Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de drept

Lucru individual

La disciplina: Instituții politice

Tema: Curtea de conturi a Republicii Moldova

Student: Dogotari Gheorghe

Profesor:Slusarenco S.

Chișinău, 2020
 Cuprins:
1. Istoricul
2. Misiunea și rolul
3. Organizarea
4. Activitatatea curții de conturi
5. Bibliografie

2
Istoricul

1994 - crearea Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), în conformitate cu prevederile

art.133 al Constituţiei Republicii Moldova şi ale Legii nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994
„Privind Curtea de Conturi".

1994 - CCRM devine membru al organizaţiilor internaţionale EUROSAI şi INTOSAI.

Decembrie 1994 - martie 1997 - activează primul preşedinte al CCRM, Ion Ciubuc; membrii
Curţii de Conturi: Ion Nagailîc, Mihail Mereuţă, Tatiana Şipaciova, Vasile Cozma, Iurie Badîr şi
Gheorghe Isopescu.

Iulie 1997- iulie 2000 - preşedinte al CCRM - Vasile Cozma; membrii Curţii de Conturi: Ion
Ciubuc, Mihail Mereuţă, Ion Nagailîc, Ion Morozniuc, Gheorghe Isopescu şi Tatiana Şipaciova.

2000 - prin Hotarîrea Parlamentului nr.666-XIV din 11.11.1999, sunt operate modificări în
structura CCRM, cu instituirea Camerelor de Conturi teritoriale: Chişinău, Bălţi, Cahul, Comrat

Iulie 2000 - septembrie 2004 - preşedinte al CCRM - Vasile Pentelei; membrii Curţii de
Conturi: Ion Nagailîc, Nicolae Vîlcu , Tatiana Şipaciova, Anatolie Craevschi, Ion Morozniuc şi
Mihail Mereuţă.

3 noiembrie 2000 - Curtea de Conturi devine membru al Consiliului conducătorilor organelor

supreme de control financiar din statele membre ale CSI.

Mai 2002 - Camerele de Conturi teritoriale sunt reorganizate în Direcţii teritoriale.

Decembrie 2004 - aprilie 2011 - preşedinte al CCRM - Ala Popescu; membrii Curţii de Conturi:
Gheorghe Cojocari, Tatiana Cuneţchi, Mihail Cibotaru şi Ion Draguţa.

Februarie 2005 - prin Hotarîrea Parlamentului nr.1-XV din 17.02.2005, se aprobă o nouă
structură a Curţii de Conturi, în cadrul căreia funcţionează departamente, direcţii, secţii, oficii
teritoriale şi alte subdiviziuni.

Iulie 2005 - prin Legea nr.180-XVI este modificat modul de numire a membrilor Curţii de
Conturi. Astfel, 3 membri din 7 sunt reprezentanţi ai majorităţii parlamentare, iar 4 -
reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare. Preşedintele Curţii de Conturi propune Parlamentului
candidaturile la funcţia de membru al CCRM, recomandate de fracţiunile parlamentare legal
constituite. Fiecare fracţiune parlamentară are dreptul să recomande cel puţin 2 candidaţi.

3
29 decembrie 2005 - prin Hotărîrea Parlamentului nr. 382-XVI, este numită o nouă componenţă
a Curţii de Conturi: Elisaveta Foca, Mihail Cibotaru, Gheorghe Cojocari, Anatolie Ghilaş,
Andrei Groza şi Sergiu Guja.

17 aprilie 2006 - se aprobă Planul de Dezvoltare Strategică a CCRM pentru anii 2006-2010.
Obiectivul Planului: transformarea CCRM într-o instituţie supremă de audit, care îndeplineşte
cele nai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în efectuarea auditul
finanţelor publice.

25-26 ianuarie 2007 - este semnat Acordul de cooperare dintre Curtea de Conturi şi Oficiul
Naţional de Audit al Suediei, fiind lansat primul Proiect de cooperare pentru
dezvoltare instituţională CCRM-ONAS pentru anii 2007-2009.

23 aprilie 2007 - este semnat Acordul de grant nr. TF057662 cu Banca Mondială, fiind lansat
Proiectul de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi.

