Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași

Seminar: Psalmii în cultul Bisericii și în viața personală

(Studiul Vechiului Testament – Pr. Vatamanu Cătălin)
NUME: Apetrei PRENUME: Mihai Catalin

Dumnezeu este Creatorul tuturor

Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai

foarte. Întru strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca ş i cu o
haină;Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce
pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe
slugile Tale pară de foc;Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul
veacului.Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea lui; peste munţi vor sta ape. De certarea Ta vor
fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa. Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-
ai întemeiat pe ele.Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere
pământul. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape ;Adăpa-se-vor toate
fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli. Peste acelea păsările cerului vor locui; din
mijlocul stâncilor vor da glas.Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul
lucrurilor Tale se va sătura pământul.Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba
oamenilor;Ca să scoată pâine din pământ şi vinul veseleşte inima omului;Ca să veselească faţa cu
untdelemn şi pâinea inima omului o întăreşte.Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe
care i-ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib.Locaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi
adăpost cerbilor stâncile scăpare iepurilor.Făcut-ai luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut apusul
său.Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii;Puii leilor mugesc ca să
apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor.Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile
lor se vor culca.Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara.Cât s-au mărit lucrurile
Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.Marea
aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăţi mici şi
mari.Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea.Toate către
Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme.Dându-le Tu lor, vor aduna, deschizând Tu
mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi;Dar întorcându-ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei
duhul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei
înnoi faţa pământului.Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.Cel ce
caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă.Cânta-voi
Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi.Plăcute să-I fie Lui cuvintele
mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu
mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.(Psalmul 103)
Scurtă prezentare: Este poate cel mai frumos imn de slavă, închinat lui Dumnezeu -
Creatorul. Se citeşte pentru binecuvântarea caselor, gospodăriilor şi bunurilor oamenilor, pentru
începutul bun al unei lucrări. Face parte din ciclul psalmilor de laudă. Fericitul David Il arată pe
Dumnezeu tuturor, ca Făcător şi Ocârmuitor a toate (Fericitul Teodoret). Psalmul 103 se citeşte
la slujba Vecerniei Mari. Slujba Vecerniei (prima slujbă a zilei liturgice) trece în revistă vremea
Vechiului Testament, crearea lumii, căderea în păcat a primilor oameni, alungarea lor din Rai,
pocăinţa lor şi rugăciunea lor pentru mântuire, nădejdea oamenilor în venirea unui Mântuitor,
potrivit făgăduinţei lui Dumnezeu şi împlinirea acestei făgăduinţe. Psalmul 103 laudă creaţia lui
 Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași
Seminar: Psalmii în cultul Bisericii și în viața personală
(Studiul Vechiului Testament – Pr. Vatamanu Cătălin)
NUME: Apetrei PRENUME: Mihai Catalin

Dumnezeu, pronia lui Dumnezeu şi negrăita Lui înţelepciune. Avem aici versiunea poetică a
cărţii Facerii.

Impărţire: binecuvântare introductivă (v. 1); psalmistul descrie cerul, aşa cum l-a creat
Dumnezeu (v. 2-5); psalmistul descrie pământul (v. 6-19); psalmistul descrie timpul stabilit de
Dumnezeu (v. 20-23); omul şi lucrarea sa (v. 24); psalmistul descrie marea (v. 25-26); fiinţele vii
sunt creaţia lui Dumnezeu (v. 28-31); imn de slavă (v. 32-36).
(Pentru om n.r.) este şi o cunună a harurilor; este şi o cunună a slavei; este şi o cunună a
nestricăciunii. Căci aşa sunt darurile lui Dumnezeu puternice şi pline de bunăcuviinţă. Aşa sunt
cununile (Sf. Ioan Gură de Aur).

Cu Psalmul 103 se deschide Vecernia, slujba care marchează începutul zilei liturgice ca
început al lumii.

