tecla sAraca V nevolnic, Oheorghife stegar hatmanesc. Stefan
gradinar la vel visternic VIII birnic, ,5tefan mesearciu samen gospocl IV sAm. gd.,
Climes Ungur, Tudosca saraca V nevolnic, Mariia sardca V nevolnic, Dochita sA-
raca V nevolnic, Andoni sotnicul, Sandul taietor de Iethne sAn SAmion IV taietor
gd., Rucsanda saraca V nevalnic. Profira saraca V nevolnic, Adam taietor de lemne
gospod IV taetor gd., loana saraca V nevolnic, Balasia mama' saracA V nevolnic,
$tal pisar gospod IV pisar gd., Neculai Papatot samen gospod IV sam gd-, Duca
tipogral, Toader sAn BAdiliata sarnen gospod IV sail.' gd., Maricuta saracA V ne-
volnic, Paval arnaut, Marin stegar gospod IV sAm. gd., Antohi Omen gospod IV
Mtn. gd., Nastasiia saraca V nevolnic, Toader odobasa gospod IV sam. gd., Cos-
tandin zAt (ginere), Sandul samen gospod, Varvara saraca V nevolnic, lila 39,
34 namere.
Tot Feredelle: Ion zAt VArvarii vatAsal, Mihaila sluga dumisale vel visternic,
Alexa Rus samen gospod IV sam. gd , Ilinca stolniciasa saraca, Andreiu Turcan
samen gospod IV sam. gd., Gligoras pevit. gospod, Lupa saraca. V nevolnic, Cozma
vizitiu la vel clucer VIII birnic, Mane usareal IV usar, Mariia baba sAraca V ne-
volnic. Paval arnaut, Stefan talpalar VII cibotar, Neculai Mortasapi samen hAtmA-
nesc IV sam. hat., Neculai al SArbiiesi, Dumitrascu sainen agicsc IV sam. agsc,
FumArifa calugarita, Safta saran, Anita talpalarita, Costandin Coltunas samen hat-
manesc IV sam. hAt., Andreiu Tacul cibotar VII cibotar, Gligoras ruptas, Sandul
talpalar samen hatmanesc IV sarn. hat., Mane talpalar sAmen hatmAnesc IV sam.
.
hat.,.Toader Fatul cibotar V,II cibotar, Vasile Negrul talpalar samen hAtmAnesc IV
sAm. hat., Ursachi Mustiat samen hatmAnesc IV sam. hat., TOader Coltunas amen
hatmanesc IV sam, hAt., Ursachi samen hAtmanesc IV sam. hat., Lupus ceaus samen
hatmanesc IV sam., hat , Hie samen hatmanesc IV WI. hat., lordachi crAlmar la
Gandul, Milialachi Omen agiesd IV sam. agsd, lila 40, 32 numere,
www.dacoromanica.ro
CATASTIHUL lASILOR DIN 1755 30
www.dacoromanica.ro
40 OH. GHIBANESCU 4
nevolnic, laana preuteasa saraca V nevalnic,. Andronaki semen agesc. lonita Hurl la
ctoitor VII croitor, Vast le Fustasan talpalar VII. cibotar, Gheorghlie Mucul dimae
de vlsterie II dliac ot vist., Costandln Cogalnicean dtiac de visterie if diiaC ot vlst.
Costandln Gandul 2 vist. )1 vtori vist., Toader Scortascul dime de viste-
rie ti dilac vist., Vasile Usarcal, Tanasa Gosan de visterie II dilac de vist. NecuIal,
Cogalnicean vornic ot Ctimpulung II vor. awn Lung, Calin tigan, Andreiu bucl-
tar ot Sturzea moldovan, lonita Festila ot visterie 11 ot vist. Sanda Camaras"oc sa
sat} ego (cu flu! ei), Mihal. Anita saraca, Nastasia saraca, V nevolnic, Parvan calk
V. nevolnic. Gligori Orbul calk, Vasile Orbul, calic, Ion Mortasipul samen hatma-
nesc IV sem. hat., Chlriac brat lui &amen agesc IV sam. agsc. fila 45 ; 34 numere.
Tot Ma mare: Hie orbul calic, Apostol odobasa hatmanesc, Gavrll talpalar
samen agesc IV sam. agsc., Istrati samen hatmanesc IV sam. hat , Toader samen
agesc, Chirilac calk V nevolnic, Vasile san Axinte crasmar Omen agesc 1V sam.
agsc, State sari Sthnion biv cioclu VIII birnic, Aftenlia armasoai saraca V nevolnic,
Gheorghle Frantuz samen gospod IV saw. gd., Mihaltt Ungur .om strein rupta§ la
visterle Vi strein, Gheorghiie arrtaut ruptas la visterie VI strein, Ion san Staian
prepupct ruptas la visterie VI strein, Mihul Bazagiul ruptas la visterie VI Wein,
Dima 'san Ica ruptas la visterie VI strein, State ot logofatul Delianul diiac de divan
IV dilacr Neculal Ungur la Frantuscanl IV cu pec gd., Ana Unguroanca V ne-
/oink, fila 46, 18 nurnere.
www.dacoromanica.ro
Cu prilejul pavArei citorva uliti Din 3a0, in 1833.
www.dacoromanica.ro
42 N A. BOGDAN
www.dacoromanica.ro
ULITI DIN 1A$I IN 1833 43
www.dacoromanica.ro
44 N A. BOG6AN
,
nasei sin Heracu, A vram lancu, Buna jidoavca, Mihel Boroh, Josef tal-
palar jidov) Solomon craamar) Avraam chetrar, losif lipscanu, Marcu
/idol") alt Mar Cu jidov, A vram talpalar, Solomon Kanter jidov, Leiba
Irate lul Mihel Danill, Meier berariu, Mihel Danill, Heracu *mil,
Freida vadaria jidoavca; Haham-ba*a, tot Buna jidoavca, Leiba telal,
Heqt-u Marcu, losif sin Haham-basa.
2) Ulita Universitatii vedhi: Avram Ghertner, Leia vadana jidoavca,
3) Ulita Gh. Márzescu : lsrail croitoriu.
4) Ulita Cuza-Voda §i Elena-Doamna : Iancu ginerele lui 1-lahatri-
bash, Moscu .pravaIa*, Ole Lazarovlci, Haim zarafu, Bainea croitoriu,
Moscu croitortu, *mil stoleriu, Pincu steclariu, Ilie steclariu, Pascal ra-
chieriu, Leiba rachieriu, Lupu Coltatu, lancu rachieriu, Jsrail croitoriu,
Mihel factor, Avraam craamariu.
5) Ulita Costachi-Negri: Moise telal de rachiu, Baaana vaduva ji-
doavca, Moscu Her*, Moise slicariu, Leiba Aron.
6) Ulita Anastasie-Panu: David caacavalagiu, Nahman Boto*aneamt,
Mihel Daniel, losif zarafu, Nahman zarafu, Lipa Taler, Froim Galatanu,
Avraam Marcovici Kiva lipscanu, Samae rachieriu, Lupu zarafu, Aizie
rachieriu, Itic Barbaro*ie, Leizer lancu haham, Froim olariu, Reiza va-
dana jidoavca, Lupu Aronovici, Zisu negutitor, Avramica, Moise Lei-
bovici, Solomon rachieriu, Henea vadana jidoavca, Leiba telalu.
7) Ulita C. A.Rosettii Ghica-Vodi Strul Barbaroaie, Zizu negutitor,
Ester vadana, Leiba Asian jidov, Moise Focaaneanu, Leiba spiter, alt Leiba
Asian, Leib Tail, Meer Kanter, Leiba Diamant, Leib Carniol, Zisu ne-
gutitor, Mihel Daniil, Leiba Asian ovrei, Pascal Botoaaneanu, Heracu
Feigalas, Lupu steclariu, Idel Chehel, Iancu telal, lancal Kahal, lancu
rachier, Moisa jidov, Izrail vutcariu, Solomon cotariu, Leizer staroste,
Aron Cioara, David croitoriu, Eliea jidoavca, Mosco croitoriu, Itic
croitor, Matus croitor, Heracu croitor, Rifca jidoafca ; Avram argintar,
Marcu Tutner, Simon Felm an, Zisu negutitor, Hascal negutator, Nah-
man Boto*aneanu, Ha vadana Focsaneanca, Solomon Herman, Leiba
Grosu, Bureh Livenbaum, nepotul Iui Mihel Daniel, Bercu Lilibou;
Solomon Folticineanu, Mendel Karniol, Leiba Asian o vrei, Lipa Tailer,
Pascal Boto*aneanu, Solomonica Ursu jidov, lancu Feigala, Rafail
Leibovici, Locman Botoaanean, Srul olar jidov, Ruhlea vadana.
8) Ulita Cizmdrla: Bercu Heracovici, Marcu casap, Idel giu-
vaergiu.
9) Ulita Halei : Lupu Aronovici, Reiza vadana Iui Avram, Reiza
Wan a lui Froim, Moisei Rozenberg.
10) Ulita Langa: Leiba David.
Pretul paveluirii cu piatra era socotit in acest caet la 18 lei
vechi, a§a ca pentru cei 6281 stanjeni de pietruit, devizul s'ar fi
ridicat la 113,058 lei, sau la 3856 galbeni.
Mai notez ca in Tabla manuscripta de care ne servim, imobilele
sunt Inairate dupa numarul lor curent, iar proptietarii sunt notatl
dupa laturile stanga sau dreapta in rubrici alaturate, insa necesi-
tatea tipografica ne-a silit sa tiparim aice deosebit, intai proprietatile
din p artea stinga ai dupa aceasta cele din partea dreapta a. flea
carei strade.
www.dacoromanica.ro
ULITI DIN IASI IN 1833 45
TABLA
Ulitelor ce au a se pardosi cu piatrd, cu ardtare cuprinderei pdrtilor
lor in deosebi pentru fieqte care proprietar.
Ulita Tfirgului-de-sus
(Astazi Strada I. C. Brdtianu).
PARTEA STANGA :
No. casei St. P. Lel - B.
1 Visternic. Costachi Cantacuzin 26-3 474.90
4 Locul Visternicului Costachi
Cantacuzin 19-s Cumparat dela Liteanca.
6 d. Marghioala Liteanca 31-1 568.30
9 Scar lat Mic I escu 46-2 832.60
13 Sf Spiridon 92-2 1660 60
151/2 Anica Catargid 6-0 108.-
16 Elenuta Catargiu 22-4 405.-
19 Logof lordachi Catargiu 27-3 492,90
20 Alecu Ba4 32-3 f,c:orul Logot Cost, Bale.
28 lvanciu Cerni 3-0 54.-
29 Mad. Canter jidov 3-0 54.-
32 Vatavu Stefan 1-6 5ede la Ws. Torni-Cozma.
34 Manase sin Herscu 1-6 31.60
36 Biserica Banului 2-3 42.90
37 Avram lancu 2-1 38.30
38 Medelnicereasa Rucsanda
Timpovici 4-1 74.30
40 MittAita Cojocari u 1-5 29,30
42 Bis erica St. Ion BOtezdtoriu 1-7 Peste drum de vornicu Ion
43 Calugarii ot Toma Cozma 4-7 87.90 Palade
45 Locu I ginerelui Panaitoaei 2-2 40.60
46 Mihai Sarbu 3-7 69.90
49 Mariuta Lambrino 3-6 67.60
511
52'
59
Gavril N ecul au
tij nu se aflä fn flintA
Locul Panaitoae
-
12-4
1-3
225.-
24 90
60 Iacov Macarov Lipovan 2-2 40.60
2-2
62
63
66
Neculai Botosineanu
Buna jidoavca
Mihel Boroh
4-4
2-5
40.60
81
47,30
- (13/, a Sf. Spiridon)
(13/, a Sf. Spiridon)
67 the Cojocariu 1-4 27.-
69 Caminarul Sava Gevit 4-3 78.90
72 Sf. Spiridon 5-2 94.60
74 lordachi Alhaz 1-5 29.30
76 Simion Coloso Lipovan 3-6 67 60
79 Ivanusca Antrop 5-5 101.30
84 Locul MAnästirei Neamtului 3-4 63.-
86 Alexa Nechita 2-4 45.-
88 Ilinca Givilizhioaia 2-4 45.-
90 Dimitrachi ginere MArzoaei 1-3 24.90
92 Praschiva Trifaneasa 4-0 72 -
94 Dimitrachi Otter! MArioae 1-6 31.60
96 a MItropoliel dugheni 4-0 72.-
98 GheorghIe Loiz 3-3 60.90
101 Locu Mitropoliei 2-2 40.60
www.dacoromanica.ro
46 N. A. BOGDAN ,
PARTEA DREAPTA :
www.dacoromanica.ro
UL1TI DIN IA5I IN 1833 47
www.dacoromanica.ro
48 N. A. BOGDAN
5
1
Vist. Costachi Cantacuzin 7-0. 126. I
www.dacoromanica.ro
ULITI DIN 1A$1 IN 1833 49
PARTEA DREAPTA!
Din Ulita -de lângi pitAria mali. Sf. Teodor la vale, Oa In ulita
Tirgului-de-sus, lingA dughenile lul Gavrll Neculau.
(Astazi Strada Effitnesca).
PARTEA STANGA:
1 Andrei Gubernatu 2-0 36
3 Oance NegutlItorul 4-6 85.60
6 Sava Gevlt 3-0 54.
7 Alecu Bal§ Aga 6-A-2 112.60
9 Gavrll Neculau 14-4 256.60
PARTEA DREAPTA:
2 I Tij Andrei Gubernatu 64. I
4
www.dacoromanica.ro
50 N. A. BOGDAN
PARTEA STANGA:
1 LogorAtul Costachi Conachi 17-0 306
3 Stavru Radovici 9-0 162.
5 Dimitrache Paväl 14-0 252.
7 Vornicul loan Paladi 35-4. 639
'8 Dumitru Brasovanu 9-6 175.60
10 CAminarul Sptru 36 1 656.30
PARTEA DREAPTA :
2 Hitmäneasa Prohirita Scortasca 17-0 306.
4 CApitan de militie Pericli 9-4 271.
6 Locul MItropoliei 22-2 400.60
9 Biserfca Sf. loan BotezAtorul 27-0 486.
11 Hatmanul RAducanu Roset 25-5 226.60
Din Ulita Goliel din coltu lui Lasca, achi Taipan, pinfre Boganeasa,
!Jana In Ulita Mare la dughenle lui Akxa 'Motu.
(Astele Strada Mdrzeseu, partea dela vale)
PARTEA STANGA :
1 Lascarachi TAlpan 16-2 I 292 60
4 BogdAneasa 42-4 I- 765.
5 tlatmanu Alecu Ghicti 40-4 729.--
7 Spiteru Torenborg 19-0 _ In colt lei Alccu Gkne la tlita
Mare.
PARTEA DREAPTAI:
2 1 Israll Croltoriu 5-6 I 103.60
3 Vorntcul tefan Catargiu altranut I 51-3 I 924.q0
6 I Alecsa Hiotu 60-4 ! 235.
Din Ulita Mare spre Golia prin Tarp Cucului §i pe lAnga Aghentie,
panA la Clmeaua Papafiloai.
(AsMzi Stradela Cuza-Vodei, Cueu, Elena-Doamna).
PARTEA STANGA :
2 I LogofAtul Dimitrie Sturza 47-4 I 355.
6 Hatmanul RAducanu Roset 63-5 1145.30
20 CAminarul Spiru 52-0 - 936.
www.dacoromanica.ro
ULITI DIN IASI IN 1833 51
www.dacoromanica.ro
14. A. BOODAN
www.dacoromanica.ro
ULITI DIN IASI IN 1833 53
PARTEA DREAPTA
31.60
- ot Targu-Frumos,
20 Ariton Avac 1-7 33 90
21 Matei Impuscatu 9-3 168.90
22 Nastasiica Vaduva 8-1 146 30
23 Lativ Garabet 11-4 207 -
25 Hag: ,Badasar 9-2 166.60
27 Grigore Gaina 1-7 33.90
29 Asfadur Hudic 2-1 38 30
30 Banu Mill. Pascu 4-4 81 -
31 Lascarachi Bogdan 15-3 276.90
32 Manastirea Barboi 5-5 101.30
33 Sf. Sava 34-2 616.60
39 Maria Vadana armanca 6-7 123.90
42 lordachi Alcaz 6-7 123.90
44 Negustoriul Margarint 12-2 Traitor la Viena.
48 Zoita Stanciu Vadana 4-5 83.30
50 Vornic de poarta VasilePAdure 3-1 56 60
52 'Gheorghe Lungu 6-7 123.90
54 Manastirea Neamtului 2-1 38.30
55 Costachi Cujba 1-5 29.30
56 Paharnicu Ion Clornei 2-7 51.90
57 Mânastirea Neamtului 3-4 63
58 Sf. loan de la Beilic 5-6 103.60
60 Sava Gevit 9-7 177.90
64 Tanasä Tufecciu 2-5 47 30
65 Vornic Ion Paladi 8-0 144 -
66 Locu Negeloaei % 12- 3 222.90
1
68 Sardariu Manolachi Salcianu 2-4 45 -
69 Moisel Slicariu 3-2 58.60
71 Gheorghe Stroescu 2-1 38.30
73 Pomir 4-4 51 -
74 Iordache Alhaz 1-7 33.90
75 Hagi Ivanciu. 11-2 202.60
77 Spiteriu Locman 10-0 180 -
www.dacoromanica.ro
54 N. A. BOGDAN
Z.,
0
C., Cd
0
54 Lupu Zarafu 2-1 38.30 .03 ci)0 4.
crj
.""
cf2
PARTEA DREAPTA
2 lorgu Plastara 13-3 240.90
3 Sardareasa Ecaterina Neculau 10 0 180. Ghinghine
5 Comisul Toma Bantä§ 14-7 267.90
6 Anica Gustoae 11-7 213.90
7 Sárdaru Costantin Drosu 10-6 Sede la Târgu-Frumo
9 Ovanes Cramlau 12-6 229.60
10 Lohan Armanu 21-5 389.30
12 Afenduloaea 11-6 211.60
14 ManAstirea Galata 4-0 cu bezmän lui Moise Croitoru
15 Zugravu Balornir 6-6 121 60
www.dacoromanica.ro
(MITI DIN IA$I IN 1833 55
PARTEA STANGA
www.dacoromanica.ro
56 N. A. BOGDAN
468.--
e au murit la Tarigrad
100 Stan Dragnea 11-3 204.90
102 Costache Neculau 2-1 38 30
103 Andrei Tivichel 6-4 117.-
104 Costache Gevit 11-4 207.-
107 lonitA Malcoce 7-2 130.60
log Avram Argintariu 2-6 49 60
110 Vasile GAluscA 4-3 78.90
112 lane Grecu 8-0 144.=
115 Comisul Sparta li 5-0 90.-
PARTEA DREAPTA
www.dacoromanica.ro
ULITI bIN IASI IN 1833 51
www.dacoromanica.ro
58 N. A. BOGDAN
(Acest loc este a 5 stApAni, adicA a unei cucoane, - a until boer, - a Mi-
tropoliei,- a Doftor Evstafie si a MAnAstirei DobrovAtului),
11 I Comisul Adamachi 1 2--46 45.- I
I
PARTEA DREAPTA
PARTEA DREAPTA
www.dacoromanica.ro
ULM DIN IASI IN 1fk33 59
www.dacoromanica.ro
60 N. A. BOGDAN
No case! St. P. Lei B.
PARTEA DREAPTA
sZlott,9-6e4t
www.dacoromanica.ro
Strämosii Pincipesei noastre umtenitoare
-11111112--
torul lui, cari si ei vor apartinea odata trecutului, iar buletinul nostru nu e tin
copil al zilei, ci al veacului sau veacurilor, caci hinga-i viata cartilori El intere-
seaza. poate* mai mutt Iasii, decat alte orase ale tarii, caci zidurile lui au ada-
postit dinastia noastra in cea mai mare criza a trecutului el, criza politica si intima,
cu atat mai dureroasä pentru toti patriotii taril, cu cat era mai nemeritata. Tot din
Iasi insa, unde batea pulsul Romanismului intreg, a pornit dupa victoria morala,
castigata de dinastia noastra prin nezdruncinata ei incredere in viitdrui neamului
nostru si victoria finald, brat la brat cu aliatiii nostri credinciosi, care a marit odata
cu hotarele tarii si prestigiul binemeritat al coroanei. Partasi la durerile dinastiei
noastre i ce uneste mai mult sufletele decat suferinta comuna e firesc sä
!Liam parte la bucuriile ei, atat de drämuite de Dumnezeu tocmai capetelor incoro-
'nate. Bucuriile acestea, atat de rare, stint cele cloud casatoril recente din casa
regald
Cea dintai, a principesei Elisabeta cu mostenitorul Greciei ne bucura pentru
Ea si viata privata a dinastiei noastre, dar bucuria noastra e amestecata cu regre-
tele despartirei ; cea de adoua Insa, a Principeltii nostru mostenitor cu principesa
*Elena de Grecia, nu numai ca ne bucura, dar capata importanta unui mare eveniment
national, cad tanara domna din frumoasa Elada este acum principesa noastrli
nmqtenitoare cu rosturi adYnci in viata statului si natiunii noastre. Fruntea Ei va
fi impodobtid odata de coroana, purtatd cu stralucire de cele doua genii bune ale
neamului nostru, reginele Elisabeta si Maria. Ea va fi sprijinul sotului sl manga-
ierea norodului, Ear dna va voi Dumnezeu, mama, bunica si stramoasa regilor
nostri, din neam in neam.
Privind-O de pe acum ca Wand parte din marea noastra familie nationala,
de care si-a legat soarta pentru totdeauna, cuprindem cu simpatiile noastre si au-
gusta Ei familie cu ilustrii, Ei stramosi, a carora origine i rost Istoric I vom là-
muri in studiul de fata. Sarcina noastra nu-i tocmai usoara, materialut bib1iograf06
de specialitate genealogica, care ni sta la dispozitie, filnd mai mult cleat insuficient
si nici vorbd nu poate sit fie de utilizarea unor izvoare "de Intaia mana ea operelv
genealogice ale secolului al XvI-lea, earl Cele dintai s'au Ocupat de originea aces-
tui, atat U insemnaf si interesant neam domnitor. Mai mult intamplarea ta pose-
dem uncle carti din secolul al .XVIII-lea, face, ca putem sä dam cititorilor cel putin
www.dacoromanica.ro
62 SEVER ZOTTA
www.dacoromanica.ro
STRAMOSil PRINC1PESEI NOASTRE MOSTENITOARE 63
www.dacoromanica.ro
STRAMO$11 PRINC1PESEI NOASTRE MO$TENITOARE 65
incepe tin nou rdnd conti de Oldenburg. El se apropie deci pan de adevarul
istoric, intrucat am vazut .cA strlimosul neamului de Oldenburg a fost contele
Egamar, numit de unif autori si Elimar si intrucat Rixa are si ea rostul ei in
familie,precum vom vedea.
Originea din Widukind a neamului de Oldenburg a mai fost afirmatA sl de
alti autori cu reputatie 1) incat legenda a'a mentinut pia in zilele noastre, desi
mai mult supt forma de indoiall. Astfel citim liana si In popularul dictionar de
Larousse I Christian I (-1-1168) que l'on fait desolate de Witileindb.
La formarea acestei legende par a fi contribuit mai multe elemente, 1) Situa-
tia mftnastirei din Wildeshauseu in comitatul Oldenburg. 2) Asemanarea de nume
intre Altenburg, unul dintre primele prase din Saxonia si Aldenburg, numit apoi
Oldenburg. 3) 0 traditie de familie foarte veche, referitoare f.a. si la un oarecare
stramos Dodo, care sa fi contribuit la peirea sfântulti1 Lambert, Pentru expiarea
acestei pretinge fapte inchinarA fn 1270 fratii loan X si Otto 111 de Oldenburg me-
memoriei acestui sfant o biserica fn Oldenburg, care mai exist& 2) Numele Dodo
pare sa fie de origine saxond si identic eu Dedo i Dedi, _nume care se repeta in
familia Wettinilor dela 900 incoace 3). La desvoltare i mentinerea legendel, cu
toatA critica lui Emmius, va fi contribuit in primul rand complezenfa genealogilor,
iutimidati .prbbabil si de experienta lui Emmius, fata de un neam, care prin situatia
si ramificatia lui in Europa isi castigase o influenta impunatqare.
www.dacoromanica.ro
SEVER ZOTTA
Mare ; far desi nu putem sa urmarim pe baza documentelor tot atat de departe
pe celelalte case dopinitoare moderne, de origIne dlnastIc4,1totoi se poate spune
cu oare care siguranta, c toate descind in sens genealogic in linie barbateasca din case
contale ale epocei Caroline 1). ,In loc de a crea o nobilime de unc(ionari, a creat
imparatul Carol o multime de dinastii mid cu putere locala, cari ma tarziu, in
-partea germana a imperiulul, au Intrebuintat puterile lor inpreunate, teritoriale si
administrative, spre a-91 creia ,o situatie suveranA.2).
Am subliniat cuvintele OrigIne dinastla, pentrn ca aceasta este adevarata ori-
gine a case! de Oldenburg. Prin dinasti intelegem pe *mull proprietari nob Ili.
din epoca post-carolina csi pe urma§ii lor panA in evul mediu inaintat, farA
deosebire daca uniii din ei aveau sau nu titluri speciale ca ,,graf, Markgraf "
(conte, marchiz).
.Dinastul era destul de bogat spre a calatorI pe socoteaia sa in GerMania,
sau spre a lua parte la cruciade ; Inrudirile lui se intindeau papa in stralnAte..
Instanta lui. judiciara era regele, sau un magistrat, care reprezenta in mod special
pe rege : ducele, marchizul, palatinul esCasta dinastilor era exclusiva.: 'Nu am
gasit nici o urma., scrie baronul Dungern, ,,ca vre un neam de dinasti, din epoca
pre-staufa, ar fi fost de origine nelibera. 51 mai tarziu se deosebeau de rigoare
familiile de dinasti, ca seniori (.Herren.) de familii de origine nelibera,lchiar daca
precum se intarrepla des in evul mediu inaintat ajunsera la situatia unui di-
nast." gNumai rar si tarziu s'a stins amintirea unor atari originl inferioare : la pu-
ternIcil seniori de Bolanden abla in secglul al XV-lea; la altii, ca Waldburg, Dohba
etc. si mai tarziu, in cat nu fara indreptatire intrebuinteaza teoria conStitutionala
moderna notiunea de dinast numai NI de familii, cari de la inceput au fost libere
si marl proprietare. In almanahurile de Gotha apar Lisa anele familii ca de origine
dinastica, cari fAra indoiald au fost odata nelibere, precum Waldburg, Rechberg,
Scht5nburg ; la unele originea e discutata, precum la Hunolstein 1)."
De origine dinasticA stint casele Hohenzollern, Wied, Wettin (Saxonia), Wit-
telsbach (Bavaria), Zahringen (Baden) etc.
Dintr'o stfel .de familie de dinagi li tragea deci originea Egilmar 1., istori-
ceste constatat in 1088 si 1108. Familia avea intinse proprietati. in Amergau sau
Amirland, la hotarele de Nord-Vest i supt suveranitatea ducatulul vechlu saxon,
care c. 1000 avea o intindere foarte mare, cuprinzand mai multe provincii intre
Elbla si Mosela, Danemarca i Turingia i avand rolul conducator in Germania dela
Otto cel Ilustru (880-912) incoace. Populatia era amestecatA din Germani si Fri-
soni, cari acestia se invecinau cu tara lor Frisia la Nord-Vest de Amerland.Carac-
terul Frisonilor era foarte independent i dispus spre rasboire, incat administrarea
Amelgaulul cerea oameni de incredere deplita ai ducilor Saxoniei, Din aceasta ne-
cesitate de apArare a ducatululi va fi pornft desvoltarea Tuterii teritoriale st admi-
nistrative a neamului de Oldenburg. Tot din ea s'a desvoltat, confor5 legii adap-
www.dacoromanica.ro
STRAMOSII PRENCIPESEr NOASTRE MOSTENITOARE 67
tArii catre mediu, pe cale eredilara acea rara energie a neamului, platita cu marl
jertfe de ,sange ale membrilor lui in luptele cu vecinii neastamparati.
Despre Eglimar I din Aldenburg, oralel ne intarit i situat pe Hunta, 111)i
nu stim mai mult decat a era cl3atorit cu Rixa fiica Idei, ceia ce relese dintr'un pro-
ceS pe care'l avu fiul säu, Egilmar II, cu contele Udo de Stade pentru posesiunlle
bunicei sale Ida. Rixa, (probabil : Richezza, nume care apare des in acele timpuri)
ar fi deci cea dintAi ferneie cunoscuta genealogiei neamului de Oldenburg. Belmar II
devine stramoslal intregului neam actual de Oldenburg, pe and din frate satt loan a por-
nit o alta ramura, stinsa c. 1300, cea numitA apoi de Wildeshausen, dupA posesitt-
nea acestui feud istoric (v. m. s.). Despre fiul lui Egilmar II, Christian I, de Aldenburg,
deel primul cu acest nume, care revine in fiecare generatie de atunci pana azi si care
la regii Danemarcei alterneaza regulat cu numele Frederic, de la Frederic I (t1533),
marturiile istorice stint mai dese.
Istoricul contemporan Helmoldus 1) il mentioneaza in modul urmAtor :
Comes de Aldenburg quae est In Amerland terra Fresonum." Prima lui mentiune
ar fi din 11482). In 1855 ia parte cu suveranul slu, vestitul duce al Saxonlei
Enric Leul din casa Welfilor (Este), la campania acestuia in Italia. Intors de acolo
sfatueste el pe Enric sa intreprindA o campanie in contra Frisonilor agresivi, care,
desl n'are succes din cauza anotimpului inaintat, contribue la tnta'rirea loCulItnSill
Aldenburg, incunjurata de atunci cu ziduri 51 turnuri de apelrare spre a forma o
baza de operatiune. Din canza caracterului insa mandru i incapatinat al ducelui,
care teroriza pe marii seniori ai Saxoniei, se alcAtui o liga in contra lui, compusA
din Episcopii de Magdeburg, Halberstadt si din Christian? care deschide focul. E
insA asediat i cade in lupta- in noua sa cetate, in 1168. Moartea lui se tainueste
Si Enric se retrage obosit; o afla insl in retragere, se intoarce i cetatea se predl.
El o cedeazA atunci celeilaite ramuri, insa in 11,75, and imparatul Frederic I Bar-
bavossa, pregatea cempania sa contra Langobarzilor, vArul sau, Enric Leul il re-
fuà sa-1 urmezed Frederic se umili in rugaminte !Jana a cAdea la picioarele vä-
rului, dar acesta ramase impasibil. Frederic porni campania fara el, dar fu in-
frant in 1176. Aruncand, cu drept entrant, o parte a cauzei infrangerel asupra re-
fuzului lui Enric, II trase inaintea tribunalului imperial, care 11 scpase in afarA fte
legile imperiului in 1179.1Ducatul Saxoniei fu impartit intre mai multi, intre cari flii
lui Christian I, Christian 11 §i Mor az, cari recApatarl in 1180 comitatul de Aldenburg
in calitate de conti independenti (reichsunmittelbar), neatarnand de at de imperiu.2)
Neamul se continua prin fiul lui Morit Cristian III, de la ai casui nepoti de
flu Cristian §1 Otto, se imparti Iinia aceasta in doul ramuri, cea de Oldenburg
(Christian t c. 1290) i cea de Delmenhorst, (Otto t1305), posesiune dobanditl in
1247 in schimb de catre un frate al lui Christian III, mort färä urmasi. Ramura
Delmenhorst se stinse in 1446 cu Neculai, episcop de Brema siecu sora sa Add-
held, moarta inainte de 1423. Aceasta luase in casatorie pe Dietrich cel Fericlt"
din ramura Oldenburg, care dobandi deci Delmenhorst.
Acest Dietrich (t1440) este punctul de plecare pentru a doaa ascensiune so-
cial& a neamalul. El se casatori in 1423 cu o altA mostenitoare, fledvtga, (t1436)
fiica ducelui Gerhard de Schleswig, conte de Holstein (t1404) din neamul contilor
www.dacoromanica.ro
68 SEVER ZOTTA
www.dacoromanica.ro
STRAMOSII PRINCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 69
www.dacoromanica.ro
70 SEVER ZOTTA
festat nu nutnal prin calitati fizice 1) utile in vremile acelea §i simpatizate, dar si
prin talente diploinatice rcmarcabile. Dupg moartea unchiulid sAu Adolf II, (1459)
el sthi sA rezolve, fArg p uza de fortg, problema dificild a succesiunci, care i se eu-
venea, in Schleswig i Holstein, dar drei se impotriveau, pe Fagg consideratiunile
sus mentionate si pretentinni din partea unei alte ramuri a conti!or de Schaumburg
si din partea fratilor sAi. In 1460 fu confirmat in stäpanirea acestor provincil, fm-
portante din punctu1 de vedere a! politicei externe.
Intre altele fgeea sperante Papei cA va ajuta pe regii Poloniei i Ungariei in
intreprinderile lor in contra Turcilor, incheiA in 1456 primul tratat de alianta cu
Franta si terming un vechiu diferend cu Scotia prin cgsgtoria fiicei sale Margareta
cu Jacob III, ful potrivnicului sgu. Cu toate ca era foarte evlavios si se purta cu
gandul SA viziteze Sfântul Mormant 2), Christian raspunse impAratului Frederic
III, telativ la apelul papei din 1454 spre a se rAzbuna caderea Constantinopolei,
ca fu pica thrziu instiintat si cA, la urma urmei, are trebuinta de trupe in rega tele
sale, cela ce era cam adevarat. Scrisoarea a surprins atunci lumea diplomaticA
prin calmul e.
Cautand sA'si intgreascg situatia si prin legaturi cu strAinAtatea, el intreprinse
in 1474 o calatorie la Roma, care-i aduse foloase, cad vizitând in dr dm, la
Rothenburg, pe imparatul Frederic, in ale cgrui servicii fusese in frageda lui tine-
rete, agesta nu numai al primi cu magnificence et cordialite", dar ii investi si
cu Un nou fief, compus din Holstein, Stormaria $1 Ditmaria, impreunate inteun
ducat. Se mai opri in drum la arhiducele Sigismund, la Insbnick, la Galeazo Vis-
conti in Milano, si la cumnatul so(iel sale, Ludovig de Gonzaga, marchizul de
Mantova, pretutindeni primit in mod brillant";
La Roma sosi pe, vrernea Patilor cu o suitA de 150 de cavaleri, insA in
haine negre de pelirini, prirnit cu mare abilitate de Papa Sixt IV, dupa ce fu in-
tAmpingt a Aquapendente de 2 Cardinali i o multime de oameni, cari voiau sA vadg
pe ,;succesornt vechilor cuceritori al Romei" cArula i se atribuiau ,,grandes qualités
et la puissance'. Daprile lui Christian erau,. evident intentionat, modeste, corespun-
zatoare hainei sale : scrum. bii sdrate, morun uscat §i piei de ermind, insa el rgs-
cumparA cu o stimg mare, datA unui spital din Roma, obligatiunea morala de a vizita
Sfântul Mormant, Papa 41 schimb ii facu daruri bogate si-i dadu priveligii
bisericestj precum al incuviintarea de a infiinta Vniversitatea din Copenitaga. 3) Spre
marea sUrpriza a Papei, Christian insg tin stia latineste, incAt conversatia avu loc
prin tAlmaciu. La p7 April el pgrAsi Roma Q11 mad castiguri politica si morale.
La intoarcert vizila Christian Florenta, Bologna unde, ra: A distincliune pe
www.dacoromanica.ro
STRAMOSII PRINCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 71
pe vremea aceia doi cavaleri din suita lui furl promo vati doctori ai acestei ce-
lebre universitati, Siena si iar Mantoya si Milano. La 3 hmie lua parte, pe banca
principilor, la dieta imperiala din Augsburg, unde 'si aranja si unete afacerl interne.
Abia intors in Danemarca, fu invitat de Frederic III la Colognia, ca arbltru
intr'un gray diferend bisericesc, care prin consecventele lui putu sa provoace
razboiul tntre Carol cel Temerar i Imperiu,
"On pent juger par cette invitation" s-ne Eyrie pe care'l urmam- in ace aqta
expimere, necesara pentru prfceperea ascenslunei sociale a easel de Oldenburg
,,que Christian jouissait d'une grande consideration parmi les potentates de l'Europe".
Christian Intreprinse calatdria cu trei duci, mai multi cavaleri si 120 de cll. In apro-
piere (Ie Svest fu insa pAndit de cIteva sute de cavaleri din Colonia si Vestfalia.
A vertizat, schimha drumul 5i ajunse, urmarit, la Lippe, uncle se inconjura cu cava-
leri germani, caij ii escortara la Hessa, de uncle ajunse la DUsseldorL Aici avu
loc intrevederea lui cu arol cel Temerar de Burgundia, care'l primi cu un fast
extraorclinar. Armura Jui, acoperita de perle, era evaluata la 100.000 florini de au r
coroana, colfullui la 100.000 fl. de Rin. In cursul negocierilor insa, pe drum intre
castelul Andernah 51 Colonia, Christian era sa,si piarda viata. Dinteun turn se
incepuse a trap cu tunul in suita sa, care pierdu 30 ,de oameni. Carol, furios, iva
cu asalt castelul si pedepsi garnizoana lui. Istoricii banuiau pe partizanii arhi-
episcopului de Colonia de acest odios atentat. Rezultatul interventiei era Pentru
Christian stabilirea de raporturi folositoare cu Carol. Acesta arata bunele sale
dispozitii Wand cavaler pe fratele lui Chrisstian, -Gerhard de Oldenburg, 5i voind
.sa'l ia in serviCille sale. Dar Christian nu'l sfatui, atragAndu-i atentia asupra caracte-
rului neastamparat, turbulent si orgolios al acestuia Ultima calatorie t-a costat pe
regele Danemarcei 45.000 fl. de aur ; mai mutt de cat cealalta (25.000) in care hi
mai pretulindeni primit in mod onorific I gratuit.
Calatoriile acestea aveau insä si un cusur de ordine politica interna. Slabeau
legaturile suf1ete5ti cu supusii celor trei regate, pe langa ca cheituelile lor apasau
asupra visterlitor. In special in Suedia, uncle domnia lui Christian deveni de la 1470
ilusorie, in urma infrangerii suferite in batalia cu armata puternicului senior Steno
Stare, in care fu si Milli, absenta lui din 1474 nu putu cleat sa intareasca situatia
invingatorului, proclamat administrator al regatulue ]). Poate insa ca coasidera
Partida ca defin tiv pierduta i cauta in calatorie o diversiune fat4 de esecul mo-
ral suferit, filnd si din fire pacifist.
Iatä cum il caracterizeaza Eyries, il fgt humain, clement, equitable, quolque
pieux, If soutient ses droits et ceux de la nation contre les entreprises des papes. et
la tyrannie des ecclesiastlques. Sa prudence &genera quelquefois en dissimulation
et sa liberalite en prodigalite, de sorte que le defaut d'argent gena souvent ses ope.
rations militalres. Eminement pacifique, 11 clierchuit toujours a concilier les diffirends".
www.dacoromanica.ro
72 SEVER ZOTTA
www.dacoromanica.ro
STRAMOSI1 PRINCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 73
Am amintit mai sus, de fratele Gerhard al lui Christian. Acesta print In 1454'
comitatul de Oldenburg §i uni cu posesiunea aceasta, dupA moartea fratelui sau
Mdrit (1464) 5i al fiului acestula, 51 comitatul Delmenhorst Gerhard facu multe
incurcaturi lui Christian prin violentul I despotieul salt temperament 9)1 explicabil
insA in evolutia Intel familil, ve5nic In luptA cu vecini razboinici, ca Stedingherli
(.2 riveranit) §i Dhtlnarlenii, cu porniri republicane. lertat in cateva randuri de
marinlmosul s'au frate, el intrA In conflict cu cetatenii Bremef, pe earl Ii batu In
1475 desavar5it la satul Paradies Inteo batalie memorabila numita ,,botezal din
Brenta, Insa in 1483 o\coalftle a episcopulut tie Brema cu ora5ele Hamburg, Lit-
eck i Buxtehude pust eapat nu numal carierli tnilitare, dar i domniei lul Gerhard.
www.dacoromanica.ro
STRAMOSII PRENCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 75
www.dacoromanica.ro
76 SEVER ZOTTA
1) P: 14Q.
