Capacitatea de primire turistica in

perimetrul Muntilor Harghita

Szlovácsek Melinda
Anul 1.Master-Turism rural si ecoturism in domeniul dezvoltarii durabile

1
 Cuprins

1.Aşezarea geografică şi limitele Munţilor Harghita.Caractere generale şi

încadrarea în teritoriu................................................................................

2.Capacitatea de cazare.............................................................................
2.1.Baza de tratament..................................................................
2.2.Baza de agrement..................................................................

3.Circulatia turistica..........................................................................
3.1Caracteristicile circulatiei turistice.....................
3.2.Structura circulatiei turistice.....................................
3.3.Dinamica circulatiei turistice....................................

2
 Cap.1.Aşezarea geografică şi limitele Munţilor
Harghita.Caractere generale şi încadrarea în teritoriu

Judeţul Harghita se invecinează la est cu judeţele Neamţ şi Bacău, la sud cu

Covasna şi Braşov, la vest cu Mureş, iar la nord cu Suceava,având o suprafaţă de
6639km², încadrându-se între 46°31’23.89’’lat.N şi 25°34’36.62’’ long.E.
Munţii Harghita reprezintă partea sudică a lanţului neoeruptiv din Carpaţii
Orientali,respectiv latura vestică a grupei centrale ce domină spre est Depresiunea
Ciucului, iar spre vest Subcarpaţii Transilvaniei.(Fig.1)
Se desfăşoară la sud de Pasul Sicaş şi ţin până la limita sudică a Masivului Ciomatu
Mare.
În nord Pasul Sicaş, aflat la obârşia pîrîului Carierei, afluent al Mureşului şi a
pîrîului Şicasău, afluent al Târnavei Mari, îi desparte de munţii Gurghiului. În lungul
văilor Şicasău şi Târnava Mare se înscrie apoi limita vestică, prelungită spre sud de-a
lungul unei linii imaginare ce uneşte localităţile Feliceni, Văleni, Mărtiniş şi Mereşti. De
aici începe limita sud-vestică a Munţilor Harghita, limită ce-i desparte de Munţii Perşani:
Linia ce traversează interfluviul dintre Homorodul Mic şi Pîrîul Vîrghiş în amonte de
Cheile Vârghişului, apoi interfluviul dintre Vârghiş şi Hidegasoşi se continuă în lungul
pârâului Covăciuşşi apoi Cormoş, până în depresiunea Baraolt. Către sud Munţii Harghita
se învecinează cu Depresiunea Baraolt şi Munţii Baraolt, faţă de care linia de demarcaţie
trece prin localităţile Filia şi Herculian, apoi în lungul văii Ozunca şi peste pasul Hatod
până în valea Oltului. Dincolo de aceasta Munţii Harghita se învecinează cu cei ai
Bodocului, de care sunt separaţi prin Valea Roşie şi Pasul Jimbor. În est limita trece pe la
baza conului vulcanic Puciosu iar spre depresiunile Ciuc şi Gheorgheni la contactul dintre
versanţi mai abrupţi ai Munţilor Harghita şi glacisul piemontan, aproximativ pe la 750-
900 m altitudine.
Munţii Harghita alcătuiesc un lanţ muntos orientat spre NNV-SSE, lung de peste 70
km, a cărui lăţime nu depăşeşte 25 km.

3
4
 Cap.2.Capacitatea de cazare

Reprezintă elementul esenţial al bazei materiale tuiristice de care este organic

dependentă însăşi dezvoltarea activităţii turistice. Evoluţia bazei de cazare se confundă
până la detaliu cu proporţiile şi orientările turismului. Există o continuă corelaţie între
mărimea, structura şi gruparea bazei materiale de cazare, cu intensitatea, canalizarea şi
apariţia de noi forme de turism.
Formele de cazare au evoluat de la componentele clasice de casă de odihnă sau
tratament şi hoteluri specifice staţiunilor, respectiv centrelor urbane, continuând cu
apariţia cabanelor odată cu integrarea unităţilor montane în sfera turismului , la începutul
secolului nostru. În perioada postbelică a fost reconsiderat , ca formă de cazare hanul
turistic, motelul, devenit prin adaptare funcţională categorie de cazare specifică
turismului automobilistic. De asemenea apare popasul turistic, adaptat unui turism de
masă cu o mobilitate accentuată, exigenţe de confort mai modeste caracteristice unei
categorii sociale şi de vârstă specifică (populaţia tânără cu venituri limitate).
Evoluţia bazei de cazare a fost relativ lentă şi cu realizări modeste până la sfârşitul
secolului trecut când se conturează unele concentrări ale acesteia în staţiuni
balneoclimaterice . Perioada interbelică caracterizată prin intensificarea şi diversificarea
activităţilor turistice, este marcată de eforturile pentru refacerea bazei materiale din prima
conflagraţie mondială, de apariţia de noi staţiuni şi dotarea unităţilor montane cu cabane.
Efectul de recul pe care activitatea turistică l-a simţit şi ca urmare a efectelor ultimului
război mondial a fost lent compensat în următoarele decenii.
În zona Munţilor Harghita găsim o mulţime de unităţi de cazare.
Pensiuni
Pensiunea KEREK**(Borsec), Pensiunea MUSCATA**(Borsec) Pensiunea
LIZI**(Borsec), Pensiunea Teca **(Zetea), Pensiunea La Laguna**(Odorheiu Secuiesc),
Pensiunea Sugo***(Harghita Mădăraş) , Pensiunea Siesta*** (Harghita) Pensiunea
Romantika*** ( Odorheiu Secuiesc),Pensiunea Ilyes** (Mugeni), Pensiunea
Kaffai**(Izvorul Mureşului), Pensiunea Hanul Dragonului**(Liban)
Pensiunea Fenyo**(Brădeşti), Pensiunea Szepasszony**(Vlăhiţa), Pensiunea La

