1. Viena.

Prezentare generală

Viena este un oraș tipic european, asemăntor marilor capitale europene precum Paris, Roma,
Londra, Barcelona sau Milano. Spre deosebire de acestea, Viena este un oraș foarte compact și ușor de
vizitat. Mare parte dintre obiectivele turistice se găsesc în zona centrală a orașului, fiind destul de ușor
de vizitat pe jos sau folosind metroul. În capitala Austriei pot fi văzute o serie întreagă de muzee,
biserici și alte obiective turistice de mare interes. Viena abundă de obiective și atracții ce fac ca turiștii
să asalteze cu miile capitala Austriei.

Viena este un important centru politic internațional unde își au sediul organizații de primă
mărime, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și
alte diverse agenții, printre care și Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Această agenție își
are sediul, alături de cel al ONU, într-unul dintre complexele așa-numitului centru UNO-city, aproape
de Dunăre.

Istoric Prima lucrare de istorie referitoare la istoria orașului Viena datează din secolul al XIII-
lea. Este o cronică a orașului scrisă de Jans der Enikel. Orașul a fost secole la rând capitală imperială și
reședință a familiei imperiale de Habsburg, ceea ce a dus la dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai
importante centre culturale și politice ale Europei. Cotat fiind drept al patrulea oraș pe plan mondial, cu
o populație pe atunci de două milioane de locuitori, Viena era depășită doar de Londra, New York și
Paris.

Descoperirile arheologice au demonstrat că bazinul Vienei a început să fie locuit încă din Epoca
de piatră (8700 î.Hr.- 2000 î.Hr.). În secolul I d.Hr., romanii au ridicat pe locul unde astăzi se află
centrul istoric al Vienei, în apropierea Dunării, un castrușiun oraș civil cu numele Vindobona (localizat
în sectorul/cartierul 3 al orașului de astăzi). Inițiativa romană a avut drept scop asigurarea grani ței
provinciei romane Pannonia. Prezența romană a durat până în secolul al V-lea. Poziționarea castrului în
partea de est a imperiului l-a transformat într-o pradă ușoară pentru popoarele migratoare germanice,
cărora le-a căzut curând victimă.

Cea dintâi atestare, medievală, este cea din 881 în Analele Salzburgului. Referirea a fost făcută
în contextul unor lupte cu ungurii. Anul 955 a avut un rol hotărâtor asupra dezvoltării ulterioare a
Vienei după ce în acest an regele francilor de est, Otto I, i-a învins pe unguri în bătălia de
la Lechfeld (de lângă Augsburg). În 976 s-a organizat comitatul Ostarrîchi (sau Marchia orientalis,
ulterior Marcha Austriae și Osterland), pe al cărui teritoriu, la granița cu Ungaria, se află Viena de
astăzi. Începând cu secolul al XI-lea, Viena a devenit un centru comercial important, în 1155 ora șul
fiind ridicat de Heinrich Jasomirgott la rangul de capitală. După numai un an, Viena a primit statutul de
ducat autonom.

În 1278 ducatul a fost cucerit de regele german Rudolf I, din Casa de Habsburg. Astfel a
început domnia acestei familii în Austria, domnie care continuat până în 1918, la sfârșitul primului
Război Mondial. Viena s-a aflat în evul mediu în umbra orașului Praga, care fusese desemnată
reședință imperială pentru Casa de Luxemburg. Dinastia de Habsburg a încercat să dezvolte Viena,
pentru a ține pasul cu Praga. O contribuție remarcabilă a avut Rudolf IV, care, printr-o politică
economică inteligentă, a ridicat nivelul de trai al populației. Două decizii importante i-au adus acestuia
titlul de fondator: constituirea Universității din Viena în 1365 și construirea Bisericii „Sfântul Ștefan”.