2) Op. cit. 478,
www.dacoromanica.ro
STRAMOS11 PRINCIPESEI NOASTRE MOSTENITOARE 77
y
www.dacoromanica.ro
78 SEVER ±Otr A
exterloare de degenerare, cu toate ca n'au !Mat nume rau Dar si acestea nu trebuie
sa se desconsidere, cad pot fi indicii unor dispozitiuni Inca latente, cari 1n3A. all-
rnentate prin casatorii de dispozitii simillare pot nu numai sa devina patente, dar
chiar foarte evidente. Aid consta tocmai pericolul casatoriiior Intre rude. Ele ntr
trebuie sa dea rezultate rele, ba uneori dau chiar foarte bune, dar, cum fiecare om
are dispozitiuni bune si rele, patente sau latente, iar la rude ele sunt din cauza
obirsiel comune asemanatoare, urmeaza ca progenitura nu promite sa pastreze
echalbrul normal Mire dispozitiunile atestea, ci, ca atat unele, cat i altele, pot de-
yen! mai pronuntate, intrucat yin din doua pAri. E chcstia earl el emente vor pre-
cu mpeni, dar riscul e fotusi mare.
0 astfel de anornalie fizica aratau membrii tocmai acestei ramure a case! de
SaXonla, careia apartinea marnd lui Christian II, Ernestinii, urmarita de .Devrieht
prin 6 generatil, anume beIrbia inferloard proeminenta, in fata si In laturi. Mai tare
$i tn amandou& laturi se manifest& ea la Frederic cel Intetept "(1. 1525), scrie
Devrient,"9 Acest Frederic nu era Insa altul, decat unchial lui Cristian II. fratele
Christinei
0 al ta anothalie fhicA, anume buza inferloard parte groasa, 9) sa o fi avut
o strabunica a lui Christian Cimburga de Mazovia (t 1429) sofia arhiclucelui Ernestde
Austria. Ea se distin& i prin o alta anomalie, o exlraordinara forta fizica, superioarg
multor forte fizice barbatesti contimporane. Stramosii el erau -mai toti slavi. Intre 32
constatam 3 din heamul lui Runic si. 3 din cel al Pia4tilor ; cam multi. Probabil din
aceleasi neamuri erau si stramosii el, trona personal necunoscitti, afara de Wenzel
de Bohemia, Cunigunda de Hohenstaufen, Lutuwer de Litvania si Wikind de Samogitia.
Cine stie, daca in vinele ei nu curgea I sane aslatic, de pe vrem
suveranitatil tatare asupra principatelor rusesti ? Oricum, e destul daca numai
unele, prea cunoscute, apucaturi despotice ruseel s'au transmis prin ea nenoroci-
tului Christian II. Intre stramosii lui erau i domni din vecinatatea noastra,
eel de Halicz (Runic). Se Intelege cA dam toate acestea ca simple coniuncturi, dar
eredem ca ele sunt tot' atat de convingatoare, cum erau pentru noi o adevarata re-
levatie genealoica, vazand, ca nu de pe ca3a de 01 ienbarg este de pre-
www.dacoromanica.ro
STRAMOSII PRINCIPESEI NOASTRE MO$TENITOARE ,419
supus ca au vent t instinctere grozave ale acestui degenerat, care a profanat pang
e mcrmantul lul Steno Sture cel Tartar (t1520) §i al unui copil mic al lui. Aici nu
mai incgpea nici 0 umbra de ratiune de stat, care s'ar putea invoca intrucatva ea
scuza pentru executarile in masa Tragi-comic pare ca, vazand efictul contrar al
sistetnului san de teroare, a executaCapoLsi pe sfatuitorii Itti.
Christian a ispasit ratacirile sale prin toate incercarite, carl se pot lega de oa-
meni. A vgzut murincl pe iubita sa ,,Porumbla," pe nevasta sa credincloasa, pe trei
fi i §i Dnmnezeu i-a dat o viata mai lunga decat a multora alti regi at Danemarcel
din neamul salt, ca sg o expieze inteo captivitate de 27 de ani (1532-1559) intal foarte
sev era, inteo odaie fang usa din tastelul Sonderburg, in care. primea hrana pr in
gratele unei ferestuici, apoi, mai wall, in Kallundborg. E un alt noroc al easel
de OldenbUrg a n'a igsat urmasi in linie bat-Weasel
3. Frederic I. i urmasii lui.
Domniel de teroare a lui Christian 11, urma, in 1523 cea bldradd a unchiului
t
sgu Frederic I, (Pacifical. (n. 3 Sept. 1471, 3 Apr. 1533) manifestanda-se astfel
acest fel de guvernare ca tipul normal al stgpanirii acestui neam. Toleranta lui
cuprindea si confesiunea luterana, pe care o simpatiza Inca din timpul cand fusese
duce de Schleswig-liolstein, §i in 1527 el Wu, urmand exempluI IW Gustav Wasa,
pe dieta din Odensee sa garanteze liberul ei exercitiu n panemarca. Nici domnia
lui n'a fost lipsita de turburari i chiar ultimul an al vietii lui i-a fost amarat prin
o rascoalg in Norvegia. Insa, stre deosebire de nepotul sail Christian II. el acorda
dupa potolirea ei, o larga amnestie- care avu efectul cg statele acestei tart jurara la
Drontheim de a nu conferi coroana "Nor vegifl de acum inainte de cat unui prin-
cipe ales in Danemarca.
Frederic I fu de doua ori casator.it : 1) cu vara sa, in gradul al dollea, Ana,
fiica lui loan Cicero electorul de Brandenburg (t1499). Casatoria avu loc in 10
April 1502 la Stendal dimpreuna cu cea a nepoatei sale de frate, Elisaveta, cu
loachim I electoruf de Brandenburg (1-1535) fiul electorului loan 1). precut'', vedem
legaturile de rudenie intre casa de Oldenburg i pea de floltenzollern devenira tot
mai stranse.
Prin Ana se stabilesc primele legaturi genealogice indepartate et; dinastiile
sud-europene §i chiar cu clinastia Basarabilor. Una dintre cele 8 strabuodel ale lel
era Elisaveta de Ungaria (1-1442) fiica imparatnlui SigIsmund (t1437) §i a Barbarei
de Chly (1-1451) $tim ca aceasta era nepoata de tiu a lui Berman conte de ally
(1-1385) §i a sotiel acestuia Ecaterina (tdupg 1391) care sa 14 fost filca lui Tvrtco
I, regile 13osnlei (1-1391). Sotia acestuia Dorothea (t Inainte de 1382) era Inca tut
Sracimir, Tar de Vidin (t dupa 1390) §i a unel Ilice, u nnme de botez nem-
noscut, a lui Alexandra I Basarab (t1364).2)
2 Dupa moartea moartea, in 1514 a Anei, cu Sofia filca lui Bogislav X.,t. duce de
Pomerania, (1-1523) casatorie ee avu toe in 9 Oct. 150.1 ea, =arta in 1568, Oa prin manta
www.dacoromanica.ro
SEvER ZOTTA ......011.1.
el Ana (t1503) nice regelui Kazimir al Poloniei (t14g2) si a Elisavetei de Ungaria
(t 1442. v m s.) varä In gradul al doilea cu prima sotie a lui Frederic I. 1 aducea
pe langa sangele strAmosiior sud-slavl $i cel al slavilor de Nord: Pornerani, Jagel-
loni I Ruric.
Din prima cAsAtorie Frederic a avut j viitorut rege Chrlatian. 111 (n. 12
Aug. 1503 1) -ft Ian. 1559) $i pe Dorothea (n.1 Aug, 1504 -1- 11 Apr. 1547) cAsAto-
MA (1 fut. 1526) cu Albrecht primul duce In Prusia, din easa Hohenzollern, deci a
patra alianta Intre casele acestea.
Din a doua elsAtorie a avut 5 copli intre carl pe Adolf (rt. 5 Ian. 1526 t 2
san 1 Oct. 1586) de Schleswig-Holstein-Gottorp.
Acegl dol fli al regelui Frederic 1 sant autorli celor 2 linii, din cari descind
Jo(' membril casei de Oldenburg, actaa1ment t,t viatd: en' regale! §1 cea de Sch.-
11.-Gottorp. Cu privire la moartea regelui Frederic I, gdsirn in Thanatologla Iris
Budaeus insemnarea, cd din sicriul lui a curs atata sange, Incat era nevoe de al
scurge In vase, desi corput era Inbalsamat i invAlit In panze fine, kir sicriul lipit,
ceface fu considerat fIreste ca semn rdn, prevestitor calamitatile, cari au urmat').
Povestea aceasta neverosimild o avea Budheus din cronica orasului Lfibeck 8).
CalamitAtile prevestite de sarcofagul misterios InteadevAr n'au Intarziat. S'ar
fi putut crede cd dupd domnia agreatA a Ini Frederic I. coroana Danemarcei nu
mai pntea fi discutatd fiului sAu mai pare, care se distingea i prin catnap personale
alese, ca modestie i afabilitate si castigase simpatiile multora. Nefericita mi$care
religioasA stricA insI socotelite- In Dieta din 24 Iunie 1533 episcopii catolici, In toe
sA'l aleagA pe Christian ca rege, puserd chestitmea religioasA la ordinea zilei, ce-
rand anularea recesului din Odensee (1527,,, v. m. s.) si aruncand astfel mArul dis-
cordiei hare senatori, cari se divifard Inteuri partid catolic si altul luteran, De a-
cest prilej se folosi contele Christof 1) de Oldenburg (+1570), din ramura care descin-
dea din Gerhaid (t1500), om de altfel foarte cult, care citea pe Homer, si curagios,
spre a porni o actiune militard in stil mare cu scopul, sau numai supt pretextul,
reintrondril lui Christian II. prisonierul din Sonderburg. 0 intreprindere fericitA Ii
puse chiar In posesiunea Copenhagei. Christian insA, luteran convins si fire In-
ceAtA la hotAriri, dar consecventd- fit executarea tor, stiu sA profite de lipsa de u-
nitate in conducerea operatiunilor adversarilor, cdrora se alAturarA $i alti preten-
denti, Albrecht de Mecklenburg, ginerele lui Ioachim I de Brandenburg, si ginerii
lul Christian II., cat $i de interesele domune _cu Gustav Wasa, spre a castiga cu
arme $i diplomatic )tnereu teren !And ce, in fine, dupA 3 ani de fnteregnu si anarhie,
intrA triumfAtor in eapitala cuceritd (6 Aug. 1536). Christof si Albrechi de Meck-
lenburg, cart se predarA, cerura In genunchi iertare. Christian III. nu-1 pedepii, el li
dAdu drumul cu trupele lor, insA tn urma jurdmantului die a nu mat cAlca Odle
toroanet Danemarcei l ducatele. Prima lui faptl lu convocarea died (30 Oct.
1536 In care puterea catolicismulul fu definitiv zdrobitA I confesiunea futerana
ridicatd la *angul religiunei statului. TotdeddatA se obliga dieta sl aleagA pe un
flu al tut Christian III. ea mo$tenitor. Astfet se tntenield pentru a doua ord, de astd
1) Anul 1504, daf dg Almanahul de Goatha, este evident gresit Intrucat in 1504
s'a nAscut Dorothea v. Genealogie des Gesamthauses Hohenzollern).
2) Corpus nempe cum balsamo unctum ac cereis linteis involutum, pi-
catoque sarcophagd incrusum esset flihilo tamen minus sanguinem fudisse adeo. etc.
3) De Herm Bonnus, teolog, (1504-71548) rector $i superintendent In Ltibeck.
A lAsat mai multe scrieri (locher).
1) Eyries si Weber it numese Chr-stof, Thanatologia insA Christ/anus",
www.dacoromanica.ro
STRAMOSII PRINCIPESEI NOAStRE MO$TENITOARE /A
dater cu sabia, domnia casei de Oldenburg asupta Danemarcel. Din cAsAtoria lui
(1525) cu Dorothea fiica ducelui Magnus de Saxonia Lauenburg (.1-1543) din nea-
mul contilor de Ballenstedt, a cdrei sorA o tinea Gustav Wasa, Christian III. avu 5
copii, dintre cad Frederic II. (n. 1534 t1588) stramosul tuturor regilor cari- au ur-
mat 'Ana la Freperic VII (t1863), Magnus (t1583) cAsAtorit cu Maria, o nepoata
de Or primar (Andrei) a tarului Ivan cel Grozav si ajuns rege al Livoniel, §i
loan cel Tatar (n. 1545 t1622) autorul lintel Sch. H. Sotzderburg din care descind
actualele dinastil ale Danemarcel, Greclei $1 Norveglei, (v. anexe). Pentrtt o mai usoarA
intelegere a celor expuse dam deocamdatA urmAtoarea schita genealogica :
Egilmar 1. conte de Aldenburg.:(01denburg),1088, 1108
Linia I de Oldenburg I Linia II de Wildeshausen
1 I
Egilmar II loan
I
I I
1 1
loan t c. 1272
I Bratul I de Oldenburg Bratul II de Delmenhorst, stins 1446
I I
Christian 1. c.. 1290 Otto .I 1304
I
1
i -
Ioan 0455-1513) R. al D. N. S. Margareta Federic 1 (1471-1533)
Pas. cu Christina de Saxonia cris. cu lacob III R, al D. N. S (1523) Os. 1-0
ai Scotiei Ana de ,Brandenburg-liqhenzol
1
tern 11-0 Sofia de Pomerania
Linia reg. a rant. I Linla Gottorp I
i lila c.is. i` Din cgs. 'II-a I
1
i r
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
Potrivit ceilduzei ardtate in ,,Cevant inainte" ía publicarea documen-
telor, ce prlvesc Iauii,ii carl constituesc partea cea mai insemnatd a Be-
le(inului nostru, intru cat arencd o lumind vie asupra insddirei proprle-
WU in oraful fafi, evolutia acestel proprietdti, schimbd rile suferite in
cursul vremii in numele strdzilor, cmterea Iacior, unirea sate.lor megie.Fe
Iacilor cu vatra veche a tdrgului Iasi, i altele, vom pdstra aceastd or-
dine: supt litera A vom publica actele, ce privesc locurile i. deci proprie-
tatea Urbana din Iasi; Sept litera B vom publica actele, ce privesc lucru-
rile, bisericile Iasilor, afezemintele municipale ale Iapoi fi implicit ale
Moldovei intregi, regime! fiscal... in fine viata veche a Ia.Filor fi a Mol-
dovei; iar. supt litera C vom educe stiri documentare despre persoanele,
cart au ilustrat i ilustreazd prin bogata lor activitate politica, culturald
i economicd, oraful nostru Iasi.
In acest scop facem apel la toti benii Ieseni spre a ne pane la dis-
pozifie ori ce act de proprietate Iqand, sau care at privi direct ori in-
direct viala veche a Iafilor fl a Moldovei.
Directiunea
A. Locuri din MO
1. 1816 Decemb. 9 1ai. Vasile Bucur vornic de poartd mdsurd load dughenel Ilenii,solia
lui Mihal Mdrza, pe uli(a Hagioael. Cu acest prilej se area toate actele de proprletate, ce
se rddlcd la 1702, &Mc! banal NI M. Mdrza, Sandal negustorlul, stdpánla local, (acta Qh. Timilf.
str. I. C. Brdtianu No. 44)
Dupl jaloba ce au dat cAtrA Prea Inaltat Domnul Nostru Scarlat Alexandru
Calimah Voevod, Ilinca sotie rApousatului Mihal M5rza prin care au fAcut rugA-
toare cerere, pentru doao dughene cu locul lor, ce le ar fi av And aice In la0 in
tdrgul de sus la ullfa Hagloael ca sA fie pusA la cale, spre a le putea vinde prin
mezat, dui:4 a cArie jalobA flind eu orânduitu de biv vel LogofAt Dumitrachi
Sturza ca sA mArgu la MO locului undi sA fac cercetare, dupA orandulala pAzitl,
unde mArgAnd la fata locutui a numitelor dughene IntAi am luat sama cl aceste
doao dughene sunt deosAbite una di alta, mai fiind in mijloc doao dughene a.Tri-
fAnesel, apol am cerut la jAluitoarea ca sA mi arAte scrisori dovezi sA sA vazA cu
ce stApinqte dughenile acestea, cari au scos §i au arAtat un zapis din 7218 Mai 4
prin cari un Vasille blv cApitan i cu finteia sa Tudosca aratA cAau vandut ,doao
1 ocuri de dughene unui Sandul negutAtoriul zAt Mihal Cupet socru liii Ene MSrza,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 8.3
a tatAlui lui Mihai Marza ; si al doilea au arAtat alt zapis din 7236 August It prin
care un Gavril ficior aceiul Vasile 0Apitanul aratA cA au vandut lui Ene Marza
28 stanjeni de toe in lungu tot la aceasta ulgd a Hagloael, iara in lat cat se va
alege. Al treilea au araiat alt zapis din 7236 Noernvrie 20 prin care un PavAl si
Simion ficiori tot acelui Vasile Capitanul arata ca au vandut partea for tot Iui Ene
Marza 28 stânjeni de loc in lungu tot la aceasta alga 4 Hagioael, larl in lat aratA
cA cat sA va alege. AI patrulea Au arAtat o hotarnicA in velet 7264 lunle 4 fl.
cut& de rapousatii boeri Radu Racovita vel vornic si Iordachi Bals vel vornic prin
care aratA cA au hotärat acest loc a lui Ene Marza i cl sar fi gAsit 20.33tAnjAni
fata in curmezis la alga Hagloael iar in lung aratA cA merge locul pAnA in saga
hal Sfeti Toader unde sA intelege ca din locul acesta sau mai vandut dughene cu
locul lor de Ene Mirza fiindca si acele doua dughene a TrifAnesei ce sant in mij-
local acestora, cum si alte patru dughene a bit Loiz ce sant pe din gios sant tot
din toed acesta, si din tot local acesta, aceste doao dughene cu local tor au rA-
mas drepte a jAluitoarei dela bArbatul sAu Mihai Marza si Mihai Marza Inca le au
avut dreaptA clironomle dela -tatAl sAu Ene Marza. si din scrisorile de mai sus ara-
tate bine increclintandurn1 cfr dughenile aceste sunt drepte a jAluitoarei, la urmA
am fAcut mAsurare locului a unii dughene care I in coltu lângA ulicioara i taste
de 4 patine lArgimea i sau gisit 17 stanjeni 4 palme lungul locului din fata until
§1 Orli in dos unde sA hotArAste cu locul crapnel ce se numeae la. Tavan, iara
lata la .ulltain currnezisun stanjan i sasA palme si patru parmacelari fundul
din dos in curmezisun stanjan i sapte palme gospod i cu aceste mASuri sau
cuprins tot locul acesta al acestli dughene ittsA aughlana taste cojocarle I dark
el umblif 200 lel pe an, §i dupA cercetare ce am facutu incredintez pe cinstita
Logofetie ci aceastA dugheana nu are nici o pricing spre a impleded mezatul
fac clzuta arAtare. 1816 Dechemvrie 9,
Vasile Bucur Vornic de poarti.
II, 1816 Decembri 12 kW. Cartea lui Sc.. Alexi Calimatt Vochl cdthl vornicia 4e aprozi set
randulasca pe fetal baa sa strige la mezat vinderea a 2 dughene din !agate Ilenel sopa tut
M. MOrza. (acta Gil. TImuf str. 1. C. Brdttanu No. 44).
Noi Scarlat Alexandru Calimah Voevoda cu mila lui Dumnezeu Domn tirit
Moldaviei-
Cinstit si credincids boerlul Domniei Mete Dunipeta Costachi Sturza vel von-
nic za aprozi sinitate.
Domniei Mele au dat jalobi Ilinca Mirzoaei wand ca si I si Vanzi cu mezat
doao dughenl cu local lor ce sunt aice In orasul Esti la alga Mrgalul de Sue,
Insi deosibit una de alta ce I sant rImasi dela sotul el Mihal Marza spre a in-
tampina plata datorillor sotulul el si plata inzAstrAril filcH lor, dug care jalobi a
sa, cu tidula Logofetiei randuindu sit pe Vasile Bucur yornic de poarti SI faca
cercetare la stare locului de nu este vre o pricing cari si Impiedice mezatul. dela
care randult sau vazut marturli din 9 zile a curgitoarel luni cuprinzAtoare ci acele
doao dugheni ce le cere jAluitoarea a le vinde, sau dovedit din scrisorile ce le a-
rata anume prin mArturia sa de drepte a barbatului ei Mihai Marza dintre care una
tide aceasta, care SA hotAriste cu o ulicloarA ce este de 4 palme I merge dela
alga targalul de Sas spre sfantut Feodor, unde misurandu si cu stanjin gospod,
sau gisit in lungu locul acestli dugheni 17 stanjani si 4 palme lar fata loculul Ia
www.dacoromanica.ro
84 DOCUMENtE
alita tdrgului de Sus in curmez4 Un staniAn sase palme i patru parmace, si dosul
larA§i In curmezis un stanjAn i sase palmed
Deci apol dinlui vel Logofat Constandin Bal$ au adus de fata i pe basceau-
sul Dimitrachi, ginerile illuitoarei, pe care intrebAndusA de nu are vOo pretentie,
fiind aceastA dugheana a parintelui sotiei sale, Mihai Marza, bArbatul jAluitoarei,
51 din insusj tocmala caprinsA la izvodul de zestre sau adeverit cA ctoao daghene dela
thita larkului de Sus din avere sotului fAluitoarei sau alcAtuit a se vinde pentru
plata datoriilor lui si cheltuiala celor trebuincioase la nuntA cum sä cuprinde i la
osAbit izvod iscAlif de jAluitoare si de sutgerul lordachi BosAi, i neagiunsu la
plata datorillor sal rAspundA zestrea cum pre largu arat i izvodul zestrii.
Drept aceea chipA gerere jAluitoarei scriim Dumitali sA rânduesti pe telalbasa,
sA strig Ia mezat atAtata dughianA cu locul ei pe toate ulitile ora$ului in Divan
gospod in curgire de 40 zile si cu pretul ci va esi la strigare ce mai dupre urmA
Jiind $1 cu multAmire vanzatoarei, sA sA fail hareci, cAruia cumparAtoriu pe langa
zapisul I scrisorile ci va lua, i se va intAri stApttnire i cu carte Domniei mele.
1816 Oechemvrie 12
(L, P. gospod fi tus rob) Vel Logofat
IA838 Julie 1 Iaqt. Lopfól Iordachi Catargiu vinde su 1800 galbeni casele dale arse,
din capdtur unfit de. sus, hatmanutui Anastasd Bafotd.
(Arh. stat.Jafi Dosar 57, transport 812 opis 926)
CasAle meli cell arsA di aiee din orasul Esii din capatul WW1 Targulai de Sus
icing& etmeoa dispre eisnarie; nuMite a Manului cu toate binalile dipi locul cu-
Prind Impregiur en 'zAcIlu de piatrA stricat a *cum sA gasOsti astAzi hi lungime
si lAtimd dupa glhsuire -scrisorilor vechi si a zapisillui de durhparaturA ce i eu am
dela fit raposatului logoiAt Manu, bez coltul de lo,? dispre fitaerimul bisdrici Cure-
larilor caci nici este cuprins cu zidiu i ari fncA mai innainte Iañ fostidAnuit bi-
sAricii, oprindumi dreptate de a ave aektrAmutat prin el portitd pentru umblare la
bisAricA, acum prin bunA alcAtuire savArsitA cu d. hatman Anastasachi Ba$otA liam
vandul dumisali dl veci ct( pret de 1800, adicA una mie opt sute galbeni ImparA-
testi blahchi pl cari iam i priniit tbti deplin la iscAlire acestui zapis`, teslimarisand
qi eu dumisali toate scrisorile docomenfuri vechi ) pe aceste precum $i zapisul de
cumpAraturA ci lam avut dela sus pomen'tii.
Drept aceia dar atat d. Hatmanul precum i urmasii dumisali de astAzi
innainte $i in vedi vor avea deplinA stApanire asupra acestor acareturi fArA strA-
mutare, nesupArati de cAtrA nimine in cuprindere mai Sus pomenitilor doco-
menturi. 1838 Iuli 1 4.
Jordaki gatargiu vel logofiit
Divanul apelativ al tArii de sus.
Pentru cA zapisul acesia este supt adevArata iscAlifurd a vanzAtorului hoer
dumnealui logofat Iordachi Catargiu, de acei in urmare cererii cg pr,in jalobA au
JAcut se adivereste de catrA divan, iar desAvarsita intArire rArnalie a sa race dap
urmarea legiuitii publicatii.
(SS) lordachi Micilscu, D. Manu agA, lancu Canta spatar.
Secsia I N. 4938. 1838 lulie 2.
1) In val. XII manuscript al Suretelor 11 Izvoadelor fnele posed toe& aottle
r-in numAr de 107 bucAtiale caselor hatm. Anastasie BasotA, azi Gimnaziul Stefan
cel Mare, din strada.SArAriei No, 157. §tirile despre aceastA latura a. targului de
sus in sect XVII. le voM publida la vreme (GhibAnescu). .
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 85
1V. 1838 lithe 2 Iasi. lordachi Catargiu logofdt cere divanulut sti-itntdreatct zapisut de
vdnzare al caselor sale catrd hatman4 Anastasd Basotd cu 1800 galbeni.
V. 1794 August (Iasi). Dumitru Bldnar fiat lut Paval Stroescu vdnduse lui Necula Mila
Mate! POpov a dughiand qi un pogon vie la Costesti. Acum Mihat Mdrza ca vecin 1st imparte
pe din cloud dreRtul la dughiand fi vie, vdnzdndu-le pogonul de vie cu 105 lei'
Eu Dunilltu Bldnar ficior lui Pay& Stroescu am facut zapisul men, la pana
dumisale glupdnulul Necula Mila Mafteu Popov, precum sä s(a) stie, ca eu o du-
pghiana ci am avut aice in Esi la ulita tdrgulul de sus, in trecuta luna, prin zapis
o am vanduto dumisale cu bani, luand, si un pogon de vie cel ari dumnealui la Cos-
teVi tin(u)Kul) Rotnanului. Apoi cu acea dugheana a me razasindoe ig1upnul Ml-
hal Mdrza. §i nevoind al läsa sa o stapineasca numai giupanul Necula, sau invoit
amandoi di au inpartit acea clughiana, si atunco de catra dumnalor acel pogon de
vie socotindusa: o suta cinci lei di au raspuns glut:lanai Mihai la gitipan Necola
cu banii ci Ian agiuns sai dea : pentru partea ceau luat ; si eu vazand: pretul acelut
pogon, cu asa pret si la loc departat unde num da mana a merge sal cant, indata
am prins a faci cereri ca sam(i) dei banii, macar ca giupanul Necola nu vola. gar
eu, umblând, sal trag la giudecatg pentru aceasta ne avand nici o trebuinte de vie:
dna i dumnealui sau vazut silit de mine, apoi miau dat acea o mita cinci lei. pre-
tul pogonului, i peste acestia Inca miau mai ertat douazaci lei, ce ave sat ea -dela
mine, dintro socoteala, pentru aceia ant Mut sl eu acest zapis la mana dumisale
giupanului Necola ca sa MLA as stapani pogonul acela cu buna pace in veci, fara
www.dacoromanica.ro
86 DOCUMENTE
nicl o suparare: despre mine; Hind ca eu loti banil prettaui, lam luat deplin de fa
dumnalui, i spre Incredintare iscalinduma cu mina me, sau fscalit i altii marturi
caril sau intimplat fata la facerea acestul zapis ce am facut- CU buna vola 1 pti-
mirea me: j
1794 August 9
(Sem.) Dttmitru Stroescu am primit cu voe me si am iscalit.
Toader Siscanu rnazil martur. eu Irimia martur.
Ion logofat am scris cu zisa lui
Dum'tru Stroescul
VI. 7241 Mantle 29 (1733) Iasi. Ant Mita fenieta raposatulut Ion brat Paraschtv dd danie
preutului Dumitmo casele sale din la#, asezate intre casele logofdtului Ursul de vlsteric 41
intre prtutul Pdateletu, pentru a ft pomenild la liturghie.
parintli miei Ia toat(e) sfintele Ieturg,iH intru toata viata m(o)litvei sal(e), si 2 zapise
vechi de cumparatura Inca le am aat i acele preutului Dumitrasco, iara 'clue sar
scula cineva din rudele mete sau din rudele sotului mieu lui Ion ca sä fad suparare
preutului Dumitrasco peste zaPisul i danie me. unul ca acela sa fie neertat de
Domnul Dumn(e)dzau si de Main Pr(e)c(i)sta si de 7 saboara a lumei. trupul lui
sa ste intreg l neertat in veaci. Si aceasta adevarata danie am fan%) dinainte a
boeri si preut si a multi oameni buni carii mai gios sor iscali i degetili sor puhe
/in loc 'de peceti, i eu Inca pentru mai mare credinta miam pus degetul mai glos,
eu popaUrsul zugrav am scris zapisul cu zisa Antemii sa sa stie.
let 7241 Mart 20
Ursul ot vist(erie) mam timplat and au dat Antemie casa preutplui
Erei Panteleiu iscal, Neculai post(elnic) martur, Costäntin protopop iscal,
t Antemie, t Toader nepotul 1W Ion am pus degetul.
Erei Ursul zugrav
=NMI= --"--
VII. 7251 Sapt. 11 0742) lasi, Mind Rusul vinde cu 16 lel a easel lui Pavdl, fiat lut lonitd
Manzul.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 87
VIII. 7256 Sapt. 1 (1747) Iasi. Ion Gorovei biv vel $citrar vinde ginerului sdu T. Scor(dscul
of visterie cu 200 lei, casele sale din nzahalaoa Talpalarilor, la ulifa mare.
Adeca eu Ion Gorovel blv vel gitrar datam zapisul mieu durnisaie ginerului
nostru Toader Scortascul ot visterle ca sa sa stle precum de a mia buna vod marn
socotit i lam vandut casele mele ce am avut in targu in Iasi in mahalaoa Talpd-
larllor la ulita mare ce sa hotarasc pe din gios cu casa popii lui Pintilii care o
stapaneste COstantin Gandul med(elnicer); iara pe din sus sa hotaraste cu luddlta
ce merge spre ullta mare a asupra Balaululul printre casele aceste i pintre casele
cc, au fost a dumisale socru. meu Ursulul de Visterle carele le stapaneste ItItcolae
CoelnIceanul. Acesti case cu loan lor cat este Ingradit 1) i cu pivnita de lemn
si cu putin loc ce este din afara de ograda dispre Biserica unde au fost casa To-
cului. li am vandut durnisale drept 200 tel si midu facut plata deplin cu bani gata
in manule mele Dege sa fie driapta ocina i mole durnisale i giupanesei dumisale
Marii nepoatei meli de sor, i cuconilor sa le stapaneasca du pace in veci i sa alba
voe a§ face si ispisoc domnescu de intaritura pi zapisul meu sin tocmala noastra. sau
tamplat salti boeri i megies. mahalagli carei mai gios sau iscalit, si eu pentru cre-
dinta am iscalit si. en Tanasi Pelrachliovicl Melcdrescul camdrapl de lzvoade am
scris zapisul i sint i martoK u las ylto 7256. Sapt. 1.
loan Gorovel biv vel satrar.
tSi cate scrisori vechi am ce learn luatu de ia cumparatori ce am cumparat
eu aceste case cu locu lor sa aibu a i le da.
Costandin Gandul vtori medelnider martur
Alixandru Parvul ot visterie, Gavril ot visterie rnartur. Stefan Bosle cAminar.
Ion Nacul ot visterie. Vasile Tanasa ot.visterie. Moiseiu Cucoran pitar main tamplat
Toader Jogof at ot visterie martur. Ion Costachi logofat ot visterie martur. Lupul
Carpu main tamplat.
Oft. Pe camesa documentului sta scrisa nota : (Zapis pentru casale din Es
ce liam cumparat de la socrii mei Ion Gorovei i pe urma learn stricat si am facut
altele mai bune precum sa vadu.
1111
IX. 7264 lull 12 (1756) Iasi. N. Canta log. si Radul Racovild log. Judeca qi than rdinds pe Ion
Sucnzanar sd 011itiasccr tut Jacob jidov din Roman datorie de 396 lei, din 456 Id, ce Lite marfd
cu 7 ant in urmd si se pusese amanet zapisele and case din lasi, in tdrgul de sus.
www.dacoromanica.ro
88 DOCUMENTE
sale 456 lei. $au rasptinsu. Jacob jidovul cum cä pentru, acesti bani iau pus
zalogu, zapisale unel dugheni cu loc cu tot ce este in targul de sus 1) cum ca de
nui va da banii sai ea dugheana.- acum lin tati banii, iau deo numai 60 lei, iara
de ceia bani au rarpas (pdguba caci i dughiana inca au mai zalogito in (log goi)
tocuri scotand sureturi, de pe zapisale vechi, si la aceasta au cersut Iacobu Jid.
dreptate. Deci fiind de fata, si Ion Sucinanaru si intrebandul ce are a raspunde,
asupra cetii datoriii J sangur I nau tagaduit zapisele lui märturisandu adevarul,
cuin cA este drept, dator, ntitai atata au pus pricing, cd sand au *tit el socoteala,
de niarfa, §i au asezat banii pe zapisi, atunce lar fi incarcat, cu call va bani, osebit
au gis FA ar ,fi i dat,, cativa bani din traceasta soma cari u arta i izvod ; anume
cart din Insui isvod : lul ce au dat, sau cunoscut cd santu minciuni raspunsurile
lul, cAci -nude au dat, pe la aIi oameni incarcd pe lacobu jid, iar pentru socoteala
Ceau zis cà. lau incarcat, iarasi sau socotif ca sant zisele lui Ion Sucmanariu rgsuflate
Caci. in 7 ani de dud sau legat el cu zapisale lui si pan acum, nan zis nimica pen-
tru socoteala, cum putu suferi, acea ngpaste i nau zis nimica, ce cat la aceasta noj
ase am gasit ri cale si cu dreptate, precum cá zapisale lui Iacobu' Jid. santu bun;
si fgra de nici q stranbatate facuti si cum cg Suemanariul este drept, dator cu acesti
bani 456 lei; si am giudecat sal plateascg, toti bani, acest Sucmanar, din care soma
scotindus(a) 60 tel ceau marrurisat sangur lacobu ca iau lual, ramanu drepti bani
396 lei, si cu acestie sau dat platnic pe Sucmanar. lar cat pentru dugheana de vreme
cau zalogito, Sucmanar, in trei mann scotind sureturi de pe zapisale vechi. Aceasta
hotarare ramane la mila Mariie tale* let V64 lull 12.
eSi de vreme cA in zapisale lui, i la socoteala lor sant iscaliti, dud negutitori
marturi sau pus zap'sile dughenii zalog si in septi ani cc au trecut, nau zis nimic
salt cunoscut cl umbla far de isprav(a) Sucinanar
Plecati Slugile Marie] tale.
N(eculai) CaNta logolfif. R(a)i1u(1) R(a)c(ovila) logoiat,
X. 7272 Fevruar 10 1ai. Gr, 1. Calimal ddruqle lui AT. Nedelcu caftangiul un toe din sus
de Pdcurar despre Copou. Se druid meadeqii locului i mdrimea lui in stiinjeni.
Cu Mal lui DumnezAui Noi Grigorie loan Voevod Domnu tArai Moklovii.
Facem stire cu acestU hritov a Domniel meale. tuturor cui sl cadi a stio Cg
iata Domnila mea main milostivitu. Si dintru a noastra deosebita mila amu datu
sdanie §i mifuire boiarhlui Domnii mele tub Neculal Nedelcu caftanglul o bucata de
loc din dreptii locul Doninesc din hotar tdtgului Eplui ce este din sus de Alcurar
despre Copou,iod Sterp far de priciii(a). Si pi did sus de locul Dinsale : loan
Bogdan blv vet Logopt cei este iarasi datu danie de Prea inaltatu Parintele Dom-
nii mete Maria Sa loan Teodor Voevodtt cu hrisov Marii Sale. Si pi dill gios de
mo$1a manastitil Copoului. 5i Inca pentri ca sl nu fie locul acesta'cu vre o pricin(g).
sau cu supararea vrunora din lacuitori. din poronca Domnii tneak ordnduitau cin-
stit i credincios boiariul pomnii nide Dnealui Manolachi Costachi vel Logofat si
hotarnici de Ian tercetat §i lau hotgratu pe boiarii Domnii mele Lupui Haddmbul.
$i loan Meleghie. Si Tanasie Meleghie? Si Tudorita Lupul. 51 Alixandrul Haciul.
vornicil de poarta. dela care numiti hotarnici am vazut Domniia 'flea i marturie
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 89
Xl, .1749 lulie 1 lai. Dundtru Bldnarul fiul lui Pdval Stroescui bldnar vinde prat telal
basa la mezat daglzenile sale din Iasi, ulita Hagioae, la tdrgul de su., lui Nkola Mila Mathea
Popoi, in 1245 lei, qi un pogon qe la Costegi (Rolhan), fiindu-t i nanaq.
www.dacoromanica.ro
90 DOCUMENTE
cate un zapis este din 7268 Ghenar 20 51 alt zapis din 7273 Mai 15 51 latimea lo-
culul dughenil din fata la pod taste nofsprezaci Paiute i una *chioapa, 5i din dos
iaste de optsprizacl palmea t dot degiti ; la cari atat masura palmei cat 5i a
5chioapel sintu trecute la zapisa. iar lungul locului. mergi in gios. par in loaul
casai lul Ent Venittanul ginerlie lui Ent mdrzai ; §i fiind ca eu din intitnplarile
vremilor. am cazut la grele datorii 5i chip de platit nu avem : main socotit de buna
Aroia mea; 5i am scós dugheana vanzatoare, ca sa o vandu satni platesc datorille:
51 dupa scrisoare mea, cc am dat la Gheorghle telal bag la trecuta tuna Ghenar
in una: 94 sau strigat la mezat; de la Ghenar in una 51 par la luna lui Mai in
dotzaci i asa de zile pe bate ulittle oraplat la5li ; cat §.1 in Diva nal Domnesc,
51 pretul cel mai bun 5i Mai d9 pe urtna meau dat dutnnealui giupanul Necola Mila
Mateu Popov ; una mie doi sute patru zaci §i cinci de tel bani gata; i osabit me
au mai dat i un pogon de vie lucrator cari pogcch de vie lau avut 5i Dumnealui
de zastri di pe giupaneasa Dumisale Ileana .§i acel pogon de vie iaste; la Coste5ti
in tfnutul Romarmlui ; in care pogon de vie eu am sa intru numai du ciubarul,
sand strang roada ce va da milostivnicul Dumneau 7 5i de la toamna Inainte.eu sa
aibu am purta de griji de ittcru acelui pogon de vie §i am da obicinuita dijma; la
stapanil mo*ie1 dupa obiceiu de a ace; dtYpa cari suma de bani ce sä arata mai
sus el am luat gata in manule mele. i dupa schimbul ce am facut cu acel pogon
de vie, cart iara*i sa arata; §i mai ales vazind insutni eu ca de cand am iat du-
gheana de sau strägat la mczat, sau implinit 5asa luni de zile, i altii nau mai
radaos niei din neamurile mele; nici din raza5ii altii de cat Dmnelui ; giupanul Nicoia
fiind 1 raza5 cu dughtana mea aceasta, 5i nana5 mii, i vazind ca piste starea
imezatului,
cel ramasaa asupra Dumisale, Inca sau mai milostivit, 51 miau dat 5i
pogonul de vie aratat cu roada cu tot, 5am dat 5i eu acest Incredintat zapis al
met*, dandul impreunä cu zapisale vechi de sus pomenite, i Dmnealui inca din-
preura cu giupanasa Dumlsale, lleana, meau dat osabit zapis de schimbatura 5i de
stapanire, asupra pogonului de vie, la cari precum dumnealor cu zapisul meu acesta
au sa stapaneasca dugheana ce leant dat, asamine sa fiu i eu puternic am stapani
pogonul de vie, ce miau dat. Deci de astazi inainte 5i in veci sa5i stapaneasca
Dumnealui giupanul Nicola i giupaneasa dumisali Ileana, i fii, nepotii, stranepojii
51 neam de neamul dumisalb dugheana aratata, 5i eu inca cu zapisul dumisale
sant stapanesc pogonul de vie aratat. Deci zapisul meu acesta sa fie dumisale
glupanului Nicola. statornic neclintit 5i neru5iit nici o dinioara in vecl, i pentru
mai adevarata credinta am iscalit, cu mana mea insumi i sau iscalit i alti oameni
buni marturi, 1794, Iulie una.
Dumitrul Stroescul am vandut cu voe me *1 am facut *i schimbu ca mia
mai dat i un pogon de vie la Coste*tielucrator ce au fostu zastre a nannii atri
iscalit cu voe me,
Toader a*canu mazil socrul lui Dumitru Stroescu.