2 noiembrie 2007 - prin Hotărîrea Parlamentului nr. 230-XVI, Ecaterina Paknehad este numită
în funcţia de membru al CCRM.

5 decembrie 2008 - se adoptă noua Lege a Curţii de Conturi nr. 261-XVI.

17 decembrie 2009 - este semnat un nou Acord de cooperare dintre Curtea de Conturi şi Oficiul
Naţional de Audit al Suediei, fiind iniţiat cel de-al doilea Proiect de cooperare CCRM-ONAS
pentru anii 2010-2012.

27 martie 2009 - inaugurarea sediului nou al CCRM, din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 69

Decembrie 2004 - aprilie 2011 - preşedinte al CCRM - Ala Popescu; membrii Curţii de Conturi:
Gheorghe Cojocari, Tatiana Cuneţchi, Mihail Cibotaru şi Ion Draguţa.

Februarie 2005 - prin Hotarîrea Parlamentului nr.1-XV din 17.02.2005, se aprobă o nouă
structură a Curţii de Conturi, în cadrul căreia funcţionează departamente, direcţii, secţii, oficii
teritoriale şi alte subdiviziuni.

Iulie 2005 - prin Legea nr.180-XVI este modificat modul de numire a membrilor Curţii de
Conturi. Astfel, 3 membri din 7 sunt reprezentanţi ai majorităţii parlamentare, iar 4 -
reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare. Preşedintele Curţii de Conturi propune Parlamentului
candidaturile la funcţia de membru al CCRM, recomandate de fracţiunile parlamentare legal
constituite. Fiecare fracţiune parlamentară are dreptul să recomande cel puţin 2 candidaţi.

4
29 decembrie 2005 - prin Hotărîrea Parlamentului nr. 382-XVI, este numită o nouă componenţă
a Curţii de Conturi: Elisaveta Foca, Mihail Cibotaru, Gheorghe Cojocari, Anatolie Ghilaş,
Andrei Groza şi Sergiu Guja.

17 aprilie 2006 - se aprobă Planul de Dezvoltare Strategică a CCRM pentru anii 2006-2010.
Obiectivul Planului: transformarea CCRM într-o instituţie supremă de audit, care îndeplineşte
cele nai înalte standarde de independenţă, obiectivitate şi profesionalism în efectuarea auditul
finanţelor publice.

25-26 ianuarie 2007 - este semnat Acordul de cooperare dintre Curtea de Conturi şi Oficiul
Naţional de Audit al Suediei, fiind lansat primul Proiect de cooperare pentru
dezvoltare instituţională CCRM-ONAS pentru anii 2007-2009.

23 aprilie 2007 - este semnat Acordul de grant nr. TF057662 cu Banca Mondială, fiind lansat
Proiectul de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi.

2 noiembrie 2007 - prin Hotărîrea Parlamentului nr. 230-XVI, Ecaterina Paknehad este numită
în funcţia de membru al CCRM.

5 decembrie 2008 - se adoptă noua Lege a Curţii de Conturi nr. 261-XVI.

17 decembrie 2009 - este semnat un nou Acord de cooperare dintre Curtea de Conturi şi Oficiul
Naţional de Audit al Suediei, fiind iniţiat cel de-al doilea Proiect de cooperare CCRM-ONAS
pentru anii 2010-2012.

27 martie 2009 - inaugurarea sediului nou al CCRM, din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt 69

13 februarie - Curtea de Conturi a Republicii Moldova și Autoritatea Națională de Integritate au

semnat un Acord de colaborare.

20 februarie - Semnarea Scrisorii de intenție privind cooperarea Curții de Conturi și Oficiului

Național de Audit al Suediei

29-30 martie – Curtea de Conturi a găzduit cea de-a IV întrunire a Grupului de lucru EUROSAI
privind auditul fondurilor alocate pentru combaterea efectelor calamitaților naturale și a
dezastrelor.

10 septembrie - semnarea unui Acord de Cooperare între Curtea de Conturi a Republicii

Moldova și Instituția Supremă de Audit a Republicii Polone
5
26 octombrie - semnarea Memorandumului de Înțelegere între Oficiul Național de Audit al
Suediei și Curtea de Conturi a Republicii Moldova, valabil până la 31 decembrie 2020.