1
Etapele următoare au fost marcate de conflicte între moștenitori, care au stârnit tulburări și au condus
la declinul economic al țării.
În 1438 Viena a ajuns oraș de reședință al Sfântului Imperiu Roman, din dispoziția ducelui
Albrecht V, devenit rege romano-german. În 1469 Viena a devenit reședință arhiepiscopală, ceea ce a
determinat ridicarea Bisericii „Sfântul Ștefan” la rang de catedrală. În perioada de domnie a
lui Frierich III, Viena s-a aflat mereu la dispoziția potrivnicilor săi, deoarece acesta nu putea asigura
pacea ținutului împotriva bandelor de mercenari ce bântuiau nestingheriți locurile. În 1556 Viena a
devenit reședință imperială, după intrarea Regatului Ungariei și al Boemiei sub dominația Casei de
Habsburg.
Din 1551 a început recatolicizarea orașului, care căzuse repede sub infuența protestantismlui
Lutheran. Regele Ferdinand I i-a adus la Viena pe iezuiți, care au exercitat o influență majoră asupra
poporului. Iezuiții au pus bazele unui colegiu, li s-a transferat conducerea universității din Viena, au
practicat cenzura editorială, au implementat prin acțiunile lor la așa-zisa „contrareformă” a Sfântului
Imperiu Roman. Reprezentantul iezuit cel mai de seamă a fost Melchior Khlesl, arhiepiscop de Viena
în jurul anului 1600. Acest război religios a dus la exproprieri și expulzări brutale, încât în 1640 în
Austria au rămas foarte puțini protestanți.

Așezare geografică. Viena este capitala Austriei, fiind situată în extremitatea estică a țării, în
landul Viena. Este al zecelea oraș ca mărime din cadrul Uniunii Europene, având o popula ție de circa
2,2 milioane de locuitori, aproape un sfert din întreaga popula ție a Austriei (circa 8,7 milioane de
locuitori). La sfârșitul primului Război Mondial capitala Austriei a pierdut un sfert din populația sa. La
propunerea Republicii Austria, centrul vechi al orașului Viena precum și castelul Schönbrunn, mărturii
vii ale domniei familiei imperiale de Habsburg, au fost trecute de UNESCO pe lista monumentelor
patrimoniului mondial.

Viena, are o suprafață de 414,65 km², fiind astfel cel mai mic land al Austriei și totodată
singurul land care nu se învecinează pe nici una din granițele sale cu o altă țară. Întrucât este regiune
autonomă, cu statut special, în cadrul republicii federale din care face parte, Viena dispune de suprafețe
construite și de o infrastructură mult extinse în raport cu suprafața sa. 11,3% din suprafa ță este alocată
construcțiilor, 11,1% reprezintă suprafața ocupată de rețelele de circulație, altele decât cele pe șine,
care acoperă la rândul lor 2,2% din suprafața totală a landului. Viena este considerată a fi regiunea cu
cea mai mare suprafață destinată parcurilor și grădinilor, care se bucură de un procent semnificativ de
28,4%, reprezentând 117,76 km². Apele reprezintă 4,6%, adică o suprafață de numai 19,1 km. Viena se
numără printre cele patru regiuni cultivatoare de viță de vie. 1,7% din suprafață a fost atribuită
viticulturii, în timp ce suprafața împădurită acoperă 16,6%, iar agricultura se realizează pe 15,8% din
totalul suprafeței acestei regiuni.

Clima Vienei este temperat continentală cu influențe oceanice dinspre vest. Precipitațiile sunt în
Viena relativ mici în comparație cu celelalte regiuni ale Austriei, perioadele de secetă fiind lungi.
Iernile sunt însă blânde față de restul țării. Temperatura medie se ridică la 11,4 °C în centrul Vienei,
coborând la 10,2 °C spre periferie. Precipitațiile sunt în medie de 600 mm, vienezii bucurându-se de
numai 60 de zile de vară, față de cele 70 de zile de iarnă pe an. În Viena se află Institutul Central de
Meteorologie și Geodinamică.

Viena cuprinde un teritoriu care coboară până la 151 m deasupra nivelului mării și urcă
în Pădurea Vieneză până la înălțimea de 542 m. În nord-vestul, ca și în vestul și sud-vestul Vienei, se

2
află Pădurea vieneză care este străbătută de râuri ce trec prin teritoriul capitalei austriece. Cel mai
cunoscut poartă numele orașului. Estul este o regiune joasă care servește actualmente drept teren
agricol, dar care este acaparată, în ritm accelerat, de construcții. În sud-est, de-a lungul Dunării, se
întind câmpiile de pe malurile fluviului, declarate parc național. Din cauza actualelor condiții
atmosferice (ca și în cazul altor state europene), cartierele de locuințe se află predominant spre granița
de vest a Vienei, unde poluarea nu s-a făcut încă remarcată, în timp ce zona industrială ocupă partea de
est a orașului.