Si eu care mai gios mam iscalit mam tamplat fall la facerea acestbi zapis
Dumitru Sacara vornic de poarta
Notd. Docurnentele de la No. VXI ne-au fost comunicat% de d. N. A
Bogdan publicist.
www.dacoromanica.ro
DOCOMENT8 91
XII. 7285 Ghenor I (lapl). Toader Mdlai verde vinde cu 8 let ,o jumdlate Mon vie la
Sorogari Lai Gligore.
((zeta biscricei Vulpe. Stade ms. XLIl No. 78).
si la acest zapis sau intamplat si alli oameni bunt caril mai gios sa vor is-
cali nestlind carte.
Eu Toader i cu sotul meu Stefana pentru credinta neam pus degetele
Eu Toader Malai verdi am pus degitul
Si eu Macovel Valcul !Pam taaplat la aceasta tocmalä
Eu Vasilie mam tamplat la acest zapis
t Eu Stefana sot tut Toader am pus degitul.
Si eti Vasille am scris cu zisa tor
X111.1780. Octombrie 26 (WA Grigoro Cradul podar gospod ft sop lui Rughina vand
hu Vasile Cocireanul diac de divan CU 60 lei 2 pogoane vie la progari
((zeta biscricei Vulpe, Surete ms. XLII, 7.
www.dacoromanica.ro
92 DOCVMENTE
XIV. 1-782 tulle 2 Choi). Logofatul V. Codreanu award cu 30 lei o jumdtate pogon caraturd
la progari de la Ion sin Vasile Growth
((zeta bis. Vulpe ; Surete ms. XLII No. 74).
Adica eu Ion inpreuna cu Sorume loana feciorli lui Vasile Grosul inpreunä cu
mastiha noastra Anita facutam adivaratu zapisul nostru la maim dum. logofatului
Vasile Codrianul precum sa sa stie ca avandu noi o curatura ca o giumatate de
pogon. facuta -din mica noastra ce este in capul viei de la $orogari ci se holdresste
cu hendichlul vechi §i la del §i sa sue pana dreptu stejatul lui Kiriiac i cotandu
noi curatura aceasta Ia vanzare si dint. logofatul Vasile. fiind razas dinainte a mul-
tor omini, an vanduto dms. Jogofatuiui Vasile, n pretu dreptu bani treizaciA lei
deci tuand noi toti bani deplin in tnanule noastret pentru aceea de acum inainte sa
aiba dum. i giupaneasa i fii dums. logofatului in veci cii buna pate, nestramutata
si pentru crodinta nem pus degifele mai jos cpmu si cei qi sau tamplatu la vanza-
tea noaptra aciasta Inca sau iscalitu mai jos marturi
. Ictu 1782 lale Q
XV. 17$6 Mai .9 (Iasi)? $lefan Clogole vatnic de poarid cerceteazd prictna viilor de la
progari intre V. Codreanul diac fi alti ai lor cu Chiriac staroste de teslari.
(acta bts. Vulpe ; Surete ms. XLII, No. 76.)
Din popnca i prin, tidula dumisali Ghe9rghje Sturza vel logolat, si dupa
jaloba ce au dat lonita Condicar i Vasilie Codrianu drecii de divan, Dumitru Preta
www.dacoromanica.ro
DOCUMtNT8 91
calfa de teslari, Pricopi Odobasa agiesc si altii, cum ca avand vii pe mosta mamas-
Urea Go WI, tin Chiriac biv staroste de teslari ce are o bucata de loc al sau pe din
jos de a manastirei Go Mei stalpit ; in tarie sa au pus plugul 1 lau arat din locut
cel au lei in capetele vilior lor dat cu scrisoarea sfintiei sale Mitrofanu egumenu
manZstirei Golaia ca sa pue vie si pomi, de au facut acel Chiriac, tarina de se -
rnanaturi i va sai inchida cu gardul ce va Aaci tarinii de aparare sa nu aibi pe
uncle esi la drum! cel mare deasupra .progarllor la vIlle de la Groaptl, §i ca le
slabeste si locul uncle au sas pue vie $i pomi cu tarina ce face locului unde au
sas ifacä si case -pin capetele viilor lor, deci dupl porunca si a lor jaloba mergaAl la
starea viilor la orogari, unde Hind fata jaluitorii de sus mimiti cum st Chiriac
biv staroste, I feciorul sau Gheorghe am prins a face cercetare, i intai am facut
semne inalte prin varfurile prajinilor pe langa pietrile hatara a locului tut Chiriac
ce taste pe din gios band pravatul cum mergeau- si stau pietrele hotar.1 a ui Chi-
riac unde ati facut tarina de semanatura si sau aflat ea din pietrele botara in sus
. au intrat Chiriac eft plugul cu un colt drept viat lui Pricop alature cci gardul vii
pe din dial unde are sas pue vie i pomi i sas faca case de au arat sl au sama-
nat ca trei firte de loc mai bine popusol, i osebit au mai arat ei au semAnah Chi-
riac osim niste canepa tot in sus prin capul viilor i alature cu gardul villor a ha
Pricopi Odobas i. a lui Dumitru Prate si pan a drept via lui Vasile Codrianu. diac,
din loctil unde au gas pue vie $i pont si sA faca case, si sas lase .drumuri ta sa
tese de prin vile lor drept la deal sprd amiaza zi la dru.mul ce merge pe deasupra
viilor- de la Groapa, ftindca pe de la vale nu an pe unde est la drum, find unit
inchisi cu vile altora, altii pe uncle ar avea sa iese de doi ani incoace an iesit
izvoara cti apa si sau facut mlastini tele de nu pot umbla pe acoto pe dila vale
nici cu car nici Wad mai nici pe gios la care pentru acest loc de uncle au lesit
Chiriac din dreptu hotaru locului lui, si in sus pe mosia inanastirii Golaei, unde
faste dat de egumenu Golaei cu scrisoarea numitilor jäluitor ea sA$ pue vii §i po-
mi, arata Chiriac ca cu un zapis din [1782 lune 21 au cumparat o casa de la tm Va-
sile Grosul cu curatura ,ce o numeste cA ar fi pe mosia lui Chiriac, dar casa au ra-
dicato Chiriac. de atunci din locul ce de 4 ani de au dus lemnul unde au vrut, iar
curatura aceia ce o numeste la zapis au fost atunce numai vreo zece gropusoare
lanara dinapola casii intre gradinita a sa, precum san vazut i locul acelor porni
de vie c mi lau aratat jeluitorii, dupa cum nici Chiric nau mai aNt cuvant de
raspuns mai mult7 qi find locul slobod de atunpe au si pierlt vita adeia cu calcarea
vitelor, osebit mai arata Chiriac, ca tot atunci pe and au cumparat casa de la
Vasile Grosul, ca ,din locul ce iaste in capetele viilor jaluitorilor .unde au sas pue
vii sf point si sas fad caSe dupd scrisoarea egilmenului de Gófaeta ar,fi fault Chi-
riac cheltuiall de au Watt padure de radiu si au scos radacinele, si pentru aceia
sau indemnar de au arat i sa ingradeasca ori sa I se de theltuial inapoi de unde
sA sc6ata si tat pentru aceste radacini cat lod ar fl curatit Chiriad i va fi scos
tadacinele nu se poate .cunoaste nici a sti nimene, cad acum se Vede ca de pe
tinde arata Chiriac ca ar fi scos Wad& i ar 11 Meat padure au cresdut mAi ales
tn dreptul vii lut Vasile Codreanu iaras maracinisu de padtire la loc,i la faceste iaras
zice Vasile Codreanul diac el -pentru padure ce zice Chiriac cA ar fi cheltuit thiriac
de au Miato tau spugirisusi Chiriac lui Vasile mai in scud 'Ana a nu naste pricini prin-
trs danii, ca ar fi Waft:, un Aslain Croiter ctt A lor theltuialk ca sal pue vie si
nau mai pug nici acelai i dup cercetare ce aid facut precum se arata mai sus,
aim dat aceasta marturie la maim ntunitilor jeluitori de sus numiti, infru care- am
bath, dum si lii harta ce am faeut de starea viilor si a loeului de pricina.
§tefan Ciogole vornic de poarta 1786 Mai 9
www.dacoromanica.ro
64 DOCUMENTE
XVI. 1796 hide 10 (laV). Antohl C6drean cumpard cu 450 lei trei pogoane vie ia progari
"de la cumnata sa Maria, Sofia lui V. Codreanu diac
(acta his. Volpe ; Surete ms. XLII No. 75).
XVII. 1826. Nom:brie 21 (NO, 1onifd Sflirza 1ntdte$te !al Oh. Margate/ stdpanire asupra a
patru pogoatti vie i allele ale easel, despre frafil sal dupd cercetarea logofdtului Vasile Roset
(acta bisericil Vulpe, Surete ms. XLII. No. 68).
lo loan Sandu Sturza Voevod cu mila lui Dumneziu domn Orel Moldovei. Si
fact stiri prin aceasti carte a domniei mele, ca prin jaloba ci au dat citre, dontnie
me Oheorghl Murgulet au .ficut cerire ca si I. se intAreasca si 'Mu al noastra
domneasca carte o invoiali ce au savarsitu intre fratele siu Costandin Murgulet
pentru averea ramasi de !a pOintlis lor, adici asupra a patru pogoane vie 1 o casa
qe la un mos al situ I alti cisuta cu un pogon de loc cu pomi cu tot, &imitate
de pogon de seli5te cu hotarul PrAvucestIlor I patru pogoane loc sterpu I poi roata
de thoari cu pamanturile el de la garle I pol caldare de rachlu cu .tacamul ei,
partite de mosie ce vor ave si le impattasca frateste, j o a treia parte /din pojijie
Casil I datbriile cate vor fi parintesti si le pliteascd frateste cu care a sa jaloba ran-
duindusi la al nostru cinstit i credinclos boeriu d-lui vel log. Vasiie Rosa, si
dtipi cercetare ce I sau ficut in fiinta amanduror partilor dovedindusa aritatele In-
voell, urmate cu burp'd primire lor, pentru aceea dar spre a avea temelnica, intarire
www.dacoromanica.ro
DOCIIMENTE 95
loj ei a nu sa stramuta nici odinioara din fiinti lor, dinspre nici o parte sau intarit
51 prin aceasta a noastra domneasca carte.
1826. Noem. 21
I. p. gd. tue roe. cu initialele : (lo 10 Sa St, VV) 1822) vet Ig procitoh
Natl. Documentele de la Not XII !Ana fa XVII au fost clmunIcate de dt. T.
1'. Burada, cunoscutuI etnograT ei publicist.
XVIII.7180 luni 8(lafi) lonafco Hrubo,cu femeia ficiorit lai vand cu Viral radelor ti
ullcentlor, un loc de casd, tn ulita Brdhárlei, lui Avram femeel lui lrinei, drept 65 tel bdtoti.
X1X. 7190. Dec. 26,10i. Páladie fdclierul d4 tnapoi o casd tut Dumitraga Mural!. cast!
ce-i fusese data zestre de acesta.
XX. 1199, Oct. 9. Chirlac Teslarul vincte o casd a suroril sale, 4ntemia1 Catrinei.SIRmlo
neset, drept 3 lel bittuti.
Aden eu Chirila'c Teslarul, cumnatul lui $tefam botnar, fratele Antimil, scrlu
ei marturisescu cu acest zapis al mieu, de nime silt aid asuprit, ce de buna voia
mia am vandut drepta oda el movie, o casa a suroril miali Antimiel, care casA
www.dacoromanica.ro
96 130CUMENTE
este intre casa snu (fiului) Murait, Postolachie i inire casa Dedului bulubasii si
lAnga Hagioe i langa Muntenita i o am vandut drunisali Catrinei SAmionesa,
dreptu 5 lei batuti. Si marturie au fost Postolachie snu Murait i Hagioe si Mun-o
tenita si Vasilie Vanatul croitor si Ion Barbiarul de la Ambrohi Barbiarul. Si pen-
tru credinta nem pus si degeteli ca .sa sA stie.
Si eu Ursul snu Mtvit am scris zaptsul. Vlt 71961) (1688) msta Oct. 9 dni
Si eu popa Vasilie ot Vovedenie mam ihmplat la cel negot ca sa sa stii
Hagioe, Munterilta, Ion.
Pe dos insemnari de acelas condeiu :
,,SA sa stie ceam cheltuit la casa, 2 potronici la lipit ; 6 pot. la snopi [de stun
de acoperil casa ; 2 pot. la cii ci au acoperit ; 3 pot. la use ; 6 pot la tinda."
Observafie ; In act data e 7096, scriitorul actului scApAnd din vederc sä pue
pe p=100. Comparhnd insa actul acesta cu cel din 7180, lunie 8 si ciii cel din 7204,
Fevr 18, vedem aparAnd cam in aceiasi vreme pe Postolache i Orstil fill lui Murait,
deci actul e din 7196.
---111M111111
XXI. 7200, Mart 16, la$L Paladie mdrturisole ctl ni$te case de zestre de la sacral sdu
Murait, avdnd gdIceavd penttu ele cu soacrd sa, en Antinie, le last! el $l cuconilor eL
XXII. 7204, Fevr. 18 1a$L Albal, fast uger mare, $1 femeia lid vdnd ni$te case en locul
tor, h! !aft, pe ulifa majltrredin vale, cumplirate de Ya Gheorghe hogdan $i Strathl cel Mare,
lui Toma sin Gheorghe Ale'vra, drept 46 lei Mutt.
AdecA eu. Albul ce am fost usiari marl cu famia IstAna scrim i marturisim
cu cestu adevArtt zapis al nostru de neme silit neci asuprit, ce de anoastrA bund
voe am vAndut a noastrA drepta ocend i mosie §i cumparaturA nesti casa cu loc
cu tot, aic0 in tArgu in Iasi, pre ulita mdjilor din vali, care casA imi santu rtie
cumparatura de la Gheorghii Bugdan si de la Stratul cel mad. Aciaste learn van-
dut noi dumisali Tomei sin Gheorghie Alivra, dreptu patrd dzaci si -6 tel bAtuti,
www.dacoromanica.ro
DOCUMgNTE 97
XXIII. 7215, Julie 8 (Iafi). Patrafco, fiat lui Simion, lost vexeteu domneso, Pinde W2 loc
de casd ln lafi Liii Toma sill Alevra, drept 35 lei, dupd ce mai Int Ot Intreubd cudele fi me,
giefii fi nimehe nu vra so-I cumpere.
lacobu gineri lui Avram ai Gavril shut Mersla vezeteu domnescu l Vasile sanu
Muralt e I Postolachi sa nu MuraO)t ai Vasillia Virtu Avram ol 'Masa Abner ze
Mihalci al Ursul AbAger al Gligoraso sanu Popa Moschici 01 Ioana a Jul Alecsan-
dru ceau fost faclier si alli omeni buni, caril mai gios sau iscallt i pentra za-
pfsele 'Cele vechi de sar afla undeva, ca sa alba ale lua dumnealut la man dumi-
salf, ori de sar afla la Nedele bri la fata el Clornuaca ca sa ;alba a le iia dum-
nealul glupanui Toma la mana dumisall, pentru cad ca learn Intrebat la vandzarla
ol au this ca nau nici un zapis, nice au nice o traba, ce sdal vandzA locul cut a
'viol. $d nol aceoti omeni carii mal sus santem serial vadzand tocmall 41 plata
detailn In mAna lui Patraoco am Iscalit ca sa hle de credintl.
u Iasi It 7215 (1707), lull 8
Patraaca vandzator, Iacov zet Avram, Az popa Paval martor ot Vavetlente
Ur sul Wier sAn Samion. loana Alecsandrola. 011goratico sanu pop Moochfci
Az Ursul abager martur. Vasile sn Morait martor. Tanasa abager. Gavr11 snu
MersIA. $1 eu preutul 1on ot Blagoveotenle am acris zapisul.
www.dacoromanica.ro
98 DOCUMENTE
XXIV. 7220 Mart 9 IaV. Gheorghifd ginere lui Murait, cu Mimic! lut Mari*, vinde nd-
naplut situ Tanta Alevra fi glapanesei tut Sanda, dupd ce mai int& intreabd radele, o bucatd
de loc, in lufit ultfa Mdfllor, care log a lost cumpArdturd pdrinfilor sdi de la Mandana. Se dd
indsura Iocului.
XXV. 72N. Pevr. 6, MO. Lica Scrab car softh la! Chtrtna dau Paul lor, ca iel ce este
mat ink, Dull h softl tut Mdriculit, o tas4 in MA tn alga Mdjitor. Cellalft coon sd nu se
amesteCe.
Adeca eu Ldca Scrab inulreuna cii sotul mcu Catrina scriem si mtirturisim cu
aceSt adeVArat zapis at hostru Ia mattule fihrlui nostru DUlii si a sotnini lui Mari-
cutii .precurn noi de build voe noastra de nime siliti niJ asupriti, ce de a noastra
bunA voe am dat Casa Woasfra lui) pentru act air fostu copil mai mic, cd sal fie P
lui driapta ocina si mosie In yeci $1 copillor lui. Deci aceasta casl este fn alga
Majllor intre casa Jul Murait si a Banarului si a lui Ion ZiAtarului. Decl alti ficiori
ai mei ca sa naiba triaba, nice altu niam at meu, pentru cad lui i sa vine casa,
a el taste flcior mai mic. 51 la facutul acestui zapis sau tamplat multi oameni buni
www.dacoromanica.ro
- DOCUMENTE g9
si megiiavi de prin pregiur, carli sa vor (sea li mai gios. Si pentru credinta niam
pus si deagitele si iam dat si zapisäle dale vechl sa s stk..
u las, it 7234 (1726) fey. 6
Leca Scrab, Catrirra sotul lui Scrab. Gligoras iscal martur am scris zapisul.
-1460111, .---,
XXVI. 7236 Ghen. 30 Iasi. Post() lache Murait cu full sau Dunutrasco, cu cuninata sa
Marta Muraitos $i au nepotii sato vinde preofulul Mihalache de la Sf. loan ot Md li 13 rasa r4-
mosa de la piirintele sau Dumitrafco Murait cu 30 tel vecht.
XXVI!. 7241 hint 24 la,g. Salta feint*, !al !strafe Croltor, cit fill thi, ',the lui /oh
Grosalni Sarage f I lune! Tui Maria, drept 15 tel o card tn 1as1 ullta Brdhariel, eumporald
de.hz Ilrubef cizmarul.
Adica eu Safta femele NI !shale croitor inpreuna cu Odoril mul, anume Ve-
liqco I Vasile i cu fata me Alesandra scriem si maniurisim cu acest adevarat zapls,
de nime siliti nici asupriti, ce de buna voe noastra am vandut un loc de Asa, pre
ulita Brahariel, care loc au fost a lui Hrubes clzmarulul ll lam vandut dumlsall
giupanului Istrate Croitorului si noi am vandut Dmisali lui Ion Grosului Sarage
si femeii dmsali [drept 15 lei, adaugit pe urma deasupra] Marin, neflind trebultor
noao, ca sa fie drept otni(n) li mosfe dumilorsali qi coconilor dumilordli. 51 sou
iscalit multi oameni bunt care sant mai gios iscaliti. 51 pentru credinta seam pus
sl degetele, It. 7241 (l731) lunl 24
Eu Safta femeia lui Istrate croitor, Si eu Velivo sn Safta, Eu Vasile sn Safta
Eu Alisandra ,sn Safta, Eu Manolt mart,, Si eu Vasile sn pupa Gavril mart., Eu Ne-
culaiu crasniar dmnsali lui Luimsco mart., Eu Neculalu mart, bacal. Si eu Gligort
barbier din Targul de gios am scris zapisul...Eu Mihalache ceaus agescu mart., Eu
Ion Gage mart., Eu Afta(nasila) Varlaneasa mart., Eu Necula sn Marll Gligorasoae mart.
www.dacoromanica.ro
too DOCUMENTE
XXVIII. 7245 Noem. 18 Iag. Vasile Mogorogea cu femeia lui Anita vand, drept 50 let
nOi, o casd cu locul ei, In 'Iasi, vornicului Toader ;i glupdnesei saleIllnca.
Adeca eu Vasile Mogorogea dinpreqna cu famieme Anita fata lul Novac fa-
cutam zapisul nostru la mana dumisali vornicuiui Toader (fa glupttnesei timsil
Bina, sa sa stil ca de nimica siliti nici asupriti, ci de a nostr3 buna voe am van-
dirt a noastra driapta mosie, ci am avut drtptu zastre de la socrul mieu Novae
usiiarul o casfl aice in targu in las $i cu locui el precAt tine ograda impregiur care
casa Jaste intre casa lui Muralt Bulubasil si Intre casa lui Crab Chêtrarul $1 toc-
mala niau fost cu Dumnilor dreptu cindzecl lei noi i banii Inca ni au dat toti de-
plln. Deci vadzindu si noi plata deplin in manule nosire iam vandzut (sic) aceasta
casa, ca sa fie, driapta mosie dumn. lar noi triaba sa nu mai avem, nici noi,
nici copil no$tri. nici din niamul nostru nime, nici sa sa scoale cineva cu vro pri-
cina sa intoard a noastra vandzari. $i cAnd am vandut aceasta casa sau tAmplat
melt1 bolari l oameni buni, cart mai gios sau i iscalit. Si pintru credinta am si
Isaallt. It 7245 (1737), Noem. 18,
lordache ..... (?) vor(nic), Alistarh (?) bultrcbasa martur, Ili san lui Tudur
bul(uc)basl, Vasile Mogoroge. $i Dul San Scrab, '51 eu Anita fafa lui Novac mem pus
pegetul ca sa fie de credinta, Gavril Pilat vornict §i eu FrAtita bacal martur.
XXIX. 7250, Iulii 12, lag Gavril Pilat vornic de poartd, face hotarnica unui loc de
casd, din alga MdjIlor. a Sandului Alevra, care g schimbdturd cu Mitropolia.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 101
XXX. 7253 Mai 1 tart. Chiticc, vatah de cdldrasi fl sop lui Paraschlva ft nepotul tor
llie usierul daruesc, pentru pomenirea tor, fi a raposatului unchiu al lot Postolache Mural!,
un toe de casa preolujui Ditd de la Vovedenie.
XXXII. 7266 Fevr. 5, lasi. Toader san Ion Banarut si fratele sdu Alexandra vdnd tut
tan Paladi biv vel spatar, drept 900 lei, casele lor cn loc cu tot, In la;i. din fos de ulifa
1114frlor.
XXXII!. 7269 Mart 26 lasi. Gheorghe si Stefan, feciorii lui Vasile Stegar, wind cu 100
let bani gala, lui (mita Palade biv vet vist o casd in lust, in maluilaua Mdjilor, cu local
et, din ON Brdhdriet.
sau iscAlit.
vl 7269 (1761) Mart 26.
Eu Gheorghi ficior lui Vasale Stigar nestiind iscali am pus deget, i eu Stefan
tit ficior lui VasAlf Stigar am pus degitul. Dinaintea noastra sau facut apIuI §an
iscalit ludnd i bani plata lor deplin cum scrie.
Costachi Canta biv log., lordachi Costachi biv pal3., lonifS Palade biv vet vist.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 103
XXXIV. 1780, lunie 4, 1ai. Dumitru Dale croitor cu sopa 4a Rusanda, vdnd drcpt 220
lei, lui Constantin Pa lade biv vet pah, un loc de casd, ii Mg, despre Tdrgul de sus, dupd
ce a Intrebat neamurile.
XXXV. 1781, Fevr. 25, 14i. Ion Gordul vornic de poarld, ordnduil de Vasile Razal vel
logof. merge qi cerceleazd pentru o casd a lui buhtitru feclor Mill Cray, ca sá nu lie aceatd
casd cu vreo pricind, vrand Dumitru Cray s'o amaneteze logofetesei Catrinei Pdlddoaei,
faca bine cu o soma de bani i sa pue casa cu locul ei amanet i Hind dumneei in
prepus ca sa nu aibl vreo priclna locul acela, pentru ace mi sau dat poronca de
catra dumiui vel logof. ca sa merg sa cercetez i cercetaad dupa cum sl arata mai
MIS nu sau aflat Wei cu o pricina. Dual cercetare ce am facut sau faeut i aceasta
marturie in care am si iscalit. 1781, fevruaiie 23.
Ion Gordul vornic de puarta. Vasall Rani! vel logOat.
XXXV/. 1764 Oct. 27 la$1 Grigore Alex. Ghtca voevod Intareste tut lutdache Cerchcz
local de casd drept rdpa Peilefoae, danie de la loan Canlacuzlno Inv vet ogee.
Cu mlla Jul Dumnedcau Ion Grigorie Alexandru Qhfca Voevod DOM! äri
Moldovil. Facem $tire printracdtu hrisoir al Domnil meale el viindu inainte Dom-
nil meale lordache Cerchez neau aratat Q scrisoare de la Dum. loan CantacuzIntr biv
vel aga din leat, 7272 (1764) Dec. Intru care scric precum ca de a sa buna voc
sau indernnat i socotit pentru lordache Cerchez fiind omul säu i slulindui la
multe trebuinte CU Osteniala sa, pentru aceia au Mout mill cu dansul l iau dat
danle o bucata de loc din locul caselor sale ce are aicea in targul lasilor dreptu
rdpa Pevetoae stanjani in lungu din 10QUI (Weill!' Jut Cerchez pana iii ulita Mare
asupra foisorului I stanjini in curmezis din zaplazii Duni. agai liana in ulita ce
vine asupra taplazilor Dum. lordachl vtori logf. Care bucata de locu Taste din
drept locul Dum ce i sau venit partea sa la impartala fratasca ce lea impartit rA-
posatul tatal lor. Si nime din fratii sal sau alte todenik ale sale sa naiba triaba,
niel sa fie voinici a lua de supt stapanirea lul Cerchez aciasta bucatä de loc. Care
scrisoare vazanduSl si de insusi Domnia mia intarita cu iscalitura Dunm, loan-
Canta vel aga, aseamenea i Domnia mia mam milostivit i am dat i am intarlt
printracestu hrisav al Domnil meale stapanirea lui Iordace Cerchez pe acea bucata
de locu dupa seamnele ce arata mai sus, ca sai fie §i de la Domnia mia driapta
ocing §1 mo$ie si hrisov $1 intaritura, lui I feciorilor lui, nepotilor s1 stranepoti-
lor Jul $i a tot neamul lui ce sa va alege mai aproape, neclatit $i ne stramutat de
suptu stapanirea lui nici odata in veci. 1764 Oct. 27.
Ion Grigorie Ghica Vd, lordachi vtori logofat.
----,1111
XXXV11.7267 Mat 24 lot. Ion Alexandra Voev. da ordin vorsucilor de poartd ca sa ho-
tiirascd l sd stdlpeascd an loc ?titre sf. Nicolae gi zidut carfli gospod5 toe dat danie prin
hrisoave domne#1, Dinar $i tut Costatrat fratt, sululgii.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE _105
riei) oi a Brahariei, (azi strada Stroescu, lost Zoe). Mire biserica SfAntul Ion din
MAP 1 biserica Vovidenie.
Margin:ndu-ne durnal la actele aceste, vadem o populatie, in mare parte de ori-
gina straina, dupA nume, mai ales greceasca, cumparand adeseori i vanzAnd case
oi locuri de. case, alteorl servind ca marturi. Aoa familia Mevra : Oheorghe Alevr a
(1672, 1692), Stade, ginerele lui Alevra (1692. 1690, Toma. fiul lul Alevra (1696,
1707, 1712, 1728), Sam lul Alevra (1742) ; Dimitrie Catichi (1672), Zanfir, card is-
caleote oi greceote (1692), Leca Scrab (1726). Apor familia Murait : Dumitraoco Mu-
rait (1672 ol 1682), Postolache Murait, fiul lui Dumitraoco Murait (1688, 1696,
1712, 1728) ; Ursul Murai4 feciorul lui Damitraoco Murait (1682, 1696, 1712, 1728),
Ursul Murait, ficiorul lui Dumitraoco Murait (1672, 1696), Vasfle fiul lui Murail
(1707), Durnitioco, fiul lui Postolache Murait (1728), Paraschhra, fata IW Murait
(1745), Paiade, ginevele lui Murait (1682 oi 1692), Gheorghita, ginerele lui Murait
(1712), Chlriac, ginerele lui Ursul Murait (1712).
Gashn of lume de mici meoteoUgaii, negusitort, multi Id numar, fata de nurna-
rui restrans de doeunwnte, ee-1 dau, care, prin numele lor nsul, ne spun mune
din viata de WM data a acestui orao : Stefan botnar (1688), Chiriac teslar (1688)
Ion zlatar (1736), Hrubeo cizmar (1733), Vlad croitor (1712), Istratie crator (1733),
loader blanar (1745), Neculai BOMA; blanar (1742), Sandul negustorul (1712),
Arghir cupet (1742), Ion barbierul de la Ambrohl barbierul (1688), Neculai crao-
mar (1733), Toader abager (1707), Ursul abager (1707), Paladie fAcliai (1682), Ur-
sul fadier (1707). Alexandru faclier (1707). Crab chetrartil (1737), Neculai bacal
(1733), Fratita bacal (1737). Vasile Vantul croitor (1688), Ion croitorul (1712), Du-
mitru Dule croitor (1780),
GAsim multime de preoti- de la bisericile din preajma locurilor, Sf. Ion din
Map i Vovidenle ei, care aveau mare autoritate in acele vremi oi care intarlau
ca martori, spusele omenesti, unii din el urmand in pastorie parintilor lor. Aoa la
Vovidenie gasirri pe : preotul Simion (1672). popa Vasilie (1688), popa PavAl (1692),
preotul Paval (1696, 1707), popa Vasilie san popa PavAl de la Vovidenie (1712),
popa Panaite (1728), preotul Grigoriê Dita (1745). La sfahtut Ion din Maji (azi Sf.
Ion Botezttortil), Hilip diaconul (1672), popa Maxim (1692), popa Nicolai sari popa
Maxim de la Sf. Ion (1712), popa Mihalache (1728), popa Lupaoco (1728) ; apoi
preotul Ion de la Blagoveotenie (1707), Anton, preotul ,de la Talpalari (1 745),
popa Durnitru de la Mitropolie (1745), popa Gavril de la sf, Nicolae (1682); Spre
sfArsit altii, fara sl Ii se arAte biserica: pratopopul Ursul (1692, 1696), protopopul
Mihalache (1742), preotul Badiul (1712), popa Moschici (1707),
Vornici de poarta intalnitn pe DumitraocO (1672), Pilat (1742), Neculai Tiron
(1757) oi Ion Gordul (1781). Casele erau simple case deetarA, cu tindA i acop e-
rite cu snopi de stuf, cum ne spune notita de pe dosul actului din 1688).
Aceasta, de aitlel, se potriveote cu povestirile calatorilor vremii.
Lordul Baltimor, pentru 1764, spune uriMtoarele ( (Casele [din Igij pentru
cea mai mare parte sunt niote bordele, eke cu mix apartament, turtite la. pAmAnt
;i nude, puthi diferind de acele de prin sate). Arhiva fstorica I, 1, 1 84.
M. Costáchescu
Notei. Documentefe de No. XVIII-XXXVII ni-au lost comunicate de cll. Mibi
CostAchescu profesor in laoi.
1. ..,
www.dacoromanica.ro
106 DOCUMENTE
XXXVIIL 1772 Mart 23. Ion sin Oh. Munteanul face danie schitutut Bratesti, de langa
Pascant, aisle case din Iasi, de pe ulita Hagioaia. (Surete trts. 1, 77).
sorume. si au fost avAnd sorume doi copii si au murit a i acein dinpreuna cu pA-
rInfrii tor 51 eu warn scArbit foarte tare sl warn tutors la manastire bolnav si am
zacut mai un an ia parintele duhovnicut l schit i vazituduma bolttav la mare
slabAclune am dat adevArat zapisul mieu la maim pArintelui Simion staret pentru o
casa a me de la parintil mei cu caisma cu pivnita cu tot ce este alaturi eu crasma
lui Pascal zaraf 1) eu tot locul ei pomana sfdntului Schit uncle sa prdznueae hra
mul Adormail Prectstil pentru sufletul nieu si al parintilor mei 5i am AM un loc
de dugheana ce este IiingA dughenile. la Pascarla veelte tot aceiasi sfinle minas-
tint iar pomana, I zapIsele pqntru locurite acestea au lost la maicAme sA sá intrebe
dearnaruntul i afliindule hi cineva sA nu sa tie in satuA nici pentru o pricing ci sa
SA ei §1 sl sa del sfintei minastiri ca sa le stapAneasca in veci cu pace. tar ispi-
tinduse cineva a straca aceasta danie a noastra sa fie blestemat de Domnul Flristos
si de prea curata sa maica a card este hramul i trei sute 18 oteti de la Nikeia
Acest zapis de danie lam dat en Ionita fecior tub Gheorghe Munteanut 5i . al Tco-
taut 5i frate al Sandei 5i sill scris inainte a toti parintp, i pentt u mai mare cre-
dinta maw i iscalit cu lonita feciorul mai sus numit.
Leat 1772 Mai 23
Eu Ionita ant dat dattie, leroshimonah Simion, leromonah Ghenadie, monah
Ghervasie aM pus degetul, monah Ilarion mam iscalit, monah Sarafim am pus degetul.
XXXIL 1781 lunie 18 Iasi. Cartea de judecald a divanului pentru-dania facutil Sclutu-
tut Brillestt de Ion Munteanul a unor case din Iasi tSurete ins. 1 178):
La divan inaintea noa'strA sau giudecat de fata sfintia sa Simion staretul im-
preuna cu alti catpgarasi de la mandstirea Breiteal din tinutul Suceavel cii too
Munteanul capitan agesc 4 Ursul cApitan de aieea din Esi, pricina tor thud iutra-,
cesta dupa precum sA arata in gios. Simion star etul dimpreuna cu alti calugArasi au
arAtat el un lonita feciorul lui Gheorghe Munteanul vihtd Ia mAnAstirea lor sau
calugArit aco,lo t trAind la mAnastirea cAtiva ani si la moartea tut au fAcut diata
prin care au ldsat la mAnAstire o casa cu locul ei in mahalaoa Hagioae cl tin loc
de dugheand in Pdscdria veche aid in Ea. Aculn viind numitut staret la Esi 5i
cAutAnd casa co locul ei 5i pentru locul eel de dughiana, au gasit locul dughiani
lau luat in stdpAnirea mAnastirli, iar pentru casA st locul ei au gasito slApanin-
duSA de loan Munteanul i iara va sA o de la mAnastire si au cerut staretul drep-
1) In lista caselor din Iasi dupa cundica visterici din 1754, gasim pe Pascal
Zaraf ea boer cu tittut de Atrar, avand case intre V. Buhaescu med, si lonita diac
ot aivan. Pascal Zaraful trala inca in 1772.
www.dacoromanica.ro
bOCUMENTE 167
tate, aratândune staretul inaintea noastra 1diata lut lonita care iaste din leat 1772
Mai 23 iscalita de Ionita $1 de Atli marturi. Ded o thi intrebat loan Munteanul ce
raspunde a; cu ce dreptate atapOne$te casa .0 locUl ei dare iaste data mAnastirei cu
I
(Ha% El au aratat o SCrlsoare din 7278 lunie 8 th la un 1at1 l care au fast frate
tat Tefana inatha luLlonitA aCel mai sus scris On care area ace! Iani ea toate etre
ce au ramas a surott sale Tofana ai a nepoatei sale Sanda adica o eas1 cu lecul
ei in maluzlaoa littgloaei $i un toe de duqhiana in pascdria veche i o lada ett
strae i un sicriu 'at ara"Murl din manastirea Sfatttultii Spuriduti, toate acele le da
t5i le lasa ca sa le el loan $1 feniela lut Deana si SA le tie Oita cand va veni lonita
hepotul tort lar elnd va veni nepotul sa le dea la mana lui lonfta toate, iar ncvlind
lonita SA le stapaneasea load cu solia sa Ileada indata sa le faca grijile berate I sa
le dea sarindare pentru ca au raspthis loan Munteantil ca loeu: acela de dughlana
Waal el la dat 4a mana staretului, iar casa cu .locul ei sa afla in stapanirea sa dupa
scrisoarea ce iau facut laud eareatt aratat thai stis, dupa care scrlsoare au chel-
tuft el cativer batti en grijJlci cu sarindarele Ce att dat, eutd al at casa au cheltuit
ttIa bani, dc au tocmito 5i au päzito in vrentea Mascaliiot .5i cat pentru lada eu
strae i sicriul en aratnurile laraai au raspuns lun Munteanul ca acele straC $i ara
mud au fost In Sfaniul Spiridoa si lea Nat o sarboaleA pe care apucatiduo 1,4
atiramtoare an ttaso la gludecata in vremea divanuful i sarbAtica tagaduind c4
taste napastuita an pricinuit carte de blastam sau scapat si el in man sa nau
luat nitnica dintracele precurn sau vatut in mana lui bowl si cartea de giudecata
din vremea divanulul iscalita de boerl divarualui din leat 1771 id care pre larg arata
toata pricina.
Deci dal stand aul de ant luat sama cu ainat'untul $i din vreme CA acel laid
carele an facut scrisoare la man lui Ion Capltanul ca sa tie casa i locul hutara-
ste prin scrisoarea sa ca Ion Munteanui sA le tie aceste 'Ana and va veni lunita
nepotul lor, al viind lonita sa le dea toate lui lonita casa cu locul ei si locul du-
ghFnei i lada cu straele t aramurile, sacum fiincica lonita insuai el prin diiata sa
randueate ca manastire SA ia casa eat locul el in lucul de dugheana, aratand ea
acolo sau calugarft si au fost metania Itu dupa dreptate sau cunoseut, ea loan
Munteanul nu poate ä tie i sä stApaneasca casa cu bocuI et inpreuna cu locul
dugheanei ce sunt date la manastire si fain giudecat hotarand ca manastirea ia
in stApanirea sa casa cu locul ei 5i locul cei de dugheana si sl le stapaneasca
manastirea in pace dupa dilata lui lonita, iar pentru ea au aratat loan Munteanul
inaintea noastra ca are prepus aSupra dietii ce an aratat staretul a ar fl facut
ca economic far nu taste dreapta a lui lonita, la aceasta sau randuit de catre noi di
au mers amandoad partile tnaintea Preasfintiei sale parintelui Mitropolitulut 51 au
primit staretul blästAmul Preasfintiei sale ea diata taste adevaratA si WA de HU o
iconomie Capita insusi loni,A au Matt diata de India voia sa lasand casa eu locul
ei i dugheana danie la manastire pentru pomenirea sa dupa dreptate sau giudecat
sa le tie rnanastirea casa i locul ei cu locul dughenef in pace WA suparare iar
eat pentru cheltueli ce an arataf Ion Munteanu ca au facut cu grijile acelor morti
5i sarindare ce an dat la axea§ta iacasi am giudecat loan Munteanul sa. dea ikvod
de acea cheltuiala anume, care izvod sal Ineredinteze cU ginrarnant i socOtind si
ehirfl ce va f luat de l casd si de pe load eel de dugheanA de and le tine el.
$i panA actima si de ..va mai avea ca sa ia bor Muuteanut din acea cheltuialA sa
raspunda staretu luyon ,Munteanul, la cheltuiala acea. leat 1781 lunie 18
Ageasta, Instiintatn, Luptt Cottahl vel vornic, l.n Chnta Qel log. Cascar Rose( vel vorn.
www.dacoromanica.ro
108 DOCUMENTE
XL. 1784. lull 24 Jai. Hotarnica Medal, dat dunie de I. Munteanu Schitului Brdtoti ;
se aratd vecinil locului si rnarimea lui. (Surete ms. I, 153).