Psalmul 103 este astfel un amplu tablou al creaţiei20. Dacă lumea, odată aşezată „îl
mărturiseşte pe Creator (vezi: „Cerurile vestesc mărirea lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui
povesteşte tăria" - Psalm 18,1), Creatorul însuşi Se mărturiseşte pe Sine prin propria Sa creaţie.
Aşa se face că, din această perspectivă, lumina (slava) lui Dumnezeu nu e văzută ca fiind
lăuntrică, ci ca un veşmânt de mărturisire, podoabă şi lumină (Psalmi 03,2)"21.

Versetul: „Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc" (Psalm 103,5)
lămureşte natura îngerilor. Sfântul Ioan Damaschin arată că Dumnezeu este „făcătorul şi
creatorul îngerilor; El i-a adus de la neexistenţă la existenţă şi i-a zidit după propriul Lui chip, o
natură necorporală, un fel de duh şi de foc imaterial"22. Datorită acestui foc imaterial, apare în
acest poem expresia „pară de foc" (Psalm 103,5).

Urmează o serie de teofanii care nu sunt o simplă înşiruire de fapte, de etape în procesul
creaţiei. Sfinţii Părinţi văd în aceste expresii: „Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea lui"
(Psalm 103,7); „ De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa" (Psalm 103,8);
„Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor" (Psalm 103,11); „Cel ce adăpi munţii"
(Psalm 103,14) sau „Cel ce răsări iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor" (Psalm
103,15), unele dintre principalele atribute ale lui Dumnezeu cum ar fi ştiinţa, înţelepciunea,
puterea şi providenţa23.

Omul este cununa creaţiei lui Dumnezeu, de aceea natura nu a fost creată pentru ea
însăşi, ci pentru a fi în slujba, în serviciul omului. Omul este cea mai importantă fiinţă pentru că
 Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași
Seminar: Psalmii în cultul Bisericii și în viața personală
(Studiul Vechiului Testament – Pr. Vatamanu Cătălin)
NUME: Apetrei PRENUME: Mihai Catalin

a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, după chipul şi asemănarea cu Sfânta
Treime („Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării,
păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!" -
Facere 1,26). Când omul conştientizează acest lucru, viaţa lui se luminează - după cum ne spune
dumnezeiescul Părinte Arsenie Boca - direct de la o candelă pe care o aprinde Dumnezeu pentru
el: Când ajungem la cunoştinţa a ceea ce suntem de fapt, că avem o înrudire cu Dumnezeu, că
locuieşte chiar în structura noastră spirituală, că suntem în pragul liberei alegeri a unei concepţii
de viaţă de care să ne ţinem chiar de n-om fi pe placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela şi
luminează toată viaţa noastră cu concepţia creştină despre lume şi viaţă24.

Şi toate făpturile Tale le-ai făcut cu înţelepciune nepricepută, pentru ca niciuna dintre
ele25, nici cea prea mică, nu s-au făcut în deşert şi de prisos, ci toate au cuvânt şi pricini şi
împliniri (scopuri) minunate pentru care s-au făcut (Cuviosul Eftimie Zigabenul).

In mijlocul acestui psalm, autorul a pus cuvinte despre hrana şi băutura omului. La loc de
cinste stau „pâinea şi vinul" (Psalm 103,16-17). Pâinea şi vinul trebuie înţelese şi ca hrană
spirituală. Sfinţii Părinţi văd aici o profeţie, o aluzie a poetului la Sfânta împărtăşanie. Este vorba
de pâinea cea tainică şi de vinul euharistie, prin care ne facem trup al lui Hristos.

După ce a vorbit despre cele create pe pământ, psalmistul ne mută atenţia spre facerea
cerurilor.

Astfel Dumnezeu este lăudat ca Stăpân şi Creator al Universului (Psalm 103,20-23). Apoi
omul este chemat să iasă la lucrarea lui (Psalm 103,24); adică văzând toate cele a creaţiei aşezate
la locul său, omul este chemat să le stăpânească şi să le administreze.

