Cupe albe sângerii,
Stau pe lujere înfipte,
Parc-ar fi niște făclii!
Hei, ghicește-le, de știi!
(lalelele)
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri și pe ogor,
Prin grădini și-n deal la vie
Stă mereu într-un picior.
(ciuperca)
Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
(bradul)
Fețișoara
Cu rochiță rosioară,
Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura
Ca încep a lacrima.
(ceapa)
În gradina lui Pandele
E un pom plin cu mărgele,
La culoare-s roșii toate
Cu codițe-mperecheate.
(cireșele)
Ce buruiană când o atingi
Îți face numai bășici?
(urzica)
Care floare
Parcă-i soare?
(floarea soarelui)
Ce-i mândru la sat
Și bun la mâncat?
(grâul)
Șade moșul în camară
Cu mustaățile afară.
(morcovul)
Eu am patru frați
Într-un cojoc băgați
(nuca)
Cine se naște-nfășat?
(porumbul)
Toamna te nutrește
Iarna te-ncălzește,
Primăvara - nverzește.
(pomul)
Ascuns în camașă
verde,
Miezul de foc nu se
vede.
Cand mănânci o feliuță,
Parca sufli-n muzicuță.
(pepenele verde)
Trupu-i este țeava-
naltă,
Crește numai unde-i
baltă;
Iar în vârf are un spic
Ca o coadă de pisic!
(stuful)
Albă păsăruică, Soarele îl coace,
Pe arac se urcă; Mâna îl rupe;
N-are aripioare, Piciorul îl calcă,
N-are nici picioare. Gura îl bea.
(fasolea) (strugurele)
Voinicul cu haina albă
Iese primul din zapadă.
(ghiocelul) Ce-i rosu, mar nu-i;
Creste-n pamant, ceapa
Am cămăși nenumarate nu-i?
Le port pe toate îmbrăcate. (sfecla)
(varza)
Șoricel cu aripioare Animal cu trup tărcat
Poartă numele de floare. Și cu gât nemăsurat!
(liliacul) (girafa)
Voinicel cu cornișoare Are-un ac micut și fin,
Umblă cu casa-n spinare. Zboară lin din floare-n
(melcul) floare,
Acul este cu venin
Ea este buna la toate, Iar polenu-i pe picioare.
Ne dă carne, ne dă lapte, (albina)
Iar viței mititei
Se numesc copiii ei. Are zeci de ace groase
(vaca) Dar nu țese nici nu coase.
(ariciul)
Are-o coada infoiată,
Hoață este și șireată Animal cu chip de om
Dar e vai de coada ei Țopăie din pom în pom!
Când dă peste ea grivei. (maimuța)
(vulpea)
Atunci când sunt în
O sportivă cu renume ogradă
Umblă-n pomi după alune. Ga, ga, ga se iau la sfadă
(veverița) Iar când sunt pe lângă lac
Baie întruna fac.
Cât e vara - cucurigu! (gastele)
Cucurigu - când dă frigu!
Cine-i frate dumnealui?
Cum îl cheamă? Cine cântă toată vara
Poți să-mi spui? Prin fânete cu ghitara?
(cocoșul) (greierele)
Am trup, dar n-am corp; Urecheat cu haine sure
Am gât, dar n-am cap; Stă pe câmp și în pădure.
Am mâneci, dar n-am maini. (iepurele)
(camașa)
Mândru, înalt și frumos, Are dânsul și picioare
La ochi este luminos; Dar e-obișnuit să zboare;
Urechi are, coarne n-are Tin, tin, tin și piscătura...
Și te poartă în spinare. Cine-i obrăznicătura?
(calul) (tantarul)
Cred că macu-i place tare Vara umblu după miere,
Zilnic cere-n gura mare Iarna dorm să prind
Dupa atâta mac-mac-mac putere.
Pleacă să inoate-n lac. (ursul)
(rața)
Zboară-n sus,
Zboară-n jos,
Neagra este
Animalele din casă De la coadă până la cioc.
Umblă pe sub masă (rândunica)
Când se întânlesc
Rău se ciondânesc Mică, dar voinică,
(câinele și pisica) În spate ridică
Sacul cu povară,
Am o pasăre rotată Să-l ducă la moară.
Stă cu coada învolburată (furnica)
Și te-aleargă în curtea toată.
(curcanul)
Cine umblă mult prin lume
Și tot se strigă pe nume?
(cucul)