Din poronca dmsale Oheorghe Sturza vel logofat Hind randuit sa merg la
maltalaoa Ifagloaea de aice din orasul taii sa cercetez pentru pricina unul loc de
easa a schitului Bratesti cel are dank cu zapis de la lonita feCarul lui Gheorghe
Munteahul din leat 1772 Mal 23, care loc despre rásarit sa :hotaraste cu locul
cr5smei dumisale spatar Costin Catargiul i despre miazanoapte cu drumul ce vine
de la ulifa tlagloae i ince pe ltinga locul dumisale aga Constantin Ghica 0 des-
pre apus sa hotaraste cu locul unei femci, iar despre miazazI sa hotaraste cu locul
dumisali spatar Costin Calargiul eel are cumparat de la Toader Vargolicl basbu-
lucbas dupa cum sau vazut i pktrele hotara ce sant puse din vechi, (tar In vreme
ce era VArgollci stapanul locului ce lau vândut dunilsale spatar Costin Catargiul
ar H intrat in locul schitulul Bratesti despre miazazi cu doi pol stanjani. Lam in-
trebat de are vreo dovada asuprd acestul, loc cel are cuprins in locul sau
si a zis ca foak scrisoiile le are date la dmlui spatar Costin Catargiu, intrebat de
poate sa prirnasca carte de blästnn precum ca locul acesta este drept al sau si la
gasta nu sa primit. pentru care fiind ca schitul Bratesti,dur A cum am vazut are
si o carte de giuiecata din leat 1781 lunie 18 intarita si Cu iscaliturile dumsale ra-'
posatului loan Canta biv vel logolat i dumsale Lupu Costachl biv vel vornlc I a dum.
dms, Lascarache Roset vel vornic, din care sa vede ca cu ladomie Toader Var-
golici au intrat in loeul schitului de vreme ea sAnt si pietrele hotara altör megiesi
ce s hotarasc cu locul schitului si cu a lui Vargolici i celelalte locuri merg intro
potriva iar numai locul acesta a lui Vargolici este mai lung si sa cunoaste el el a
intrat in locul schittilui de sail lungit locul lui lar locul schitului lau scurtat. Deci
am facut stanjan de opt palme gospod si am inceput a masura 'din locul cr5sme1
dmsale spatar Costin Catargi si para In locul femellor ce cade spre apus curme-
zisul locului si sau aflat 15 stanjanl 6 palme, si de acolo la vale printre locul te-
mellor sI printre locul schitulul partea despre apus para Intro piatra hotar a lui
Vargolici i sau aflat 14 stinjani ; si de acolo spre rasarit I parte spre mlazazi
sau aflat 15 stanjani si 6 palme si de acolo parte despre rasarit printre locul
schltului i printre load dumsale spatar Costin Catargiul 15 stanjani si 6 palme s
asa sau inchelat toata masura locului de giur impregiur I pietre hotara Hind ca
sunt cele vechi altele noi nam mai pus. Pentru care dupa cuvlinta am dat gasta
marturie schitulul Bratesti i sau intarlt l cu pecetea portii gospod.
leat 1784 lull 24
Costantin Perjul vornic de Poarta, Andrei McgAldea vornic de poarta, Stavru
vornic de poarta.
XLL 1784 Septembrie 20 (lap). C. Ghica log. schimbd cu ldrdachi Balf clitoral SC/Wand
Brdtoti, casele dirt 1ai date dank de I. Munteanul. (Surete nzs. I, 75).
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 109
dea tnle $1 eu sat dau o dugheana care sa aduca fob:is schitului sau sai dau ali
loc de potriva locului acestuia. Decl dumlul prilmind cererea mea miau dat locul
acesta de mai sus aratat dandumi $1 trel scrisori carl sant pentru acest loc, ad1ca
danie Jul lonita fecIorul lui Gheorghe Munteanul din veleat 1772 Mai 23 $1 o
carte de gIudecata a boerilbr divannlui din veleat 1781 lunle 18 ce sau gludecat
staretul $1 calugarli de la Schit cu loan Munteanul capitan agesc, care farti drep-
tate sa acolisa de acestu loc $1 marturia vornicilor de poarta ce, au masurat locul
care sa arata $i mai sus ; i dupa a$azare ce am facut sa aibu a stapani locul cu
buna pace 5j de ol vre sal fac si schimb sa fiu volnic I eu sa albu a da ori
dugheand care sa aduca folos schituluf ori alt loc care sa fie de potriva locului
a cestuia. 1784 Septpmbre 20.
Constantin Ohica log (grece$te)
--
XLII. 1808 Ghettar 1. C. Ghica logofat rdscumplirã cu 7000 lei casele din Iasi daralte
schitului Brateftt, ctitotie B111$ascd. (Surete ms. 1, 83).
www.dacoromanica.ro
110 DOCUMENTE
XLIII. 7237 Innze 17 (1720) Iai. Apostol bliinariul tt ferneza lui Marla vdnd starosiilor
de clock' jzdovefti en 60 let mete for din 1ani de pe ullta Fill iii (arta praga, ((brat laFi).
Adeca en Apostol blanariul l cu sottl mieu Marie si cu ficiorli mei Gavril
si Lppul facutam adivaratu zapisul nostru la manuli dumilorsali starostllor de clocli
jidovegl anume Ursul star si. Avram nepotul lui Haim si Borohu ficiorul tut Si-
mon, precum sa sã stie eke noi de nime saliti nici asupriti, ce di a noastra buna
voe am vandut dmilorsali o casa cu locu Jai totu la ulita fazinli pe 'alga ce sa
pogoard la ppdal de piatM, care taste intre oasa lui Nediiai bacal de la dial si in
vale intre casa lui Ciheorghita cojocariul, care santu dotsvazlci stanjini dispre
ulita in frunte locului si stanjinul de opt palme, care sau hot4rat cu vornicul dt
poarta cu Cucoranul i cu oameni buni megiasi i sau pus doa petre semne, una
di la vale dispre Gheorghita colocariul i alta di la dial dispre Neculai bacal rano
o platra veche ce iaste hotaru vechiu si fn lungu este locul din dos pana in za-
plazii scoli jidovesti, iar in fundu cuprinde locul din hotarul lui Neculai bacalu si
OM iii gardul lui Dumitrasco Pojaru cuprinde cinci stanjini, care aceasta casa noi
am cumparato di la Hariton saman si am vanduto dumilorsali dreptu sesazeci di
lei vechi si niau facutu dumloru plata deplin intru niAnuli noastre si noi Inca liam
dat ioate zapishle cell vechi ca sa le fie dumilorsali driapta ocina si mosie cumpa-
ratura l cuco-ilor dumilorsali si nepotilor si stranepotiolr, Nitne altul sa nu SA
ames)ece si Sa aib'h dumulor asi face §i direse domnesti pre zapisul nostru de in-
taritura si la tocmala noastra sau tarnplatu dumnealui Cucoranut vornicul di poarta
si allf oameni buni megiasi, care vazandu plata deplin 1 cu toata voe noastra sau
iscalit i carl nau stiutu carte sau pus digetile. Si noi Inca pintru mai mare credinte
niam pus si degitile ca sa fie di mare credinta.
U las It 7237, itmi 17
Apostol blanar iscal, femeia me Marie, copii mei Gavril i Lupul, Pavel saPu-
nar martur, Ohlorghila cojocar martur, Vasili sin a Visinesi martur,Dumitrasco Pojar
martur, Gligori Cucoranul vornic glotnii martur (I. p. initialele);precurit am mersu
eu preutul loaf} zef popa Tar* de am intrebat pe Paval soponar si pe Pojar si
pe Ghiorgluta cojocar st Vasile Visan ciobotar si asa au marturit denainte me ea
sau iscalit tntracest zapis toti cu voe lor sa fie de credinte i pe voroava acestor
oamenl si eu preutul loan zet popa Tarate ot CurollarI iscal.
Si eu Simion Chesco ditac am scris zapisul cu voe loru
1111011.11011.-
LIV 1791 Iwzie 27 (Ian1).Aldrturia vecinilor ed cosaficuld de Novi fin e pe locul ne6atet
jhlorenti, ci pe loud Calddrefrifei fi a Enciulni, (acta praga librar).
Din poronca cinstitului divan prin tidula am fost randult ca dupa jaloba ciau
Itt la divan Enctul abagieriul cupet din las, au aratat ca pe locul dughenilor.sali
ee II are la mahalaoa targalal fdinli ce sant aproape de $coala jldovascer dln dos,
ar fi facut jidovii o casa pe locui SAU cu cari casa ar fi cuprinsu. cAtva loc. Dupa
poronca mergfind la stare locului, am stransu megiesi si mahalagil di pe impregiur,
anumi (Vasili) e Rogoz om bMtin ce sau raspuns ca este varsta lui ca de 94 de ani
i pe Andreiu Brtgul om ca di 70 ani i Costandin, Sircul om ea di 60 aril i (Costand)
:n Visanul ceau fost megies, om ca de 45 ani i Ursachi biv vat. de calarasi, om ca
de 55 ani I Pinteliiu Rogoz i Toma I larleica oi Catrina fiatea luf Chirlac .ealfa de
petrarl, carili sau maritat din casa Elea caldararitii ciau fost din dosul dughenllor
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 111
Enciului ai toti ace$tie au marturisit cu sufletele for, intru auzul tuturor jidovilor
i a crestinilor, -ce sau intamplat de fata au marturiSit ca casa ceau facuto
jidovil, au facuto pe drept locul dughenhlor Enclului si la hmdu pe locul
Caldararitii sau p4it cu facere casii pisti hudita ce de opt palmi, ce este pintre
scoala jidovasca si pintre locul Enciului si casa ceau facuto jidovii au facuto pp
drept locul Enciului, iar nu pe locul scoalii jidovesti, cum pre largu arata harta de
de sus, aratata precum sa vedi , , locul scoalii jidovesti, dupa hotarnica ce au
din- n63 oct. 16, lain masurat dupa masuri si petrili hotará sau esit tot cum arata
haNa. Aseminea si locul Enciului dupa, hotarnica ciau scos si am scriso, lam ma-
surat cu stanjin drept i au e§it tot, cari hotarnica a Enciului esti din let 7266 §Ipt.
1, cu trif ani mai in urma hotarnicif scoalii jidovesti, in care sant iscaliti multi din
rnegiesif mahalagii, si casa ceau facuto jidovii sau dovedit ca esti pe locul Enciu-
lui, iar nu pe locul scoalii,-caci locui scoalii il stapanesc jidovii dupa hotarnica ce
el au si nau nici o pagubire si locul dughenilor Enciului au eslt drepte dupa he-
tarnica ce are. Si daca va socoti cinstitul divan, jidovii sa Mice casa de pe locul
Enciului sau sa sa invoiasca cu dansul si dupa cercetare ceam faeut, dupa starile
locurifor, am factit aceastä marturie la intina Enciului abager, dimpreuna cu harta
cu cari instiintam pe cinstitul divan. Intru cari am iscalit noi si numitii de sus, ma-
halagil, 1791, iuni 27.
Andrei 3-a arma am fost randuit. Ion Rale vor(nic) de poarta. Costandin
Sircul ciobotar marturisescu ea casa ceau facutcl jidovii esti facuta pe locul Enciu-
lul sam pus degitul. Costandin Visan asemine marturisasc s am pus degitul.
Eu Vasili Rogoz cojocar razas si mahalagiu. om batran, nestiind carte am pus
degi rut
Eu Ursachi biv vataf de calaras marturlsesc si am pus degitui.
Eu Stavarachi zet Vasili Rogoz marturisesc ca ran Ai facut casa jidovii pe
locul Enciului, ne0i1nd carte am pus degitul.
Eu Tomb Harleica martur.
Eu Andriiu Bagul starostl di cibotari marturisescu.
Eu Petre Cibotar sint martur ca casa ciau facuto jidovii este facuta pe locut
Caldararitii.
Fu Pintileiu Rogoz marturisasc ca casa jidovilor este facuta pe loci', Caldararftli.
Observare Marturla hotarnica a lul Ion Rale vornic d',.. poarta este insotita
de -0 hada tnchlpultoare de starea locului, care arata ca spre miazazl locul se me-
gleOeste cu drumut Chervasarlei a ultli Podului Vechlu ce se pogoara spre Ca-
caina i in spre podul de piaträ°, spre ppus avem de marginä adrumul cel
sapat ce se pogoara de la Sararii). Apoi vine locul caselor ce apartin NI Aron
Voda. Pe aceasta latura despre apus e locul cu pricina a Caldararitel. Apoi vine
hnidita, ce duce la scoala jidovasca --In jos la dreapta pe plan vine desenata
casa IW Visan ce 0 trn jidovil*. Un gard dispaite casete lul Visan de ograda
$ coalel jidovesti, ce vine in fund. Iludita era cuprinsa in interlorul ograzii 5coalei,
unde räsluise du zidirea caselor jidovesti dinspre rasarir parte din locul Enciului
si a Chidararitii. $coala jidovasca vine in fundul locului, iar la dreapta spre ra-
saritvin casele jidovesti din ograda scoalei..
Planul locului cu case radicat de Ion Rale vornic de poarta ne ilustreaza o
pagina din istoria cartografiei la noi, inainte de a se deschide scoala de ingineri
hotarnici a lui Oh. Asachi din 1813.
www.dacoromanica.ro
112 DOCUMENTE -
XLV. 1823 Dec. 3 lace. Mdsorictea locului tut lancu jidov din mahalaua Brirboialui,
hare fcoala jidovascd fi local Panaitoae, jgcutd de I. Manole vornic de poartd (atter Saraga
librar !W.
Facem 5t1re cu aclastA mArturii hotarnia la mAna lui (lancu) credinclos jidv,
cli aducAnd: pifac onstitli vornicil a p(oliiii) din trecuta lunA fulie 20, pentru un loc
di casA I dugheni, ce au fost la mahalaoa Börbolulul, sa i sA hotArascA, deci dupa
poroncA urmAtor am fost mergAnd la stare locului, IntAi am cercetat scrisorile ci ari
51 au scos o mArturie a cativa jidovi, din let 1823 Ghenar 6, zicAnd cA ceielake
scrisori sint pusA amanet la un grec ci esti dus piste Prut, am intrebat 51 pe me-
gleil 51 toti au mArturisit cA esti locu tui, pe cari loc au avut 5asA odAt 1 dughent
51 pivnita de pliatrA 5i din intdplare au arsu. Deci dupa poroncA am mAsurat cu
stAnjAn gspd incepând din ullta sardril dispre apus, ci SA megie5Asti cu locul durn-
sale pAh(Arni)ces(i) Marlei Panaitoi 51 pAnA in local votil ildovegi undi sau anat.
doalzaci 5i dol stAnjeni 5i cinci palme g(os)pod: lungul locului mAsurAnd 5i fundul
locului sau aflat 5asA stAnjini alature cu locul 5colii jidove5ti dispre rasarit mA-
surAnd i margine ce dispre amiazAzi alAture CI un toe a manastiril ha Aron Vod4
cl ari dugheni un Meir cintar jidv, sau aflat doaazaci 5i doi stAnjinl 51 dud palme,
masuranduse 5i fundul locului alAture cu alga Sdrelril 5i sau afiat 5apte stAnjtni
pAnA undi am inceput intAl a mAsur(a). .
Pentru care de cercetare §i mAsurAtoare ceam fAcut locului acestuia de giur
inpregiur am dat aceastA mArturii la mAna 1ancului jidv, punAnd 51 palma gospod
cu cari am masurat locul pi aceasta mArturil, in care mam 5i IscAlit.
lonita Manole vornic de poarta=1823, Oct. 18.
De la vornicHa politii va ave voe a5i face bina pi locul arAtat, insil este dator
a aduci 5i scrisorile sa sA vazA. 1823, Decv. 3.
Ion TAutul vel vornic
AlAturea este mAsura palmel gospod de 0. 27 m. lungitne, cu insemnarea
ecu aceastA palmA sail mAsurat locuLD
XLVL 7157 Aprit 12 (iaV). llristodor strilnic cumparli cu 50 tel o vie la rated Cozmoaei
de lu Andrei Tircovnrcul fl jemeia lui Varvara. (Surele ms. XLII, N. 92)
.M.wlir-..--
XLV11. 7266 Mart 19 (lag). knio Paladi vel spatar schimbd cu Mitropolla de laf I (Mild
danie 60 rnatce slap! de Whine pentru un loc de case tn laft, ulya AIdfilor.(Surete Ins. XLII 92).
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 113
,
cade, a stf, el avand sfinta Mitropolie un loc de tas(a) care faste pe Una WV
Majl lot; luat cu schimbatgri de la Sandul Alevra, ficloruf lui fornii Alevra, f 0-
zAnd locul acesta pustiu, neaducand nici un folos sfintil mitropolif,lf viand si nicf
ca nu faste vrun loc ca acela, de pivnita sau de dugheani de la care si alba vrun
folos sau vault sfanta Mitropolie, fiind slab dfn toate, si mai %/dos lipsiti de stupl,
pentru folosul si oare care venit pe tot anui ce ar fi si aibi sffinta Mitropolle dfh
bun cugetul nostril am socotit, si am Lacut schimbu cu al nOstru dnstit, si iublt
fiiu sufletescu dumneal tii, lonita Paladi vel spatar, dum. au dat 63 de matce bune
si not iam dat tot locul acela, dupa cum arata hotarnica, a raposatufui Gavril Pi-
lat vornic de poarta, ce taste din valet 7250 lull 12, care loc. dum. spat. $i gitipi-
neasa dum. *f coconli dum. si alba al stipani de acum inainte cu pace, ;f fira nicl
o pricina. sal fie dum. dreapta ocina si mosie stititoare in veci. sf and dumlui,
deplin ace0i stupi de mai sus aratatf la sfinta metropolie, i sau dat dum : si zapl-
site ceale vechi a loculuf acestuia, pre care si aibi dum : as face si testament gd.
dreptu aceaiasi dar and sau facut aceasta schimbaturi. Intainplatusau iubltil nostri
frail Episcopli Oral, si dumneaior fli nostri sufletestl, cinstitlf boerii cei marl fata
earn mai gios sau iscallt ;1 pentru adevarata credinta am dat acestu adevarat za-
pis al mitropolii noastre la man dum : spat. si in;lne neam iscalit putrid si pecetea
sfintii metropolif.
Viet 7266 Mart 18 dnf :
lacov Mitropolit Moldaviel, lonichle Episcop Romanului, Inochentie Episcop Hu-
surui, Radu Racovit vel logofit martur, Lupul Bal; vel vornic martur, Manolachl
Costachl vel vornIc martur, Vashe Reset vet vornic martur, Vasile Razul hatman,
Ion Cantacuzino ban martur, Ion Sturza hatman, Constandln Bal; biv vel vornic,
Filip Catarglui vel spatar martur ; locul pecetli Miropoliei :pecetla gilttapolie Sobravel
lacov mitropolit. 1752 sf. Glreorghe Ware omorand bilaurul.
XLVIII. 7266. April 7 (MO. Hotarnica loculul de easI1 a spalat. 1. Paladl, luat tn cehl b
dela Mitropolle f 1 rildicaM de vornicii de poartd. (Surete ms. XLII. N. 93).
Den luminata porunca Prez inaltatuluI, domnultif Nostra Mirila sa, Ion. Scarlat
Grigore Ohica Vvoada, oranduindune dum : Radul Racovit vel logofat ca si mergim
:0 hotaram un loc de casi a dumi : Ion Paladl biv vel spatar, ce taste tn tarot de
sus pe ultia Mafili, carl loc au fost a MItropoliel si Mitropolia au Matt schlmbu
cu dm. spatar Paladi, dandul pi (60 mice) stupi deci nof dupa poronci am mers, sl am
misurat tot locul dupa zapis ce ari dum: spatar Paladi, si dupa mirturla lui Pilat
vornic de poarta, ce au mai hotarat acest loc In zilele sfintil sale pirintelul Nicht-
for mitropolit, ;1 sau aflat frunte locul ui din sus dispre ulita Majai, den !octal po-
tropopului Mihalachi, la deal par in ullcioara, noau staniant sl sau pus acolo platri
hotar, ;I den peatri am masurat In gios alaturi cu ulicioara, par in locul lui Os-
mac cel ari cumparaturi de la .. .. ;1 pan in locul casif lui Vasile Avranr, sl sau
gas't trei zici de stanjani sf stanjinul de opt palme cu patina lui Tfron vornfc, 81
acolo Inca sau pus piatra hotar ;i de acolo am masurat la vale alaturea cu locul
lui Osmac. sl cu locul casai lui Vasil! Avram pe din sus ;1 sau aflat doispreci
stanjani si trii palme si sau ficut acolo colt si neputand puni acolo pliatri sau pus
de sau batut un par, si din par sau masurat in glos alaturi cu locul casal Jul Vasall
Avram par ta ulita BrNefrti, §i sau aflat patrusprece stiniani ;1 giumatate sl sau
pus peatri Itotar, si de acolo din plata ant masurat la vale aliture crs ullia
Brahdrit, par In locul mai lui Toacter vornic si sau aflat unspreci staniani Insa cu
dot stinjani ce sant din locul potropopului Malachi ce si rispundi de la Ilia
8
www.dacoromanica.ro
114 DOCUMENTE
trearu 41 sau pus piatrA hotar, si sau mAsttrat lungul loculul pe di la van den ullfa
BraharIt In sus al5ture cu locul ce sA raspundi a lui tile Usaru, si a protopopu-
lui Mihalachi par In ullta Majal si sau aflat patruzAci si sas de stanjeni i giumA-
tati si la aciast(A) mAsurAtoare si hotArat am strans multi oameni bAtrani maha-
/agil cari mai gios sau lscAlit deci si noi am fAcut aciast(A) marturie la mann dum.
Ion Paladl bfv vel spatar si pentru credinta am pus si pecete portii gpod.
(I. p. porttl 1718) let 7266 op. 7.
TAnas Meleghi vornlc de poartä hotarnic, Ion Meleghi vornic de poartA hotarnic.
Neculai Tiron vornic de poartA hotarnIc am pus pecete me (N. K. T. 13,).
Nol Alexandru Constandin Moruz Voevod cu mila lui Dumnezeu domn TarAi
Moldaviel.
Cinstit sl a domnii mele credincios boeriu, durnta Lucachl Arghiropulo vel
postelnic sAnAtate. Fiind cl dinlui comisarul FrantuzAsc au fAcut arAtare sl poftitoare
cerere a se gAs1 pentru sidere o casA de odihnA, cu plata chiriei ci sA va pute In-
voi, si domnie me Ind atM din parte noastrA cat si din parte pamantulul voim al
-ddihni, de vreme ce dupa cercetare ci sau fAcut NaltA casA potrivitA nu sau aflat de
cat a armasului NecuIae Bosae, care cu toate cl sunt negata. fagAdueste dnului ca
cu a dumisall cheItuialA va sfarsi toate cele de trebuinta, scAzandusA apoi din plata
chirii casalor dupA askare ce vor face, si socotindusA ca va fi i cii primire st5pAnului
case! Hind spre folesul sau, poruncim dtali aducand fata pe med (elniceriul). Neculai
Pascal, cumnatul numitului Bosae ce sau aflat l pAnA acum vichil i rAspunzator
la toate din partea Tul, sA arAti cA larAsi de vechil arAtaniusA, mal /MAI sA sA in-
volascl cu dnului Comisariul pentru chirie casei i apoi sA fie si purtatori de
grija, pentru a se 1ntocmi cu mAsurAtoare cheltueti, In cat prin putintA va fi, spre
folosul stApanului easel, care cheltueli dupA priimire dnului Comisariulul se vor tine
ln samA din plata chirif casAl dupa invoiala ce von face. 1804 mal 20.
(t. pecet11 .domnesti cu tus ros : cap de bou st pasere)
Pro cit. vel log.
sau trecut, Matei Condicar
mnim
Nol Alexandru Constandin Muruz Voevod. cu mila lui Dumnezeu Domn Tarai
Moldaviei.
Preosvintite parinte Mitropoilte sAnatate. Trebuinta Hind a sA gas! o cas5
pentru sedere dmsale Comisarilul frantuzAsc, i prin cercetare negasindusA alta dupa
stare i placuta, de cM Hind aid In mahalaoa Majllor, casAle armaplui Neculal
Bosae, care negata Hind sl stapanul aflandusA IncA dus de .aici, nit putin5 pAgubire
si pricinueste stApAnei cel adevarat, i sau socotit a sa Intocmi sfarsindusa toate
cele de trebuinta I banH ce vor cuprinde cheltuelHe sa 85 scan cu venitul ce va
lita p,e an. Drept .aceia fiindcA dnulttl comisariul primeste a da pe flestecare ata cate
/Ina title trel sute lel, In cata vreme va sedea IntransAle, J spre gatire casalor dupa
www.dacoromanica.ro
bOCOMENTE 11.5
411.
socotial(a) rneotirilor trebttesc-cinei mii lel poate oi ceva, praosvintie ta din parte sta-
pAnului casei, vei da banii aceotie, avAnd purtare de grija ca prfn cAt cu putInta,
cu tnasuratoare cheltuell sa sa sfAroeasca zidire pomenita, i luAnd pe fleote care an
acei 1300 lel chiric i socotind mai tntaf dobAnda banilor cheltuiti, cAti vor priso-
si pe an sa vor scadea din capite pAna la tmplinire, iar daca dnului Comisarlul ori
oi pentru care pricilld nu va voi dupa vreme, sa mai oada intrAnsele casale sa vor
da cu chirie .1a ori cari sti va gasi, ca cu chipul acesta i stapanuf sa nu se pagu-
beasca de folosul ce poala sa aiba.
1, p. domneoti 1804 Itmi 25
procit ye! log. sau trecut, Matei Condlcar
LI. 7268 Mille 16, fag. liotlfrdrea until foe de case, dat danie htsericit sf. Teodor de
.Maria Brasoventfa, de cdnd s-a rezidit tn piatrd vechea Nserlcd arsd.(Surete nts, XLII No. 192).
LII. 7269 Decembrle, 14i. Sofia calugorita Tad on dJ dante 300 tel tut sfdntul Te-
odor spre a se zidi tn piatrd, hlscrica veche de lemn ar-and, ctind au ars !WI: (Surete ms.
XLI1, No. 193),
www.dacoromanica.ro
116 DOCUMENTE
LIII 1785 Idle 11 Iasi. Hoteirnicia tintirimulni bisericii sf Teodor, riidicata de vornkii de
poartd (Surete ms, XLII 199).
Facem stire cu aceasta märtuire a noastra, ca din luminata porunca Prea fn-
nAltat domnul nostru Maria sa Alexandru loan Mairocordat Voda, niau rdnduit
dumnealui Neculai Roset: vel logfat ca sa mergem sa facem cercetare locului tin -
tirimului sfintil biserici Teodor de atce din 1a,s1, cad prin jaloba ce au dat epitro-
pii si preolli sfintei biserici au aratat precum locul tintirlmului acestei sfinte biserici
sar 4 InpresurAnd de catra mahalagii fmpregiurasi neflind hotarAt par acu-n, apoi
aratând epltropli si preotii sfintei biserici precum ca si o alga' ce au foss din
vechl printre local tut Andrei Rezmerita care acum sa staptineste de Dumith: Meal
;1 pentre .locul preotului Neculal BkInifd taste tncluse de la o vreme de catra
Dumitru bapl, 5i de caträ preotul Neculai, din care pricina a ulitii, cum si dift pri-
cina drumalui ce sl pogoard din tdrgal both, la vase alcIturi cu biserica, fiind
foarte stricat 5i sapat, mahalagil poporani nan pe unde sa vie la biserica mai
ales la vreme slotoasa. Deci dupa porunca mergand 5i strângand pe toti mahala-
Ilt, cari au case prin pregiurul biserici, anume pe dumnealul Ispir vtori paharnic.
i Andrei casapul, 1 Marie Trifaneasa, i lonciul abager, i preotul Neculaf Blanita, I
Dumitru Mal, cum si alti mahalagii pbporani anume Nicolal abager, Nastasla
1
Covrigeasa, 1 Timofti croltor, i Neculai Covrig, 1 Hriste Drosul, si alti multi, carele
acestie cum 5i epitropit i preolii besericel fiind cu totii de fata, am facut intre-
bare, Ca sa arati adevarui 5i in f, lea lui -Dutunezau, dupa cartea de blastarn, cum
stlu lei atat pentru load tantirimului sfintei biserici, cAt si pentru ulita ce amid
a sau frichis, ,1 intdi pentru locul beserici, dupa stiinta mahalagiilor, 5i dupa do-
vezile ce au scos cesti de sus aratati emit sii megiesesc cu locul biserictI, cum 5i
dupa cercetare noastra ce am facut in multe rânduri san dovedit, precum fieste
mil sau Intinsu cu ograzile pe locu sfintei beserici, de care cunoscând Insu$i in-
presurare ce au facut sau prirnit s4 radice ograzile, sa le pule pe drepti
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 147
locurille lor. Al doile pentru ulita ce mai sus sa aratti, fieste carii au ..mOqtirisit
precum cl din vechi pe acolo printre locul ce au fost a lul Andrei RAzinfrit, carp
aeum sa stApOnete de Dumitru Meal, 51 printre Iocul preotutuj Neculat B1 Anita
au fost ullta cdt putea merge un ear cu dot bot, de care nici insusi preotut Xecur
laf Hind megies vechiu nau tagaduit, peniru care dupA eercetare ce salt data de
cAtrA not scrisorilor ce au aratat atat Dumitru bAcal cat 51 preotuk Necula1, pen-
tru cat loc au cuprinsu fie5tecare din uiite, 5i socotindus'e) ca allta wz puti4t ,,set
fle de 12 palme, sau dovedit precum acolea in vale deSpre bisericA in gura ull-
tei, Dumitru cu sura ce au fAcut au cuprhisu din ulite opt palme : si preotul Ne-
culai = patru 11=1insä Bind cA de acolea in sua sA cam cote5te Iocut, ia capAtul
until acestiia, unde dZ Intraltd u144, ce merge pe de la deal, &lick pentre Ictcui
but Toader Carptr ot visterie : 5i pIntre locuL aeestor dbao casA, sau aflat el a-
colo Dumitru bacalul au intrat in ulltA numai cu .trei palmi : far preotul Isteculai
cu = noao palm! : $i pentru ea- sA sA stie ulita de acum inainte cata taste
de largA adicA de = 12 = -phi+ gospod : $1 sal mute fistecatt ori ce bina au
apucat a faci pe Iocul ulitit aceslia am stalpito cu piatra hotarA, insA doao
pietre cl9spArtitoare am pus acolo din sus despre Toader Carpu ot vist : pl
= 2 = pietre dispOrtitoare am pus din vale dinspre besericä, cu care pIetre sau
deosAbit locul lui Dumitru bäcal, i a preotului Neculal de catre ulitL lasanduse
ulita de = 12 . palm! : preciim sau socotit cl au fost din vechl. D'eci ne mat
rAmaint alta pricinA la mijloc nici de o parte nici de alta, am facut stanjenu de
opt -palmi gospod : i intAi am pus doao p'etre hotarA, coltu locului besericii a1A-
ture cu a ful Duntitru Weal, si 1angA portitile drept poarta preotuldi Gheorghie in
marginea WW1 ce vine dr la tdrgul bollor. insA acolea fInd rAspantit nau lost
trebuinte de a sa mai mAsura ulita, far mai la vale mAsutandugA, sau lAsat ae trer
pol..stanjeni, 51 din pletrile aceste, am purces cu mAsitra la vale allturea cu
ulita spre tdrgul de sus, §i par in coltul dughenif lui Ian! Vlahul ce esti pi tocul
bisericii In marginea ulttt ce merge pe din dosul tdrgalut de sus, panA unde fm-
plinindusa . 29 =-- stanjeni, am pus = 2 .. pietri hotarA. coltu in rdspdttaile
ullfllot §i de acolea mam intorsu cu mAsura alAture cu ulita ce mergi pe din do-
sul targului de sus, ,5i in spre rAsdi it, pAn In dreptul portii bisericii undi inpli-
nindusA . 12 . stAnjeni, am pus Ma 2 . pieta lotarA coltul locului, lAsandt;.s1 51
ulita aceasta de patru stanjeni, 5i de acolo mam intorsu cu inasura drept ra deal,
5i alAturea eu gardul lui Andrei Casaput,-pe din nontru, cum 5i alAturea cu zaplajii
ogrAzif dumisall Ispir v t(ori pah(arnic) farA51 pe din nontru, pn unde sam
implinit . 18 = stanjent, 5i iardst am pus . 2 . pietre- hotara, chiotoare adture
cu ,zAplajii pAharnicului: Ispir, i drept tumurugul portii Mariei TrifAnesi din
nontru, 5i de acolo am mersu cu mAsura tot in sus alAture cu poarta TrifOntsl.
pe din nontru, si alAture cu poarta 1 ograda Ionciului abager iards pe din nontry
pan in coltul ogrAzi loncittlui anger din sus, 51 denafarA de ograda In potriva
stalpultil portil a preotului Neculai 131AnitA eel din jos, undi implinindusA = 13 =
stanjeni 2 . palmi sau pus o pilatrA hotar, 5i de acolo tot in sus prin gura
ultfll ce sau deschls acum care sau pomenit mai sus, 51 prin coltul gardutui lui
Dumitru bAcal pi din nontru din piatrA hotar a lul Durnitru ce este acoaleq Th
coltui locului sAu de la vale despre bigericA si pan in cele doao= pietre hotarA
de unde am inceput cu mAsura fntAi sau implinit = 16= stanjeni i a5a cu aceste
mAsuri 51 pietre hofarg, sau incheiat sau hotArat tot locul beserfcli sfantufpf
l
Teodor din giur inpregiur cum sA aratA mai sus, insA find a portfle a patru casA,
adea a Mariei Trifaneasas i a Onciuluf abAger, I preottdui Necittal !Manila, si a lui
www.dacoromanica.ro
114 _ DOCUMENTE
Du mitru bacal sant in ograda besericii, si pe alure nau loc ca sa lasa la ulljA,
at- priimlre epitropilor si a preollior besericii, au rams ca sA le fie mergere acestor
patru casA pi. locul or poarta besericii, precum si pArl acum sau urmat Tusk
sa agiutore pe beserica cu ce vor socoti, calf sl insusi sau prliinit, Drept aceia
am fAcut aceasta mArturie hotarnicA sfiutei besericii, intru care iscAlindune si puind
sf pccete porjii gospod, sau iscAlit si toji megieoli I inahalagii, si alp cull sau
intamplat fall 1a hotArat, aceasta instiinjam.
1785 tulle 11 (I, p. porjil gospod. 1782).
Costandin Perjul vornic de poarta, Ion Rale vornic de poartA, Ispir vtort
paharnic ; Eu Enciul abager, Eu Nicola abager, Dumitra§co Sanson, Sava Rázmiriji,
Lupul sin. Trifan, lend Nicolai ot sfeti lie, Ego Dimitris Pascalis paron (eu Dimi-
trie Pascalis fajA). Andrei biv izbao mam tamplat, Ion Popa main tamplat, liriste
Drosul cupej mam tamplat.
,,AceastA mArturie hotarnica sau scris de mine Ion Condicar san Neculal.
LIV. 1795, Decembrie 12 !aft. T. Leipufneanu face dugheand crdpla pe local Catri.
nit Taduroall, dat danle biserIcll sfantalui Teodor, urmtincl.a plan bezrndn cafe 20 tel pe an,
limp de 15 dni, (Surete Ms. XL11, No. 195),
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 119
alit mai glos i eu pentru mai adevgratg credinta am iscalit insumacu mane me:
.$1 sau pus 5i palma In zapisul adest4 cu care sau facut stAnjenu.
Todiralco Lapusnianu 1795 Decembrie 12
(Acest zapis lam scris cu zisa lul Todira5có LApusnianu. loan Cristea.
LV. 1797 lunie 5 (lafi). Gr. Guritd din progari cu ai sdi vinde lui Ion Croltor o cusd
pe locul biscricil sf. Teoclor, cu 130 lel. (Surete ms. XL14,No. 196).
www.dacoromanica.ro
126 DOCUMENtE
el la giudecata divanului nostru, vazutant domnia me fapta foarte re, el bra so-
cotinta ca pe alte tomer tigani sau, cunununat cu moldovence, cum ei moldovenil
sau cunununct cu ligance, cari esti cu totul In protiva creetingtatii, din carl pli-
cilia flu numai el parti moldoveneascg, sau facut legati, a petrece In toata viata, In
tlgani ; mai vartos ca copil lor raman Intru ce desavareit i vecinica roble, de vre-
me a pentru not osandirea ca acesta ce se afla asupra unor ticgioei ca aceea.
Cercetand domnie mea neam adiaerit cg eununante au fost oprita, pentru aceeti ce
sg amestica cu parti tiganeasca, I nicl de cum nu erau volnicl preutii a fad cunu-
nUtal ca aceste; ce mai vartos de a cunununa pe aea oameni. Atunce un preot care
era ca pricinuitor de marl rautati el de scandell, nu numai sa sg caterisasca din
vrednicie preittil ce sd sd facd cl bitnic vistertt Domnesti. Deci o fapta ca aceasta
cunoscandusa a If urgtg 1ntal lui D-zeu apoi si Wel omeneeti, pentru aceia domnie
mea dupa datorie noastrg ferindune de pacat, cugetatam sa lulm aminte, ca nu cum-
vael el fn vremea domnle noastre, pre unii din cei ce poartg nume preutase, i sa
afla fArl fnvataturg of biruiti de patimi, sI fi indrAznind a fad cunumtnit ca aceste
cad thud spre marl el vecinica rautate siliti suntem acum mai tari a pazi ei a dez-
rAdadn& aceasta WA de legi patg. Dar scrietn domnie mea ei la lubitoril de D-zeu
sfintil archierei a eparhillor tarn acestia, cg datorie preutasca ce au cu tot chi-
pul, sg legi ei sa opreascg, de a se da cununie la moldoveni cu tigance sau moido-
vencilor cu tiganli, 1 sg ia de tot volnicia pentru aceste de la preutil Orel, Insa
pentru ca..1 mai curand sa se poata faci inetiintari de obetie spre contenire aceetii
rgutatl el ca sg amoascg. cu totii, atat parti preutasca cat l cea mireneascg cg pen-
tru o faptg atat de re ca aceasta, vAtarngtoare, Insumi domnie mea santern sillti ca
sg dezradlcinam, sg nu mai fie I hotaram aceste preutii cari se va dovedi cA au fl-
out cunumsnll WA de legi ca acestea, nu numai la sobor sa se cafterisasca, ci mai
apoi la viderea tuturara se va pedepsi cumplit, spre veghere §i altora, cari vor
mai adaogl a fi dAtAtori de pricing pacatului i rautatil, el acei cari vor fi cununu-
nail in prativa legit se vor despArti ei se vor pedepsi, pentru aciasta iatl scrim
D-tale srl put sd sd citeascd cartea asta a domntel rneale atdt in tdrg, cdt 4 fri Mate
subtle finutulul acetula, s pe la mandstlrl tnttu auzul luturor,va sd sd ale st sd
tadlertga cu tog in ce chip este hotdrdre, I sg ia el scrisori de pe la toti preutli
satelor sl tArgnalor 1 mgnastirilor, precum au auzit porunca aceasta, cad la o
tlfuplare oarecare de a nasty pricing pentru acest fel de cunununle avem sa faeem
cercetArl mai cu amatuintul, ei de a zice vreunul cg a flcut greeala de a cunununat
parti moldovineascg cu cea PgAneatca, clef nar fi auzit porunca ei se va dovedi
cg cu adevgrat nu sar Ii cetit cartea asta intru auzul tuturor atunci D-ta :vil ft cd-
zut tij judecatd ce dar Dta : pre deplin incredintazA prectun porunchn mai sus, el
dupa aceia sa albi purtare de griji, cu luare ,aminte atM .pe fata cdt st pe supt cum-
pdt, i de vei afla ca au mai cutezat cineva l iargei a cunuttunat parti molduvi-
neascg cu cla tiganeasca, indata sa ne inetilntazi intru adivar pi larg socolind a eti
cg de vii lgsa Mutate aSta acuperitg, vli ave a da sama lui D-zeu de pacatui a-
cesta, lar di se va discoperl eu alt chip, el ne vom inetlinta de la aitli, atunci om ave
domnle mea a el lad cazuta resplatire,, pentru urgia poruncii noastre, osgbit de
asta de obete sl fie etiut tuturor ca din anul 1766 ghenarie, ddicg de la 15 ani incoaci
cat1 moldoveni sa vor alege cg satt eunununat cu Ilgancl, sau moldovend de se
vor H coununat cu tigani, peste sgborniceasc(g) hotargre top aceia cum or _vent sa
pe jAlulascg, vor ave gdihna ei dreptate lor, asta scriem.
La Stemnic. lordachi -Roset paharnic, 178j
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 121
VI.11. 1802. Mtn 20. Socoteala a aisle bald ce s'au dat dtuntsate bade Vastle Clarke sal-
gerut Imprumut ; (Surete ms. I.
1.1111I. 1822 tulle 1. Constantinopol. Scrisoarea tut ionitd Sturm Vodd aka flat sdu Pe-
traehtca sd ordndulascd pregdtlrile necesare ventril sale In lard ca domm(acta Conacht. Surete
ma. I. 276.)
Parintesti.
