Hipotalamus

Rapoarte anatomice:

Hipotalamusul este localizat la baza encefalului, avand anterior chiasma si tracturile optice si
posterior cei doi peduncului cerebrali.

Pe fata vizibila la exterior a hipotalamusului sunt:

- chiasma si tracturile optice

- tuber cinereum

- corpii mamilari

- substanta perforata posterioara

- pedunculi cerebrali

Structura hipotalamusului:

Hipotalamusul are in structura sa grupe de pericarioni care formeaza nuclei si fascicule

mielinizate/ nemielinizate formate din fibre de substanta alba.

Nomenclatura internationala sustine impartirea hipotalamusului in arii si nucleii acestora:

1. aria hipotalamica rostrala

2. aria hipotalamica dorsala

3. aria hipotalamica intermediara

4. regiunea retrochiasmatica

5. aria hipotalamica laterala

6. aria hipotalamica posterioara

7. nucleul posterior al hipotalamusului

8. organ vascular al lamei terminale

Encefalul - sectiune mediana

Encefalul - sectiune mediana

Functiile hipotalamusului:

- releu pentru semnalele din intreg organismul si informatii diferite (termice, viscerale,
homeostatice etc.)

- „ganglion” cefalic al sistemului nervos vegetativ datorita actiunilor sale asupra SNV simpatic si
parasimpatic.

- traductor neuro- endocrin

- contribuie la homeostazia mediului intern

- integrare activitati somatice cu mediul inconjurator.

- sediul termogenezei (hipotalamus posterolateral)

- reglarea setei (centrul setei in nucleul supraoptic si aria preoptica).

Hormonii hipotalamici sunt:

- neurohormoni: substante cu rol endocrin care actioneaza pe receptorii aflati la distanta

(somatoliberina, somatostatina, tireoliberina, hormon eliberator de prolactina, gonadoliberina,
vasopresina, oxitocina etc.),

- neurotransmitatori eliberati local (NORADRENALINA, DOPAMINA, SEROTONINA, ACETILCOLINA,

GABA etc) si

- neuromodulatori: cunoscuti si sub denumirea de „cibernine”, acestia sunt eliberati extrasinaptic

(peptide opioide).