19 noiembrie - semnarea Memorandumului de Înțelegere între Curtea de Conturi a Republicii

Moldova și Curtea de Conturi a Turciei

14 decembrie - prin Hotărârea Parlamentului nr. 462 din 14.12.2018 Viorel Chetraru a fost
numit în funcția de Vicepreședinte a Curții de Conturi; Tamara Andrușca a fost promovată în
funcția de Director general la Compania Națională de Asigurări în Medicină.

7 februarie - încetarea mandatului de Președinte al Curții de Conturi al domnului Veaceslav

Untila în legătură cu cererea de demisie.

7 februarie - prin Hotărîrea Parlamentului nr. 5 din 07.02.2019, Marian LUPU este numit în
funcția de Președinte al Curții de Conturi, pe un termen de 5 ani.

6
Misiunea și rolul

MISIUNE

Misiunea noastră este:

A oferi Parlamentului, întregii societăți, precum și comunității internaționale o evaluare și o

asigurare independentă și obiectivă, emisă în conformitate cu Standardele Internaționale de
Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit, precum că fondurile publice sunt gestionate
regulamentar și potrivit scopurilor prestabilite, că toate veniturile au fost colectate și raportate
conform cadrului legal, iar managementul finanțelor publice corespunde principiilor
performanței.

VIZIUNE

Viziunea noastră este:

Să fim o instituție supremă de audit independentă, apreciată și recunoscută de partenerii naționali

și internaționali drept o ISA performantă, care răspunde exigențelor, așteptărilor și provocărilor.

OBIECTIVE

Avem trei obiective organizaționale pentru această perioadă de dezvoltare strategică, care ne vor
ajuta să realizăm misiunea și viziunea noastră. Aceste obiective sunt:

• Pilonul 1. Contribuirea la consolidarea bunei guvernanțe;

• Pilonul 2. Asigurarea durabilității instituționale;

• Pilonul 3. Dezvoltarea și menținerea calității corporative și de audit.

VALORI

Principiile noastre derivă din reglementările naționale privind activitatea în sectorul public,
transpuse în Standardele Internaționale de Audit. Valorile activității noastre oferă un mediu etic
solid pentru orice activitate sau decizie luată în numele și în cadrul instituției noastre, precum și
îndrumări în situațiile de incertitudine.

7
Organizarea

Curtea de Conturi este constituită din 7 membri, inclusiv președintele și vicepreședintele Curții
de Conturi. Curtea de Conturi este asistată de un aparat.

Conducerea

Conducerea Curții de Conturi se exercită de Președintele Curții de Conturi. În cazul absenței

Președintelui Curții de Conturi, atribuțiile acestuia sunt exercitate de vicepreședintele Curții de
Conturi.

Președintele

Președintele Curții de Conturi se numește de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea

Președintelui Parlamentului, în bază de concurs public, cu votul majorității deputaților aleși.

Vicepreședintele

Vicepreședintele Curții de Conturi se desemnează de către Parlament, la propunerea

președintelui Curții de Conturi, din rândul membrilor acesteia.

Membrii Curții de Conturi

Membrii Curții de Conturi, cu excepția președintelui, se numesc de Parlament pe un termen de 5

ani, la propunerea președintelui Curții de Conturi, în bază de concurs public, cu votul majorității
deputaților aleși.

Membrul Curții de Conturi/persoana care a deținut anterior funcția de membru al Curții de

Conturi poate fi numit/numită о singură dată pentru un nou mandat de 5 ani, în bază de concurs
public.

Aparatul

Curtea de Conturi își desfășoară activitatea prin personalul cu atribuții de audit public, personalul
de specialitate și personalul tehnic.

Personalul cu atribuții de audit public și personalul de specialitate cad sub incidența Legii nr.
158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Personalul cu atribuții de
audit public este constituit din auditori publici și stagiari în audit public extern. Personalul de
specialitate acordă asistență personalului cu atribuții de audit public în exercitarea competențelor
Curții de Conturi.