Slava tut Dumnezeu celui cei necuprins de minte de om, tuded l randueste
chibzuind cele ce cu intelepclune sa hotariste milu1ndum pe mine cu domnla
1
Moldovel, unde am ales vlsternie pe nepotul meu Petrachl Sturza carele dar este
si mat mutt dator de cat toti altii a imbratosa trebile Orel a domniel cu toata vir-
tutea sl iubirea de cinste flindut de laudi ca ati privit ochiul cel milostiv asupra
Evghenistitor si asupra Sturzestilor i dar hai ca cand vor veni socotelile visterlei
adica isvod de tot! banii ce au intrat in mane caimacanului ori din care made si unde
sau datu atatu din rusumaturi, din risurl, din rublell de tot omut fin bir de toate
celelalte trepte si de le scutelnici, brestasi i slugi cum sl din sare data asupra trep-
telor cunt si acelelalte semi cum si ban!! de la Caimacanul lancul de pe toata paine cu
toate ca caimacanul vrea Si opreascd a trete parte sub cuvinte netemeinice care
ban! sai fad toti zaptu avand a intra In cheltuelile pimantesti sIlinchu cu lmplini-
rea banilor birulul fin insa s faci slInice chipuri, ce scrlinduse cartite catre is-
pravnici si If dai a /*lege chipurile blandetelor i nevoe in .care ne aftim cu a sa
desface radicarea ostilor cu venire me acolo, sarguindute in toate cit folosul vis-
teriel nu Insa cu cereri osebite din partea Domniel, cell pentru ostile de acolo
se vor chibzul precum se va putea. In Mitropolie nu sa va putea ca si se dea pen-
tru ca este calabalacul lui Stefanachi si dar vet face &ire randuind pe fiul meu
Neculat spre ami gill casale In cele ce side VlAdica de Roman, sa va mule In o-
ctane de jos ale Mitropollei Viadica de Roman, unde sunt f casele Dumisale aproape
cu care se implinote trebuinta par ce se vor !Mica ostile ImparatestI cand grijin-
dusi curte ma voi muta acolo. Si pui numai de at sant! fad slicul de samur dupi
rinduiala domneasca numai de largu dupa slicul vechiu care stli Si mil trimeti cu
Qhforghi la Siliste ce am acasa In mane copillor SA pornestl pe Neculal fiul meu
cu menzilu la Saucesti ca sa pu i indati saml tocmeasca carata de drum si si o
porneasci u omul inadins de al casei intra carula sami sal dea carata ca sa o
aduca la Focsani unde si stea Ia vamesul Nicolai Tudorl pang va veni si celalalt
calabalic Walls pentru venirea mea sa se trImeati trei can mocinesti pentru ye-
nirea mea pornindule starostia Putnel. De la Putna flu! meu Ghiorghi ca un logo-
fitu al doilea sasi ei trei, patru died de divan si sa vie cu cirata l celelalte Ca-
labalAcunila satu Calarasli din tate Munteneasca unde sa stea pana ce voi sosi eu,
died! vor sta la Focfani tar Ghiurghi va vent la Calakasl. Am augitu) caChlr An-
drei Paid! au luat in ban!! ce avea a lua de la Mihai Besutul tacimul de edecurl
tutu Orme Indati sit scrli si de va fi cu adevaratu cal are atat tacamurile
de cal cat i alte lucruri eazute domatei de isitosiv4 sAl salt 0 lc trintatA tot
www.dacoromanica.ro
1 2?,. DOCUMENTE
LIX.(Föru veleat !aft. dupct 1822). Avaetut ce are sa se ia In visterie pentru Itrisoave
cdrit de polcovnicel, postelnicet, capitani, apitani de darfibani fi vet cdpitant. (acta Conachi
&trete nts I. 2691.
a) Pentru un hrisov 1) b) Pentru o carte
20 lei vel visternicului 10 tel vel visternicului
1) ,,Pentru acestea flindcA sau inoit urmeazA sA se pue in lucrare, sA va in-
eredinta de luminarca sa belzadea lorga (Starza) ca sA nu sa nasca prepus de
Sfeterismos.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 123
LX 1820 Dec. 15 hot. MO. Or. Sutu Veda d hrtsov pentra tatemeiereq Owlet tdrgulut
Botofunilor.(Surete ms. I. 186).
www.dacoromanica.ro
124 DOCUMENTE
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 121
din fruntasii armeni cari sub. nume de. epitropi sa fie indatoriti a strange veniturlie
si a fi lucratori spre facerea soselelor, precum si. altar intAmplatoare trebuinte a
targului, si la implinirea anului sa faca sama lamurita de venitul ce sau strans si
de toate cheltuelile urmate si in ce trebuinta aniline care sama 0- se caute de ob,
stie, i sa sa iscaleasca de se va gAsi fara pricina. Oranduitii epitropi acestia sa fie
cu purtare dc grija i pentru alte trebuinte ale orasului precum pentru cacApii,
mumgerii, pitarii, $i cell aseminh, ca sa fie pururea Ntru rndestularea targulul, si
sa nu se pricinuiasca targovetilor vro as uprire in pretta acestor lucruri, si, a af-
catui tocmala cu 0130 pentru pret, pe et vor putea mai uaor, iar contracturile
tocmelei s ia incheierea lor in vornicie unde au sa se ia aCele contracturi !sante
de contractieri, si sa se dea i contractierilor asemenea contracturi iscalite de epi,
tropi si de Dumlor vornci. Asijderea i pentru pricini de locuri de case si de du-
gheni epitropii sa fie slobozi a face cercetarile cuviincioase si a dezbate acele prir
cini, i daca acele cercetari fiind bune i adevarate sä.se faca t lucrarea euviin,
.cloasa din partea dregatorilar, spre a nu intra aclica unit In locurile altora sau in
locurile ulitelor si a medianurilor slobode i alte asemenea pricini iar In vanzari sau
schimburi de case, dugheni i ori ce alta, epitropil vor iscali numai ca niste mar,
turi, punand i pecetea targului, care peceate a sa steie in toata vremea la epitropi
si in mita zapisele aeelor vanzari sau schimburi le vor intari si dlor dregatorik
acesti epitropi vor fi in slujba numai In curgerea de un an, WA sa pritneasca vro
plata, si la implinirea fistecarui an sa se randufasea altil, iaras de catre obstie in
acelas numar de sase si tot dupa randuiala aratata pentru ca ia slujasca pe rand
$i nu numai unii Intru acers'A trebuinta de folosul la toata obstea targului.
. Spre aceasta dar sau dat acest al nostru domnesc hrisov IntArit cu a noas-
tra domneasca iscalitura i peeete, pentru ca sA se pazeasca si sa se urtneze toate
aceste de mai sus legiuite intocmai, pe deplin I farA cea mai ,putina stramutare nici
od/neoara. Poruncim i D-lor dregatorilor de tinut celor dupa vreme, ca sa fiti in-
tru aceasta intocmai i pe cleplin urmatori, fara cea mai putina abatere din potriva.
lar pre luminatii domni fratli nostri care din pronia cereasca se vor orandul
In urma noastra obladuitoril pamantului acestuia, poftim nu numai sa nu striimute
sau sa sclinteasca ceva din aceasta cu legiuire hotarata, ce mai vartos ca pentru
un htcru ce este de obsteasca tikbuinta, sa uneasea si a domnillor sale intaritura
de instatornicire, si sa adauga cele dupa euviinta spre mai buna sporirea starli a-1
cestui targ, si pentru a D-torsale vesnica lauda, qi pururea nemuritoare pomenire.
Sau scOs la scaunul domniei mete In orasul Ei1 in tru cea dintaiu domnie a
noastra la Moldavia in anul al doilea,
Noi Mihai Grigori Sulu Voevod Leat 1820 Dechemvre 15.sau trecut
(1 p. g.) in condica visteriel de hrisoave.
LXI, 1830 Mart. 3 Jal.M. Cagdlnlcranu propane MI Vodd Ct. Mica sel organizeze un p0-
11technic la lafi (art. stat 1afi dosar 2911, transport 1764, opis 2613 fila. 1)
www.dacoromanica.ro
126 DOCUMENTE
tari streinilor. A inzestra Principatul cu aceastA clasa de oameni speciali este mai
mult decat de nevoie ; trebuie el de un corifei, (carii pre acestfi lungA vreme Inca
vom trebui sat cerem scoalelor fnaintate de inginerl si arhitecti a Europii) dar ma-
car ingineri si arhitecti practici peptru slujbele curente pentru oraseie si drumurile
terii sa fim in pozitie de al avea chiar in Moldova si intre Moldoveni. Spre a a-
glunge la un aseminea -rezultat, gios iscalitul indrasneste a propune InAltimei Voas-
tre alAturatul protect pentru inflintarea unei scoli *de aplicatie de inginerl si arhi-
fecti pe lAngA Departamentul Lucrarilor Publice potrivit pildei pAzite pretutindene
unde sant asemine ministerii. Cheltuelile unei asemine scotf care este menitA de a
creia specialitAti atat ae trebuitoare terii noastre sant cu totul neinsemnate, ele sat
sui anual la suma de 33,400 lei, din care lila 22,560 lei leafa scolarilor sl fart
lnflintarea scoalel tot urmeazd a se cheltui la deosebitii epistati, povatuitori de lucru,
ajutori ce sant lnsarcinati cu lucrArile publice, si pre carii scolerii sant chiemati al
inlocul. Mal este Inca condeiul de 1500 lei menit pentru cumparatul de carp si de
instrumente de arhitecturA si de inginerie, care acesti bani si acum sant a se chel-
tui pentru acestas tAl pOtrivit § 20 din asezAmantul Departamentului LucrArilor Pub-
lice. Prin urmare scoala pentru sine nar (Inca anual decat nol mil noA sute patru
zed lei, o soma neinsemnatA in privirea rezultatelor ce bine povatuitA aceasta scoalA
ne fAgAdueste Ear cea desAvArsita hotArare rAmane la bunAvointa InAltimei Voastre.
A Inaltimei Voastre Intru tot plecatti Sluga
D. D. (ss) M. Kogalniceanu
D partamentul LuerArliot Pub 1 e Pe ac asti cerere Domn'torut Oa,
Sectia 1. gorte Cihka a pus urmitoarea rezolu-
No. 769 tie : Sfatta nostru Extraordinar. 1
An. 1850 M rt. 3 sd recomendueVe aldturatul proect
et Sectiei Kr Gust, spre cercetare ;1 aprobarisire".
(ss) G.I.;orie Mica Voevod
ta 6 Mart 1850
Sfatul Extraw dinar hotArAste urmAtoarele; Mart. 4. Prin anafora sd sd aducd
la cunotinta Indltitnel Sale cd Statist gdse,Fte aceastei tnchipuire prlincloasd $i este
de soeotinta a sa punt tn lucrare ddndu-sd sumedi trelzaci ,51 trie mie patru suti
lii din veniturie deparlamentulat lacrdrilor publice tn cursul vlsteriel.
(ss) N. Sutu (ss) Mavrocordat (cs) A. Sturza
(ss) M. Kogalniceanu.
T''''......,.......7,
LX11 1850 Mart 8 fall. Sfatal ocdtinuitor tnaInteazd anafora lul Vodd Grigore A Ghica
pentru tntenteierea unel politeenice la last.
(Art, stat last dosar 2911, tr. 1764 opts "03, lila 3)
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 4 127
LX111. 1850 Mart 8 kV. Proect de Infiinfarea one! coli politechnice la la0, (ark, stat
1110 dosar 2911, (j. 1764 opis 2013 filo 2).
Proectu pentru infantarea unel ,F,coli de apticatte pentru drumun ,s1 z1.1111.
I). In atArnarea departamentului lucrArilor publice se va Inn* tn lag o
scoalA de aplicatie pentru drumuri i zidiri ;
2). NumArul tinerilor primiti In aceastA scolfA va fi de o -camdatA de doispre-
zece, din care sese vor fi meniti pentru arhitecturA i ese pentru pAduri, drumurl
sl ape.
3). Spre a fi priMit elev In scoala de aplicatie, candidattd va trebui a fl sl-
vArsit cursurile gimnasiale, a cunoaVe desemnul linear si una din limbile germana
sau frantezA si a fi agiuns In vrAstA de satsprezece ani. OdatA primiti, ei vor purta
uniform sl colorul departamentului lucrArilor publicc dupA deosebit model ce se
va inflinta.
4). *coala de aplicatie va fl supt ptivigherea t administratia departamen'uhil
lucrArilor publice, carele va rAndui un inspector a acestei scoli din cei mai vechi
arhitecti sau ingineri, a departameniulul. Functiile t indatoririle acestnia predum si
ieglementul de ThvAtAturi si de disciplinA a gcoalei se vor hotarf prin anume ins-
tructil propuse de seful departamentufai si IntArite de Domnul.
5). 1nspectorul va 11 totodatA I pAzitor planurilor, proectelor, modelelor el
instrumeretelor scoalei precum si a bibliotecei departamentului lucrArilor publice pre-
vAzutA min § 20 din asezamantul acestul departament.
6). Cursurile acestei scoli vor fi de trei ani, far &la 15 Aprilie pAn4 la 15
Octomvri studentil dupA dislocatia fAcutA de departament vor ft Impartiti pe langa
Ingineri i arhitectl spre a face aplicatie la lucrArile de artA a statului.
7) Studentil lupA studille pregAtitoare, geometria aplicatA, desemnul aihltec-
www.dacoromanica.ro
128 DOCUMENTE
tonic 51 radicarea plan urilor, vor Inv* stereometrla aplicatg la tgierea lernnelor
si petrelor, practica constructillor, arhitectura civilg I mehAnica aplicatg.,
8). Profesorli acestei scoli in numgr de trei vor 11 randuiti din cei mai vred-
nicf arhitecti sl ingineri a departamentulul lucrgrilor publice.
9). Un deosebit profesor de desemnu va fi randuit pentru scoalg.
10). La sMr5itul cursurilor de trei ani si aniline in luna Ghenari se va tine a
un formal examen dinaintea sefului departamentulul lucrArilor publIce.
StuIentIi examinall dupg gradul capacitatii lor, vor fi de indatti intrebuintatI
ca functionarl in corpul arhitectilor 51 a ingineritor.
11. Acei ce nu vor urma cu ravng cursurile i exercitille de varg sau ar avea
o purtare tea, vor fi depgrtati din scoalg dupg raportul inspectorulul 1 incuviln-
tarea departamentulul. Asemene acei ce la examenul definitiv nu vor da d9vadA
despre temelniclle lor cunostinte, vor fi stersi din tabloul asplrantilor Ia corpul de
arhitectl i ingineri.
12. Inspectorul scoalei pe Lâtigä leafa postulul seu, va avea Inca un honorar
de 3000 lei, ear profesorii vor avea Ind un adaos anual de 1200 tel.
13. Profesorni de desemn va fi plAtit cu 150 ) lel.
Studentil ver primi asemene o leafg. Aceasta va fi in anul dintgl de 120 lei,
In anul II-lea de 150 lei si in anul 111-le de 203 lei
15e Atat profesorilor cat 51 studentilor, leafa li se va rAspunde in cursul Its-
culul 51 fArg zacimalg.
D. D. M. Kogillakeanu
Ned. Dl. Alex. Bgleanu, care ne comunicA aceste acte, le IntovArAseste cu ur-
qtoarefe drepte si de actualitate observAri:
Nu de mult timp cettitenil 1ailor si-au manifestat .o vie s1 in acela5 timp o le
gitimg dorintg, aceea a InfiintArei in vechea capitalg a Moldovei a unei scoli poll-
technice, a egret lipsa se simtia de multA vreme in acest oras al scoalelor. Repr&
zentatil 1auIui tn Parlament §i guvern au raspuna favorabil dorintei argtate mai sus;
dintAl regretatul D. GreCtanu, fost min1stru al lucrArilor publice si acum in urma
d-1 I. Petrovici, titularul acelulas departament proectand infiintarea in Iasi a u-
nui politechnic de natpra acelui din Bucuresti si a celul din Temisioara.
In legalurA cu aceasta am dat publicitatlf actul.sdin 3 Martie 1860, prin care pd.-
lejit de Inflintarea In orgul Ia§1 a Departamentului LucrArilor Publice si de ilpsa de
Ingifteri si arhitectl, marelv barbat de stat §i patriot M. Koggl liceanu cere carmul-
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 129
Cu mila lul Dumnezeu noi Mihail Grigoriu Sturza Voevod domn tarel Moldovet,.
Epitropie casal apelor prin anaforaoa cu No. 20. rnfatosandune tçebttinta de a
sa face un osabit mazlic In care sa sa -tie lamballk de radicat apa spre a I se da
repegiune cuvenita spre clasmeaoa de la Belk, au mliloclt catra domnie noastra ca
asa precum acel mazlie urmeaza a sa asara dupa cumpana canalulul, pe un loc de
proprieta particulara a banului Costandin Polizu, sä sa ftwolasca proprfetarului
acelul loc a intrebuinta pentru casa sa una masura apd din ace curgItoare prin no,
menitul mazlk.
Decl din nomerata anafora Wand cu bagare de sama pe de o partf trebuinta
aratata, iar pe alta ca banul Constantin polizu aflandusa sectetariu al Audi apelor
Impllneste cu osabita ravna sl crtdinta ,a sale indatorlri,nol ft haraxim dreptatl de
a ave pentru totdeauna atata Ins* cat si urmasil sal, ace una masura api din apa
de la Golk, cu nestramutari, pentru cari ii slobozim acest hrisov 1ntarit cd a noas-
tra domniasca iscalitura 1 pecete, in Capitala Esli la at paisprezacile an al domnigl
noastre In 29 a lunii Mart a anului 1847.
Mihail Sturza Voevod No. 24
epltrop casai apelor vornic V. Beld`man procit ; pecete domneasci 4 No( Mihail
Grieoria Star.= Vv.-1834 cu derlza: ,utroque elarrscere pulchrum" No. 189.
LXV. 1844-1848 Sandie orasulai fast de lentturt f t cheTheli pe anti {1844-1848 (gad N.
Drays. Mizzent municipal, lasi plic V. Nr. 103)
rasul Esti. Sama banilor blrului cifertului al 3-a si al 4-a pe !unite lulle-Dech emhre
Anal 1844
(1844) cif ert 3-a cifertul 4-a
lei bani lei bani
birnicli satelor 8715 St85
capataeril 930 930 Observiri 1) pc cifertul 1 ;1 2 a lost contisar
mazilli 195 180
Cocotd, apot a lost rándait spatar lordachi
Brortearta.
ruptasil 157. 60 157. 60 2) La scdderite clferfalut 4-a se afld natal
ruptele visterlei 97. 63 90 ranauitt damisale spatar Vasile Alexandri in
negutitorif ,s1 mesterli platil de scutelnict sl pensie pe 184412000 let%
patentari cu calfele lot
i Sarbo-Bulgaril 18.890. 18.925 lel bard
28.985 28967.60 Total : .57952. 60
9.
www.dacoromanica.ro
igo DOCUMENTE
Anal 1846
cllert 1 cifert II cifert 11I-a cifert 1V-a
(Aug.-Iunie) (lulle-Sept)
---
(Ian.-Mart) (Oct -Dec.,
birnicil ceastillor 8482. 60
capataerii
mazilii
885. -
187. 60
8415.
855. -
187. 60
8415
825.
193.
8445.
795.
195.
-
150. -
ruptasil
ruptele visteriel
157. 60
96. 82.60
157. 60
75. - 157. 60
75. -..,
negutitoril I mesterii
patentari cu calfele
n, mi 19000 18602. 60 18535. -.-
sI SArbo-Bulgarli1288454 7rdr) 2840 28222. 60
tel bani
Total 113927. 60
observdrl,Samea visteriei este lordachi B oteanu spatar rAdicat apoI posteittic pe
ziva de 1 April 1845. P.e acest an spatar V. Alexandri continua de a primi pensie
.,ranclultl spatarului Vaslle Alexanclri In socoteala pll pensiilor §i scutelnlcilor pe
1845 - 4500 lei".
And 1846
cif ert I cifer t II cifert 1,1 cifert IV
(lan.-Mart) (April-Ica) (lune-Sept.) (Oct.-Dec.)
blrnich cvartalarllor 10575 10566 10377 8181 -
cApAtAerii 3294 3141 3141 .3024 -
mazhlil 243 243 279 288 -
ruptasii 180 180 225 243 -
rupta§ii visterlel 108 108 108 108 -
negutltorii i mesterii 26655 26622 26580 26640-
"""--
patentati cu cal fele for
41055 10860 40710 38484
Total 161.109 lei
Observarl. Sames visteriel esti lordachl Bro$teanu postelnic, BirnIciL sant dati
ca locuind In sate, apol in ceastil §I apoi in cvartalurl. Acestea aratA evolutla In
administratia Iasilor 1 contopirea satelor din jurul laitor ca : Rufena, Tatara,511 §i
Mantentmele, in ceastli si apoi cvartalarl.
Tot pe anul 1846 avem sAmile dezrobitilor clerului, iseAllte de Antohi Sion, ca
sef al biuroului samilor visteriel orasulut Iasi :Cum tiganii manItstiresti fusesc dezrobiti,
fisctil tines socotealg de birul lor, cum no dovedesc sAmile grasulul Iasl riltru toti
mesteril tigani.
cifertul I II III IV
1846 Mesterii, Mutarll birul 1667. 60 1655 1650 1617. 60
heraril cu calfele lor sporiul 333. 60 331 330 323. 60
adunare 2001. - 1986 1989 1941. -
Total 7908 lel
Anul 1847
cifert 1- II III IV
131rnic:l 7758 7758 7767 7776
cApataerli 3024 3024 3006 2979
mazilii 297 297 297 297
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 131
--1
rupta;ii 243 243 243 243
ruptele isteriei 108 109 99 99
neguiltoril ;i mesteril
patentarl CU calfele lor 26533 26556 26574 26559
37965 37986 37986 37953
Tota1151,890 lel
Intru lamurlrea categoriel mesterilör sl negutItorllor patentor! Om Hsta WM-,
cHor oravului Iasl pe anul 184 8, precum urmeaza
Anal 1848 cifert 11
tel bani cifert 111
briasla bacalilor 1911. 60 Istovlt 900. -
brasovenil 497. 30 0
crIsmaril
rachlerli
2930 60
1417. 30
-
nu
Istoyft 595. -
123,760
5.) chitarif
chfristigil
954.
82. 90
nu
Istovit
247 60
166. --
pascarlf
droscaril
7o2- 00
1202. --,
nu
0
450.
500. --
- ---
lipovenif 1959. go Istoylt 900.
10 argintarlf 156. 0 90.
blanaril 741. 30 nu
;Heard 598. 30 ,,
croftoril 686. 60 9, 200. -"-
abageril 269. 90 istOvit 236. -
15 clzmarlf
cojocarif
plAcintaril
895.
126-
--
666. 30 ,,
,,
nu
225. -
450 -
--
20
boIngii
mindirlgil
braharii
468. -
139. 90
230. 90
istoylt
,,
0
247. 60
115. 60
talpalaril
sadlcarii
casapif
143,
867. 90
-
536. 30 ?I
Istovit
tf
368. -
225. -
450. -
---
mahalli 315. 30 ,, 220. 60
25 clbotarif moldoveni 810. MI 630. -
rusi - 988. Istoylt 562. 60
bArbierli
chfetrarli
teslarii
520.
-
9484 30
1142.
0
nu
ft
--
438. 90
P7
252. -
391. 15
981. 30
capataerfi 1383. 90 ft 765. -
39 birul slujitorl-
lor isprAvnIciei din li-
mit Esti 801. - 60 13305. 45
Sandie visterlel sAnt isaite Ale sardar SpartaH, care prImeste socotale de
la spatar Nec. Drosu Tot acest material figcal poate AO la socoteala locuitorilor
ora;ului Iasi Intre 1844 I 48.
www.dacoromanica.ro
132 DOCUMENTE
LXVI. 1826 April JO. Veniamin Costache ea/ill son sa El/save/a starefa Was, Agapla
(Surete ins. XLII N. 209).
LXVIII. 1820-1850. Peciuri de barmen pe 30 ani a unei ease din Frecau, ridita pe locul
bisericii sf. loan Ziataust din Iasi. (Surete ms. XLII No. 215).
1820 Decema 20. Elavon apo tu lib annin tou ion tu Codranu 5 gr. Itol pente
grosi. Dek 30 1820. Macarios monahos.
(Am primit de la loan fiul lui Codreanu 5 grOsi adica chid grosi, Calugarul
Macarie).
In dos: Tij cinci lei-am dat Nija lautarul.
1821-1822 April 23. 8 lei adica opt lei am primit de la loan Moscalagiu ot
Frecau bezmanu locului unde au fost Stancescu pe doi ani 1821 April 23 si pe 1822
April 23 peclu de sama Gh. Radu vatav.
1823-1824 April 23. 4 tel adica ralru lei am prima de la loan Mostalagiu
ot 'Fred.* bezmanu loctilui pe anul acesta 1823 April 23 par la 1824 April 23,
platlnd sl ramitita din urma pe doi ani supt ravas de sama. Gh. Radovici valav.
1823-1824 April 23. 4 tel adica patru lei sau primit de la loan Moscalagiu
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 133
www.dacoromanica.ro
134 DOCUMENTE
LXIX. 7208 Mlle 24 kV. Vast le fi Toader Bababdti and curnpilra ca 11 let venitu 1 pogo-
nitului din jud. Iasi fl Orhel. (Surete ms. XLII No 210.
1
Adica eu Vasile scrhi j rnarturisesc cu azest adevarat zapis al mieu la mclua
dumisalf, Torrid pe cum sA sa stie cX ant canzp4rat pogondrIla de la tInatul Iallor
st (Mutat OrIzeiulul derept unsprezece id batuti, dirt Prat La ,cole i !Warn pus zi Ct
astazi Julie 24 panrin doe saptarulni. sa dau, bani la zi aicia tar nedandu built
la zi säIibA arni trimete orn dornnesc sa d(a-a acei) bani. !Wjdirilia si eu Toader
BababatrIna sitnt sotie la aciasta slujbA irripreuna ca Vasile si pentru credinta pilam
pus degetele sA sa stle. Eu Costantio am sais zapibut u as It 72)7 Julie 24
4- Vasile, +Toader "Bababatrana
LXX. 7207 Julie 30 lag (pe aceia,51 foale in dos). 3 lel . . An mana durnisall .
peste zapis ce scrie . . . ari sa de si cel onvrece tot in mAna duinisali, el am luat
bani cu camatA de au istovit haul la aciasta VA suiu sa fiti sAnAtosi. laSi let 7207
Mlle 30 az Costandin Neal.
SA sa stie din banii ce miau lost datet 'roma mis iflal ramas 2 ki bit.
NOTA: Aceste tapist fiscale de cumpArAtura pogon aritului din tin. Iasi si Orhel,
learn desprins de pe legatura unui ohtoih vechia, siavdit, la calcilui quaternurllor.
LXXI. 7216 Febr. 30 la t. Cattea hal Mihai Racovild Vudd pentru tnploirea dutotiet de
I let cdtrd Mazarache neguidtotuL (Surete zi. XLII No. 218).
7216 Febroarle 4 labst. o Mihal Racovit Voevodu, bojhu nclostliu gospodatu
enili Moldavseol. Datam carte . . . sA fie volt& cu carte dornalei meale a merge
la . . . de PoprIcani §I sa plineasca de la dkisul 5 lei WO care bani 'este el
dator cu zapts tut MazarchIe negagtonil si zi eu .loa au trecut I nime sa tin cutezm
a sta tmpotrlva cartel domnli meale, aceasta sçrlm. u las let 7216. rev, 20.
I. p. domnesti n ros, Inscriptia stearsa.
NOTA : Cartea aceasta donneasL1 am desprins-o de pig aceiasi Obtoth.
LXXII 1814 Fevtuare 1 Iasi. Alex2alsj timpani de la Sultana VLPtura agoae 0 vie, pentru
care va plait embatic la mdn. Dancutut din Iasi audnd drjma de a zdcea" (Sante ms. XLII n. 219).
Aceasta rnanastire a Danculul, prin aCtul de fata, face eunoscut c3 peen' vita
ce bberul vornIc Alexandru Bals Are acum dumparata dela dunineei Agola Sultana .
VAntura in marline ce sa gaseste Intocmal dupl zapisale vechl aflatoare pe moslia
rninastirli anume Buclumil din tfnutul Esli Dupa cererea ce au facut durnnialui
ca pentru oblsnultA dejrnA de" a ace g
sa 4eze a plati n hotarAt embatic In
bard. MInastirea a incuvlIntat ca pentru aratala vie I* lucid de deigiA 84 sa pia-
leasca pe fiestecarek an cate sase galbent dupa cum au urmat in 146a Septernvrie
pe earl bani sl sA raspundA toll deplinl fri arAtata vreme la manastire sau la po-
sesorul ce ar fl §I pentru a caror numarare va lua adevcrIntl ; sI dar aceastA aye-
zare pazAnduse Intoemai va avea riezmintit lucrarea sa pentru totdeauna, nesuparat
thud dumnealui, i urmasi dumisalt. lar end nil ar urma legatul acesta tit plata
embaticului, In yreme de dol anl, atunce se va urma dupa hotarArea pravililor, fti
asemane fara a fi ascultala vreo pretentie ce sar face asupra manastirel, daca Inca
aceasta vie va trece catra strAinA persoana afara de mostenitori boerului vomit
Alexandru Bals atunce aceasta asezare rarnâne fArA rile! o lucrare i noul cumpart.
tor va fi supus legiuirilor proprietati a da obicinuita dejma. In cat pentru intocmai
pAzirea a acestor de mai sus sau dat boerului vornic A. Ba4 actul de faR din
partea mAnAstirei, supt iscalitura i pecetia ocArmuitorului el.
No. 4 anul 1845 Fevruari I, Esii Arhiereul Harlon Antimos (I. p.).
.1.10111111111111Mt
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 135
C. Persoane
P. PONI
n. 1841
Ponice§titor traitori, in satul Raspopi §1 Muncelul din Jud. Tecuci. Una din spite este
intocmita in 1820'Aug. 5 de catra preotul Antonie, dupa porunca ispravnkiel. Din po-
ronca chistitet Ispravnicii fiind eu rAnduit ca sa aleg eu partite de mo§ie a fliOcaruia
1141 care en strAngand toll raza§ii au dat a6asta spita §i socotindo di adivaralta dupa
aratare razalilOf batrAril am intarlto $1 th *tea iStaliturau. (Vezi spIta A.)
A doua spita e intocmita th 1840 April 20 de eatre Manolachi Ponlci si e o
scurtare a spitei din 1820, de oarece nu cuprinde de cAt curgatoril Ponicesti din Va-
site sin Ursul Ponici ; cAciasta spita scotindusl dupa cea acievarata spit/ dintrinsa
mai vArtos curgatorli din Vasile sin Ursul Panic! §i din filca liii Vasile, Anita, sa
incredintaza Catra clironornii, räpousatului preut Costachi Ponici dupa cerere. Mane-
lachi Portia,.
LXXIV. Splq Pallid din 1840.
2 S 4 5 6 7 8 (
m it/3 C? Ignat 150+170.3 Loghlna Ion Ponici (
g 1 Ursul Ponici 150+170 3 Maria
E Grada 150+170 3 Vasile-u-Anita Toader Anita
E. 2 Q Timbra 50 Leonte
Mihai J36u ro Spiricloasa ?arnigdoara
. Anita
Doloca
9 10 11
Vasilachi 1 Constandin PoniCi
Ion Polk! 1 Origore Ponici preut VasIle Pofl I Ipreut Cost.
Apostul .
Ci
I Oahv If II .,
I
I
I 1
Petre. Elena cas. P. Petit Poni Elena. Alexandra Lucia Marglreta
Comarnescu m. 1921 cas. Em. arc. 4 copil cl-ra
are 3 copii sterp Cernates cu
m. 1919
' are 3 cop
www.dacoromanica.ro
-- C. Unglue
-Maria Toaper
-Lupa Fon
-Ant ta
-Leo nte
I
-Todosia
--Catrina
jJumjtru -
- 1
-Safta
-A I exandru
c
C)
11
CU
17
Q. at Faradic; -Grigore
----1 1-Ignat
I
i -A I exandra
e en 1.---Apostu -Gavril
-9. 11-- Nigro Potki
1: Lion
1-Toader - I -Ileana
0 CU
I.- -Gherasirn- -1 1-Costandin
c?,c1
OL)
"-I lonac
1-Safta
1-cAte 4.1.2 --YURI Pinit.1-..-- r
.
(
j__Chirita
-Ionita Lpr. CasIttli
- Ille
-f4-8 -Irina --- -
a s and ra
1
Maria -- laralantie
3
'
rxr
0
t.. in -Nastasiica
.
c=
- hal -
c. , . , -Toader
--a 0
cr.i
-,i ---ratui r --1-- pr. Pav
D o Oita G. Teletin
co
03 0 - xt C> ..3i
Räducanu,
,
-"Dochita
CU
0 Vasile :-Raco - --ler. Racoviti
www.dacoromanica.ro
Irina ,v3
CO
Lupa
.0 araschiva
F.
Ci) 7--Tofana
ct _Maria
_Dochita
CD
cr = csa mull cv
C4 F.)
0 01 1--Dochita
CS oct 40'N --Sandul
C..)
- Gavrit
ei -
--Ioana 1
CU lftime -Simion
cs
-Lupu -Costand in St oe fac inha
--D
---Vaslie i
----ion Teletin - --Maria
-
"g er --"
. 10. or, "
g.1
06,
cI Märiuta
Ftefana
Plrttilie -
--tonnditrael
I
-Luput
--Ursul
Anita
II
l
1--Costand in
-Toader
'te 6filftanlaile
)--- Märica - .--IonitA
f
-
Catrina
ran - 1p .
C. $. tuef aa
c.c7
--Sanda --Vasile
-Ioana -- elmitinto
-Maria
- MIlahralachr -Tofana
Catrina
-Maria -Ion
--Ursul --Toader
_loan
DOCUMENTE 137
Decf Petre Ponl are numele de familie al mamei, nu al tate!, cad Zamfira Sa-
earl despArtindu-se de bOrbatul ei, pe cAnd Petre SacarA era mic, Fa Inserts la scoalA
CU nutnele de Pohl, radAcina lui Partici, ultAnd de Ponea.
Cornp ArAnd cele 2 spite vedem cA pentru primele 4 generatil sunt Id fel.
Ignat
Stanclul Giurgea Marusca--Ursul Ponicl
Poniel Ponici Ponici ___Grada loan
_Timbra
Pe dna soita din 1820 urmOreste si pe urmasii din roan Grada ; spita din 1840
brmärege numat urmasii din Ursul Pork!. Manolache Ponici se mai deOsebeste de pr.
Antonte In ceid ce prfveste urrnasii lut Ursa! Ponici, cAd II dA de feciori pe M.
Bourcls el pe Vasile Ponici, pe cari pr. AnIonie 11 socoate nepoti de flu, iar nu fe-
clorl. In adevar socotind pe Ursa! Ponici om cu viaga 'la 1620, far pe pr. Costachl
Ponicf om cu vlagA la 1820, in restamp de 200 ani spifa din. 1840 vAra. 9 generati-
uni, in loc de 7 ; far Manolachi le reduce Ia 8 generatluni; pe cAnd pentru timpul
scurs de la Stanciul Ponicl pAnA la Ursu onIcl. spitele pun 4 generathml pentru
un interval de 200 an!.
Pastrase rAzesii Ponicesti amintire CA cel dintAt bAtrAn a lor. care a insAdit
proprfetatea PoniceascA in pArtile Muncelului 31 a RASpopilor la Tecuci a fost un
Standal Poste!. In adevAr Stanclul Ponlei e persoanA istoricA I apare ca boer de
Oran, ful titlu, supt Ililas VodO 1 apot supt Stefan Voda intre 1442-1445 (Stan-
ciul Poniel 6950 Aug. 1 (Ispisoace si Zapise 1, 1, 14), 6951 Mal 18 (Isp, 1, 1, 18),
6951 Mal 28 (Surete V, 116), 6953 Aug. 11 (Surete I, 139).
Stanclul Ponici ni e dat Cu copiii sAl in 1445 41 deatel ego (Ulianitki 65).
Supt Alexandra Vedl in 1453 lunle 20 ne apare gnu! din acestl copil ai Stanciului
Ponta are e Petra Ponid (Ullanifict 81). Fulnd duernAnos politicel lui Petre Aron,
nu-I gasim pe Petru Ponic1 figurind In marele divan al acestul domn, care are luxul de
a adUce credinta a 47 de boeri In actul omaglal catrA Regele Poloniel in 1458 lune 15
(tllianitki 87). AceastA poIitfc ostliA ltsl Petre Aron, omorAtorul lul Bogdar! VodA,
a flcut fe dant Voda Stefan sl ia in dIvan pe Petru Ponict ca parcalab tie Sa-
nwa, tzdiet a oful ,Intlitar al Capitalel 01 al 1gAtze4 de la paha*.
Petru Ponici e foarte des chat in todte actele Jul Stefan VodA cel Mare ;titre
1457 si 14676. (I. Bogdan. eDocurnentele hI Stefan cel Mare: sub vocabutoi. El e dat
dna Ponici, cAnd Petru (bri Petir) Ponici, leyste ponycz). Et era pan §I japan (0.
c 1. 101).
Sufix.uI patronimic ci, luat ca derninutiv, era foarte des intrebuintat in sec, OA
XV, tail cAteva Mune Cupcea-Cripcici. Costea-Costiet,. Cristea-Crile
tldDonea-Donia, Fludea- Hudld, jutnatate-Jumdtateg jurgea- fueglaci,.MAndreatAldn-
drier, Ponea-Ponki, endrea-vcendt1c4 Serbea-$erbld.
Deci Stanciul Ponici era liul Jul Ponea, boer traitor aupt descAlecAtorul Oggdan
si apol supt Roman Mt4at 9. Teti rAzesii Ponices.ti din Muncel si din ROspctpl tin
mintepe primal lot bAtrAn de rOzeSle pe Standul Ponea ; deci se sule cu amIntlrea
lor la 1400 !
Despre urmasil lui Petre si Cozma Podia avert' still in docUmentele secol. XV
51 XVI. In 1461 ni se vorbeste de un Latco, impel lul Petre POnici, -care lineain
cAsatorie pe fata Jut Romasco. Acestui Latco Ponicl, i se intAresc privilegille, ce Ile
pierduse COLUi, asupta 1110§11101 DrAgoe3ti, LucAcesti, Botesti i CAcAceni.
I) Si astAzi sAtenli din RAspopi Si Mince! zic Ponca, But lui Ponea; fortnA ve-
che patronimicA din sec. XIV vi XV.
www.dacoromanica.ro
138 DOCUMENTE
In 1472 ni se vorbtete de o alta fats a lui Ponta de ilca, care a plátit cu sa-
itul Bratiesti, omorul ce Mute P. Ponici asupra lui Andrita, tatal stolniculul Petre.
Cum &atm desugubinel s'a socotit mai mica ca pretul moeiei, lui Petre Stolnicul i
se mal da 40 ughl lar in 1481 Aug. 29 e alta fata Volta vinde cu 70 zloti tin tigan
La lu lui Harman, parcalab de Cetatea Alba.
N'am gresi daca am lega tot de acest P. Ponici pe un alt Ponici. zis Cozma
Ponici, mil cu Tautulestli, boer supt Stefan cel Mare (Surete, V, 173), stapan in
Rugasestl pe Siret.
S-i.ita ne da pe Glurgea POIZIC1 (barbatui Catrinei Ones ei tatal Maria) ca fill
,a1 Stanciului Ponici. Documentele insA lie arata ca aceasta Maruga a fost sotia
Itzi Ionaseo ponicizis si Pitaresculel fats Giurgil si a Catrinei Ono. Marusca a
trait multi ani dupa moartea barbatului ei, Ionaeco Ponici, ei a izbutit sä cancentreze
in man ei toata moeia razasasca din Raspopi-500 stanjenisi din Muncej = 623
stanjeni, cum el in alte mosii, caci spiteie razasesti pA alma o pun ca trunchiu al
tuturor batranilor de patnthit.
Pentru iginurirea PonIcestilor din sec, al XVI ei sec. XVII, jumatatea Intaia
ne slujesi utmatoarele doua acte, unul din 7142 Febr. 22 (1634) de la Moisalu
Moghila Voda si altul din 7145 Julie 11 (1637) de la Vasile Voda Lupul.
1...X1C VT.7112. PcvniarIe .t> Iasi. (Surete ins. XL11. N. 164). Moisdu Mokluld Votta in-
44rote Ursului Ponta parted Gajtonei din Costinefti pentru plata unui cherdan de our. (Su-
rete ma. XLII, No. 164).
Paret scos rumanote de pe ispisocul siibesc de la Moiselu Movila Voevod din
leat 7142. Fev. 22.