Nivel de dezvoltare economică și căi de acces. Cel mai mare indice de urbanizare este redat în
Bazinul Vienei. Capitala țării a atras economic o serie de centre mici din împrejurimi. Fără a lua în
calcul aglomerația urbană, Viena este pincipalul oraș industrial, financiar-bancar, administrative și
cultural al Austriei. Dacă facem referire la industrie, aici se produc locomotive, vagoane, tractoare și
autovehicule. În nordul Bazinului Viena se extrag cantități nu foarte mari de petrol, iar lângă Viena este
una dintre rafinariile unde acesta este prelucrat.

Transporturile feroviare prezintă o rețea de 6000km din care mai mult de jumătate este
electrificată. Viena este centrul de convergență feroviară și rutieră a Austriei. Rețeaua de șosele de
circa 34 000km s-a modernizat în ultimele decenii. Două importante autostrăzi traversează întreaga
țară: Westautobahn, Viena-Salsburg și Sudautobahn, Viena- Graz.
Deosebirile social-economice dintre landurile Austriei determină o evidențiere a două zone: Landurile
din est și Landurile din vest. Landurile din est cuprind Viena, Niederostereich, Oberostereich, Karnten,
Steiermark și Burgenland și se caracterizează prin dezvoltarea serviciilor, dar și a diverselor ramuri
industriale. Producția agricolă este variată (sfeclă de zahăr, viță de vie, cereale, cartofi, specialități din
carne de porc).
Într-un studiu din 2005 facut pe orașele lumii, Economist Intelligence Unit a clasat Viena pe
primul loc (la egalitate cu Vancouver, Canada), pentru calitatea vieții. Această evaluare a fost reflectată
și de Studiul Mercer din 2009 și 2010. Orașul a fost pe locul 1 la nivel global pentru cultură și inovație
în 2007 și 2008. Viena găzduiește în mod regulat conferințe de planificare urbană și este adesea folosit
ca un studiu de caz de către urbaniști. În fiecare an din 2005 până în prezent, Viena a fost numarul unu
în lume ca destinație de congrese și convenții internaționale, contribuind astfel la atragerea a circa cinci
milioane de turiști pe an care reprezintă un record de aproximativ trei turisti pe cap de locuitor.
Rețeaua feroviară, precum și cea rutieră sunt bine dezvoltate, ceea ce oferă acces facil către
Viena. De asemenea, Aeroportul Wien-Schwechat se află la aproximativ 16 km est de Viena. De aici,
se poate ajunge în oraș cu trenul, durata călătoriei fiind de 15-35 minute, sau cu autobuzul, durata
călătoriei fiin de aproximativ 30 minute.

3
 2. Principalele obiective turistice

Viena atrage turiști prin oferta artistică şi culturală extrem de bogată, dar și prin numeroase
monumente de artă şi istorie, fiind perceput de către turişti ca un oraş ospitalier, plin de farmec,
simpatico și cultivat. La prima vedere, Viena pare un oraş care profită din punct de vedere turistic de
pe urma vechimii sale și a nostalgiei după timpurile imperiale. Daca însă dăm la o parte aceasta cortină
gotică, ni se prezintă un oraş frumos, modern și evoluat, cu o scenă culturală și artistică tânără și
inovatoare, zeci de baruri, cafenele și restaurante, care atrag turiştii printr-o ofertă culinară extrem de
bogată şi prin renumele de oraş care îşi cultivă strugurii pentru propriile vinuri.

4
 Pentru multe secole, Viena a fost centrul muzicii clasice și al operei. Christoph Willibald Gluck,
Wolfgang Amadeus Mozart, Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, Johannes Brahms
și Anton Bruckner şi alţii, au lucrat la Viena, iar Antonio Vivaldi a murit aici. Johann Strauss-fiul şi
familia sa şi-au creat valsurile în Viena, iar oraşul a devenit casa aşa-zisei „A Doua Şcoală Vieneză”,
cu Arnold Schönberg, Alban Berg și Anton Webern toţi fiind născuţi aici. Este şi sediul Orchestrei
Filarmonice Vieneze.

