Compusii hemoglobinici si pigmentii hemici aflati in calea unuei raze de lumina absorb

anumite unde de diferite lungimi si lasa sa traca restul undelor. Deoarece fiecare are propriul sau
spectru acestii pot fi identificati doar la spectroscop.

Hemoglobina poate reactiona cu urmatoarele gaze: o2, co2, co, no,hs

Reactia cu oxigenul: -> oxihem

Datorita prezentei fierului din hg aceasta se poate combina cu oxigenul in baza legilor
definite: cate 2 atomi de oxigen pt fiecare atom de fier. Rezulta un compus instabil, Hb4O8, deoarece
nu se formeaza un oxid adevarat. Cand presiunea oxigenului din atmosfera in care este hb creste,
atunci oxigenul este captat fara a forma oxizi adevarati. Fe ramane sub forma feroasa, iar globina
formeaza combinatii lase cu oxigenul. Aceasta proprietate se pierde atunci cand are loc denaturarea
proteinei. Hemoglobina devine oxigenata -> oxihemoglobina

Cpacitatea sangelui de a absorbi oxigenul este direct prop cu concentratia hemoglobinei.

Capacitatea de oxigen este de 1,34 ml la 1 g de hb. Capacitatea de oxigenare totala a sangelui (
contine 16 g bg) este de 1,34 x 16 ml

Reactia cu CO2: -> Methem

Methemoglobina este un oxid adevarat in care 1 atom de oxigen se combina cu un atom de

fier , gazul nemaiputand fi desfacut prin expunerea sangelui la vid ci sunt necesari reactivi chimici.

Fe feros + globina denatura -> hemocromogen de hematina

Fe feric + globina denaturata -> cathemoglobina

Fe feros + globina naturala -> methemoglobina

In intoxicatiile cu anumite substante ( nitrati, clorurati, sulfati, subnitratul de bismut) se

produce inchiderea culorii pielii ( o parte din hb trce in methem). Methemoglobinei da nastere unei
cianoze = toxica. Coloratia anormala a pielii devine evidenta la 3 g methem la 100 ml sange

Methemoglobina in conc de 10-25 % -> cianoze= toxica

Methem in conc de 35 %- cefalee si dispnee

Methem in conc de 70 %- letal

Reactia cu oxidul de carbon: -> Carboxihemoglobina

Hemoglobina se combina cu oxidul de carbon in aceleasi proportii ca si oxigenul. Compusul

rezultat este Carboxihemoglobina. Co se leaga mai usor cu Hb decat cu oxigenul. Co se combina in
raport 1:1 ( raport volumetric ca si oxigenul). Diferenta de aceasta data este ca acest compus este
foarte stabil si disociaza foarte greu. Timpul de injumatatire a disparitiei este de 4 h, dar poate
ajuunge si la 1 ora prin administrare de oxigen pur.

Simptomele toxicitatii apar la o concentratie de 5-10 % carboxihem

La o conc de 40 % se produce pierderea cunostiei si intr-un final moartea.

Reactia cu Hidrogenul sulfurat:

 Hemoglobina se combina cu hidrogenul sulfurat, formand un compus numit sulfhemoglobina
ce imprima sangelui o culoare ciocolatie. Cantitati apreciabile de sulfhemoglobina se pot inregistra
doar in putrefactii intestinale excesive.

Combinatue mai usoara a HS cu hb se realiza la pacientul caruia I se administreaza

medicamente pt cefalee precum: acetanilida si fenacetina

Cianoza enterogena: culoarea pielii mov se realizeaza la 3-5 g SulfHb / 100 ml sange

Reactia cu oxidul Nitric:

Are o mare afinitate pt hemoglobina, formand un compus stabil.

Dupa ce a avut loc o explozie se produc degajari foarte mari de oxid nitric. Daca o persoana
intra in incapere imediat ce a avut loc explozia, inainte ca fumul sa aiba timp sa se imprastie se
produce intoxicatia lui.

Punerea in evidenta a oxihemoglobinei:

Pentru a pune in evidenta oxihemoglobina din sange se dilueaza sangele defibrinat cu apa
distilata, rezultand o solutie de oxihemoglobina rosu -deschis. Se observa eprubeta la spectometru si
se pot vedea doua benzi de absorbtie de couloare ganben si verde in dreptul literelor D si E.