Nol Moiseiu Movila iroevod cu mita lui Dmnezgu domnu tarii Moldoviei, lata
am intarit slugil noastre Ursa1u4 Portaa, ft6rul lui lonasclt Ponidi, pie tbata par-
tea de melt cm 1 sh va aleage partta Gaitonii.' din tot satul Costinestil ce iaste in
tinutul Harlaului cu vadu de rhoara, pre 011111 tei zicu, Baceacea, si ctt tot veditul
bare acea parte de ocina au fost de baetina a mosileir de mai sus inScrisi an'ume
Gaftona, fata lul Gavril Von 6d, ei hand sluga noastra Ursul Pont6u pre acea parte
de moste, pentrd uir gherdana de aur, ce au fostu in ittanule Gaftonli si candu au
lostn fntru maid domnie a domniel meale, iar Sluga noastra Ursur Pon*, au ve-
nitu inaintea noastra si inaintea a tot sfatul nostru si sau jalitu atunce inetlintand
pentru acel gherdin ce era la Tofana zicand mini ea iage in mainile ei si nu vra
ca si b dea tut si lam facut lui cartea domniel meale, de para ei de aleagere §t de
oprire, ca SI alba a stapani acea parte de oèina ce mai sus scrie din. Costinesti, panä
and !I va adtice tut acel gherdan de stir. ; dee? de atuncea si !Ana acurn neaducand
gherdanul pentru acela el domnia mea, cu tot sfatul domniel meale, socotitam cum
ta a matt vreamea att aSteptat si du Ian adus lui gherdanul, si nicl plata nu tau
1aitit lui, ci lel ea am datu V am intaritu mai sus numitulut slugil noastre Ursulul
Poni6u, pre acee de mai sus sbrisa parte de movie Ifni thata partea Gaftonel cat sa
va aleage din Costinesti cu vadu de moara paraul Buceacea, si cu tot tienitul din
satul din Costinestl, ca sal fie lui sl de la domnlia mea ocina sl movie ei uric de
Intaritura neclatif nici ruseit In veaci Wei odinioara, sl altul nimea 0 nu sa anleas-
iece preSte hrisevtil domniel meale. Insumi domnila mea poruncesc.
Sau talmacil hrisovul de pe sarbte rumaneaste de Procopie dascal ot Mitro-
pollei in cursul anilor. let. 7273 Fey. 20.
t--,-=----4--
LICXVIL 7145. lune 12. Margfca,.fata Girtrgii, tft Impute mogIle sale la ficiurii sdi. (Sante
ms. XLII. N. 171).
Adica eu Marusca ci am impartit ficiorilor mei mosia di pe tatai men Giurge
ci am fmpartit mosiia din sat Raspopil, ci am impartit ca sa stie hotarul, cati funii
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 139
tribli dispre rasarit in zare Muncelului, ca SA sä stie 58 campu, din hotarul Gra-
destilor, si In Dumbravä 53, iar pe sesul Berheciulut 55 funti dinspre apus la vale
Caul 55 tune, iar la zare Ochenilor undi sa hotarasli Cane cu zare Ochenilor (55
fune) 17 jurm am dat nepotame Maril, tar dintraceste 55 fune di pi apa Berheclu-
lui din Raspoki din parte din gios, mpsteneau Verdes, iar din spre rasarit am dat 17
tunl ci nu sa sul in zare la Muncel ci nurnai pana in vale Glodului, far din cell
marl si uua dispre rasarit el au ramas diosabite am dat nepotulut meu Ion Joral 5
funil tar celetatte funii, ci au ramas din saliste Raspopflor, se stApaniasca ficiori mei
Ursul Ponici, Samion !gnat I Tambra I loan Grada, t4i pentru credinta sau pus de-
gitul. Marusca fata Giurgii teat 7145 lulie 2
Cell ci am mai inpartit ficiorilor mei di pi maicame Catrina fata luf Ones, di
pi Tazlau, ci este in mosie Ordsa di pi Taztau in parte mosli... anume... Ones, si
unul Costandin Verdes, si unui loan Popa Puiu, ea sa stie din vad... in vale Sta-
niutil si loc de sat $t cu loc de arat l cu loc de fan f cu munti de stani, Inca
sau mai impart-it Negrestii pe Trotus, ci sit Impartu din apa van sad in sus hota-
rul Cascatii Oita in saliste Radenilor in frasin, si hotarul spre rasarit in Trotus, cu
vad de moara in parae si sa tine in zarite rnuntilor, si catd sa stie ci liau stapa-
nit mosul trieu Ones, Ion Popa Puiu, Costantin Verdes si aceste hotara ca sä sa
stie cum imbla : In batrani, ci sttnt feciorti Petrii Carbitii, si din ntamuri ate ar
tragi din Pop Putu sast stapaniasca mosia, far eu Marusca fata Catrinei sa stapa-
neasca acesti 4 ficiori, Ursül Ponici, I Ion Grada, I Tambra, i Samion Ignat, sa
stapdneasca partea tut Ones.
sau scris di popa Stratul din Mitisasti. Dohovnic
,,d1 mine sau serfs aceasta impartalä di pi copia ci au facuto numitut preut
Stratul di mai sus numit si am iscalit. Gavril Ponlci
Unind aratarile acestor doua surete cu documentul de la Stefan Voell Tomsa
din 7131 April 2 (1623)vez1 Surete V-171urmeaza ea Ursul Ponici, este fiul tut
lonascu Pork!, zis si Pitdrescul,nepot lui Fador Ponici, stranepot lul Cozma Ponici
de supt Stefan eel Mare.
Legand aceste aratari documentare cu spiteie razasesti, am putea Inigheba ur .
matoatea spita de Ponicestl din sec. XIV-a-- XVII-a, toti urmast Stanciulul
LXX VIM incereare de spild a Ponice.gilor pad in sal, XV1f-a
1. Ponea (1350-1420)
1 1 1 I
(1450-1520) I I 1
wke Catrina
.135. IX
al
11.
Ifte. cas. Giurgea
.
SW
i 1 1 sr' a) . =
5. Gavril Agafia Fador Ponid -0..J'
'")
2 .... pip
Pontei cas. To- (1500-1560) e)
locico I
_.
1 x lontwo
..1.0
g Nastasta Poraci [Delenl, de pe Bujor,
D.
i-:,:- cas. Cazacul 1540-1610) la Fateful Martgca a)
(=7
cas. Marusca (a)
t-
7. D. Ponici
paharnic Ursul Ponlci vet satrar
(1580-1670)
www.dacoromanica.ro
cas. Irina din Woscani
140 DOCUMENtt
LXXIX. 1777. Mart 5 lag. Cartea lui Gr. A. Ghica Vodd de soroe la divan In pdra din-
tre pr. Origorle Ponlci vl St. Abaza medelniccr pentru laspopi (Surete ins. XL11, No. 173).
Nol Grivrie Alexandra Ghica Voda. boj. milost gspdru zernli Moldavscoi. de
vreme ce domniel mele au dat jalob preutul Grigorie, i Nastasie de la satul RAspopli,
Grigorie Dinga din tinut Esii arAtand el au pricinA de giudecata cu Stefan Abaza med.
1 IonitA Clucerescul si ca rAzesii lor de mosie RAspopi, pentru mosie Raspopi de la
tinutul Tecuclului, 51 cerand sA albA giudecatA at dansii la divan, iatA dar de la
domnie ma sa. pune soroc Jul Stefan Abaza medelnicer, IonitA Clucerescul si rAzAsii
lor ca la sft. Gheorghle cu toate t crlsorite ce vor ave asupra acei mosii RAspopif
sit se afle aicea, sa ste la giudecatA tu jaluitoril cAci neviind la zioa sorocului se va
trimete om gspod, de- I -va -aduce 0 vor da $1 ciabote, aceasta poruncitn.
1776 Mart 6
1. p. tus ro procit vel logofat
sau trecut la condica
...........
LXXX. 1807. Julie S. Perillpsts de scrtsortle Poruceailor pentru nroftile for din lara Mol-
dont (Sante ms. XL11; No. 170).
Suret asAmene scris de pe alt suret vechl la leat 1804 Mart 181.
Suretu cll pi un izvodu vechiu din let 7207 Fevr. 15 din mosiile lui Ponici earl
la ce timp sunt si la ce satu cum aratA anume in gios sau scris la leat 7258 Au-
gust 30.
2 parti de mole din Costinqti cu iaz de moarA ln pArAul Buceclior ce sAntu
www.dacoromanica.ro
DOCUMENtE i41
Ia tinutul Harlaultd din ispisoe de la Movill Vod cu isaitura Ghenghil vti logo-
fAt, care parte au luat Ursul Ponici de la Gaftona fata lui Gavril.
Satul Bur lanes*Ii si Drabiste la tinutul Hotinului cu vadu de moar In Dra-
b4te cu totu venitul catu au fostu lui de la tatal lui lonalco Ponici parte din dire-
sul de la Gheorghe Stefan Vd 2 parti din satul din Costine0 de la tinutul H Jr-
Laului din parte din gios tij din deresul de la Ghtorghi Stefan Voda.
2 Orli din satul Dragomirestil ce santu pe pAraul Buceee ea Vadul de mosra
din partea din giosu tij din deresu de la Oheorghe Stefan Vodll.
A tria parte din giumAtate de sat din Bisericanl din parte din gibs ce este la
tinutul Esulul sl nestAlpit& tj din dtres de la Stefan Gheorghe Vodt.' giumatate de
satu di Telinestil Ia tinutul EuluI, ces pe Prut, parte din gios din drum de la Is-
trate Dabija Von.
ginmatate de satu d la Lueleeni arata la de(d) resul de La Dabija Voda din
parte din giosu care de pe deresul lui Vasile Vodk
si tar giurhatate de satu Telene4t11 nu arata In deresul Jul Dabija VodA, sl nti
alege parte din sus alla di gios fara critu aduce dovada pe deresul lui Vasile Vocai
Mosille lui Ionasco Ponici. 0 parte de moOe din Pisarai cell de la o matusa
data Jul Stefan Ponici ce este pe Jijia, 0 parte de mcnie din Romanesti cumpar a-
tura de Stefan Ponici.
LXXX1. 1819. Ghinar 17 (1'41) Ileana Climentoala pltdreasa dd scrlsoare la mana fat Chi-
rila Ponici pentru uricite Poniceftilorzalogite la log. Cost. Balf. (Surete ms. AIN N. 175.)
Eu pitareasa Diana Climentoal, carill mai gios fmi voi puni numile si degitu1
nestiind carte, Incredinte, prin aciasta serisoare a me la mAna dsale ChirilA Ponlei
razas al meu, precum sa fie tiut ea apucata fiind de dlui ca voi da un hrisov pen-
tru partile de mosie a lui Ursul Ponici ci sa trage din Ionascu Ponici sarbase fi
ind I cu talmaciri lui cuprinzator re inulte WV de mosie mai ales ii I pe molia
Burlanetii de la tinutu Hotinului si alti zaci parti adica doa parti din mosia din
Costinesti, cu iaz de moara in parau Baciucii din tinutul HArlaului din ispisoe de
la Moisaiu Movila Voda, I alte doua parti til din satul Costinestii din parte de gios
cu dresul de la Gheorghi Stefan Voda, i doa parti din satul Dragomiresti ce sant
pe paraul Bociucli tot la ace1a0 tinut parte de gios cu dresa de la Ghiorghl ste-
fan Voda, 1 o a triia parte de jumatate de sat din -13isaricani din parte de gios din
dresul de la Gheorghe. VocIA, i giumAtate de sat de Telene§ti de la tinut Esului pe
Prut parte de gios din ispisoeul cu fimeia Jui Irina, I pentru giumatate de sat din
Rasapeni din tinutul Esului parte de gios din drestit de la Istratie Dabija Voda,
giumatate de sat de Lucaceni parte de gios prin dresul lui DbIja VocIA, carii din
dresul lui Vasile Voda, i alta giumatate de sat tij Telinestii de SUS parte de sus
I pentru cari parte dresul Jul Dabija Voda aduce dovada pe dresul lui Vas& Voda,
I o parte de mosie din Pi§arai ces de la o matu,1 data WI Stefan Ponici, care parte
au fost a Jul Ionasco PoniCi I a =dui sau Ion Ursul pe Jajaia, I o parte de mosie din
Romanesti cumparatura de Stefan Ponici ce au fost a lui lonascu Ponici arat ltt
frica lui Dumnezau cd aciasta martitrie este asamine dupa perelipsis de la raposat
1g, loan Popa (tires : Costandin) cil an la mana razA§ii, iar hrlsovul cel adevarat cu tAl-
macire lui pen!ru acesie parti lam dat la dn:ui logofat Costandin Bals Spre ami sta
mAnA de ajutor la scoaterka a_estor parti, oprindul dnlui pan astlzi prelungin-
L
dumi din sa fn zA ca mil va da, nu ant ant altA fncredintare sA clan niamuluf meu,
www.dacoromanica.ro
142, bOCUMENTE
Ch MIA Pon lci, fiind cl eu nu lam vAndut dmsale logofatului ci numal spre *tor.
Pentru aceiasta am dat aciasta scrisoare la mana numitului meu rAz Chirila Po-
nicl ca sa sa creaza, lar neputAnd d-luf Wei sa il el de la dnlui logofatu sau sa se
afle vandut de mine, atuncl sa am a raspunde din alte pad a Mele ce sa vor afla
§i pentru credinta am pns numele §I degetul, rugand i pe c:nstitu logofaiu de lau
intarlt.
1819 Ghana 17
Eu Diana ClImentoal pitAreasa adeverez
Costandln Leondart sulger adiverez
Gheorghe losApäscul sardar
SI aceasta scrisoare am scriso cu zisa
gi primire pitaresei §i am iscalito de martur
Gheorghe Gribence
loan Glorzachl pitar martur.
De Id Logofetia ce mare.
IscAlitA mai sus pitareasa fata viind inainte logofeliei i prin vlu grat arAtAnd
cil marturfla aciasta am dato de buna voe sl in curata 5ifinta ce are in pricina
aCeasta drept acela sau incredintat.
1819 (Thera 18
L. Bal$ vel logoftt .44161P.
LXXX11 1&50 Februarie20.Scrlsoare lut lordachl Gologan data nea nurlior sale vornic1 pentru
tmpdrfala mo;ltior stramo,Foti diva scoaterea uricllor de la log. 8a4. (Surete ms. XI 11;
N. 174).
Gasandu unele din hattlile famillel noastre Ponici pentru hriso vul i documen-
tele stramoplui nostru Ursu Ponici vel logofat, ce sant date la dnlui logofat Cos-
tandln Balsu date de dmneli spLareasa Elena Climent oae st not nem unit ca
fri inteIegere sa urmarn protasul asupra dmsale almentoaea Bats spre scoatere lot,
drept aceste agiutand durnnezau a clstiga pana §i in sus dreptatile acelor doco-
mente, nol ne indatorim unui catra altul fara vreo impotrivire a imparti ante drep--
tat! dap spita ce o pastram, iar cat pentru cheltpeli ci sa vor face ele se vor a-
naloghisi, cu folosul lecttrufa din noi filnd Insa toate cu stire i incuviintare a-
mandurora pärtilor intorcand cea e ar fi dat mal mult de cMre a/tut f pentru in-
tocmal urmare sau facut deasemenea Wad cite unul fit;te care din noi cu drepte
iscaliturile noastrd.
1850 Fevr 20.
lordachi Gologan
D. P. Pont dt.pa spita mo:itenia de N mama sa Zanfira o painut razage tn
Afuricel g 2 flame rdze-qie tn RZspopl. Dar d-sa este proprietar de case in 1a5I, pe
strada M. Coglinicea lu in SArArle. Pentru Intregirea cuno§tintelor despre persoana
ci-lui P, Poni dam loc la c !le acte 3 de proprietat ale casalor sale, cum au ajuns in
stapkirca d sale.
1)=111.1847. Oct. 12 lani. I. Nec. Goncescu sardar vinde cu 1500 galbent fplsc. Call-
rnae Aliclescu Hariupoleos cascle sale din lai, raohalaua Muntenitnea de sus Ourete ms.
L11. X N. MO.
Act dq vecinicA vthuare.
Eu supt IsciituI sardarlul Nicola! Ooncescu. adeveresc, ca fit puterea actulul
din 1847. sub iscAlitura banului lordache Boean, pentru casele cumpArate de la d-lul
din capital& Ia.II, mahalaoa Muntenimea de sus, care act sA gAse§t IMAM §1 de
www.dacoromanica.ro
ia
botumENtn a
'43
divan, acele case dupä pomenitul document (in care lamurit sa arata Intinderea 10-
cului) si cu harta lui, learn trecut in deveci vanzare preasfintftului Episcop Calln lc
Miclescu Hariopoleos, cu pretu de 1500 una mie cinci sute galbeni, pe care bani earn
primit toti deplin de la preasfintia sa, §1 dar numitele case cu tot locul lor. de as-
tazi inainte Mullin in de vecl proprletatea Preasfintiei sale impreuna i cu docu-
mentele sus zisecpentru care spre deplina Incredintare, sau Intarit acest act de in-
Stanta competenta.
Goncescu Sardar
PrIncipatele Unite Moldova sl Valahia
Curtea de confirmatie a Moldovei
Luandusa Incredintare ca Iscalitura de sub actul de fata este adevarata a
dmsale I. Neculai Goncescu precum J despre titlurile propietatel, curtea conform
inchierel sale de 24 a curentel punct 5 a sesii facuta pe cerlrea inregistr. sub No..;.
adtvereste provizornic acest act, cu aceasta ca conform impartasirei ministerulul drep-
tatel numtirare de bani nu sa runiaste asupra fondusului ce sa vinde par la stator-.
nica intaritura, cari sa va face dupa urmare publicatiei de sasa luni data tin sa va.
ivi caz impledecator, si data dlui vdnzatoriul va aduce dovada in cursul publica-
tie!, ca pretentia spataresil Zoita Ganea pentru plata posesil a 70 falci [Arrant, nu
mai priveste pe averea dm. Coala de hartie timbru in proportia valorei sau alatu-
rat alce sub sigiliul curtel.
President D. Meleghi, Tiuta Apostol. Dir. D. C. Dimitrin
Secsia 1-a No. 3287. 1839 Octom. 12 zile sei. Sterian
1. p. Principatele Unite. divanul de inthrituri a Moldavlei 1858
2 &UM
Coala de timbru anulata (Lic! 300 lei, de 1. 50000- 60000 lel).
Aceasta coald timbru in proportia valoarei sau alaturat citra actul prin care
dl. Ion Neculai Goncescu au vandut preasf. sale Episcopului Calinic Miclescu Hari-
opolius niste ca§A cti locul lor din tapitalie malialaua Muntenimei de sus.
*ef sacsiei I Sterian 1659 Sept 2S zile
LXXX1V. 1874. April 26 .1(01. Cielj,ijc Miiropolit Maldavei vinde eu 1000 galbeni lui D.
Theliniuqe casele sale din la>i, (lisp. 111 strada hi. Cagolniceana. (S.erfie ins. \lit N. 1691
Act de veenica vindiare imobilara.
Noi Calinic Mich!sco Arbiepf -cop sl Mitropolit Moldaviei st Suce facernu
cunoscutu ea caceie ce posedatnu aice in lassy desp. III- a strada Cogalniteanu cu
totu locul loru gospod, astazi cu Pberul consimtimebt le-amu trecutu in proprieta-
tea d-lui Telemaque Dimitriu de profesitme funcionarlu i avocatu. Pretul vindi-
Arel este de 1000 una mie galbeni, care se aquita in rnodui urmatoriu
70) siepte sute galbeni este obligatu d-lu Dimitriu a plati datoria ipotecara ce
esisti asupra acestui imubil Ia d-lu banchieru Neuschotz, iar 303 trei sute galbeni
restul pretiulul lam primitu de la d-lu cumparatoru acum la darea i subscrierea
actului prezent.
D-lu curnparatoru este ubligatu a aquita mencionata datorle ipotecara cu pro -
centete ei pina la numeratoare fara a ne privi pe noi eau de putinu. D-lu cumpa-
ratoru de astizi sl in viitoru urmeaza a sa cumiste proprietarut zisplui itnobil ca-
ruia I lam si predatu in stapttnire .o data cu acest actu, remaindu ca documentele
vechi sa le primeasca d-sa de la d-lu Neuschotz and va aqulta datorla Ipotceari
www.dacoromanica.ro
144 DOCUMENTE
de 700 gal. prevIzutA mai susu, in a cAruia mAnA learn depusu and am fácut Impru-
rnutulu sl
Pentrn ca actul present s5 ai poat5 avea caracterul autenticitatei amu paftitu
st pe Tribunalul respectivu alu legallza si transcrie conform lezei
FAcut si datu in urbea lassy astal in 26 Aprille, anul 1874.
t Kalinic Mttropolit Moldaviei.
Consimt 1 eu la aceasta cumpArAturd In conditiunile cuprinse in actul de fati.
isecrlt par L. Florescu 1. Dirnitriu
Romania
Tribunalul judetultd lassy sec, III-a
Avend in vedere cä d-lu rnembru Theodor Pantazi mergAnd la domfeillul Inalt
prea Santiet sele Calinic MIciesco Arhieptscop .s1 Mitropolit Moldavlei si Sucevei, a
constatat prin referatul sAu din 26 Aprilie anul curent el, subsernnAtura din pre-
sentul actu de vecinica vIndlare irnobilara este proprle. Inalt Prea Outlet sale st tOte
cele cuprinse in actu suntu din libera Inalt Pre Santel sale vointA, avend In vedere
ca dornnul Thelemaque, I. Demetriu presentAndu-se in persOnl inaintea Tribunalului
a deciarat cl subsemnAtura din prisentul actu de vindire este proprle a d-sele @I
cA tote cele cuprinse in actu sunt din libera dsdle vointA, avAnd In vedere ca taxa
de inregistrare In sutra de 235 lei s'a incasat la casteria de lassy dupA recipisa
No. 1389.
Tribunalul fri virtutea acestora, legaliseazA presentul actu de vecinicA vindiare
imobillara spre a I se da autenticitatea. Timbrul legal de un leu s'a anulat l anexat
la dosarul respectiv.
Tassu, Th. Pantazi, 1. E. Vasiliu
grefier Dudeacu.
Bluroul 11 No. 5101
1874 luna Maiu in 21 zile (V) I. p. Romania Tribunal civil de lassy Sec. a III
Noi I6nu Dudescu grefier Tribunalului judetiulul lassy sectiunea 111-a certifi-
elm cl presentul actu de vecinicA vindiare imobiliarA s'a transcris in registrul Tri-
bunalului sub, No. 268 pagina 181 @i 182 1, 21 lunie anul 1874 conform cu Inche-
erea Tribunalului din 21 a curentei, tuna lunie sub No. 2 a jurnalului.
grefier Dudescu I. p. Trib.
----11111--
LXXXV. 1880. Sept, 17 Iasi. Pare Poni cunipöref eu 2000 galbeni de fa Telemaque Dtmitrlu
easele sale din kV (lisp. Ill, subarbta Muntenimea dc sus, strada M. Cogalniceanu. (Suede ms.
XLII N. 170.)
Act de yindere-ctunparare.
Subsemnatul, Dimitrie loan Telemaque, de profesiune advocat, domiciliat In
Bucuresti vAndu d-lul Petru Pont de profesiune profesor. domiciliat In laI, casele
ce posed in ora@ul la@i, situate in suburbia Muntenimel de sus, despartirea a 111-a
strada Oogalniceanu, dinpreuna cu toate atenansele si tot locul lor dupa stApAnIrea
actualA @I in virtutea documentelor vechi i noi confirmate sub No. 3287 din 12 Oc-
tombrie 1854 @I 188 din 1860 de cAtre Curtea de confirmatiuni din Iassi, precum pi
acel sub No. 5101 lcgalizat de Tribunalullaai la 1874, cu pret de 2000, galbeni Ilbere
de orice sarcinA sau ipotecA, al declar cA, acum la confectionarea presentului act am
primit de la dlu P-tru Pont pretul stipulat de 2000 galbeni predAndu-I aetele vecht
de proOetate, arltate mat sus.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 145
In consecinta, de astäzi inainte, dlu Petru Poni rAmine. deplin proprietar asu-
pra acestui imobil, cu tot locul dsalie.
Subsemnatul, Petru Poni, cumpAr de Ia dlui Dimitriu loan Telemaque, casele
d-saie prevAzute in actul present pe baza titlurilor de proprietate ad mentionate
dupA actuala stApanire a$a precum le a poseda1 $i (Hui venzAtorul $1 cu pretul sti-
pulat Intre noi de 2000, galbeni cari bani I-am t numArat d sale acum la confectio-
narea acestui act.
9i dar, pentru ca actul present Vi-si poata avea caracterul actelor autentice
ambii am rugat pe onorabilul Tribunal de Iassi sectia a 111-a alu legaliza §1 transcrie
conform le gilor in vigoare.
Filcut $1 subscris in Iassi de arnbele pArti, astAzi in 17 Septembrle anul 1880,
D. I. T6I6maque, P. Pont
Timbru 10 teL
lntregul loc are peste 7000 tn. p. $i dupA starea actuala are urmMorli veint
MOM vine strada M. CogAlnioeanu pe toatA intinderea; spre nerd are vecInAtatea
caselor lui M. CogAln1ceanu $1 col. Stoianovici, fostA Paladi ; spre apas are ved-
nAtatea caselor defunctului A. D. Holban ; ia spre sad art vecinAtatea caselot lo-
gofAtul Bai$, ai asilul Bal$, $i casele d-ne/ D. Roset.
www.dacoromanica.ro
146 DOCUMBNTE ........
1) Satele, alature unul cu altul, Sanestii si Stornestii, sunt prinfre cele mai
vechl sate ale Moldovii.
Sanestli au ca intemeietor pe boerul San (stay. sand, flu), probabil acelas cu
Sinco Barlici, 1393 (Bogdan, Doc. lui Stefan 11, 186), Sin Barlici, 1409, 1410, 1411
(Arh. ist. 1, 2, 11, 12, ; Ghlbaneseu, Sur. 1, 2). De aid inainte, se poate arata, do-
cumentar, ca satul se afla in stapanirea fiilor lui San, Sanesti Inainte de Stefan cel
Mare, satul era al lui Ion Sanescul. Prin doc. din 11 Noernbrie 1458 (Bogdan, Doc.
$tef. I, 24) $tefan fntäreste lui Stanciul Sinescul,. fiul NI Ion Sinescul, satele sale
de la Carligatura, Sinestii, Crepaturenii 5i $turnestii. Prin Doc. 14 Dec. 1501 (ibid.
II, 183), $tefan Voda cumpara de la Giurgiu Sinescul sr de la fratii lui Manaila si
Isaiia 4 din urlcul bunicului for loan Sinescul si al tatalui lor Stanciul", un sat Ia
Carligatura, anume Sinesil, unde a fost casa bunicului lor, Ion Sinescul si a tatalui
lor, Stanciul cu 200 zloti tataresti si mai cumpara satul, alature cu Sinestii, Oni-
cicanit si le därueste Manastirel Putna. Sub stapairea Putnet sta satul pana la
1759, and, prin actul din 10 Febr. 1759, Manastirea Putna da Mitropoliei Moldo-
vii Sfnestii, Onicicanii sf Podobitii §i primeste in schimb Viadenif sf Rornanestli de
la Suceava. (Uricarul, V, 138). Sinestii raman a Mitropoliel pana la secularizarea mosi-
Ilor mahastiresti. Stornestil de care va fi vorba fn inscriptille ce dau, presupune
un Stornea, de ia pol, strona, rus. Storona, slay Strana, parte, margrne, tinut (Stor-
nevi!, si Podobiti sunt part! ale Sint_stilor). Biserica de azi din Sanesti este facuta de
A4itropoiltul Veniamin Costache la anul 1820.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 147
tia sa, spre ad(ucerea arninte).... a neam ului, vecinica pomenire, la anuI 1820, Avg. 22".
13. Pe o Evanghelie de Neamt (7329, 1821): Aceasta sfanta §i dumnezeiasca e-
vanghelie sau afierosit de smerenia noastra bisericii din satul Sanestii, mosia sf. Mi-
tropolit MoldovU, unde se praznueste hramul Adormirli Maicii Dornnului. Pentru a
noastra vecinica pomenire, 1824, lunie 24, Veniamin Mitropolit Moldovei.
14. Pe o cruce de la bis. Sanesti : Aceastä sfanta cruce s'au afieroslt de Dum.
Stavri Radovict, sulger. bisericei cu hramul sf. Ierarh Neculai, din satul Stor-
nesti, 1844..
15. Pe un potir de la Sfinesti : Acest slant potir CU toate ale lul trebuincioasa
sau a fierosif de Dum. Stavri Radovici, sulger, biserich cn hramul sf. lerarh Necu-
lai diu satul Stornesti, 1844.
16. Pe o cruce de lemn, din cimitirui bisericii : cAici reposeaza robul 141 Dum-
nezeu iconom Georgie Margineanu, carele au slujit acestui sfantu lacasu timp de 35
de ani, precum si sotia sa prezvitera Teodora, trecuti din viata sfintia Sa iconomul
la 27 Dechemvrie, 1851, in vrasta de 60 de ani, iara preazvitera la 5 Martie, 1843.
in vrasta de 40 de ani..
17. Pe un Efhologion sau Molitfelnic, Bueures,iti, 1859, de la Sanesti: .Acest Ef-
hologion sau molitfelnic s au dat la biserica d'at Doroscani, giudetul Iasi, plasa Car-
ligatur, cu hramul sf. Nicolai, 1875, Dee. 8 Frantisco Rotta..
A du% p-obabl, de la Doroc.cani de preotul d'n Sanesti, Vasile Budescu, mort
1903, flu] pi eotului din Doroscan , Cosrna Bud escu.
18. Pe un Kiriakodlomion, tip sf. Mittopoliia din 1-th.uresti, 1801, 1nsctiptie cu
litere latine: .De la Mitropoli sau aftet osi aceastA cat Le, ce s numeste Kirokro-
n
mion bist-ricd din comuna Sams h cu Inamul Adonnirea. Preot Vasile lonescu..
Anul 1871, April, am luat accastä sfa -ad carte i a petn.cuto din inceput sa
pana in slarsir eu slibsemnatul Preot Vasale lonescu».
18. Pe tin Octoth, Sibiu, 1842: cLa anul 1867, luna Februarie ln 22 zile, de pe la
oarele 9 i pilnd la unu dupii douAsprezece an tinut clipsis de soare, ajungand soa-
rele a fi ca o jumätate de lunä, cu doua coatne. Intaias data au fostu cu coarnele
spre apus si in urma s'au intoi s cu coarnele spre rasant, ca facandu-se 0 intune
cime de nouri, Meat mai mai ca cind se aproDie spre noapte" (Dupa scris e pre-
otul Vasile lonescu).
M Costachesca
www.dacoromanica.ro
148 DOCUMENTE
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 149
www.dacoromanica.ro
150 DOCUMENTE
1) MeazA pAresimi este Mercuri saptAinana a 4-a din postul cel mare. In anul
7086 Postul cel Mare a inceput la 10 Februarie, Luni, Meaza-paresimi a cazut 1a
5 Martie ; deci cronicarul pune data cu o saptaniina mai tariiu, socotind rAu slova
Pascaliel pe acel an.
2) D-1 inginer Savul de la primaria Iasi, facind cercetari pe dealul Galatei a
des.copenit temeliile vectiii Galati, pe locul au naruituri de teren fugitiv al dealului.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 151
nAstire in targu Iaoi lor, care se chiaml panA astAzi Aron Voda, pe numele domnu-
lui ce au zidito, unde este hramul sfantului Neculai" (Let 1 21 242, 476).
lar in 7103 art venit LobordA cu oaste cAzAceascA oi au gonit pre Aron Vo (IA
din scaun oi au ars hirgul 141, scrie In adnotare Simeon Dascalul oi dupA el PI,
(Costin Let 1 2, 241 nota, 476) la
Cu aceste otiri despre Iasi 41 incheie Ureche Vornicul cronica sa. Nimic nu
aflam In Ureche de starea capitalei, de mArimea el ; el nu ne vorbeote de cat de
cele 3 ctitorii domneoti : SI. Neculai a lui Stefan VodA, Galata din vale oi din deal
a lui Petru VodA SchiopuI, oi Sf. Neculai din tarIna Iaoilor a lui Aron VodA. Ne
mai spune ceva de curtea donmeasca, el se zidise la curte odaile darAbanilor Un-
guri, cä aici la curte sau dat cateva lupte oi cA laol,au fost droi oi prAdati in cateva
randuri de Tatar!, cum oi de Cazacii veniti cu diferiti domnisori spre a ocupa. tara.
Inflintarea laoilordescalecatul se pune de Ureche supt Stefan cel Mare, in
legAtura cu ctitoria bisericel Sf. Neculai. lar asupra mutaril capitalei de la Succava
ia Ialii, pare a o punc supt Lapuoneanu, in a doua domnie, de oi nu precizeaza
bine lucrul.
Deci informatiuni putine, date greolte, iatA la ce se reduce materialul istoric
pentru MO, din cea mai veche cronica moldoveneascd, a lid Or. Ureche.
Oh. Ghlbanescu
*. ,......................
b) NO in G. Reicherstort (1541)
Din Tesauru de mon. istorice III, pg. Acum sl insemnAm cateva localitAti,
125 sqq. anume cetati ol oraoe mai alese. Aceste
Moldaviae quae olim Daciae pars cho- sunt Suceava, Hotinul, Neamtul, Romanul
rographia Georgio a Relcherstorf Transsyl- nou, oraoul Iaoi 1anga Bahlui, Vaslul, So-
vano etc. auctore, 1544. roca oi Orhei. Asemenea Fitton, Trotuoul,
Insigniora autem aliquot loca. Arces Barladul oi Romanul oi multe alte oraoe
nempe et oppida nominatim quoque pers- oi castele...".
tringere Ilbet. Ea sunt Swczowa, Chotijna, M. Cost&chesat
Nempczs, Romaniwijw, Bahloijazwar,
Wazlo, Zorwca et Orhe. Item Hwztwaras,
Tartharos, Barlat ac Romanwasar et plae-
raque alia oppida et castella....".
c. la0 in 1613
www.dacoromanica.ro
152 DOCUMENTE
Tt
Chap. 1. Cap. 11
til ya une autre riuiere appellee laProl Este un alt ru, numit Prutul. care des-
ute, qui diuise la Moldauie en deux par- parte Moldova In cloud parti aproape e-
tied presque esgales... gale ..
La principale ville de la Principauté en PrinjpaLil ora§ al Nincipatului, in care
laquelle le Prince, ou Vayupde, tient ordi- Printul saq Voi% odul ii are de obicei cur-
nairement sa Cour, se nomrhe Yas, qui tea sa, se numeste Iasi, care nu este de-
n'est diStante de la rivlbre de prute que partat de rthii Prut de cat de jurnatate de
de demie Heue, elle n'est enceinte d'aucu- leghe, nu este incunjurat de nici un zid
nes murailles, non plus que les autres ci- ca si celelalte cetati §i orase aoe tarii, ast-
tez et vines du pais : de iorte qu& qui- fel cd eine este stapanul campiei, dispune
qonque est inaistre de la campagne, dis- Iesne, dupa voe, de toata 'tam. In acest
pose facilement de tout l'Estat a sa vo- oias, Ia§i, Mitropolitul grec 1§i are scan-
lonté. C'est en ceste ville d'Yas que le nul sau, a carui religie si credinta nu este
Metropolit Grec tient son siege, la religi- cu mull deosebitd de cea Catolica-Roma-
on et croyance duquel n'est beaucoup di- na, de cat prin oare-care ceremonii si nu
ferente de la Catholique et Romaine, sinon recunoaste ca superior pe sfantul nostru
en quelques ceremonies et aussi qu'il ne Parinte, Papa, ci pe Patriarhul de Con-
recognoist pour superieur nostre sainct srantinopol i asa se face cd cei de reli-
Pere le Pape, ains le Patriarche de Con4 giunea greacds.nu sant de' loc contrari re-
stanfinople, cl'od vient que ceux de la re- ligiei catolice si nu mpiedica exercitarea
ligion Grecque ne sont aucunement ton- ei in Moldova ; ba chiar in oras_ul Cotnar
traires et n'empeschent l'exercice de la Re- este un Episcop i CaIugari din ordinul
ligion catholique en Moldavie, veu mes- Sfantului Fr4ncisc. care administreaza sa-
mes qu'en la Cite de Codnard ii y a vn cramentele, in lipsa altor pfeuti.
Euesque et des Religieux de I,ordre sainct
François, qui administrent les Sacrements
au Watt d'autrcs Pasteurs.
Chap. 6. Cap. 6.
Commencement des reuoltes conirets- tneeputdi revo[telor contra Iui Stefan, in
tienne en 1615 (Stefan Movilti) : 1615 (Stefan Movila).
Plusieurs d'entre eux (Boers) prindrent Multi dintre ei (Boeri) Ward pe fatli ar-
ouuertement les arines contre luy au coin mete contra lui, la inceputul anului 1615
mencement de l'an mil six cens quinze et si 1-ar fi pins tunc i s'ar 11 räzbunat de
deslors ils se fusseut emparez de luy et cruzimile liii i ar fi Iiberat tara, fara a
eussent prins vengeance de ses cruantez se fi ruinat, prectun s'a intAmplat (1110 a-
et Hs le pays en liberte, qui n'eust _po- ccia dacl nu i-ar fi stat in ajutor cetate-
int este ruyne, .omme 11 a este Aepuis, nif din la§i, pe care Stefan ii conjura sa
s'il n'eust este assiste par les citaclins nu-1 pgraseasca in aceasta ocazlune, faga-
d'Yas, qu'il conjura de le seconder en duindu-le scutirea de toate därile, dad
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 153
ceste occasion ; leur promettant immunitee i-ar face acest lucru : prin aceste fAgAdu-
de tous subsides, s'ils le faisoient : mo- eli, acesti netrebnici pretuind (mai mult) fo-
yennant laquelle promesse ces miserables losul lor particular, de cat scAparea si bi-
preferant leur proffit particufier au salut nele public, se puserA ctt totul in servi-
et bien public, se porteret du tout au ser- clul acestui than si, punAnd mana pe ar-
uice de ce tyran, et s'estans az mez le suiu- me, ii urrnarA pedestri, cat si cAlAri si se
irent tant a pied, qu'a cheval et comba- bAturA vitejeste Contra boerllor; care ve-
tirent vaillamment contre lesdits Boers, niserA sA Incunjure pe Stefan, in numita
qui estoient uenus inuestir Estienne dans cetate a IaSilor.
ladite cite d'Yas ; lesquels Boers ayans Boerii incredintandu-se cl dusmanh tor
recogneu que leurs ennemis estoient mi- erau mai tari, deem putuserA ei sA pre-
eux assistezgulls n'auoient peu pre- vadA, dupA o lupta usoarA, se retraserA
uoir ; apres auoir rendu quelque leger cum puturA mai bine, multi din el furl lu-
combat, firent retraicte le mieux qu'ils ati prizonieri, pe care tiranul Ii omori cu
purent, et furent plusieurs d'entr'eux prins ange rece, satr Ii intepa c SA Ingrozeas-
prisonni ers, lesquels le tyran fit tuer de cA pe altii.
sang froid, du empaller pour donner
terreur aux autres.
Chap. 14.
Cap. 14.