Viena este notabilă şi pentru arhitectura sa. Există numeroase clădiri în stil baroc, dar sunt
prezente și celelalte stiluri. Palatul de vară al împăraţilor, Palatul Schönbrunn, a fost conceput ca rival
al celui de la Versailles, dar, deşi imens şi ornat, nu a devenit la fel de mare. Grădina Zoologică
Schönbrunn se află în incinta palatului. Catedrala Sfântul Ştefan (Stephansdom), construită în secolul
al XII-lea este de asemenea de o mare valoare. Arhitectul modern Friedensreich Hundertwasser a
construit câteva clădiri în oraş în stilul său idiosincratic. Centrul istoric al oraşului Viena face parte din
patrimoniul mondial al UNESCO din anul 2001.

Catedrala Sfântul Ştefan a supravietuit multor razboaie și a devenit simbolul libertății Vienei.
Clădirea în stil gotic a fost construită în anul 1147, dar acoperișul său din țiglă sub formă de diamant a
fost adăugat în anul 1952. Catedrala Sfântul Ştefan a fost subiectul multor căr ți, poze și studii.
Unicitatea catedralei, precum și multitudinea de detalii fac din catedrala Sfântul Ştefan o comoară a
arhitecturii. Altarele, arcadele, turnurile, imaginile, fiecare detaliu au scopulșiistoria sa. Clopotul
catedralei este unul din cele mai mari din lume și a fost facut din fierul ob ținut dintr-un tun capturat de
la turci în anul 1683. Clopotul răsună în fiecare an în oraș anunțând venirea Anului Nou. Catedrala
Sfântul Ştefan a fost de câteva ori distrusă de foc spre sfărșitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Dar
pentru că toată lumea a dat o mână de ajutor, catedrala a fost reconstruită în doar șapte ani: emblema
Austriei și simbolul identitatii austriace a renascut inca o data din cenusa sa. Cu aproape trei milioane
de vizitatori pe an, Catedrala Sfântul Ştefan este atrac ția numărul unu în ora ț. Se poate urca și pe
catedrală, în turnul sudic sau turnul nordic (Pummerin).

Palatul Schonbrunn trebuia să fie Versailles-ul Imperiului Austriac, însă în anul 1695, atunci
când Fischer von Erlach a proiectat palatul, costurile pentru ridicarea sa erau prea mari. Astfel, palatul
a fost conceput inițial mai mult ca reședință de vară a Habsburgilor, dar începând cu Maria Tereza
(1717-1780) a început și epoca de aur a Habsburgilor, ea alegându-și ca reședință Palatul Schonbrunn.
Până în anul 1749 au fost refăcute interioarele, au fost terminate lucrările la galerii pentru a gazdui
recepțtiile ținute la palat, a fost adăugat un teatru și a fost amenajat parcul (care arăta așa cum arată și
astăzi). În parc se află câteva statui grecești și romane, precum și construcția verde din oțel (Casa
palmierilor), care a fost construită în anul 1882. La Schonbrunn există mai multe atracții, nu doar
palatul în sine. Gradina zoologică de aici este foarte frumoasă și merită vizitată cu certitudine. În
Viena este cea mai veche gradină zoologică din lume. În 2010 a fost nominalizată drept cea mai bună
gradină zoologică din Europa. În vara anului 1752, Împaratul Franz I. Stephan von Lothringen, soțul
Mariei Theresia, și-a condus musafirii prima oară prin menajeria nou amenajată în gradina palatului
Schönbrunn. De atunci există la Viena cea mai veche gradină zoologică a lumii. Încă din 1906 a fost
consemnat un eveniment senzațional la Schönbrunn: pentru prima dată în lume s-a născut în
captivitate, la Viena, un elefant african. În 2007 a urmat a doua premieră mondială: pentru prima dată a
venit pe lume, într-o gradină zoologică, un pui de Panda prin reproducere naturală; micutul Panda din
Schönbrunn se numește Fu Long. În august 2010 s-a nascut un al doilea urs Panda. Grădina Zoologică
din Schönbrunn se numară astăzi printre cele mai moderne și bine amenajate grădini zoologice ale