Pentru a pune in evidenta oxihemoglobina redusa se adauga in eprubeta cu sange defibrilat

cateva picaturi de solutie de sulfat de amoniu ceea ce va determina o coloratie rosie inchisa . La
spectometru se observa o singura banda de absorbtie, colorata in galben si verde- Banda Stokes

Observam ca daca agitam eprubeta oxihemoglobina redusa va trece din nou in oxihem, obs la
spectroscop iar 2 benzi

Cele 2 benzi de oxihem coincid in caz de oxihem concentrata si nu se observa daca oxihem e
diluata.

Punerea in evidenta a carboxihemoglobinei:

Pentru a pune in evidenta carboxihem, eprubeta in care s-a introdus oxihemoglobina se

barboteaza cu un curent de gaz, rezult carboxihem. ( culoare rosu carmin) La spectroscop se pot
observa 2 benzi de absorbtie D si E in dreapta benzilor oxihem. Dca se trateaza carboxihem cu
substanta reducatoara de ex sulfura de amoniu spectrul sau se va schimba

Punerea in evidenta a methemoglobinei:

Se dilueaza o solutie de sange defibrinat cu apa distilata, apoi se adauga cateva picaturi de
solutie fericianura de potasiu 10 %. ( SOLUTIE DE CULOARE BRUNA)

La spectroscop se vor observa 4 benzi:

-o banda ROSIE caracteristica

- 2 benzi galbena si verde caract oxihem

- o banda lata a dreapta acestora

 Prin alcalinizarea solutie cu NaoH solutia va deveni BRUN ROSIETICA. La spectroscop nu se va
mai observa banda lata din dreapta, banda rosie va fi deplasata spre galben si va prezenta benzile de
abs din D si E

NUMARAREA LEUCOCITELOR

Principiu: Numararea leucocitelor consta in numararea la microscop a acestora dintr-un

volum dat diluat intr-o prop cunoscuta

Se utilizeaza solutie de dilutie izotona pt elementele figurate de numarat ( leucocite) si litica

pt celelate elem ale sangelui

Materiale necesare:

- Lichid de dilutie, hipoton pt eritrocite -> solutie Turk

- Pipeta Potain pt numararea leucocitelor cu tub gradat si bula de dilutie cu perla mobila
alba
 Deasupra bulei de dilutie se citeste diviziunea 11
 Pe tubul gradat se citesc diviziunile 0,5 si 1
 Intre cele 2 notatii se gasesc 10 segmente egale
- Camera de numarat Burker, Burker Turk sau Goreaev
- Microscop asemanator cu cel folosit la numararea hematiilor
- Ace pt punctie, alcool, eter
- Lamele identice cu cele folosite la num hematiilor

Tehnica de lucru:

- Se recolteaza sange prin punctie venoasa si se aspira in pipata Potain pana la diviziunea
0,5
- Apoi se aspira lichid de dilutie pana la diviziunea 11
- Se realizeaza o dilutie 1/10 sau 1/20

Umplerea camerei de numarat:

- Se omogenizeaza sangele diluat prin agitarea pipetei

- Camera Burker Turk daca nu prezinta cavaleri, I se vor adauga 2 picaturi de apa prin care
vom crea o adeziune puternica cu lamela ce o vom aplica cu presiune deasupra acesteia
- Primele picaturi din pupeta le vom lasa sa curga ( aceastea rep lichidul de dilutie din
tubul gradat)
- - apoi se va atinge vf pipetei de marginea spatiului creat intre lama celulei si lamela cu o
inaltime de 10 mm si se umple cu sange camera, avand grija sa nu depasim santurile
laterale sau sa introducem bule de aer sau sa nu cream o pelicula omogena. In caz ca
acestea se intampla se spala camera si se umple din nu camera
- Se asteapta sedimentarea elem figurate timp de 1-2 min pt eritrocite si leucocite
 Tehnica de numarare:

- Leucocitele se numara pe minim 25 de patrate cu o latura de 1/5 mm si o suprafata

totala de 1 mm2
- Se numara mai intai leucocitele de pe latura din stanga de sus, apoi sele din mijl
patratului pt a evita numararea leucocitelor de 2 ori

Calcul: se face ciorectia de inaltime, suprafata si dilutie

- Nr de leucocite/ mm3 = nr leucocite x10x20 pt o dilutie de 1/20

Observatie:

- Daca apar eritroblasti in sangele periferic acestii vor fi numarati odata cu leucocitele pt ca
solutia Turk nu actioneaza asupra acestora, de aceea trebuie calculat nr lor pt a-I scadea
din nr total de nucleate
Ex: nr de kariocite= 18000 mm3
nr de eritroblasti pe frotiu= 20 la 100 de leucocite

120 nucleate …………..20 eritroblasti

18000…………………………x

X= 3000 eritroblasti

Nr de leucocite= 18000- 3000= 15000/ mm3

Formula leucocitara

Formula leucocitara este data de raportul procentual al diferitelor tipuri de leucocite pe

frotiul de sange dupa numararea a cel putin 200 elemente

Materiale necesare:

- Lama de microscop
- ac seringa de unica folosinta
- vata, alcool, eter
- colorant May- Grunwald-Giemsa care da urm coloratii:
 granulatii neutrofile: -granulatii brune
 granulatii eozinofile- granulatii portocalii
 granulatii bazofile – granulatii albastru inches- negru
 nuclei: violaceu
 citoplasma- PNM neutrofile roz
-limfocite, monocite albastru
 hematii-roz rosiatic
- microscop
- ULEI DE CEDRU

Tehnica de lucru:
 - se realizeza un frotiu de sange pe o lama de microcopcu o picatura de sange proaspat
recoltat si se coloreaza cu colorant Giemsa
- se pune lama la microscop si adaugam peste frotiul de sange o picatura de ulei de cedru
- se parcurge frotiul in zig zag, intr-un singur sens pt a surprinde atat elementele marginale
cat si pe cele centrale intrucat:
 limfocitele au tendinta de a se aduna in centru
 polimorfonucleatele si monocitele au tendinta de a se dispersa spre marginea
frotiului si in franjuri
- cu cat numaram mai multe limfocite cu atat exactitatea determinarii creste
- pe masura ce numaram leucocitele notam numarul acestora
- examinarea a mai putin de 100 leucocite det o eroare asa de mare incat determinarea
noastra este lipsita de valoare

Numarul absolut de tip leucocit:

- se determina stiind numarul absolut total de leucotite/ mm3 si distributia sa procentuala
- se alica regula de 3 simpla
- astfel dac avem nr leucocite= 6000/mm3
- si un procent de 25 % limfocite -> numarul absolut de limfocite/ mm3= 25x6000/100

NUMARAREA TROMBOCITELOR

Numararea eritrocitelor are loc prin 2 metode

-o metoda directa: camera de numarare in solutii diluate

- o metoda indirecta: numararea pe un frotiu de sange colorat

Metoda directa cu lichid de dilutie EDTA:

- se aspira sange in pipeta Potain pt numararea eritrocitelor pana la diviziunea 1 si apoi

lichid de dilutie pana la diviziunea 101
- apoi se incarca camera de numarat prin capilaritate la fel ca la eritrocite
- se numara 10 patrate mari in camera Burker Turk folosita

Metoda indirecta: -FONIO-

Principiu: - se stabileste procentajul trombocitelor fara de eritrocite pe un frotiu colorat

-apoi se raporteaza la nr de eritrocite pt a afla nr de trombocite/ mm3

Materiale necesare:

-ac seringa de unica folosinta

-vata, alcool, eter

- Lama de sticla

-microscop
-Colorant May Grunwald Giemsa

-solutie de sulfat de Mg 14 % -> rol de a impiedica aglutinarea trombocitelor in sangele extravazat

Tehnica de lucru:

- dupa dezinfectarea pulpei degetului se punctioneaza

- apoi punem o picatura de sollutie sulfat de Mg peste pulpa degetului
- vom forma mai multe frotiuri cu amestecul obtinut la care adaugam colorant May
Grunwald Giemsa
- se lasa la uscare 40-50 min
- se numara pe frotiul de sange 1000 de hematii si trombocitele corespunzatoare
- stiind nr de trombocite coresp la 1000 de hematii si nr de hematii/ mm3-> putem det nr
de trombocite/mm3
ex: daca la 1000 hematii avem 25 de trombocite si avem 4 mil hematii/mm3->>nr de
trombocite/mm3 =100000 trombocite

Timpul de sangerare

Este timpul din momentrul exatravazarii sangelui si pana la producerea hemostazei.