8
Activitatea Curții de Conturi

STATUTUL

Curtea de Conturi este instituția supremă de audit a Republicii Moldova, care exercită controlul
asupra modului de formare, administrare şi întrebuințare a resurselor financiare publice şi a
patrimoniului public prin realizarea auditului public extern în conformitate cu standardele
internaționale ale instituțiilor supreme de audit.

INDEPENDENȚA

Curtea de Conturi dispune de independență organizațională, funcțională, operațională și

financiară conform Legii nr. 260 din 07.12.2017 privind organizarea și funcțonarea Curții de
Conturi a Republicii Moldova.

În exercitarea atribuțiilor și împuternicirilor sale, Curtea de Conturi nu poate fi direcționată sau

controlată de nicio persoană fizică sau juridică.

Curtea de Conturi este o instituție apolitică.

Curtea de Conturi este persoană juridică de drept public, finanțată integral din bugetul de stat,
care dispune de conturi trezoreriale, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii
Moldova şi de alte atribute necesare.

Curtea de Conturi decide în mod independent asupra programului activității de audit, precum și
asupra modului de implementare a acestuia.

MISIUNEA

Misiunea Curții de Conturi constă în:

a) evaluarea legalității, regularității, conformității, economicității, eficienței, eficacității
gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public;
b) promovarea standardelor, recunoscute internațional, privind transparența și responsabilitatea
în domeniul managementului finanțelor publice;
c) asigurarea transparenței prin informarea autorităților publice responsabile și publicului larg
despre planurile sale strategice și anuale, despre constatările și recomandările sale.

PRINCIPIILE

Activitatea Curții de Conturi se bazează pe următoarele principii:

9
a) independență – desfășurarea activității independent de Guvern, de alte organizații publice, de
alte persoane juridice de drept public sau privat și de persoane fizice;
b) legalitate – respectarea Constituției Republicii Moldova, a legislației naționale și a tratatelor
internaționale la care Republica Moldova este parte;
c) obiectivitate – desfășurarea activității de audit cu imparțialitate, în baza unui raționament
profesional adecvat;
d) profesionalism – desfășurarea activității cu integritate și respect, competent și în interesul
public;
e) responsabilitate – manifestarea responsabilității față de Parlament și societate;
f) transparență – desfășurarea activității în mod transparent și deschis.

RELAȚIILE CU PARLAMENTUL

Curtea de Conturi prezintă Parlamentului:

a) până la 1 mai, raportul anual de activitate, care se audiază în şedinţă plenară a Parlamentului;
b) până la 1 iunie, rapoartele auditorului asupra rapoartelor anuale ale Guvernului privind
executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării
obligatorii de asistență medicală, care se audiază în ședință plenară a Parlamentului concomitent
cu rapoartele respective ale Guvernului;
c) până la 15 septembrie, raportul anual asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare
publice și patrimoniului public, care se audiază în ședință plenară a Parlamentului;
d) alte rapoarte pe care consideră necesar să le prezinte.

TIPURILE DE AUDIT

Curtea de Conturi efectuează următoarele tipuri de audit:

a) audit financiar - verifică și evaluează situațiile financiare, sistemele financiare și operațiunile
entității auditate; examinează situațiile financiare anuale și conturile/rapoartele entității auditate
în scopul de a evalua dacă rapoartele sunt întocmite corect și dacă conturile sunt prezentate
veridic și fidel; evaluează respectarea cerințelor de raportare financiară; realizează misiuni
intermediare de audit pe parcursul exercițiului financiar, inclusiv monitorizarea implementării
recomandărilor de audit anterioare și analiza măsurilor întreprinse pe baza acestor recomandări.
b) audit al conformității - stabilește dacă activitatea entităților auditate este conformă cu
legislația și cu regulile stabilite de autorități.;
c) audit al performanței - evaluează economicitatea, eficiența și eficacitatea unui anumit aspect al
operațiunilor desfășurate de o entitate sau de o parte a acesteia ori în cadrul unui program sau al
unei activități.
10
AUDITURI OBLIGATORII

Curtea de Conturi este obligată să efectueze anual auditul financiar al:

a) raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat în anul bugetar încheiat;
b) raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar
încheiat;
c) raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală
în anul bugetar încheiat;
d) rapoartelor ministerelor privind executarea bugetelor în anul bugetar încheiat.