5
lumii. Habitatele animalelor sunt amenajate deosebit de generos și foarte apropiat de mediul natural.
Aici trăiesc peste 500 de specii de animale - de la tigrul Siberian și hipopotam până la rinocer.
Atracțiile principale sunt Pavilionul pădurii tropicale, parcela întinsă dedicată Americii de Sud și
pavilionul denumit ORANG, noul cămin al urangutanilor din Viena. În primăvara anului 2010 a fost
inaugurat traseul tematic „Aventuri în natură". Gradina Zoologică se extinde în fiecare an cu clădiri noi
spațioase și incinte pentru animale. Cladirea Gloriette, aflată în incinta Palatului Schonbrunn, a fost
construită în 1775. Și aătazi, inscripția din centrul clădirii este o mărturie a anului inaugurării:
"JOSEPHO II AUGUSTO ET Maria Theresia IMPERANTIB MDCCLXXV" (Ridicat în 1775 sub
domnia împăratului Joseph și a împărătesei Maria Teresia). De la început, clădirea a fost apreciată
pentru priveliștea superbă pe care o oferea asupra Palatului Schonbrunn, dar și asupra Vienei. Ridicată
pe o colină, terasa de observație de 20 de metri înalțime, Gloriette este accesibilă numai printr-o
plimbare în spirală.
Friedrich von Schmidt, cel care a proiectat Catedrala din Köln, a proiectat și construit și
primăria din Viena (Rathaus), cel mai important edificiu laic în stil neo-gotic din oraș. Înălțimea
turnului este de 97,9 metri, plus așa- numitul "Iron Rathausmann", care masoară 3,4 metri. Acesta a
devenit un simbol al Vienei. Primăria a fost construită între 1872 și 1883 și este o clădire de
superlative: aproximativ 30 de milioane de cărămizișimai mult de 40.000 de metri cubi de piatră s-au
folosit în realizarea ei. Arkadenhoful primăriei este una dintre cele mai mari curți interioare din
Europa, cu o suprafata de 2,804 metri pătrați. Sala de festivități (Festival Hall) are 71 metri lungime,
20 de metri lățime și 18,5 metri înălțime. Dacă autoritățile și-ar da acordul, 1.500 de cupluri ar putea
dansa vals aici în același timp. Numeroase evenimente au loc în interiorul și în față Primăriei. Una
dintre cele mai importante și mai cunoscut este, fără îndoială, Life Ball, care are loc în fiecare an în
luna mai.

Palatul Belvedere. Aici poate fi admirat legendarul tablou al lui Gustav Klimt, "Sărutul",
precum și lucrări importante semnate de Schiele și Kokoschka. Stilul baroc și minunatele grădini oferă
acestui palat o frumusețe aparte. Eugen de Savoia (1663-1736), un general de success și un cunoscător
al artei, i-a cerut lui Johann Lukas von Hildebrandt să ridice palatul pentru a-i servi drept re ședin ță de
vară. În acea perioadă palatul se afla în afara porților orașului Viena. Practic, această bijuterie
arhitecturală în stil baroc este formată din două palate (Belvedere Superior și Belvedere Inferior). Aici
este gazduită o paletă diversă de artă austriacă din Evul Mediu până în prezent. În centrul colec țiilor de
la Belvedere Superior sunt lucrările lui Gustav Klimt, printre care pot fi admirate capodoperele sale
cunoscute la nivel internațional "Sărutul" și "Judith". De asemenea, nu lipsesc nici capodoperele lui
Schiele sau Kokoschka, lucrările din epoca impresionismului francez sau picturile din epoca vieneză
Biedermeier.

