Odată ajuns în Horezu, este greu să nu te laşi impresionat de cantitatea imensă de

vase ceramice şi de coloratura diversă, decorul jucăuş al acestora. Stilul nu a

încetat niciodată să impresioneze atât prin procedurile utilizate cât şi prin
tematica specifică.

Principalele simboluri folosite in ornamentarea ceramicii horezene sunt inspirate din

flora şi fauna din împrejurimi: cocosul de Hurez, bradul, şarpele, ghioceii, frunza,
soarele, steaua, spicul, spirala dublă, pomul vieţii sau coada de păun.

Cocoşul, figura emblematică a centrului ceramic, are semnificaţii ritualice vechi,

îndeplinind o funcţie de avertisment:proteja de necunoscut, asigura biruinţa luminii
asupra întunericului. Fiind în multe epoci singurul vestitor al zilei şi îndemnându-i pe
oameni să înceapă cu voioşie ziua, a devenit şi un simbol al măsurării timpului.
Anunţând victoria soarelui, alunga forţele ostile omului. Simbolizând totodată
vigilenţa şi mândria, pe ceramică apare în diverse ipostaze:înfoiat, colorat, mândru etc.
şi ocupă spaţiul central pe fundul vasului, deci are rolul principal în structura
decorului. Când mai mulţi sunt dispuşi circular, se spune că au făcut hora cocoşilor.

Ceramica mai prezintă totuşi şi alte motive în afară de cele zoomorfe, şi

anume:vegetale:ciorchini, frunze, trifoi (norocul), vrejuri, brăduţi (simbolizează
nemurirea) sau bobocii de trandafiri, spicul de grâu (prosperitate) sau geometrice-
soluţiile plastice adoptate de meșterii din zona Horezu sunt bazate pe repetiţie,
alternanţă și simetrie:cercuri, spirale, linii concentrice. Caracteristica principală a
ornamenticii geometrice a Horezului o constituie îmbunătăţirea elementelor simple
(puncte, linii) constatându-se preferinţa accentuată pentru linii curbe.

Elementele geometrice folosite ca motive decorative sunt:puncte cu variante ce decurg

din tehnica executării (picături scurse și virgule);linii scurte paralele, fie drepte, fie
ondulate (în acest din urmă caz apare «altiţa»);cercuri spirale, zig-zag-uri (întrerupte
sau continue);semicercuri, asemenătoare unor arcade de mai mici dimensiuni, uneori
așezate separat unele de altele, alteori legate, fie alături, fie suprapuse;linii ondulate
(așezate cel mai des pe gura vasului). Mai pot apărea motive tradiţionale
brâncovenești, spirala (care simbolizează vârtejul vieţii), ornamente cosmoforme
precum steaua și soarele, coada de pâun, șarpele casei sau pomul vieţii.

Sunt 2 moduri de grupare a motivelor (specifice de altfel ceramicii

românești):compoziţia circulară și compoziţia radială. În prima categorie motivele sunt
dispuse în cercuri concentrice pornind din preajma unui punct central așezat pe fundul
vasului. În a doua categorie se grupează în forma unei stele.
Potrivit site-ului UNESCO, confecţionarea ceramicii de Horezu este "un meşteşug
tradiţional unic", practicat atât de bărbaţi, cât şi de femei din partea de nord a judeţului
Vâlcea, procesul de fabricaţie fiind divizat. Astfel, potrivit descrierii prezentate de
UNESCO, "bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior,
curăţat, porţionat şi udat, frământat, tescuit şi amestecat, devenind astfel materia primă
cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roşiatice de Horezu. (...) Femeile
sunt acelea care decorează obiectele folosind tehnici şi instrumente specifice, cu care
desenează modele tradiţionale. Îndemânarea şi talentul de a combina formele şi
culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile sunt vii şi
variază de la maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul ivoriu de Horezu".

În urma discuţiilor din 2012, reprezentanţii Comitetului Interguvernamental de

Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO au decis că ceramica de
Horezu întruneşte calităţile pentru a fi inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial.
Astfel, potrivit UNESCO, "tehnicile, arta şi cunoştinţele asociate ceramicii de Horezu
sunt markeri simbolici pentru identitatea comunităţii din Horezu şi Olari; înscrierea
meşteşugului ceramicii de Horezu în lista reprezentativă a UNESCO ar putea contribui
la cooperarea cu alţi meşteşugari din alte zone în scopul promovării respectului pentru
diversitate culturală şi creativitate umană; măsurile propuse pentru creşterea
promovării, cercetării şi transmiterii meşteşugului demonstrează angajamentul
diferitelor asociaţii de meşteşugari şi autorităţi locale pentru păstrarea acestei
competenţe; olarii din Horezu şi autorităţile locale participante la procesul de
nominalizare şi-au dat acordul pentru o informare gratuită, prioritară şi completă în
vederea înscrierii acestui element în patrimoniul UNESCO; meşteşugul ceramicii de
Horezu este inclus în moştenirea culturală intangibilă a României, aflată sub
autoritatea Comisiei Naţionale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, iar cei ce îl
promovează şi îl practică au oferit informaţii pe toată durata pregătirilor".