L'entree solemnelle du Prince Alexandre Intrarea solemnd a Printului Alexandru
en 1a cite, d'Yas et come ii fut procla- in Iasi si cum a fost proclamat Voevod.
me Voyuode. In aceiasi zi a victoriei, care fu casti-
Le mesme jour de la victoire, qui fut gatA cam pe la zece sau unsprezece cea-
obtenu sur les dix ou vnze heures suri dimineata, Printul Alexandru intrA in
du matin le prince Alexandre :fit son Iasi, avand alAturea pe printii Visnovies-
entre dans la cite d'Yas, ayant les Princes chi si Coreski, dupA care veneau indatA
Visnouiesky et Corresky a ses costez, a- 60 cavaleri francezi, armati In totul, a1 cA-
pres lesquels suiuoient irnmediatement ror cApitan e numea Montespin si care in
Soixante Caualiers PrancoIs, armez de zisa bAtAlie, dAduserA mArturiile virtutii si
toutes pieces, dont le Capitaine s'appelloit curajului lor. Cavaleria polonea §i Boo-
Montespin, lesquels auoient rendu de, ru moldoveni mergeau ix urrna actStora
grands tcsmoignages de lour vertu et amestecati, iar Cazacii, doritori mat putin
courage en ladite bataille. de onoare, de cdt de pradA, intrarl tel de
La caualerie Polonoise et les BoerT de pe urmA dintre toti cavalerii, imbracati Irt
Moldavie marpment apres peslemegle et cojoacele lor urate la vedere si mai toate
les Cqsaqs, moms cupidcs ditonneur pline de sdnge dusman, lucru din care is
que de butin entrerent les derniers de fAceau o glorie. In rândul din urml venia
tous les gehs de clieual, ayans encores infanteria §i tunurile §l toate cyanic, care
leurs pelissons hideux a vuir, et quasi intrare tinu mai mult de trei ceasuri.
tous ensanglantet du sang des ennernts, te indatA ce Printui Saapropie de cas
dont ils falsoient gloire. En dernicr Lieu, jet, toate trompetele, flautele i tobele in-
riafanterie tiitioit avec le canon et tout cepurA sA rdstute, In semn de bucurie vre-
l'attirail, ce qui dura plus de trots heures me de o jurnAtate de ceas. IndatA, Printnl
a passer. Alexandra, urmat de cei mai de frunte Ai
Cotnthe le Prince approcha du Chas- armatet sale, intrA in o sail mare, bine in
teau, toutes les trompettes, flustes et tam- podobitA, unde se afla un tron deslul de
bours eothmencerent A faire une chamarre Malt, acoperit cu catifea, in care se asezA
www.dacoromanica.ro
154 DOduMENIt
en signe de reionssance par respace d'vne si acolo fu saiutat si proclamat de cAtre
demie heure. Cependant le Prince Alexan- toti cei mai marl, apoi cre dire boeri sau
dre suiuy des plus grands Seigneurs de nobili, ca Domn si Volvod al Moldovii,
son armee entra dans tine grande salle ceia ce nu voise Oita atunci sa primeascl.
bien pare; od ii y avoit vne chaise assez Dupa aceasta prociamare, Alexandru pofti
haut esleuee et counerte de valours in- pe cei mai de frunte la masa, ca sA os-
carnadin ou 11 s'assit et Itt fut salité et pateze i sa petreacA cu (Mitsui, asa pe-
proclame par tous les grands Seigneurs, trecurA o parte din noapte, apoi fiecare se
puis par les Boyards ou Nobles Prince duse de se cuica, unde putu mal bine, in
et Vayuode de Moldavie, ce qu'il n'auoit cetate, care era pArasita de toti cetatenli.
insques alors voulu accepter. Apres ceste
Cap. 21.
proclamation, Alexandre conula les prin.-
cipaux a souper et se rejotir avec Illy, A Dupa aceasta fie care se retrase in tam
quoy ils passerent vne partie de la nuict, sa, ca sl petreaca restul ernel 51 nu ,mai
puis chacun se logea le mieux gulf pent ramasera pe Mnga Principe decaf cinci sau
dans Ia cite, qui estoit abandonnee de to- base mii de oameni, care petrecurA toata
us ses Citadins. luna Decembric la 141, traincl foarte bine
Cad cu toate rAzboaele si stricAdunile fA-
Chap. 21. cute din partea armatelor, hrana era in
Cela fait, chacnn se retira en son pays, maje abundentA si mai ales vite, care erau
pour y couler le reste de l'hyuer et ne atAt de eftine, Meat se cumpAra un bon,
resta pres du Prince que cinq a six mile cu cincisprezece solzi, si o oaie bung, cu
hommei, qui passerent tout Ie mois de doi solzi; e drept ca aceasta provenia §i
Decembre a Vas, faisant fort bonne chere. din mariie pregatiri, care se facuserA, cre-
Car nonobstant les guerres et les degats zandu-se, ca va fi nevoie sa se intretie In
faits par les armees, 11 y auoit des vitt- Iasi, earna, Intreaga armata.
res en grande abondance et sur tout du Cap. 31.
bestial, lequel y estoit a si bon conte,
qu'on auoit vn boeuf pour quinze sols et Pasa i netrebnicul de Stefan ajunserl
vn bon mouton pour deux sols, vray est la Iasi, unde neaflAndu-se in destulA sign-
que ceia prouenoit aussi des grands pre- ranta, plecara indata,.. anume Pasa spre
paratifs que l'on auott faits sur ropinion Constantinopol i tiranul in Valahla, ca sa
qu'on auoit eue, qu'il faudroit entretenir gaseasca acolo pe Principele Mihnea...
toute rarmee pendant l'hyver en Iladite Dar mai inainte de a esi din Iasi, neno-
cite d'Yas. rocitul, ne mai avand Weide sa se mai
intoarca aid, puse sl-i dea foc din mai
Chap 31. multe parti, asa ca din douA zeel si cloud
'Le Bacha et le miserable Estienne ar- de mii de case, care compuneau orasul, nu
riuerent en la Cite d'Yas, oi ne se trou- mai ramasera intregi decAt sase sute.
uant pas bier asseurez, ils en partirent Notd. Lucrurile povestite de Joppecourt
bien-tost apres... seauoir le Bascha A Con- se refera la luptele din Moldova, dupa
stantinople et le tyran en Wallachie, pour moartea liii Irimia i Simion MovilI, intre
y trouuer le prince Michna... fii acestora intai, apoi intre fii lui Irimia,
Mais auant que ce mal-heureux sor- sustinuti de cumnatii lor din Polonia si in-
tist d'Yas, n'esperant pas d'y retourner ia- tre Stefan Tonna, sustinut de Turd, lupte
mais, II y fit mettre ie feu en plusietirs care tin pana la 1617.
endroits, si bien que de vingt et deux Joppecourt era uu nobil francez din Lo-
mUle maisons dont elle estolt composée, teringia si a luat parte la luptele aceste,
II n'en Testa pas six cents entieres. alAturi de Priiitil poloni i Movilesti.
M, Cootackesca
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 153
e) la0 in 1789
Beschreibung des Banats, der Walachey, Mo him und des kf5n1grelehe Servlen und
Bosnien aus den besten Schnftstellern gezogen [Ma autor], Leipzig 1789.
pg. 84-85 HIn der 'intern Moldau ist las nIn Moldova de jos sunt Ia1i, localita-
sy (laschy) der Hauptort und die Residenz te priocipaidi resedinta Donmlior, Ester
des Fursten; es ist eine nicht sehr ansehrn- un oras nu prea frumos, neintdrit, 10-1
liche, unbefestigte Stadt, hi einem sum- tr'un teren mid§tinos ; strdzile, in loc de
pfigten Boden; die Gassen sind statt des pavaj de platrd, sunt cu poduri de lemn",
Steinpflasters mit Brukken holz belegt". M. Costachescu
f) Iaii in 1810
Topographisch-bistoriche Beschreibung der beyden Ffirstenthütner Moldati und
Walachef, Wien 1810 [färtt auto*
pg. 193. Iassy (lasch) die Haupistadt cks lass! (Iasch) capitala principilor este
Furstenthums am Fliisse Bachlui, vier rrici- asezatd pe rani Bahlui, la patru mile de
len yom Pruth gLiegen, mit 60.0 Hausern parte de Prut, cu 6000 cle Cas i 15500
und 15000 Einwohnern. Sie ist die Rezidenz locultort. El este resedinta Domnului §i a
des Hospodar,,, und eines griechisch,n unui episcop grec ; are si o mica cetate.
Erzbischois und hat eine Kleine Festung. Cele mai multe case sunt tuptlate si rele
Die meisten Hauser bind niedrig und si aproape jumatate de oras e pustiu Strd-
schlecht, und fast die Halite des Stadt Lite in loc de pavaj. sunt cu grinzi ori
iegt verwüstet. Die Stiasten sind, statt podurl de lemn, licuitoiiipsant cei mai multi
des Pilasters mit Bailceri oder Brilckenholz de religie greceasca, dar se mai gAsesc
belegt. Die Einwohner sind rneisteus grie- aici Armeni, Romanocatolici si 'Eyre/. Iasii
chischer Religion, doch wohnen auch hier este un oras cornercial de seamd i are'
Armenier, romisch--- Katholische und Wen. frurntiase larmaioace. Un articol comercial
Iassy ist eine betrlichliche Handelsstadt excelent, foarte lubit in Turcia, este acel
und hat gute Messen. Ein voraglcher yin de Ca:anion (Cotnar), in apropierea
Handelsartikel ist der, in der Turkey sehr capitalei, care ades, din pricina bundtatii
beliebte 'Wein von Catanajou, in der nähe sale, este dus spre Constanthiopol. Se
der Hauptstadt, der seiner GUte wegen, mai fac aid i fruttwase Iscoarte..
haufig nach Constautinopcl yerfiihrt wird. Din pricina rdzboitilui intre kusia pi
Anch wird filer guter Kanneyas verfertigt Poartd, Iasii au dat foarte mult inapoi,
lassy ist durch die kriege zwischen alta data aveaft 50000 locuitori,
Russland und der Pforte sehr herabgeL- Cetatuia (Tschetaezuja) este un targu-
mmen uncl hatte vormals 50000 Einwohner". sor nu departe de Iasi".
,.Tschetaezuje ein Flecken unweit Iasch".
pg. 182. Bukarest und lassy gleichen ehe ,Bucurestii si Iasii se aseamdna mai
grossen Dorfern, als Städten und sind ein degralod, cu niste sate mart, decat cu rd*-
Gemisch von grossen und kleinan Häusern, te orase si sunt un amestec de case mari
grossen Garten und setr geraumigen Flofeo. §i mid, de graclini maxi §i ofgazi foarte spa-
www.dacoromanica.ro
156 DOCUMENTE
Schonnach dem Kriege zwischen Russiand tioase. Duna razboiul dintre Rusia si
und der Pforte, in den lahren 1768-1774,Poarta, in anii 1768-1774, in. arnandoua
wurden, zwar in beyden Hauptstadten vlele
capitalele s'au durat multe case de peatra,
geraumige Lind bequeme Hauser von Stein spatioase si ornode, dar, fAr ordirie si
aufgeftihrt, aber ohne Ordnung und Eben -
simetrie si numai ctr un etaj. Mai inainte
mass, und nur einen Stock hoch Anfangs erau case mai mult din lemn. Acoperisu-
hatte man mehr holzerne.. Dachter nun rile sunt inalte si tuguiete, ea sa reziste
bedient man sich gebrannter Steine. Die la greutatea zapezii" si in toate odaile
Dacher sind hoch und spitzig. urn dem sant sobe.
Drucke des Schnee's zu wiederstehen, uud
in alien Zimmern befinden sich Oefen.
pg. 183. Inner dem Umfangeder Markt In interiorul pletilor sunt manas-
platze befinden sich Klöster, die mit festen inconjurate cu ziduri puternice si in
Mauern umgeben sind, und in den Laubenver frunzisuri se gasesc bolti si magazine, pentru
schiedeno Gewolbe und Magazine zur Auf pastrarea marfurilor cele mai de pret, zi-
bewahrung der kostbarsten Waren enthalten duri care apara, la vreme de razboiu, a-
weIches das 8igenthum der linglackkischen verea proprie a supusilor fara noroc, in
Unterthanen, wahrend eines Krieges, gegen contra rapacitatii Turcilor. In pivnetele de
die Raubereyen der Turken schützt. In sub pamant se gase§te si yin. Multimea
unteridischen Kellern wird daselbst ouch, biserIcelor si a rnanastiritor este, cum s'a
Wein geschenkt. spus, foarte mare. Unele sunt inauntrU,
Die Menge der Kirchen und Kftister ist altele in Mara de ores".
wie schon erinnert worden, sehr gross. M. Costetchescu
Sie liegen thefts innerhalb, theils ausser
den Stadten".
11111=11I
Infiintarea Societatii
In tolul nevoilor tnateriale, de apasa coniuna Ia§ilor, ca refacerea strazilor, a-
ptovizionarea poplulatiettei cu de toate ale traiului, normalizarea vietii de toate ii-
logt-a dat primariatului D-lui M. Negruti SA. infaptuiasca i una din nevoile
culturale ale Iasflor, prin creiata muzeului municipal.
Venif in captil administratiei comma Iai Inca din Matte 1926, n'avui pri-
1611 de a-i vedea pe D. Negruti Id cabinetul sau de cat prin Septembrie, dus pen-
tru nevoile altora. Mundt avui prilejul sa incing o discutie, pe care mi-n sugerase
vederea porfretult# lui Leon Negruti, fost pe vremuri primar al Iasilor.
D-1 M. Negrriti strnti imediat glasttl taintd, ce-1 lega de inaintasli sal Negru-
Mt! i fara a lungi vorba ma ruga: Draga", Mo§ Ghib, fa-mi o propunere scrisa ;
maine am consiiiu si o supun discutiel.
Era la 13 Septembrie.
Vitt acasa, imi reculeg in mitite rostul prdpunerii, & fata eft impot tanta ches-
Untill ma due cn mintea la feint cum a luat fiinta Academia Romana.
In fuga condeiului astern supt fortha de Cerere ate Pres edintele Comisiunei
Jnterimare, urmätoarea propunere:
www.dacoromanica.ro
DOCLIMENTE 157
Doinnule Prefedinte
Intre multe lipsuri, de care duce nevoe orasul nostru al IaiJot, cea mai sim.
jita de toji admiratorii acestei cetaji este existenja unui muzeu municipal, care sa
cuprincla in el tot ceia ce intereseaza Jaii i prin el Moldova intreaga.
Prin rolul istorie ce I-au jucat lasii pana mai eri, a radicat in ochil rom.knis-
mului vaza acestui ora In asa grad, a nu noi, eel ce traim In sanul sgtr, i putem
simji valoarea, ci o simtim la frajii care vin sä ne vada orasul nostru. Pentru toji
acesti admiratori ai Iasitor, noi n'avem ce le arAta ca munca specifica Iai1or, A ci ne
lipe§te un muzeu municipal, care sA ne vorbeasc6 de evolujia acestuI ora i de
rola! sau cultural.
In acest scop se cere .ca Primaria Iasilor sa ia inijiativa injghebarii unei soci-
etati de istorie-arheologie, care sa-si aiba sediul sau, stat utete sale, obiectul sau
de ocupajfe.
0 asemenea societate va avea in grijile sale sa adune tot materialul istoric cu
privire la Iasi, si Moldova; sa-si aiba biblioteca sa Iesana, muzeul säu istoric Iesan
o revista istorica-arheologica, care sa publite tot materialul istoric Iesan toldovenesc,
ce se gaseste fie prin arhivele particulare, fie prin depozitele noastre priblice culturale.
DacA nevoile materiale ale zilei de astAzi an precadere. intru cat este stiut
in biologic, ca funcjiunile viejii materiale se impun zilnic organelor, nu mai pujin
trebue observat sä nu se neglijeze si nevolle intelectuale, care privesc rostul zilelor
de eri si de mane, si de care un oras ca Iaii trebue s a se intereseze.
lasii au destui barbaji de litere, care ne onoreaza cultura Iesana ; mai au
ika0i si cercetatori in domeniul trecutului acestui oras. SA ia Primaria inijiativa, sä
adune pe toji aeesti cercetatori inteun rnanunchiu de societate i atunci unind pu-
terile de mu nal, se vor pune ternelurile unei munci culturale, care va onora admi-
nistratia actuald. care are cinstea de a avea in frunte-I pe descendentul unui nume
scump Iasilor, literatul artist, si omul politic Constantin Negruji.
Rog a supune aceste sire onor. Consiliu Comunal, ca hotararea luata sa aibA
valoare de lege municipala i sa vedem nascandu-se in Iasi o societate istorico-
arheologica a Iasilor, en chemarea de a ship ca indrumatoare l altor orase in
cercetartle lor in lumina trecutului.
Primiti, D-le Presedinte al comisiunei interimare, asigurarea osebitei mete
stime i considerajiuni.
Iasi 14 Septembrie 1920.
Gh. Ghibanescu, profesor st publicist
D-sale
D-lui Presedinte al Co misiei Interimare, IaI
* *
Aduc a doua zi cererea §i 0 Inmânez d-lul Negruti; D-sa rnA rOagA sA-1 de4
senez alte 3 4 persoane, care impreuna cu mine sa studiem chestiunea i sa ve-
nim cu un'Protct de Statute.
Si asa s'a notat pe reversul adreSei nurnele d-lor O. Tofrall, profesor de ar-
heologie, Sever Zottet, publicist si geneatogizt, N, A. Bogdan, autorul frumoasei
monografi a lasilor si M. Costachescu, profesor pi un asiduu cercetator al trecutului
nostru cultural.
In sedinja din acelasi zi se voteaza urmatoarele ;
www.dacoromanica.ro
158 DOCUMENTE
In doul sedintl consecutive din care una linuta la d. 0. Tafrali acasil, s'att
ajunS a se redacta urmItoava deciziune, dap modetul Acade niei Romane si cu un
proect de statut, care s'a supus apoi votului comisiei interimar in ziva de I Oc-
tombrie 1920, inaintea primirli adresei de convocare.
.111111111.1
14 1 Oct. 1920
Deciziune pentru formar,a societatil cuiturale Muzeul oraluini Iasi".
Art. 1. Se infiinteaza pe lfingd PrimAria COMM:A Iasi o societate cu caracter
lstorico-arheologic, sub numele de Muzeul orasului Iasi".
Art. 2 Scopul acestei societati este :
a) SA pund b zele unui Muzeu municipal al lasilor.
b) SA adune in acest scop tot felul de oblecte vechi de arta sau cu insemttl-
tate isto ricA-arheologicA, vesminte de or ce fel, icoane, tablouri, monede, docu-
mente, inscriptiuni, carti (tiparite in Iasi ori relative la acest oras) harti care pri-
vesc lasii sau Moldova.
www.dacoromanica.ro
IDOCUMENft 150
Statutele]
Societatil istorico-arheologice Muzeul orasului Iasi".
I. DispozIlluni general&
,
www.dacoromanica.ro
160 bOCUMENTE
Art. 7 Societatea Ii are ca prima datorie de a pune bazele unui muzeu mu-
ticipal. In acest scop Primaria Corn. Iasi va increclinta societatii tot ceia ce are ca
obiect de arta, tablouri, harti istorice, documente, pietre cu inscriptii etc , ea sa
fortneze pritnul material al muzeutui.
Art. 8. Societatea va lua in pastrare si arhiva veche a efor:ei orasenestl,
pentru a-i sluji la studille ce se von face asupra Iasilord
Art. 9. Functionarea Muzeului, cum si personalul administrativ, ce va neci-
sita, se va 'fixa ulterior, prin un regulament al muzeului, indata ce el va lua fiinta.
Conservatorul muzeului va fi unul din rnernbrii comitetului,
VL Biblioteca
Ait. 10. Biblioteca va forma o sectiune a muzeutui i va face parte integrantä
din muzeu. Biblioteca va cuprinde in primul toe cartile tiparite in Iasi, periodicele,
cum si acele carp, care vorbese de Iasi si de Moldova.
In acest scop Primaria Coin. Iasi va pune la dispozitia societatii biblioteca sa
oCazionalä, pentru a sluji ca prim material al bibliotecei.
Regulamentul de'adminjstrare al muzeului va cuprinde l funetionarea bib-
liotecei.
VII. Buletinul
Art. 11. Societatea va pub1ia un 13ttletiti al Muzeului.
Buletinul va cuprinde pana la 500 pagini antral. In buletin se vor publica tn
primul toe orice act de proprietate, care priveste Iaii, apo I inscriptil de pe ITIOr-
rninte, clopote, acie de ale bisericijor din Iasi ; va cuprinde si vederi fotografice de
ale monumentetor din Idsi, fototipii, planse, harti etc.
www.dacoromanica.ro
DOdOMENTE lei
cetArilor istorice, ori au donat societAtii pentru muzeu biblioted Obiecte vechl
1
de mare valoare.
Num Arul membrilor oaorart e nelimitat. Pot fl primite ca rnembre onOrare fi
doamne.
IX. Comitetul Societatil
Art. 13. Socfetatea este condusA de un comitet campus din 5 mentbri.
Pentru aceastA fntlia datA comitetul este compus din cele 5 persoane numitd
prin adrese individuale de cAtre primarul lor.
Durata atributiunllor acestul comitet se fixeazA la 10 ani. Pe vlitor merabrli
socletAtli fsi vor alege comitetul din sinul for.
Art. 14. Comitetul fsi alege un pre$edinte, Un vkepre$edinte, tin seciétar, un
conservator al muzeulul l un easier.
Art 15. Primarul la$11or este de drept presedintele de otidare al socletAtil. El
presideazA adurArfle solemne ale societAtii, se fntereseaza de mersul socletAlhi 1
societatii.
Casierul va prezenta contabifului spre descArcare impala la flecare trel Juni
un cont de gestiune, far pentru descArcarea generall la flecare sfärsit de an. Des-
cArcarea generall se va da potrivIt legei de organizare comunalA.
Art. 17. Ccmnitetui cercului f$i pAstreazA toatA lnitiativa fn cela ce priveste
conducerea tehnicA a societAtii.
Pre$édiritele de onoare al societAtii stabileste legatura Intre societate i can-
sino! comunal.
X. Sedinlele Societatii
Art. 18. Membrii societgli vdr tinea ate doul sedinte pe. lunA, pentrp a (Hs-
cuta chestiunile cu privire la muzeu, la bibliotecA §i la aparitia regulatA a Buletinului.
Comitetuf va Ingriji de materialul ce se va publica fn Buletin, va Jnyentarla oi
cataloga tot ce intrA fri muzeu et in bibliotecA ; va, intocmil fi$ele tretaultoare ; va
lua mAsuri pentru decalcarea inscriptiunlior ; va stabili schimburi cu alte societAtt
culturale de pe decalcuri I obiecte in dublu exemplar, va flxa plata de redactare
oi imprimare a Buletinului, va dispune de buna i folositoarea Intrebuintare a fon-
durflor societatil si a fondului de rezervA alocat In sporirea depozitelor sale din
rnuzeu 41 biblfotecit, cum $1 fn perfectionarea tecnicA a Bulttinului.
Art 19. Membrii activi vor print o Indemnizatie, pentru $edintefe la care at
rut parte fn mod efectiv. In acest scop se va tine de secretarul com1tetulul o con-
died de convocAri st procese-verbale, In care se vor trece toate cele discatate $f,
aduse In fedinta.
Preg,edintele face controltd prezentel membrilor la $edinte.
11
www.dacoromanica.ro
162 bOCUMENTa
Dispozitli tranzitorii
Art. 20. Socletatea se va constitui, imediat ce consillul comunal -va vofa sta-
tutele de fatA, cu dispozitiunile generale cuprinse In decizie.
Iasi, Anal 1920. Octom., 1
www.dacoromanica.ro
DOCUMEN1t 163
www.dacoromanica.ro
164 bOt1IMENTE
www.dacoromanica.ro
POCUMENTE 16.z5
Administrative
www.dacoromanica.ro
166 DOCUMENTE
Inchipuiti-vC cAtA Impresie a trebuit sA'mi facA scrisoTica dv, plina de strAlu-
cite promisiuni, Care mi-a sosit tocmai and, prin presimtire, sgu telepatie, ;Iceam
www.dacoromanica.ro
BUDGETUL
Muzeului Municipal" al primäriel Comunei la§1 pe anul Lnanclar 1920 1921
VENITURI CHELTUELI
Art. 1 Fondul alocat de primAria comunei Iasi Art. 1 DespAgubirea plAtita Directiunei Socie-
din §. Extraordinar al Bugetului fn Curs MO pentru ocrotirea Invatizilor, pentru
1920-1921. 100,000 reparatiunile Mute la localul comunal din
Art. 2 Din abonamente st vAnzari eventuale cu centrul bisericel Golia, destinat Muzeulul 14,000
numArul a buletinului muzeulul 5000 Art. 2 Reparatiile si amenajarea localului 10,000
Art. 3 Donatiuni sau venituri neprevAzute 5000 Art. 3 Facerea rafturilor si etaiajurilor pentru
Total . , . 110,000 asezarea archivei Eforiei comunale, bibli-
oteca si o parte din vitrine 10,000
AdicA una sutA zece mii lei totalul Art. 4 Mobilierul cancelariei sf sala de Intru-
veniturilof. nire a comitetului. 6000
Art. 5 Un servitor pe 6 luni si unelte de grijit 1000
Art. 6 TipArirea Buletinuluf. 36.000
Art. 7 Renumerarea colaboratorilor la buletin
N Art 8
plata ilustratiilor, cllseelor etc.
Jetoane de prezenta mettbrilor sau per-
soanelor ce vor lua parte la diriguirea, in-
stalarea si catalogarea archive!, bibliote-
eel si colectiunilor muzeului.
8000
8000
Art. 9 Cheltueli de transport, de cancelarie, ex-
peditie, corespondente etc. 5000.
Art. 10 Cheltueli neprevAzute 12.000
Total . . . 1 110,000
via, M. Negruti (ss) Oh. Ghiblnescu, N. A. Bogdan, M. CostAchescu, A. D. Atanasiu, Sever Zotta
www.dacoromanica.ro
168 DOCUMENTE
Organizarea comitetului
0 data recomandarea d-lui A. D. Atanasiu ca membru in Comitet thud admisa
cu unanimitate, pregedintele inainteazA o adresA cAtrA PresedinteIe comisiunei Inte-
rimare spre confirmare.
Tot vdatA se comunica 1 noua distributie de atributiuni in Comitet, in urma
demisiunif.d-lui Orest Tafrali
latA textul adresei
Domnule Presedinte
Am onoare a lid aduce la cunostintA cA la intrunirea comitetului din 18 lanuar
a, C. cu procesul verbal No. I se fAcuse urmAtoarea distribuire a insArcinArilor
membrilor -din comitet :
D-1 N. A Bogdan, easier; M CostAchescu secretar, Oh. GhibAnescu, prep-
dintele comitetului I directorul buletinului ; Sever Zotta, conservatorul Muvului ;
dl. Orest Tafrali directorul scoalei de Epigrarie I Paleografie. Acum d. Tafrali de-
misionanesi numindu-se ca membru in Comitet pe dl A D. Atanasiu, ca artit d-sa
va fi colaboratdr direct pe langA conservatorul muzeului.
Aducandu-vA aceasta la cunostIntA, vA rog sA bine voiti a da cuvenita apro-
bare, acestor atributiuni, Intru cat ele sint permanente pe tot timpul celor 10 ani,
potrivit statutelor.
Primiti vA rog asigurarea osebitei mele sticne.
Presedinte Gh. GhibAnescu Secretar M. CostAchescu
* *
Donatiunea Lucia 0. Etbiceauu
In Mai se 1ncep aranjArile muzeului, asa cA in edinta de la 20 Maiu Carni-
tetul cimstatA cA s'a transportat toatA arhiva veche a Eforiei orAsenesti de Id 1832
1866, §i cl s'a pus In rafturile anume intocmite. Arhiva s'a asezat in etagiul
1 al Iocalului amenajat.
Se mai constatA cA s'a adus i biblioteca, care s'a aseiat in sala de sedinte
Comitetului.
In aceiagi Jedinth d. Presedinte comunica ea a cApAtat 0 noug donatione, Ile 45
www.dacoromanica.ro
bOCUMENTE 169
acte vechi din partea d-nei Lucia Octav Erbiceanu, sotia defunctului profesor Octay
Erbiceanu, un cunoscut elenist l numismat, si a carui moarte prematura a lasat
unanime regrete in intelectuaHtatea iegana
Cu trecerea in opisul rnuzeutui si-a luat insarcinare d. Gh. Ghtbanescu, care
le-a ordonat i facut regeste in mod cronologic in plicul No. 1. Pentru interesuk
cetitorilor nostri I pentru stiinta de cregterea colectiunilor muzeului dam complect
lista documentelor.
Plicul I. BArlad, intre Mariuta lui Vasile pivniceriul
(Donatiunea Lucia 0. Erbiceanu, lasi) fata visterniculuf Gheuca i Tofana Gra-
1) 7037 Martie 11 Vasiui. (pergament). deasca, nepoata liii Epure, eland cAstig de
Petru Voda Rares intaregte lui Tdader eauza Mariutei.
femeil sale Dräguga eumparatura, ce a fa- 9) 7236 Avgast 13 1as1. Grigorie Ghica
cut eu 60 zloti tatarasti in Pojeresti, pe Voda scrie carte la Costachi vel stolnic sa
Rebricea, a patra parte din jumatate de cerceteze pricina de Ora intre preutul Sa-.
sat de la Nastea, fata Drage!, sora Bra-. vin din Cristesti si ai lui si intre calugaril
tutu!. de la man. Cornii pentru dania until un-
2) 7107 Julie 10 Hqi. (Suret din 7269 chiu a lor si vanzare nedreapta a daniel.
Ghenar 20). Velitii boeri atesth ca Nestor 10) 7249 Mal 21 Iasi. Grigorie Ghica
Ureche vel vornic de tara de jos a cum- Voda (IA carte lui lordache Romagco clu-
prat cu 1000 zloti satul Julestii, pe Bar- cer sa stapaneasca partite fratilor ski, in
lad, de la Petrica, nepot lui Ion Judele. Benesti pentru cheltuelile f acute de el in
3) 7157 April 12 (la$l). Zapis prin care judecati.-
Andrei tircovnicul i femeia lui Varvara 11) 7266 Martie 18 la#. lacob, Mitre-
vind lul Hristodor stolnic cu 50 lel o vie Mut Moldova, schimba un loe din lasif
in Valea Covnoe. pe ulita majilor, cu Ionita Paladi vel spa-
4) 7156 Glzenar 30 Popeni. Zapis de da- tar, luand 60 hiatce Nue.
nle prin care Mariia, jupaneasa lui Isac 12) 7256 April 7 (las)i Vornicii de poarta
Starcea, rnurindu-i copti, infiiaza pe Const. N Tiron si fratil Tanasa si Ion Meleghi
Macri, nepotul el si-i Iasi danie mosia masurä locul din Iasi, pe ulita Majilor, luat
Popenii cu vecini. in schimb de Paladi vist. de la Mitro--
5) 7166 April 26 Iag Zapis prin care polie pentru 60 matce.
Mariia lui Isac Starcea (IA danie lui Const. 13) 7269 martie 18 (lasi). [Suret din
Mace satul Popenii cu vecini, i pe tiga- 1791]. Zapis de vinzare a unel case din
nul Tugui, dupa ce i-a fost plAtit datori- lasiin Mäjia lui Toma Stoica Muntean
ile in suma de 120 lei, cheltuiala cu in- catra Lupul l Maria, cu 20 1e16
groparea sotului el Isac Starcea si a fra- 14) 1766 Martie 20 fag. Anaforaoa, ye-
, telui el, cum gi la scoaterea din robie a litilor boeri, intärita de Voda Grigore Alex.
fiicel sale Tofana. Ghica, prin care se judeca Ora Intre lo-
6) 7175 Juni 10 141. Cartea lui Iliiag nita sin Flore Hertea I intre Iordachi Can-
Alex. Voda catra Andrelan paharhiosi Tal- ta spatar pentru a treia parte din Herta --
pa biv vornic sä aleaga hotarale satulul ot Cernauti and ramas pe I. Canta,
Popeni a lui Cost. Alacri. 1 15) 1767 Juni 15 (lag). Grigorl 8 Calk
7) 7203 August 19 1as1. Costantin Duca malt Voda scrie carte lui Iordachi Cahta--
Vodä intareste spataroael Dediulesai satul. cuzino biv vel spatar i C, Varnav biv vel
Movila de la Tecuci, capatat danie de la medelnicer de a cerceta jalba lui Cost,
Mihilie si de la femeia lui Alexandra. Macri biv vet jicnicer pentru POpesti la
8) 7233 Avgust 3 !ask Mihai Voda Ra- Dorohoi jumatatea din sus.
covita Judea pricina pentru. Baden! pe 16) 1767 Junte 21 (14i). Orlgore Wan
www.dacoromanica.ro
170 nOCUMENTE
Calimah Vodä scrie carte lui Dosoftel, E- canu Roset despre Grozesti a logofetesei .
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTS 171
, 1
39) 1855 Deehemore 28 la# Contractul 42) 1844 Mai 16. Insemnari topografice
de Inchiriere a caselor arhimandritului Neofitcu plan a mogiel Beregi cu megle-
Scriban, pe ulita RAzoaei, cu 150 galbeni gitele sale la Covuriul pe Horincea.
pe timp de 3 ani catra supusul austriecesc 43) [1848 Mai 16]. Insemnari topografIce
negutitorul Veniarnin Gregorius. asupra mogillor Zagancea gi Ciulelul de la
40) 1857 lerusallm. Gramata patriahu- Covurlui cu plan.
lui Chiril al lerusalimului cu 12 vederi 44) Para data, Text grecesc de cuprins
din Ierusalim. religios.
41) 1858 Madly 2. Contractul mogiei 45) Fara data [secl. XVIII-e]. Izvod de
Topul de la Vaslui, proprietate man. Sf. pamnituri in Popegti gi Solegti la Vaslui,
Spiridon catra clucer M. Romagco pe timp Intre neamul lui Bosie 5i Treschi.
de 2 ani.
Avem dar 1 doe. din secl. XVI-a ; 6 doc. din sect. XVH-a ; 18 doe, din sect
XV111-a §i 20 doc. din secolui 4,X1X-a.
* *
Donatiunea clironomilor Drosu
Tot atunci d. Pregedinte comunica ca a capatat pentru muzeu bogata arhiva
de documente slavo-romane a familiei Nec. Drosu, fogti marl proprietari. Comitetul
insarcineaza pe d-nii Gh, Ghibanescu 51 M. CostAchescu ca sa inventarieze aceasta
frumoasa donatiune, gi sa tread in regeste cuprinsul pe scurt al docurnentelor in
opisul general al muzeului. Cum cataiogarea gi oranduirea in gir cronologic gi tre-
cerea in opts necesiteaza timp mai indelungat, vom da in alt nun* lista doc. vech .
pana la 1800.
Comitetul se asociazA la serbatorirea centenarului lui V. Alexndri, 5i auto-
rizA pe d. Sever Zotta sa publice un studiu comemorativ pe baza materialului scos din
arhivele statului din 14. Studiul ar fi trebuit sa apara in coloanele Buletinului ; cum
Irma tiparul mergea gren i nu putea fi gata pe ziva centenarului (21 lunie), s'a dispus
a se tipari pe sama muzeului la oricare alta tipografie, ceia ce s'a gi facut, clan-
du-se In tipar la tipografia Grinberg.
Tiparirea buletinului s'a inceput la 1 April.
di * Cooptari de not membri
*
In sedinfa de la 16 Aprilie se rezolva mai multe chestiuni curente. Se fixeaza
pretul abonamentului pentru buletin la 80 lei anual ; se activeaza lucrarile de re-
parare gi amenajare ale localului, gi potrivit statutelor se coopteaza pe d-nii T. Bu-
rada gi Ilie Barbulescu ca membri activi al societatii, iar ca membrl corespondenti
pe d. Paul Gore din Chiginau, preut Dum. Dan din CernAuti, Alex. LepAdatu pro-
fesor la Universitatea din Cluj 5i Gh. Ball inginer gi arhitect din Bucuregti.
Cooptarea acestor colegi era atentia bine meritatA a unel munci ce toll aceg-
tia au depus pe ogorul etnografiei, istoriografiel gi artei arhitecturale a tarii.
Batranul T. Burada, un distins gi neobosit cercetator al trecutului nostru, et-
nograf, artist 51 autorul Istoriel Teatrului din Moldova' din care vol, II e in curs
de publicitate degi e in vrasta de 83 ant.
Dl. Ille Barbulesca ca reprezentant al Universitalli legane, are la activ mai
multe lucrari dc specialitate gi conduce vechea revista iegana gArhiva in colabo-
rare cu o sama de scriitori.
* *
*
. Muzeul inginer Virgil Halaceana
In gedinta de la 3 lunie, la care ia parte gi d. T. Burada, noul membru act1v.
se la cu placere cunoltinta de Procesul-Verbal, incheiat de membril muzeului isto-
Tic §1 etnografic Virgil HAlAceanu, rift care opineazA cA a venit timpul de a se ce-
www.dacoromanica.ro
172 DOCUMENTE
www.dacoromanica.ro
DOCOMENTE 173
fn ferhiva de lasi a Publicat tut studiu critic asupra tdiclionarului geografic al Bu-
covinei. D-sa poseda o bogata colectie de decalturi 1 detenuri dulla montlmentele
ol obiectele noastre vechi de arta.
* *
inverdarlarea,armatiand Drosa
In sedinta de la 15 Iunie d. M. Costachescu prezinta opisut docurnentelor din
donatiunea clironomilor rap. Nec Drosu, cuprinse in plicul No. 4, in numar de 182
numere, incePand de la anui 6961-1453, 'Ana la anul 1799. Cotnitetul aduce mul-
tumirf d-lul M. Costachescu pentru munca depuSA.
Cu restul documentelor scrise cu chirilice dirt jumatatea WIN a scla XIX .tot
d-sa si-a luat sarcina de a le orandui in ordine cronologica $l a le trece In opts.
Din inspectarea documentelor vechi, cuprinse in plicul 4, reiese el donatiunea
Drosu cuprinde 2 documente din sect. XV-a, din care un pergament din 1453, a do-
cumente din sec. XVI, din care 2 pergarnente si until Wile, 29 decdmente din sec!.
al XVI-a dirt care un pergament, 3 originale slavone, o serie de traducer! (surete)
51 restul romanesti ; 147 documente din secl, XVIII-a,
* *
Inthogeitirea bibliotecei
In edinta de la 27 lunie, d. N. A. Bogdan comuruca ca libraria isr. Kupper-
mann din Iasi pune Ia dispozitia muzeului pentru a i se incepe organizarea biblio-
tecil Moldovinesti In genere i leme in special, ca o sectie a Muzeului municipal,
450 volume, cArti, bro§uri §i revlste pentru suma de 1 lett exetrplarul. Cu aceasta
ocazie libraria 1st. Kuppermann a binevolt a ofer1 ca donatie muzeulul suma de
180 lei, ca atentie i urare la scopul nobil, ce urmareste aceasta institutie.
S'a autorizat pe d. N. A. Bogdan, casierul societatil sa faca plata, sa primeasca
donatiunea de 180 lei sit,sa inmaneze d-lui Xuppermann adresa de multumire din
partea comitetului. Tot d. N. A. Bogdan va face catalogul acestor nol achizititud
de Orli.
*
Centemarul la! V. gilexalarl
In sedinta de la 19 lulie d. Sever Zotta prezinta un exemplar din studiul su
"La Centenatul Jul Vasile Alexandri`, care a esit de supt tipar. CotnithttA aduce
multumiri d-lui Zotta pentru munca depusa fa scrierea frumoasel $i inthretatitel mo-
nografii asupra vietii marelui nostru poet national Prin acest studiu s'a Vide' con-
troversa asupra anului de nastere ai poetului, ramilnand definitiv fixat anti' 1821.
* *
www.dacoromanica.ro
114
O....v. aft ea-....100010.
DOCUMENTE .1IIN
www.dacoromanica.ro
411.0111
bOCUMtNTE i75
www.dacoromanica.ro
1/6 DOtUMENTE
unac, far vat primate apare foarte des in locul neclarului i vagului plemenlc
semintenie.
Vine a patra generatie de stapani pe moaie, ei erau stranep otii primulul sta.-
pan praonue, pravnue, rude de sange, a 5-a spita fall de primul stapan si a 6-a
spita tntre el, stapani In devalmavie, dar nu stint Inca rdzest4cAci razesia apare acolo
unde inceteaza inrudirea de sange $i este numai parta,Fa la pArnant.
Verli al doilea sant in al 6 grad de inrudire dupa biserica i legile civile. El
flind rude, donstituiau plemea veche a satului, fAra a fi Inca razavie.
A 5-a generatie de stapani, care fata de primul stapan erau pragareati = tm-
priatiatir unor dascali vechl de slovenie, ca Ion Popa Uricarul, ca Axinte urica-
rul, ca Evloghie dascal, fiul lui Gh. Evloghie dascal i altii El erau dar a 7-a
spita JurIdIc In dreptul de succesiune la pamant, tar Intre ei verti al treilea erau
a 8-a spita; deci eviau din plemea, §I devenlau razevi.
Brat $1 sestra Crate $i soil), 'mac (nepot) praonac (stranepot), 1 pragareat
(rIstitnepot), acestea erau gradele de inrudire in plemea satului, dupa el ve-
nlau rdze,slt copattnii la pamant, dar nu $i de sange.
Deci uncle proprietatea s4a insädit in. 1400; razesii abia apar In 158(), cad numaf
fn a 5-a generatie de slapani yin rAzeil, primele 4 generatiuni filnclpleme. Asta ne
explica de ce cuvantul raze$ nu apare lii diplomatica slavona de cat catre sfarai-
tul secl. al XVI i sa razeavi im cu razeaii lor vorbim de documentele mol-
dovenesti, pe care le cunoa$tem mai bine.
Am putea schita astfel trecerea de la rade i neamart la raze* :
Ion $i Safta (soti) 35 ani (1400-1435)
gt. 1 de inrudire i I
; Neculai Vasilca (gradul 2-a de Inrudire
frati)
I
35 ani (1435-1470)
I
gr. 3 de fnrudire Jon Vasile, Toader, Negrea gradul al 4 (veri primari)
I {
35 ani (1470-1505)
I i
ta, 43 cs
clo 70 =ci Sa fta o,
gr. 5 de Inrudire '1:1
0: Su 0 veri al dollea (gr. al 6)
0
E- z I
:=c-
Ef.` 35 ani (1505-1540).