Opera de Stat din Viena este una dintre cele mai importante adrese ale muzicii de operă din
lume. Deoarece renumita scenă vieneză oferă un program variat de la zi la zi, cuprinzând peste 60 de
opera și balete programate în 285 de zile pe stagiune, această densitate de spectacole face din Opera de
Stat din Viena să fie numarul 1 în lume.
Casa Mării din Viena prezintă peste 10.000 de pești, de toate mărimile, reprezentând sute de
specii diferite. Casa Mării oferă vizitatorilor 9 etaje „marine”. Cel mai mare acvariu din Austria este
situat în Casa Mării, un rezervor de 300.000 de litri, în care trăiesc mai multe specii de rechini. Un alt
obiectiv important este rezervorul de 150.000 de litri pentru rechinii ciocan. Cafeneaua de la ultimul
etaj oferă vizitatorilor o priveliște încântătoare a Vienei. Adventure Aquarium "Brandungsriff" permite

6
copiilor, și nu numai, să observe peștii tropicali de aproape, prin căștile de scafandru construite în
podeaua acvariului.
Prater-ul este un mare parc public aflatînViena, amenajat pe un vechi teren de vânătoare
deschis publicului de împăratul austriac Iosif al 2-lea. Vânătoarea s-a practicat în Prater până în 1920.
Principala atracție în Prater este Marea Roata Vieneză (Riesenrad), un carusel cu lanţuri înalt de 117
metri, acest adevarat simbol al Vienei, cea mai veche roată și cea mai mare din Europa Continentală.
Din ea se poate admira priveliștea întregului oraș. Are peste 25 de cabine și a fost construită în anul
1895 de către Daniel Prater. Cele mai noi atracții din parcul Prater sunt Rotorul Magic al lui Calafati,
în mijlocul Pieței Calafatisplatz sunt două statui rotative cu fețele lui Basio Calafati și a soției sale,
Berna Calafati, doi magicieni italieni care au deschis un bar în Prater, Turbo Booster, un pendul înalt,
Top Spin, Megablitz, Austria în miniatură.
Turnul Dunării este al 62-lea turn ca înălțime din lume. A fost construit in anul 1964 și are o
înălțime de 252 de metri, dar puntea de observație este la 150 de metri. Turnul are un diametru de 12
metri și o fundație de 8 metri adâncime cu un diametru de 31 de metri. Pentru a urca în el se poate lua
unul dintre cele 2 lifturi sau se pot urca cele 776 de trepte ale sale.
Viena s-a îmbogățit cu o noua atracție: Cabinetul de figuri de ceară renumit în lume, Madame
Tussauds. La Madame Tussauds, în Piața Riesenradplatz de la Praterul Vienez pot fi admirate 65 de
figuri de ceară. Împăratul Franz Joseph și a sa Sisi, Wolfgang Amadeus Mozart, Falco, Maria Theresia
sau Gustav Klimt sunt numai câteva personalități și personaje istorice originare din Austria pe care le
veți întâlni pe suprafața expozițională de 2000 m² (distribuită pe trei etaje). Mai mult, în culisele
interactive create special există posibilitatea să intrați în competiție cu Albert Einstein la un test de
inteligență, să dirijați Valsul Dunării împreună cu Johann Strauß sau să încercați să surclasați legenda
fotbalului, Hans Krankl la lovituri de la 11 metri.

Muzeul de istorie naturală. Istoria Pământului și varietatea uluitoare a naturii pot fi cunoscute
prin intermediul celor 20 de milioane de obiecte. De la insecte, la pietre pre țioase, minerale și
pterodactili, Habsburgii au unit totul sub acoperișul acestui muzeu aflat în apropiere de Palatul
Imperial. Numeroase exemplare de animale dispărute sau pe cale de dispari ție, realizate prin
taxidermie, completează colecția și o fac mai valoroasă. Una dintre atracțiile principale ale muzeului
este scheletul unui dinosaur, un Diplodocus. Sala Dinozaurilor, care a fost reproiectată în 2011, este
plină de schelete și animale preistorice gigantice, precum și un Allosaurus creat special să imite
animalul original; acesta se deplasează și scoate un zgomot terifiant. Modelul a fost construit pentru
Muzeul de Istorie Naturală pe baza celor mai recente descoperiri știintifice. De asememena, primul
model în mărime naturală din lume al unei păsări de pradă, împreună cu noi exponate ale unui craniu
fascinant de dinozaur cu coarne, completează colecția permanentă impresionantă. Sala Gem străluce ște
de-a dreptul datorită topazul gigantic de 117 kg și buchetului de bijuterii al Mariei Teresa. În timpul
unui tur ghidat, turiștii se pot bucura de o vedere unică a orașului vechi de pe acoperisul muzeului.
Muzeul găzduiește cea mai mare și mai veche colecție de meteoriți din lume. 1.100 de roci care au
"căzut din cer" pot fi văzute aici. În plus, cu ajutorul simulatorului, o aterizare puternică a unui
meteorit poate fi afișată pe un ecran în format 3D.