In procesul creaţiei nu poate fi uitat sau omis rolul Duhului Sfânt. Duhul Sfânt este
Creator dimpreună cu Dumnezeu Tatăl şi cu Dumnezeu Fiul, dar are şi un rol aparte care ţine de
regenerarea spirituală a omului, de înnoirea care se cere omului pentru a moşteni împărăţia
cerurilor. La această înnoire face aluzie şi Fericitul David când spune: „Trimite-vei duhul Tău şi
se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului" (Psalm 103, 31).

In prelegerea intitulată „Omul zidire de mare preţ", Părintele Arsenie Boca, subliniază
câteva cuvinte despre creaţie ale ilustrului profesor Nichifor Crainic, căruia Sfântul Ardealului i-
a urmat pe calea misticii ortodoxe. Aceste cuvinte sunt suficiente pentru a înţelege tâlcul şi
menirea acestui psalm care este cu adevărat o capodoperă a literaturii universale. Crainic arată
 Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași
Seminar: Psalmii în cultul Bisericii și în viața personală
(Studiul Vechiului Testament – Pr. Vatamanu Cătălin)
NUME: Apetrei PRENUME: Mihai Catalin

că: Lumea, adică Universul văzut al formelor materiale şi Universul nevăzut al spiritelor pure,
este expresia bunătăţii lui Dumnezeu, Ea a fost creată pentru ca să se bucure de bunătatea
dumnezeiască. Fiinţa ei, dată în toate lucrurile care o alcătuiesc, de la primul mineral până la
înger, e o fiinţă împărtăşită. Viaţa tuturor făpturilor participă la bucuria în Dumnezeu după
gradul de fiinţă pe care îl au şi după capacitatea cu care a fost înzestrată fiecare. Acest grad de
fiinţă şi această capacitate de participare e principiul ierarhiei după care e constituită lumea
creaturală. Omul ocupă în această ierarhie un loc central. Prin trup aparţine lumii fizice, prin
suflet aparţine lumii spirituale, în marele cosmos, el e un microcosmos...26

Mai înainte de ce s-au făcut munţii şi s-a zidit pământul şi lumea, din veac şi până în veac
eşti Tu. (Ps 89:2)
Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti. Gata este scaunul Tău de atunci, din veac eşti
Tu. (Ps 92:2-3)
Laudă, Ierusalime, pe Domnul, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane, Că a întărit stâlpii porţilor
tale, a binecuvântat pe fiii tăi, în tine. Cel ce pune la hotarele tale pace şi cu fruntea grâului te-a
săturat, Cel ce trimite cuvântul Său pământului; repede aleargă cuvântul Lui; Cel ce dă zăpada ca
lâna, Cel ce presară negura ca cenuşa, Cel ce aruncă gheaţa Lui, ca bucăţelele de pâine; gerul Lui
cine-l va suferi? Va trimite cuvântul Lui şi le va topi; va sufla Duhul Lui şi vor curge apele. Cel
ce vesteşte cuvântul Său lui Iacob, îndreptările şi judecăţile Sale lui Israel. N-a făcut aşa oricărui
neam şi judecările Sale nu le-a arătat lor. (Ps 147 )
Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului.(Ps 103:6)

Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întărit şi cu duhul gurii Lui toată puterea lor. Adunat-
a ca într-un burduf apele mării, pus-a în vistierii adâncurile.(Ps 32: 6-7)

Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că în veac este mila Lui. Cel ce a întărit pământul pe ape, că în
veac este mila Lui. Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că în veac este mila Lui. (Ps 135 5-7)

Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul
de zidirea Ta. Marea aceasta este mare şi largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr,
vietăţi mici şi mari. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea.
Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme. (Ps 103:25-28)
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași
Seminar: Psalmii în cultul Bisericii și în viața personală
(Studiul Vechiului Testament – Pr. Vatamanu Cătălin)
NUME: Apetrei PRENUME: Mihai Catalin