I= I I I L
=
1
www.dacoromanica.ro
DOCUENITE 177
p'au nici o palmit de Want, Ole& 1801, I Mum acel 273,678 razesi, stäpaseSc
068,o0o Ha, cela ce ar reveni In medie de razes, cap de famine, cite 2 Ha. ramie.
Iata .dece In 1920 la tioua fmprOprietarire au tatrat,. l razesfl fgra aid o exceptie,
carat vorba cantecului.
Areo focu azesie,
0 credeam ca-I bogatie,
SI-I curata Oracle!
Bobulescu, ni se dau otiri, ca arzand curtea domneasca din laoi, la 23 Dec. 1784,
Alexandru Voda Mavrocordat oedea la Mitropolie, Iar mitropolitul Gavril oedea la
manästirea Golia. Domnul urmator, Alexandru Voda Ipsilante, care a luat domnia
la 1787, Mart 1, oedea in casele vornicului *tefanica Sturza. In Oct. 1787 vine 6-
cupatia ruseasca, cu cneazul Potemkin, ce-oi stabileote curtea in casele hatmanului
Costache Ghica, (azi facultatea de medicina).
In 1792-1796, curtea domneasca se statornici gin casele Logofatului Alecu
Mavrocordat, din mahalaua sarariei de sus*. In 1796. stapânirea cumpara casele
yisternicului Balg, foaste ale lui Costache Ohio azi facultatea de medicrud
www.dacoromanica.ro
lap DOCUMENTE
case ce devin oficial, palat doinnesc, timp de 10 ani 01 apoi sant vandute hit lot-
daehi Ba10, dupA care trec la hatmanul Alecu Roznovanu.
La pg. 122 01 urm. ni se dau VW de cAlAtorli strain!. pe la noi, fratii Bache-
vale, (1817), de C. L Karagea, unde ni se vorbe0te l despre 1ai. unde et ajung
la 22 lunle, 1817. Capitala Iavl are vre-o patruzed de mil de locuitorl, multe bi-
strict fosemnate al case de par% zidite fn stil Italian 01 un nurftar destul de mare
do bordeie. Stritzile podite cu stejar, sunt de o murdArle grOzav tn thn-
pal and, dar boerli nu se plimbl de cat fn trAsurii. Bacheville Intr.§ la spatarul
Ion CananAu, pentru a invaja pe fiul acestuia limba francezl. Nu stA mult frisk
pleacA spre Muntenia 01 Constantinopol, la 1818.
La pg, 129 01 urm. ni se aduc sthile unul cAlAtor olandcz pe La nol, In 1688,
de 1. C. Filial. mntre orasele Moldovil se citeaa lase, dar capitala a princIpatu-
lal este arAtati Sokow (Suceava).
La pg, 133 01 urm., hi se aduc 0t1rIle de pe la not, ale cAlAtorulul, doctor en-
glez, Adam Neale, la 1805, de C. I. Karagea. Ni se spune cA in ele este o vedere,
nereprodusA aturea, a oraaului JaI, 1a0if au cam 10000 do locuitorl: Moldovenl, al-
banejl, ru01, greci vi evrel. Case le zldite de cArAmidA, lemn sau pAmant, strAzlle pa-
vate en lemn, Inapt nesAnAtos din cauza mla0tinflor Bahlululul.
La pg. 138 vi urm., ni se dau vtlrI despre cAlAtoria rusului BantA0 Kamen-
ski, pin tara noastrA, pe la 1808, de -Stefan Berechet. Se spune cA birjari nu aunt
in la01. La eclubula, asezat In o casA cu douS caturi, a intalnit doamne rnoldovence,
imbrAcate europene0te I generali ru0i, printre care 01 pe Cutuzov. Vorbevte de
marele palat de piatra, zidlt fn 1806,.,. Interesant prin acela cl numarul ferestrelor
corespunde cu numArul zllelor anului, tar numilrul uvilor cu al sAptArnanilor Ora-
0u1 are 5 mAnAstiri l peste 50 de biserici, strAz1 podite cu lemn, numArul locui-
torilor trece de 50000.
Barbatil stint Ina fabrAcaji turcelte, cele mai multe femei au adoptat inCit por-
tul occidental. Mai toate vorbesc franjuze0te, uncle L ruse0te.
0 mann de tineri harnlci i invajati i care, demni de toatA lauda, adunA de
pretutindenl 0tir1 despre locurile noastre 01 oamenii I IntamplArile de pe la nob.
M. Costachescu
www.dacoromanica.ro
DOCUMENITE 181
LID paraelis, In cinstea Braului Maicel Domnului 5i allturi o sufragerie pentru os-
pAtarea la praznice a inchinAtarilor. InAuntrul mAnAstirel Golia aunt magazil i o
clAdire joasl pentru nebuni. CAlugarii de la Vatoped din Atos (cAruia apartine Go-
lfe) aunt In numAr de 12 si administreazA mo5iile din Moldova si Basarabia ale zl-
sel mAnastirl din Atos. Vorbe5te despre basinul de apA din mAnAstire, construit la
1823 de Alex. Moruzi. Apa lese din 24 tuburi, se varsa in largul cuprins, prin
buzele unui leu i prin o aka de tier 5i, de acolo, sc raspSnde5te prin tot ora5u1".
Vorbind de inscriptia greceascA de pe basin, spune aceste cuvinte frumoase l a-
devArate : 41m1 place BA privesc si sA citesc Inscriptil le pe clAdirile publice ski de
pe lucrurile sfinte. Pentru cAlAtor, ele inlocuiesc cartile I oamenii, pe care ar tre-
bul sA-1 intrebi despre vremea i ctitoril oricAror monumente". MAnAstirea Barbo-
la (pg. 91) spunc c dupa cuvintele egumenului a fost ziditA de un oare care loan
BArbohil Voevod BIserica de acum din ea este intemelatA la 1838 51 sfaraita 01
sflutitA la 1843, inchinatA, 5i ea Vatopeclului. Biserica e extraordinar de frumoasA,
fnaltA, luminoasA, largA l infrumusetatA cu douA randuri de coloane de marmorA,
dar neantregi. Tamp la inca nu-i uritA".
MAnAstirea Darren dui (pg. 92); se pare de o arhitecturA grea ; nu-i frumoasa
e I prIn nimic atrAgAtoare". Averile mAnAstirh le administreazA arhiereul in tetra-
liere Antirn si egumenul Chesarie.
P. S. SA Antirn trAleste aici in indestulare, inteo casA specialA, bine construltA
(II slujesc doI MO de o frurnusetA rarA ; unul de 17 ani, iar altul de 12 Eu n'am
futrebat eine sunt ei 51 pentru aceia nu indrAznesc sA-1 numesc odalaol... E usor 91
pacat a judeca pe aproapele. BAetil,stmge cu laptel DupA chipul al culoarea fe-
lel mf s'a pal ut cA-s ff1 ai Albanlei). Cele te ne spune cAlAtorul tin trebue sl ne
mire, mai ales cA i pe langA egumenul de la BArbolu trAia o cucoanA greacl.
13 Marti. ViziteazA mAndstirile sf. Mormânt : Barnovski, sf. Sava, Frumoasa
al Trei-lerarhi.
Despre truntoasa (pg. 93) spune cA se inalta pe un deal in fata la5iIor. In
ea e o minunatA bisericA cu o frumoasA tAmpla, fAcutA In 1838 de arhimandtltul
loasa... Frumoasa dA anual un venit de 10000 de ducati olandezi (cu asa venit SI-
naitii n'au la ce se mai duce in Colhida, dupA ISnA de aur I MAnAstirea din Sinai
insAsi e in zdrente: cu bani nu ajutA pe nimeni i nici nu se trude5te cu editare de
cArti. Se vede cA monahil sinaiti au un stomac foarte larg, si mai cu seamA egu-
menul lor, arhiepiscopul Costandie, care trAeste In toatA indestularea la Constare-
tInopol".
MandstIrea Sf. Trel lerarld (pg. 93 i urm). In ea-1 sobor clAdit tot numai
din bucati de piatrA, pe care pe din afarl sunt sApate diferite modele... In mAnas-
tirea despre care e vorba, egumenul Sofronie, administratorul mo5iilor et, s'a arA-
tat foarte uecornunicativ, asa el amândoi am discutat, nu fArA amarire reciproci.
Discutia noastrA despre mo5iile mAnAstirecti si administratoril lor duhovnicesti fri
Principate s'a asemAnat unei plol repezi cu grindina mare". Egumenul se plange de
faptul cA Moidovenli -§i Muntenii, sprijiniti 5i de Rusfa, infiintasera un comitet
(dupl 1830) pentru examinarea testamentelor spirituale 5i ale hrisoavelor, naclAjdu-
Ind s1 gaseascA in ele temeiuri pentru impunerea asupra mAnAstirilor de dart in
folosul institutillor de binefacere" f cA gvechii domni, zice egumenul, au ertat 01
au dat mosiile in deplinA 51 fArA rAspundere stapInire si ca in actele de danie nu-i
nici tin cuvânt despre impArtirea veniturilor mAnAstiresti la vreo nevoe ob5teascA".
La aceste Uspenski raspunde ; Tot ce mi-ai vorblt, cuvioase parinte, le aud nu
intaia i Wel a dove earl In Ierusalim, SInait Atos §i Cons!antinopol se plan
www.dacoromanica.ro
18/ DOCUMENTE
contra apasäril din partea Domnilor si a slabei apArAri a Rusiei. Dar cine se pIan-
ge ? augArli, care dupa fAgadwara for trebue sa nu fie setosi de castig, sA se
indestuleze cu pAnea de toate zilele §i s multämeascä lui Dumnezeu i autoritati-
lor pentru fAramiturlle ce li se trimet de sus.... Pe mb5iile voastre bogate nu-s
nici biserici bune, nici preuti cum se cade, nici szoll comunale, si in mAnAstirile
date voul nu-s monahi, care sl pomeneascA pe dAruitorii adormiti. Nu-i oare abuz
acesta ? Arendasii vostri, poate, toti sunt Greci, veniti de curand i imbogatiti pe
socoteala Romanflor. Nu-1 abuz oare acesta ? Arhimandritii i egumenii vostri, cart-
admInlstreaza averile, trimit Locurilor Sfinte o foarte putinA parte din venituri st
cea mai mare parte o manan'ta singuri Istu-1 abuz oare acesta ?".
M Costackesca
* $
te
Arhlva, olganul Soc. lst. fit. din 1a$1, Ia§1 1921. La pg'. 103, d. Ilie Barbu-
lescu in gNotita despre cuvantul lasis citand, din cartea profesorului slrb, G. Da-.
nigie: Zivoti. Kraljeva I archiepiskopa srpskich, (tiparita la Agrarn, 1866) pasaluI
(din biografia arhiepiscopului sarb Daniel, in care se vorbpte si de incurSiunite di-
feritelor popoare asupra muntelui Atos, In v. X1V-lea) : gAcestor neamnri pagarie,
adica Francii i Turcii, Iasi §1 Tatarif, MogOvarii ei Catalanii i alte multe neamurl,
venind atunci in sfantul Munte, zice .numele poporului Iasi nu va ft ceva in le-
gliturA cu al orasulul nostru Iasi, pe cAtä vreme in acest pasaj chiar 'e pus fntre
Turci si Tatari ? Se prei poate, cAnd ne aducem aminte cä Inainte de a se inte-
meia, prin- descAlicAtorl din Maramures, Principat ul Moldovil, aceastA tarn, Inca din
1241, era ocupatA de Tatari. Apoi tea In doc. romanoslave, ba une ori si in cele
curat romAnesti, din sec. XV si XVI, se aflA scris acest nume tot cu s*.
De aci incheierea cA : 41scrisul lassy in Cronica polona a lui Miron Costin,
din sec. XVII, reprezenta chiar pronuntarea cuvantului. lar numele lassy, pe care
qi azi 11 dau streinii (Germani, Francezi etc.) acestui oras, e un vechi rest, care din
pronuntarea rordneasca a trecut de mutt la ddnsii*.
M. Costachesca
* *
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE lEta
Daca calatörul OW Hebert de Lannoy (pe vremea lul Alexandru pet Bun), care
hArecut 'deilungul Oasa?abief, ar fi urmat drumul catre Sud Vest gar fi fnlaInft,
§pune dl. Iorga, 1aii, care ekistan pe vremea aceasta. Trebue sa fi fost o blurt-
cutr.de Iemn i langa, dansa tot 6 era nevoe, pentru a apara o strata. ostliseasa,
'drumul de coinert, care mergea la Suds pg. 45, far la pg. 72 dl. lorga spune :
corisul veclau lusese la Cetatuie, de unde s'a luaus in sesul Bahlujtluj, Inairt3nd
mai departe pe celalt 'mat al urftel ape lenese, pana unde este azI Palatia Adult:
nistratiti si unde odata erau curtile domneol,. .
Pg. 91-93 : 'In ce priveste rostul celor doua capitole, una fata de tealalta,
se poate spune.ca parerea care atribue lul Alexandru Läpusneanu mutarea capita-
lel Ia last tste cu totul gresita., pen tru ca Domnul se stramuta din loc In loc, ca
sa dea sentitlte,. Isi schimba scaunul de judecata, avea case domnesti pretutindenib...
Aasii se numesc in cutare documente Stepanovita, fiindca biserica domneasel
si curtea de langa dansa fusesera.Intemelate de Stefan cel Mare, socotit, prin ur-
mare, ca un ctitor al orasului
Desi laipazar" fildta si inainte de Stefan, 1 se mai zicea I Forum Phills-
tinorum, fiindca a existat In vechime. o populatie a Iasilor, a lazigilor, care pur-
ta i ninnele -de Filisteni, cules din Biblie.
, eDincolo
, de cursul lui (a Bahluiului) era Cetatnia, Epe vremea. lui Petru Ra-
res wide .fusese vechea biserica a celor dintai asezari in partile acestep eNutnal
and Domnia trebui sa se razime pe Turcii din Chilia st,Celatea AlbaIasii au fosi
preitrabit Suceveip.
' Pg. 124, pe vremea lui Alexandru Lapusneanu 'aid se Intalnia un lux, pe
care trecutul nu-1 cunoscuse, o complexitate de ceremonii, dare vtniau iarasi de la
Curtea constantinopolitana se intalnia toata acea civ lisatie de suprafata..
Pg. 156, lesuitul Man1neIiI, 1582-1586, la lasi avede colonnie straine, corn-
puse din Raguzani, Germani, Ungurit Erau sf [analt bogate catolice, care aveau pe
mormintele lor din jurul bisericil lor, apoi d'struse, blasoanele familiilor tor'.
Pg. 286, la 1582, engiezul lohn Newberie, vine §1 la Iasi 'uncle vamesin NI-
colae Nevridi lua 24 de aspri pe vite si 5 lei, 10 aspri pe butea de yin. 1aici se
inse.amnä Curtea CL1 Inprejmuirta de gard, helesteul §1 spanzuratoarea. In fata.
.
multi tigani ; 2000 de case tiganoti dadeau dajde Domnului. Se face confuzie !etre
imbradmintea Romancilor si a roabelor tigance. Romancele din mahalale purtau
atunci costumul de la sat, cu pleptanatura inalta, cum se vede acu co la femeile
unguroaice din Tinuturile de munte, In judejul Roman in special', ln oras casele
oamenilor aunt foarte subrede, Curtea domnasca e facuta din platra sl are mire-
care Infatigare. Petri: Schlopul dadea audienta ea marejie I maiestate. Lang ei
era Bruti. Era pazit de tr el patrusute de soldati unguri, doi cate dol, pana la
umbrarul, supt care sta Voda Cli dregatorii 1 judeer Paritoril via, Ingenunchind
if vorbesc, o scena co in Franta lui Ludovic cel sIAn. Curtea, ca l casele bo-
erflor era din lemn, si cu putina piatra, rau asezata).
In ce priveste agezarile Armenilor In Moldova si in Ial, d. lorga pg. 187,
spune urmatoarele : eS'a pretins cA biserica din lasi or fi zidita de ei, la sfarsitul
veacului al X1V-lea ; de fapt, acestl oaspetl, Imbogatiti prin negot, au cumparat
biserici frumoase de la ai nostrio.
pg. 190: d. lorga zice: gbiserica Rufenilor din lasi inseamnä a Rutenllor e.
pg. 195 : Belsius, in vremea lul Eraclide Despot, spune eca foarte multi Sagi
Se gasesc In Iasi'.
pg. 196: Botero spun, c. 1560, ca : unegotul e facut in Iasi, intre altil si de
Sasi si Unguri. El dau In acelas timp i moterii."
pg. 197, MancineliCc. 1582, spune ca : 4n special, In Iasi sunt Raguzanl si
Hioti, ackca locuitori din HiosD.
'pg. 207, pe vremea lui leremia Movill, Silezianul Heidenstein verbeste i* de
aspectul lasllor, de palatul domnesc, de cele trel biserici ortodoxe, de cea arme-
neasca, de bala turciasa ce era In Iasi si care s'a pastrat Ora dunazia.
Pg. 209. Rusul Trifon Corobeinicov, la 1593, spune ca Iasul e fara cetate,
intarit numai in jurul Curtii domnoti. care e din piatrá, ca i uncle din cele macar
zece biserici, altele Iiind da lemn". ni se da I o descriere a bisericei sfant Jul Islicolae.
pg. 210 Olandezul Dousa, anul 1599 : lagul . . . este un oras bine populat.
pg. 212, un misionar anunim, fa 1606, spune ca In fa1 erau vre o gasespre-
zeci biserici.
pg 215-216, Italianul Tommaso Alberti, pe vremea lui Stefan Tomga. spnne
cä 6ragul Iasi nu avea ziduri Incunjuratoare Populatia o socotea la vre-o 8000 de
case, prin urmare sant 400U0 de locuttori. Casele acestea erau de lemn. Bisericiie
apar ruinate. Palatut e da piatra, Insa imprejmuit cu gard dc tem. . . . Vede pe
Tulip tnbracat In rosu, cu buzduganul in mana, 500 de archebusierf dupa dinsul,
strabatand strazile Iasului. Oragul era foarte martian cu mult noroi. E propKetatea
Domnulat, ,Daca vine un calator, Voda are dreptul sa-1 trimeata in gazdi in
orice casa gi oamenil primesc pe Strain dfoarte bticuros, Hind foarte ospifalleri . .
femelle fac toata gospodaria -easel, vorbesc liber 1 prietenos cu barbajii, de lip
Cu lumea si singure, cad .nu e Wei o paza ; dud aduc de nut ori de mancare,
gusta ele Wahl. Cfind 11 moare cuiva sotia, ca sa s tie ca e vaciev, merge cateva
iIe pria oras cu capul gol".
pg., 243, milanezul Benedeto Emanuele Remodi, pe la 1635 6, spune ca
;la lagi se numara 65 de case de catolici, care sant Ungwi, der sant 01 Francezi,
Venetieni l alti negustori din Constantinopol.
pg. 244-268 Bandini, 1646, spune ca : Jest, biserica catolica e foarte. ran
tlnuta, samanand o carciurna, fara ingraditura. Casa parohiala, Polonil de Ifinga
Domn o tntrebuinteaza pentru petrecerile lor, odalle sunt. prefacute In grajduri.
aeoperlsu1 do sindrill sport, paretil crapati. Banditti gasegte Curtea in It.trul Dom-
www.dacoromanica.ro
.. bOCUMENTE 185
nulut. care avea Iâng dansul un medic permanent, Evreu din rasarIt, IIL lint
cunoscuti sub vechiul nume ungtaresc de laszvasar, ,,Calattorul crede el ora,.
sul qs iiurnit asa dupd vacarul care pastea boil, pe locul unde s'a ridlcat apoi Cur-
tea domneasca", si cu ocazia aceasta spune d. lorga, ca aid a fost "ea de obiceiu
un, mor plugar, deschizator de tarina, I incepator de sat." orasul avea, spun
Calatorul, 15000 case, deci 73000 de locuitori, 60 de bisericl sl 11 manastiri . .
ziduI de cetate al Tei-lerarhilor cuprindea si un turn patrat cu un ceasornic. Se
snentioneaza Scoala de langa mänastire. In tot orasul sunt 20 scoli, numaruf sco-
larilor insA nu trece de 200. Se vorbeste de manastirea Sf. Atanasie de la Copou, d e
Galata, Socala, a hi Balica Hatmanul, Hlincea Orasul e foarte comercial, locul-
torii foarte amestecatI: Romani, Unguri, Armeni, Greci, Bulgari, Albanezi, Turci,
Poloni etc. Curtea e inconjurati de aid suptire la Rasarit, fara turnuri si Uri sant.
In celeialte partl e un sirnplu zaplaz de term Orasul, pentru cei ce-I vad de de-
parte li Se pare to Nuol Roma*. Unele din locuintele boerilor sant splendfde. Or
dalle de la Curte erau Impodobite, ca si la Constantiopoli cu covoare tesute fn
fir de aum
pg. 273,1 Pavel de Alep, pe vremea lui Vasile Lupu, vorbeste pe larg de
biserici. Trei lerarhi, Gotta, Barnova, de Sf. Gheorghe, de Sf. Sava, aspectul ca-
selor, cu acoperisui cca spatele camilel. lavitele, scoartele claclite,
Contributia, cunt vedem din cele demai sus, pe care 0 aduce autorul., .este
foarte mare, in ce priveste trecutul oragului nostru, spusele calatorilor fiind de foarte
multe ori dintre cele mai ivariate 'si mai neasteptate.
M. CostAchescu
511
1,4
www.dacoromanica.ro
186 DOCUMENTE
Se stabileote epoca caret apartinu mormintele, pe -de altA parte se aduce o modi-
ficare cronologiei primilor Domni ai preIl-RomInesti.
D-sa se mai ocupa pe larg de aoa numita *statute a lui Rada Negno gasita
de mult, care nu este cleat un relief de pe o platrA de mormant, supt care poate
se odihneau oasele lui Radn Voevod, NI lui Alexndru Basarab. Traditia of des-
crieraa petrel, acum deteriorate, de catrA francezul Bellanger In 1846, fac presupu-
nerea aceasta admisibill. $i aid se manifest& influenta catolicA, Intrucat biserica,
ortodoxA nn admlte *chipuri cioplite gAsirea in chiar fundamentele bisericei a II-
net monede cunoscute din timpul regelul Ungariei Ladislau Cumanul (1272-1290)
face pe d-nul Moist, directorul Crorticei nurnismatice sA presupuna cA clAdire nu este
anterloarA anului 1272.
In ultima parte a studiului, d-nul BrAtianu dA o luminoas1 oi concha expu-
nere rezumativA a fondArli Princlpatelor Romane, revenind asupra importantei de
a se fi constatat moartea marelui Basarab fn 1352, intrucit frnpAcarea din 1348
Intre Tara-Romaneasca ol Ungaria capAtA o interprefare mai sigura dovedlndu-se
ca justA presupunerea d-lui Onciul T.A Alexandru Voevod, care depuse atunci oma-
gilt!. regelui Ungariei era coasoclat Domniei tAtAlui sAu, mort abia In 1352. InsA
sfaroitul Domniei tui Alexandra, mort 1364, e caracterizat prin slAbirea raporturilor
de vasalitate, rupte cu totul de urmaoul sAu Vlaicu VodA, care se proclaml Insuoi
Domn al prii-Romaneoti spre indignarea regelui Ludovig din casa d'Anjon.
Reconciliarea Intre Vlaicu al Ludovig avu loc cu pierderl grele pentru hege-
monia dunAreanA a Ungariei, lar chemarea lui Ludovic la tronul Poloniel dAdu
expansiunel maghiare o altA orientare, de care beneficiau Principatele RomIne.
Ce primeote influenta catolicA, ea luase un avant mare pe timpul catolicei Doamna
Clara, adoua sotie a lui Alexandru Basarab, InsA In 1378 cu Inceputul aiomel fn sanul
bisericei Occidentale, propaganda catolicA se afla In declin In amIndouA Princlpate. Ter-
inland studiul sAu d-nul BrAtianu pune Intre anii 1340 ol 1375 culminatiunea pene-
ratiunei ungare oi catolice, confirmatA acum prin recentele descoperiri, cari evoca
existenta nu numai a unel curt! fastoase apropiata de moravurile occidentale, dar
gl a 'mei clase nobile vivant de la grande vie internationulle de fAstda.fite europe-
ene Biserica SI. Neculai reprezintA dupA d-sa un tablou sintetic al evolutiunli Sta-
tutu! romin, In care se Intalnesc inele cu ruglciuni latine, pietre cu inscriptil sla-
vone oi picturi greceotl, adAugim qi acel *fig Goth. (sic) de pe un inel de aur
influen'te cuiturale divcrsa, Insa toate absorbite prin puterea instinctul ul de rassa
oi de limbl
D-nul Bratianu oi-a caotigat prin studlui sAu dar oi foarte documentat nu
numai un loc frumos in publicistica otiintificA franceza, dar al un titlu de me-
rit fatA de natiunea sa prin interesarea cercurilor otlintifice strAine, atat pentru
bogAtille arheologice ale Tar!! noastre, cat ai pentru vechimea traditiei sale cul-
turale occidentale.
Sever Zotta
E. Lovinescu, Gheorghe Asachi, viata 0 opera hi!, Bueure§ti, ed. Cartea Ro-
milueasca, 1921.
Inteun volum ingrijit tipArit, d-nul Lovinescu publicA cursurile d-sale desprd
Asachi tlnute la Universitatea din Iasi oi aparute in parte In Convorbiri Literare. 0-
riginea famine! ol blografia marelui Inaintao In domeniul .culturel noastre nationale
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 187
www.dacoromanica.ro
188 DOCUMENTE
1de lui la Fontaine, (Ibid. 34) pare sa fie ienu nita fika a marelui Visternic C.
Pilipescu. administrator ul Valachrei pe tirnpul ocupatiunei ruseati (1806-1812),
despre care din cauza turcosi francofilisrmilul lui, conteie de Langeron nu
are de cat cuvinte de ocara Anica era logodnica liii Milovadovici comandantut
armatel rusesti, mutat se zice din cauza ei e) Din dcdicatiunea ei catra Asachi :
,Souventr d'Annlka Philippesco 1821 .ofert a Mr G. Asarv pendant I'dmigration
ea Bessarable, reiese ca ea nu era casatorita nici in 1821 deai atunci avea c. 30
de ani. Mai tarziu a luat ea pe marele logofat 0 Bala. Farniecul ei a fost apre-
dat atat de Sangerum cat Qi de Rochechouart, nepotill ducelin Richelieu, fondatorul
Odessa!, uncle petrecu Anica c. 1820 in exil cu tacal ei.
Presupunem ca nici Asaki n'a putut sa se sustraga acestui farmec iar
dedlcatia AnicAl indica ca adu sa aprecieze societatea tanarului talentatului l cul-
tului moldovean. Ea era sora Catincal S. (Skitineanu) despre care s'a sells in
Marti] ,Vittorula din 23 Sept. a. c. cu prilejul unei dart de seama despre cartea
contelul de Lagarde, care o cartel!, ai cuinnata anal mai vestite Catinca Fdipescu,
nascuta Bala, a caret influenta politica era covarsitoare, conform relatiei marchizului
de St. Aulaire, La Valachie ne Jut plus gouvende que par le consul de France et
par Catherine Balche femme du second fils, dii Vestiar Phtlippesco" aerie el In-
tr'un memoriu n). Influenta atit de mare a acestei tarniiii a fost cauza exilarii ei la
Odessa, uncle insa ducele de Richelieu fi facea viata prea placuta dupa Warta lul
Langeron.
Asachi era zice d-nui Lovinescu, maul Sturzestilor In special atasat lui Mlhai
Voda al era deci flresc ca in situatia lui sa se clatine odata cu venirea la domnie
a lui Gr. Al. Ghica in 22 lunie 1849. Dap 2 luni in 20 Aug Asachi ii da demi-
sla din postal de refendar al acoalelor (Lovine3cu p. 44) iar in 27 Sept. din cea de
arhivist al Statulut. Ultima demisie aflatuare la Arhiva Statului A) fara interes, ca
lin tel de uniculum vital, credem nimerit sa o publicam mai jos.
Prea Inaltate Doamne,
In epoca reformei politica a Moldaviei la anul 1829, obsteasca adunare a Di-
vanurllor m'au ales madulari la Comitetul reglernentar in insusime de redactor se-
cretariu ; am lucrat fara leafa fri curs de 11 luni la Bacuresti, asazamantul ce au
statornicit drepturile patriel.
Dupa aceea, imputernicitul Prezident m'au nuntit din partea ambelor Printipate
in asaminea fara leafa am purtat 9 luni de zile asta sarcina, cu multamfrea ai a
Cabinetului Curtii proteguitoare, Meat la Introducere noului asezamant, imputernicitul
Prezident m'au numit Arhivist al Statului, ca o semuneratie a lucrarilor de dol ani,
ca un mijloc a indemana ocupatiile literare gi spre a organiza Arhiva Statului ci
era un nou ram de slujba.publicA In tara,
r De atuncea m'arn nevoit a raspunde unei isamine onora bile Neal:Jere i dupa
atributurile postului, am adunat interesante dodumente ale tarii rAspindit i dosite
gi am pastrat cu sfintenie acest sanctuar a dreptarilor compatriotilor ; manipulatia
www.dacoromanica.ro
DOCLiMENTE _ 18§
grhivei cdmpusä astazi din 142,221 acte dupre ataturatul raport, am organizat-o In
mOd a sa pute cu inlesnire gási orl ce hArtie ceruta, 51 de s'ar Pi lut in conside,
ratie indesitele mete proiecte, lucrarea Arhivei mutt s'ar fi simplificat.
Cu toate acesta, sarcina am punat -o asa in cat nici odata n'am prochemat ce
mai mica nemultarnire din partea Guvernului san a publiculd, Dupa asdminea lu-
crAri de 18 aril simtind dorinta Inaltimei Voastre de a insArcina pe o altä persoana cm
Arhiva Statului, MI preget a o implini prin dernisia de fata rugandu-va cu toatä
supunerea sä bine voiti a lua in consideratle drepturlle 5i slujbile agonisite cu lo-i
Rate in asaminea insarcinärl insamnatoare ale Statului 51 tot odata a randut o
cOmisie spre a adeveri starea Arhivel 5i a el ttdclare, apoi fiindcd In viitorime nt-
mic nu m'ar lega in CapItala de cat Institut tipotitogreid, carile cu mare greutajl
'5i cheltueli I-am organizat, 5i parte din nou am introdus in lard pentru cultura ei
lauda compatriotilor, 51 explotatea acastei inclustril de pdmanteni. Cu toatä supui,
nerea rog intalepciunea Indltimei Voastre sa bine volti a orandul vre-un mijloc de
a fl lieu rat 51 de asta sarcina cu despdgubire potrivita spre a pute consfinti lima-
5ija zilelor Casei mete Impovorata , de grele dator11 pentru ca pänä acum toate in-
grips-Ile vietii ostenitoare erau tintite mai cu samd In ski; ba pubica.
A Inallirnel Voastre, pre plecat 5i supus- sluga.
No. 234 [0. Asakl]
E0 27 Septemvrie
1864
La demisia acesta domnitorul rdspunse prin decretul din 15 Dec. publicat in
thicar XIII, p- 378-9 5i semnalat de d-nul Savinesca (ibid.) incuvIitandu-i Inca o
pensie de 8000 de lel pe an pe langa cea de la casa 5coatelor 51 reservandu-si dm
la .cei intäin prilej vti Intrebuintam in o fnnctie potrivita insusiritor ce Ai castigat
in jail si meritelor ce va caracteriseazAa. Din cuvintele din demisie simtind dorinta
Indltimei Voastre" reiese ca Asachi nu plecase de buna vole dela iubita lui Arhiva.
El fu inlocuit prin Postelnicul V. Alexandrl, tatal poetulul, si acesta un oni bine-
merltat de Ora, desi departe de se putea compara cu Asachi, a cdrui viaja se
confunda cu evolutia culturei noastre in prima jumatate a secolului trecut.
Sever Zotta
* *
e
www.dacoromanica.ro
190 DOCUMENTE _
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 101
turcesc. Se mai vede o galerie sau balcon, si in fine o odae frumos zugravita In-
treaga dupil obiceigi olanclez. Aid e alt divan; ni se ofera dulceti I vutca si ne
punem la masa. Dupa pranz ne retragem cu Voda !Mr%) odale, in care de obiceiu
se primeau audientele"
In 4jra Magni semnaleaza Intre multele biserici anche passabili 2 manästiri
molto belle e suntuose.
Ne descrie manastirea Goliei, cea uitata de Paul de Aleppo.
Cladirea e de piatra patrata, are o cupola inalta cupoie elevate ; 2 turned
torri ben'alte ; stalpi Colone la pridvor, balustrade ; are un stil amestecat
ben lavorate, ma confuse negrordine dell'architettura ; candelabrele de argint
candeglieri e lampade d'argento ; iar Intre mesterii care au lucrat uolia au
fost i Italieni.
Cat despre Trei Erarhi. Magni zice ca pe din afara e totul de marmura einclos-
tate tutta di marmi fogliamati con lavoro asW minute e gentile' In launtru e
chipul Voevodului ctitor si al familiel sale. In biserica nenumarate lazi cu averile
boerilor fugiti din ora i puse acoio spre paza i pastrarep.
Magni ne spune ceva si de Evreii din Iasi. Med'cul lui C. Duca Voda era un
evreu. In targ gasi de toate celea carne, paseri, unt, orez, pane proasta rau
coapta si putina, dar nu gisl nicl un negustor eareu! Era doar armata turceasca la
Tutora si multi Turd veniau la Iasi sa cumpere de ale hranei.
In schimb Magni ne vorbeste ca erau multi Evrei din Polonia, arendasi al mo-
siilor, cum sf multi din ei luau in vanzare veniturile tarli i spoliau tara in folosul
lor Evreii ce locuesc prin partile acestet au nascocit i inolt, cum fac pretutin-
deni, nisfarsite angaril a caror arendasi facandu-se se slujesc de eie pentru a suge
sangele bietilor supusi ajutati de autoritatea Domnului. Sant cei mai multi din
Polonia, si intrebuintaza cele mai hraparete mestesuguri pentru a apasa in folo-
sul lor pe ori eine e silit a le trece prin maul".
Daca cronicarii contemporani Miron Costin, Ion Neculce si Nec. Costin tie
spun ceva mai mult de Iasi ca cronicarul Ureche, in schimb calaioril strain!. in-
tregesc prin spuseie lor zisele cronicarilor nostri, Vom utillza la vreme Insusi
textul original al acestel rarisime carti pentru a sluji complect pe cetitorii nostri."
Oh. uhlbAnescu
N. lorga. Romeinil $i Orecii de-a lungul veacurilor. Buc. 1921, 8% Tip. Cul-
tura Neamului Romanesc. Pag. 54. Pret 15 lei.
In seria de scrieri ocazionale, pe care d. N. lorga le-a-scris cu prilejul multi-
plelor ei variateior chestluni, ce le-au adus evenimentele marl, prin cari am trecut.
aste ei .aceasta scrisa cu prilejul indoitelor nunti princiare dintre casa regala
Greceasca 1 RotnaneascaD. Textul e redactat in I. franceza, ca la toate celelalte,
Toate acceste lucrari ale d-lui N. lorga stall s ipt vreme, cad sant scrise ori
fara izvoarele necesare la indamana, ori saut colectari de alte studii anterioare
apropiate i excerptale pentru cauza zilei.
A pune istoria ca stiinta in slujba causelor contemporane este a forta ro-
lul istoriei, cad preocuparea evenimentelor de zi poate tuibura seninatatea, ce se
cere istoricului, ori exagerand trecutul, or prea glorificand prezentul. Serlile fap-
telt)? istorice, pe care le indeplineste dipomatul I omu! politic, pot Ii rAu i necom-
plect legate de istork, care n'are alta chemare de cat a le explica In cauzalitatea lor,
fara a putea Induri cu ceva in ofkialitatea lot%
www.dacoromanica.ro
g2-
1.--
DOCUMENTE
Lucrarea d-lui lorga are a,este capitole : Heilènes et Thraces, (extras din
istoria comert4lui roman din 1915); La coatkul(é byzantine dans les pays rownalas
(extras din Deux Communications au troisterme congresinternational d'6tudes his-
toriques a Londr s 1913); Commer^e g 'c, I tterature et civilisation grecques dans
les pays rournains. r
Critia istorica a fost pana mai eri nedreapta cu inriurirea geeceasca In Prin-
cipate. Nu cu put'n au pontribuit la acest curent iiieratura Cronicarilor ca i teatrul
nostril istoric. Pasiuma, ce au pus'o cronicarii nostri d. lorga trece asupra aces-
tui (apt, sl apreciarea evenimentelor supt call au trait ei, a lasat asupra cetitorilbr
de.mai apoi acel spirit de inaltä revoita contra grecismului acaptuant. Nentelegand
s;st mul s'au nedreptatit oamenii vremri --domni si boeri.
Cat n'a influentat in aceasta i un scriitor de talent ca dr. Zaliony I I ucrarea. e.
pgcsfirata de mai multe portrete de domni, din .cari unii n'au nici o legatura cu inriuirea
greceasca: Stefan cel Mare dupa evagheliarul de la Humor, Marla de ia Mangup.
Petru Rayes, sterna Valahiel, Stefan fiul lui Petre Schiopul, leremia Moghila Voda.
Maria Amrrall sotia lui Petru Schiopul, Maria Zotos Tigara frica lui Petru Schiopul,
Tudosca, sotia lui Vasilie Lupul, un boer fanariot, Mihai Viteazul, Zotos Tigara,
Matei Basarab, Vdsile Lupul, D. Cantemir, §erban Cantacuzino, N. Mavrocordat,
C. Mavrocordat, M. Sutu st A. Ipsilant Vod4.
Cultura Moldovei §i rolul Iailor in desvOltarea curentului grecesc e arnintit
In mai multi) locuri alL rucrarii, riu cridem insa nimetit a reproduce pasatele, fifnd
si a§a prea succint atlas-.
Gh. GhibAriescu
gitilitHEIVA"
ORGANUL SOCIETATEI DE ISTORIE I FILOLOGIE
DIN IA5I
este cea mai veche publicatiune de acest fel in Moldova. Reorganizata
cu totul, vechea revista a putut strange in juru-i cele mai autorizate
pene din sinul Unlversitatei le§ene §i al publici§tilor Ie§eni.
www.dacoromanica.ro
.9:r5.11111(1)4,
Primaria comunei Iasi a Nat initiativa infiintdrei unui muzeu municipal, cat
Aemarea de a strange la unloc tot ce reprezinta viata din trecut a acestui oras
--fosta capitala a Moldbvei cam si a Moldovei intregite de astazi.
Odatd cu infiintarea acestai muzeu, s'au pus bazele unei societati istorico-
arheologice, care in primal bc a hotarit scoaterea- unui buletin periodic de 30
call anual aproape 500 pagini in care sa se publice studii de istorie i ar-
heologie, documente de proprietate, ce privesc la§ii in special si Moldova intregita
n general, inscriptii slavone, grecesti si romanesti de pe la 'bisericile din Iasi si
din Moldova, de pe morminte, icoane, odoare vechi si notite de pe carti vechi
bisericesti.
Acest buletin apace In primele zile ale lai Octombrie a. c. Prima fascicola
cuprinde 192 pagini, format mare, Crnlalte fascicole vor arma in mod regulat
.
Soreta, M. Costachescu
www.dacoromanica.ro
9.,
.
Din publicatille
MOM -
-
A TANASIii ,
D. A.). Arta, re vista' 2 ani last 1914.. organui Societatei sti-
intifice si jiterar. (secretar, -2o1p.borato,, $"i apoi edibr),27 vo-
lume. 4isi. 187.;9.i 1921..
BOGDAN (A. N.). Lupta viatd, revista. 2 ani Iasi 1903,- -105. Oraxida,si,
Ed. 11.' 1915, monogralie flustrai1.. Universitatea din Ia,cl
nografie inedita, in coiaborare en (C. Climescu) 1906 , Regele.
Carol I l a doucz.a Sa Capitald. Buc. 1916,, Societatea de .me--
dici 5 ezaturati$ii (rnonografi,z), Iasi 1919., _
MIRADA (T. T.) Istoria Teatrulni din MoZ4ova..2 vol. Iasi 1991.
OHIBANESCLi (GH., ) Surete $i 1.:Vbade, 10 vol. Ia:14i 1906-1-915., -Apisoace . i Za-
pise 9 vol. Iasi 1905-1921; Th. Codresru (revista A-
nil! I i II Iasi 1915-1916. .4Origitzlle I nude-, 1,458, Originile
; 1asilor _190-1...Epaggal izvodulut liii Clandu, 15 13, Documentul
studiu istoric si arbeoiogic 1894, L,Tricaral. ol. XVIII, XXIII i .
'
www.dacoromanica.ro