Biserica Sfântul Charles este o clădire religioasă impunătoare, cu o cupolă imensă. Aceasta
este Biserica Sfântul Charles (Karlskirche), ultima lucrare a arhitectului baroc eminent Johann
Bernhard Fischer von Erlach. Terminată în 1739 de fiul arhitectului, Iosif Emanuel Fischer von Erlach,
Biserica Sfântul Charles a fost construită în urma unui jurământ făcut de împăratul Carol al VI-
leaîntimpul unei epidemii de ciuma. Biserica este consacrata Sfantului patron al împăratului habsburg,

7
Sfântul Charles Borromeo. Exponatele din micul muzeu Borromeo includ hainele de călătorie ale
episcopului de Milano. Frescele opulente din cupolă, realizate de Johannes Michael Rottmayr,
reprezintă 1.250 metri pătrați de splendoare și culori frumoase ce arată slava Sfântul Charles
Borromeo.

Ceasul Anker a fost construit între 1911 și 1914 de pictorul și sculptorul Franz von Matsch și
este un design tipic Art Nouveau. Formează o punte de legătură între cele două părți ale clădirii
Companiei de Asigurari Anker. În decursul a 12 de ore, douăsprezece figuri istorice sau perechi de
cifre trec acest pod. În fiecare zi la prânz, toate cifrele prind viață, fiecare fiind însoțită de muzică din
epoca sa. În timpul sezonului de Advent parada cifrelor poate fi vazută și ascultată zilnic între orele
17:00 și 18:00.
Muzeul Sigismund Freud. Timp de aproape o jumătate de secol (1891-1938) fondatorul
psihanalizei a trăit la Berggasse 19. Freud a fost forțat să emigreze în 1938, după ce Austria a fost
anexată de Germania nazistă. Și-a petrecut ultimul an din viață în Marea Britanie. Acum, fostul
apartament și cabinetul lui Sigmund Freud sunt mobilate ca un muzeu. Muzeul a fost deschis în 1971,
cu ajutorul Annei Freud, cea mai tanară fiică a lui Sigmund Freud. Turiștii pot vedea mobilierul
original, inclusiv sala de asteptare și o selecție din colecția privată de antichități, autografe și primele
ediții ale operelor lui Freud. Colecția oferă o perspectivă asupra biografiei lui Freud, asupra
împrejurimilor sale culturale și începuturile psihanalizei.
Elisabeta a rămas de mult timp în cultura populară drept acea împărăteasă frumoasă și aclamată
de toți. În Muzeul Sisi se poate face o comparație întrea realitate și mit. Printre punctele de atracție se
numără obiectele personale ale Elisabetei, precum și renumitele portrete ale frumoasei împărătese.
Biblioteca Națională a Austriei (în germană Österreichische Nationalbibliothek, acronim
ÖNB) își are sediul în Viena. Este una din cele mai mari biblioteci din Austria. Este amplasată în
centrul Vienei în Palatul Hofburg, care a fost între anii 1438-1583 și 1612-1806 reședința regală sau
imperială austriacă, azi fiind reședința președintelui Austriei. Până la sfârșitul Primului Război
Mondial a purtat denumirea Wiener Hofbibliothek, fiind una dintre cele mai bogate biblioteci din lume.
Biblioteca cuprinde printre altele culegeri și manuscrise, diferite documente istorice, lucrări de diplomă
sau doctorat, care din anul 2000 sunt puse la dispoziția cititorilor și prin internet, prin Anno (Austrian
Newspapers Online).
Casa lui Mozart. Deși Mozart a locuit la 12 adrese diferite în Viena, singurul apartament care
a supravietuit pana în zilele noastre este cel din Strada Domgasse Nr 5. Marele compozitor a locuit la
această adresă trei ani, între 1784 și 1787. Aflat la etajul întâi, apartamentul era spațios, cu patru
camere mari, două mai mici și o bucătărie. Întreaga sa viață, Mozart a acordat foarte mare importanță
aparențelor, astfel încât hainele elegante și încălțămintea erau o necesitate pentru el. Wolfgang
Amadeus a trăit aici mai mult decat în orice alt apartament al său. În plus, perioada a coincis cu
perioada în care Mozart a devenit celebru, avea un cerc ilustru de prieteni și a fost rugat să dea
nenumărate concerte la casele nobilimii. Totodată, din acest apartament Mozart a scris și cele mai bune
compoziții ale sale, inclusiv "Nunta lui Figaro", probabil cea mai cunoascută dintre ele.