RESPONSABILITĂȚILE AUDITORULUI ÎNTR-UN AUDIT AL SITUAȚIILOR

FINANCIARE

Auditorul este responsabil de a planifica și a realiza misiunea de audit, cu obținerea probelor

suficiente și adecvate în vederea susținerii bazei pentru opinia de audit.

Obiectivele auditorului sunt: obținerea unei asigurări rezonabile că rapoartele/situațiile financiare

nu sunt afectate de denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei
opinii.

Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanție că un audit
efectuat în conformitate cu ISSAI va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când
ea există. Denaturările pot fi urmare a fraudelor sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi
considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influența deciziile
economice ale utilizatorilor acestor situații financiare.

Pentru obținerea unor probe relevante și rezonabile, care să susțină concluziile și credibilitatea
observațiilor expuse în Raport, prin aplicarea pragului de semnificație, sunt utilizate proceduri de
verificare, examinare și analiză, cu folosirea diferitor tehnici, cum ar fi: inspectarea, observarea,
solicitarea de informații, recalcularea, intervievarea etc. Astfel, auditorul este responsabil de:

• identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a situațiilor financiare, cauzate

de eroare;

• planificarea și efectuarea procedurilor de audit ca răspuns la riscuri și obținerea probelor de

audit suficiente și adecvate pentru a furniza o bază pentru opinie;

• examinarea controlul intern relevant pentru audit, în vederea stabilirii unor proceduri de audit
adecvate, neavând scopul de a exprima o opinie asupra eficacității controlului intern al entității;

11
• evaluarea completitudinii reglementărilor stabilite, a politicilor contabile utilizate, sub aspectul
responsabilităților financiar-contabile și al rezonabilității estimărilor contabile;

• evaluarea prezentării generale, a structurii și conținutului rapoartelor financiare, pentru a

constata dacă acestea reflectă tranzacțiile și evenimentele care stau la baza lor într-o manieră care
să ofere o prezentare fidelă.

Toate observațiile auditorului, inclusiv deficiențele semnificative ale controlului intern, sunt
comunicate entităților auditate pe parcursul misiunii de audit.

ATRIBUȚIILE

Curtea de Conturi are următoarele atribuții:

a) exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor
financiare publice prin efectuarea auditului public extern;
b) adoptă politicile și strategiile în domeniul auditului public extern;
c) aprobă proiectul de buget al instituției;
d) examinează și aprobă rapoartele auditorului și decide asupra remiterii acestora comisiei
permanente de profil a Parlamentului și altor instituții;
e) aprobă proceduri administrative, regulamente și manuale, instrucţiuni și ghiduri, standarde de
audit;
f) aprobă programele anuale și multianuale ale activității de audit;
g) aprobă structura aparatului și efectivul-limită de personal;
h) aprobă rapoartele prevăzute la art. 6 al Legii nr. 260;
i) aprobă Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor publici;
j) exercită alte atribuții prevăzute de lege.

TRANSPARENȚA

Curtea de Conturi oferă informațiile publice privind activitatea sa prin:

a) prezentarea de rapoarte Parlamentului și publicarea lor ulterioară în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, în cazurile prevăzute de Legea nr. 260;
b) publicarea rapoartelor pe pagina sa web oficială în cazurile prevăzute de prezenta lege,
precum și în alte surse de informare electronice;
d) publicarea comunicatelor de presă și a oricăror altor informații stabilite de Curtea de Conturi,
cu excepția informațiilor și materialelor care conțin secret de stat, secret comercial sau alt secret
protejatprinlege;e) supunerea situațiilor sale financiare auditului extern și publicarea raportului
de audit extern pe pagina sa web oficială.
12
Bibliografie:

1. http://www.ccrm.md/activitatea-curtii-de-conturi-1-25

2. http://www.ccrm.md/misiune-si-rol-1-24

3. http://www.ccrm.md/structura-curtii-de-conturi-a-republicii-moldova-1-27

4. http://www.ccrm.md/istoric-1-28

13