Glandele endocrine- secretie interna, sintetizeaza si elibereaza in circulatia sanguina sau in

spatiul intercellular, hormoni.

Hormonii ajung la nivelul celulelor tinta si au rol de mesageri chimici (pun in miscare, trezesc)
GLANDE CU FUNCTIE ENDOCRINA - hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele,
suprarenalele
GLANDELE CU FUNCŢIE ENDOCRINA SI EXOCRINĂ - gonadele şi pancreasul

FUNCŢIE PRIMARĂ ESTE PRODUCŢIA ŞI SECREŢIA HORMONALĂ

Hipotalamusul
Hipotalamusul este situat la baza ventriculului III, sub talamus, fiind delimitat anterior de
chiasma optică şi posterior de pedunculii cerebrali.
- Hipotalamusul primeşte informaţii din tot organismul
- reprezintă o adevărată “placă turnantă” între sistemul nervos şi cel endocrin
Regleaza:
- homeostazia organismului, comportamentul sexual şi pe cel alimentar, ingestia
şi excreţia hidrică, reacţia la stres, stările emoţionale primare (furia, frica),
circulaţia, respiraţia, temperatura bazală, ritmul somn-veghe

HIPOFIZA
Hipofiza (glanda pituitară)= glandă endocrină (10/12/6 mm) situată la baza creierului, înapoia
şi sub chiasma optică în cavitatea osului sfenoid numită şaua turcească.
Hipofiza este formată din două părţi distincte
- din punct de vedere funcţional şi structural:
lobul anterior sau adenohipofiza şi
lobul posterior sau neurohipofiza
Principalii hormoni secretaţi de adenohipofiză sunt:
1. Hormonul de creştere sau somatotropina (GH sau STH);
2. Hormonul stimulator tiroidian sau tireotropina (TSH);
3. Hormonul adrenocorticotrop sau corticotropina (ACTH) – derivat din
proopiomelanocortina (POMC);
4. Hormonul luteinizant sau luteotropina (LH);
5. Hormonul stimulator folicular sau folitropina (FSH);
6. Prolactina (PRL);

1. Hormonul de creştere (GH, STH) – Somatotropina

Acţiuni:
- stimularea creşterii şi dezvoltării ţesuturilor, organelor şi întregului organism
Factori stimulatori:
Fiziologici: somnul, exerciţiul fizic, hipoglicemia, GH-RH, estrogenii.
Factori inhibitori:
Fiziologici: glucocorticoizii, antagoniştii dopaminei, hiperglicemia, excesul de acizi graşi
liberi, STH.

2. Hormonul stimulator tiroidian (TSH) – tireotropina

Acţiuni:

creşterea, dezvoltarea şi metabolismul tiroidei

Reglarea secreţiei de TSH

Factori stimulatori: TRH, antagoniştii dopaminei

Factori inhibitori: somatostatina, dopamina, glucocorticoizii, hormonul de creştere, T3 şi T4.

3. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) – corticotropina

Actiuni:

- stimulează creşterea corticosuprarenalei

- sintezei cortizolului dar şi a celorlalţi hormoni steroizi suprarenali

Reglarea secreţiei de ACTH

Factori stimulatori:hipoglicemia, exerciţiul fizic

Factori inhibitori: somatostatina, glucocorticoizii, ACTH, acidul gama aminobutiric (GABA).

4. Hormonii gonadotropi (LH şi FSH)

Acţiuni :

- controlul gametogenezei şi a steroidosintezei

Hormonul luteinizant (LH) – luteotropina

La femei: - stimulează secreţia de hormoni androgeni

- stimulează secreţia de progesteron a corpului galben,

La bărbaţi: - stimulează sinteza de testosteron la nivelul celulelor interstiţiale creşterea

testiculară;

Hormonul foliculostimulant (FSH)

La femei: - stimulează dezvoltarea şi maturaţia foliculului ovarian;

La bărbaţi: - stimulează spermatogeneza prin stimularea secreţiei de androgen binding protein

(proteina care leagă androgenii) în celulele Sertoli;

- stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi.

5. Prolactina (PRL)

Acţiuni:

- creştrea şi dezvoltarea glandei mamare, acţionând simultan cu estradiolul şi progesteronul în

timpul sarcinii;

- stimulează secreţia lactată în timpul sarcinii;

- inhibă secreţia de hormoni gonadotropi (LH, FSH;

Reglarea secreţiei de prolactină

Factori stimulatori:

Fiziologici: sarcina, suptul, stimularea sânilor, exerciţiul fizic, somnul.

Factori inhibitori: dopamina şi agoniştii acesteia: bromocriptina, pergolidul, cabergolina.

Neurohipofiza
- glandă endocrină atipică pentru că hormonii neurohipofizari sunt doar stocaţi la acest nivel,
ei fiind sintetizaţi în hipotalamus la nivelul nucleilor supraoptici şi paraventriculari.
Hormonii neurohipofizari sunt reprezentaţi de hormonul antidiuretic = vasopresina (ADH)
şi oxitocina.

1. Hormonul antidiuretic (ADH) – vasopresina

Actiune:
- reglarea osmolaritatii plasmatice
- efect vasopresor

Reglarea secreţiei de ADH

Eliberarea ADH-ului este controlată în condiţii normale de modificările volumului lichidelor
extracelulare, ale plasmei şi ale osmolarităţii.
Factori inhibitori
1. 2Oxitocina
Acţiuni
Acţiunile majore ale oxitocinei sunt cele asupra motilităţii uterine şi ejecţia laptelui.
Alte acţiuni:
- stimulează contracţiile musculaturii netede din pereţii unor viscere (intestin, trompa uterină
şi ligamentele rotunde la femei gravide)
- creşte concentraţia plasmatică a prolactinei
- scade presiunea arterială sistolică prin vasodilataţie periferică
- creşte retenţia de sodiu.

Reglarea secreţiei de oxitocină

Eliberarea de oxitocină se face sub control nervos
Factori stimulatori
- dopamina
- hemoragia
- durerea
- anestezia generală
Factori inhibitori
- alcoolul
 - serotonina
- stresul

cEPIFIZA – GLANDA PINEALĂ

ăEpifiza=glanda pineală (denumire de la forma de con de pin),
- glandă endocrină, mică, se dezvoltă embriologic din porţiunea posterioară a
ventriculului III
- Înainte de pubertate glanda începe să involueze, iar la adult apar la nivelul ei mici
depozite fosfo-calcice.
derea osmolarităţii
Melatonina- principalul hormon al epifizei.
2Acţiuni
Melatonina exercită efecte antigonadotropice prin inhibarea gonadotropinelor (LH,
FSH).
. creşterea volemiei
3. scăderea temperaturii
4. alcoolul etilic
5. cortizolul
6. T3, T4
7. agoniştii α adrenergici
8. acidul gamaaminobutiric