Metoda Duke:

- se dezinfecteaza pulpa degetului si se punctioneaza.

- In momentul aparitiei primei picaturi de sange se da drumul la cronometru
- Din 30-30 sec de sterge sengele cu o hartie de filtru fara a apasa
- Atunci cand hartia de sange nu se mai pateaza cu sange oprim cronometrul

Vlori normale: 2-4 min

Valori peste 5 min sunt patologice si indica:

- afectiuni trombocitare: trombopenii, trombopatii, trombocitemii

- normal in hemofilie

Timpul de coagulare

Timpul de coagulare reprezinta timpul din momentul recoltarii sangelui si pana la profucerea
coagularii acestuia.

Se poate realiza prin 2 metode:

- Metoda LEE WHITE

- Metoda Bazarov

Metoda Lee si White:

 - Se dezinfecteaza pulpa degetului, apoi o puncionam si cu ajutorul unei seringi recoltam
1-2 ml sange
- Detasam acum de la siringa si impartim continutul acesteia in 2 eprubete aflate in baia de
apa
- Pornim cronometrul din momentul aparitiei sangelui in seringa
- Prima eprubeta se citeste din minut in minut cu ebrubeta in pozitie inclinta, formand un
unghi de 45 grade
- In momentul in care din eprubeta rasturnata complet nu se mai scurge sange,
consideram coagularea incheiata
- Incepem sa citim cea de-a doua eprubeta in care coagularea va aparea mai tardiv
datorita imobilitatii sale
- Prima eprubeta fiind inclinata de mai mule ori in momentul citirii a pus in contat
trombocitele cu asperitatile sticlei care nu poate inlocui endoteliul capilar
- Citirea in a doua ep se face tot din minut in minut, oprindu-se cronomentru in mom
coagularii

Valori normale:

Timpul de coagulare este timpul din momentul aparitiei sangelui in seriga si pana la producerea
coagularii in cea dea doua eprubeta

Timp de coagulare pt prima ep: 6-10min

Timp de coagulare pt a doua ep: 8-12 min

Metoda Bazarov:

- Este metoda cu sange capilar pe lama in conditiile in care nu poate fi recoltat sange
venos ( copii, nou-nascut)

Tehnica de lucru:

- Pe o lama de sticla punem o picatura de ser fiziologic

- Se dezinfecteaza pulpa degetului si se punctioneaza
- Prima picatura aparuta se sterge, iar a doua se lasa sa cada peste picatura de ser
- Se noteaza timpul
- Lama se pune in camera umeda ( cutie Petri prevazuta cu hartie de filtru umezita)
- Deter are loc la temperatura camerei
- Citirea se face din minut in minut prin inclinarea usoara a cutiei
- Se det astfel momentul cand s-a produs coagularea

Valori normale:

- 8-10 min

Timpul de protrombina – QUICK

Este timpul necesar plasmei citratate de a coagula in prezenta trombolastinei calcice. Investigheaza
calea extrinseca a coagularii, factorii V, VII, X, I, II, factorii dependenti de K, sintetizati in ficat.
Plasma in prezenta tromboplastinei calcice si a citratului de sodiu prezinta aparitai coagularii mai
repede, in 10 s, ocolind prima faza a coagularii.

Tehnica de lucru:

- Se recoleaza 9 parti de sange pt o parte de citrat

- Se centrifugheaza la 1200 ture/min timp de 5 min
- Toti reactivii si plasma decantata se tin intr-o baie de apa la 37 grade
- Se pun intr-o eprubeta 0,1 ml plasma citratata si 0,2 ml de tromboplastina calcica
- Se porneste cronometrul
- Se pune eprubeta intr-o baie de apa
- Citirea ce face prima data dupa 5 sec, apoi dupa 10 sec si se scoate ep din baia de apa si
se lasa sa se prelinga de peretii eprubetei
- Apoi se face citirea din 2-2 sec pana cand apare coagularea
- Cand aceasta apare se ichide cronometrul
- Determinarea se repete de 2-3 ori si se face o determinare si cu plasma normala a unui
martor

Valori normale: 10-18 s

Indicele de protrombica Quick: este egal cu raportul dintre timul martorului si timpul bolnavului x100

- Este relativ
- Nu e un indicator fidel al adevaratelor variatii cum sunt procentele de protrombina care
dau o imagine reala asupra variatiilor acesteia