8
3. Baza tehnico-materială a turismului: unităţi de cazare, unităţi de alimentaţie publică, unităţi
de agrement, unităţi de tratament;

9
 3. Turismul practicat în Viena

Turismul practicat în Viena este turismul de recreere și agreement. Aceasta este o formă
frecvent întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaște locuri noi, istoria și obiceiurile zonei; din acest
punct de vedere, el se interferează cu așa-numitul turism cultural. Scopul fundamental al practicării
sale este satisfacerea nevoilor recreative ale populației antrenată în munci solicitante, cu mare consum
de energie fizică și psihică, sau locuind în habitate recunoscute prin stresul lor cotidian.
Principalele trăsături ale turismului de recreere practicat în Viena sunt următoarele:
- antrenează cel mai bine un număr de persoane, majoritatea provenind din țările puternic dezvoltate și
urbanizate;
- ponderea decisivă a participanților se recrutează din rândul populației urbane, supusă unei îndepărtări
accentuate față de natură, în vreme ce populația rurală participă cu procente mai reduse; acest tip de
turism este practicat de toate grupele de vârstă, dar mai ales de tineret și de populația matură;
- distanța de deplasare variază mult, în functie de solicitările și posibilitățile materiale ale turiștilor;
- durata actului recreativ este și ea variabilă; în general, predomină turismul de scurtă și medie durată,
echivalent weekend-ului sau unei fracțiuni de concediu de odihnă;
- eficiența economică a turismului de recreere este una dintre cele mai ridicate, aceasta deoarece
turismul ține să-și satisfacă cerințele recreative prin utilizarea tuturor elementelor infrastructurii
destinate acestui scop;
- realizarea unei infrastructuri proprii, în care elementelor comune tuturor tipurilor de turism (baze de
cazare și alimentație) li se asociază dotări specifice, menite să amplifice și să satisfacă
polivalent cerintele de agrement.
Turismul de recreere valorifică, în primul rând, insușirile estetice ale fondului turistic
aparținând cadrului natural. Pe de o parte, reconstruiește o punte între om și locuri, oferindu-i acestuia
posibilitatea ca, într-un cadru nou, să se elibereze de presiunea vieții cotidiene. Din această cauză
„schimbarea locului” reprezintă o condiție a recreerii și agrementului.
Se poate spune că în Viena este practicat și turismul științific, care are un caracter ocazional,
referindu-se la participarea la congrese, la vizitarea unor obiective industriale, zone agricole, a unor
obiective hidroenergetice, dar și turismul de cumpărături (shopping tourism) determinat de deplasarile
ocazionale în alte localități (țări) în vederea achiziționării unor produse în condiții mai avantajoase
decât cele oferite pe plan local (național) sau a unor produse pe care nu le oferă piața locală. Din acest
punct de vedere cel mai cunoscut loc este Mariahilferstrasse, cea mai importantă stradă de cumpărături.
Ea este împărțită în două părți: partea interioară și cea exterioară. Reputația de cea mai importantă
stradă de shopping din Austria se datorează mai ales părții interioare (Innere Mariahilferstrasse). Zona
este una ușor accesibilă, stația de metrou U3 fiind chiar pe această stradă. Există de asemenea mall-uri
( SCS Shopping City Süd, Donauzentrum, Shopping Center Nord), dar și marele outlet Pandorf. Atât
mall-urile, cât și outletul se află în afara orașului.

10
 4. Bibliografie

https://www.wien.info
http://www.scritub.com/economie/Economia-Austriei522211718.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Viena#Industrie
http://www.tvl.ro/viena/obiective-turistice/mariahilferstrasse.html

11