5
Laguna**(Odorheiu Secuiesc), Pensiunea Kinga**(Izvorul Mureşului), Pensiunea
Gyopar "Floare de Colt"**(Izvorul Muresului), Pensiunea Napraforgo***(Praid)
Pensiunea FITNESS** (Borsec),Pensiunea Sugo***(Sat. Zetea, com. Zetea-Harghita
Madaras), Pensiunea La doi Paşi (Topliţa,Fig.2), Pensiunea Solyom (Izvorul
Mureşului)
(* =margarete)

Fig.2. Pensiunea La doi Paşi

Hotelurile

Hotel Tusnad **,Hotel Hunguest Fenyo***(Miercurea Ciuc), Hotel Park Miercurea-

Ciuc***,Hotel Ciucaş***(Băile Tuşnad), Hotel Europa***(Odorheiu Secuiesc)Hotel
Fortuna***(Băile Tuşnad), Hotel Târnava***(Odorheiu Secuiesc),Hotel Mureş***
(Topliţa),Hotel Rubin***(Gheorgheni), Hotel Villa Vitae Wellness*** (Odorheiu
Secuiesc), Hotel Lacul Roşu **(Lacul Roşu), Hotel Mercur**(Miercurea Ciuc), Hotel
Salvator**(Miercurea Ciuc), Hotel Tuşnad** (Băile Tuşnad), Hotel Astoria **(Băile
Tuşnad).

Hotel Park Miercurea-Ciuc***

Situat în Şumuleu-Ciuc, la numai 2 km de centrul municipiului Miercurea Ciuc.
18 spaţii de cazare moderne structurate în camere double matrimoniale sau twin şi
apartamente dotate cu 2-3 paturi, grupuri sanitare.

6
Sala de conferinţe cu o capacitate de 60 locuri, dotată cu flipchart, retroproiector.
2 restaurante cu o gamă larga de preparate cu specific local.Room-service şi catering.
Teren de tenis. Seif.Parcare. (Fig.3)

Fig. 3. Hotel Park

Cabanele

Categoria de cazare cabană este specifică, cu deosebire zonei montane propriu zisă
şi mai puţin staţiunilor balneoclimaterice şi oraşele. Unele din acestea sunt accesibile
doar prin poteci turistice: Harghita Mădăraş, altele sunt localizate în localităţi : Harghita
şi Brădet din Miercurea Ciuc, Dăneşti din băile locale cu acelaşi nume şi Madicsa din
Cârţa. Cabana Sfânta Ana (Fig.4), situată lângă lacul cu acelaşi nume poate fi atinsă fie
prin poteca marcată ce pleacă din Băile Tuşnad fie prin şoseaua ce porneşte din Bixad.

Fig.4 Cabana Sfânta Ana

7
Hanul turistic,motelul
Au tradiţie în ţara noastră fiind amplasate încă de acum un secol în lungul
principalelor căi rutiere. Este astăzi o unitate cu capacitate mică de cazare , amplasate în
lungul şoselelor, în apropiere de staţiuni şi oraşe. Sunt utilizate de cei care se deplasează
cu mijloace auto, din această cauză fiind create posibilităţi de parcare pentru autovehicule
în imediata apropiere a camerelor.
Han Secuiesc **(Băile Tuşnad), Moara lui Făgădău (Băile Tuşnad) , Motel Nyiko**
(Lupeni, judetul Harghita,Fig.5), Motel Tranzit **. (Odorheiu Secuiesc).

Fig.5 Motel Nyiko

Vile,case de odihnă şi tratament

Acestea sunt concentrate mai ales în staţiunile mai mari (Băile Tuşnad 74vile,
Izvorul Mureşului), cele de la Băile Tuşnad cu grade diferite de confort, dispunând de 2-
3 paturi. Majoritatea sunt situate într-o ambianţă de linişte şi intimitate, fie în imediata
apropiere a Oltului, a Lacului Ciucaş, fie la poalele muntelui, în preajma pădurilor de
brazi.. Staţiunea Sânimbru Băi dispune şi ea de astfel de dotări însumând un număr de 32
de camere (140locuri), iar la Sâncrăieni sunt un număr de 20 căsuţe totalizând 40 de
locuri.(Tabel 1)
Staţiune Nr. Nr. locuri Locuri Total înnoptări
camere permanente
Băile Tuşnad 771 1804 845 294.779
Izvorul Mureşului 128 334 334 55.157
Sântimbru Băi-Sâncrăieni 32 140 0 15.445

8
 Tabel 1.Baza de cazare(1998)

Popasul turistic,campingul

Reprezintă cea mai nouă categorie de cazare. Are un caracter complementar şi a

apărut ca urmare a necesităţii de a se asigura suplimentar locuri în perioada de vârf a
sezonului turistic.
Principiile de ampalsare sunt asemănătoare cu cele ale hanului şi este utilizat de
aceleaşi categorii de turişti, gradul de confort şi serviciile fiind însă inferioare hanului.
De asemenea are o funcţionalitate temporară şi satisface necesităţile unui turism în
continuă mişcare şi o categorie aparte de turişti de vârstă tânără şi cu venituri relativ
modeste.

Tabel 2.Capaciatea si activitatea de cazare turistica

2.1.Baza de tratament

Reprezintă un apanaj exclusiv al staţiunilor balneoclimaterice şi parţial celor

climaterice. Gradul de diversificare al bazei terapeutice, introducerea procedurilor
moderne, care completează eficient terapeutica naturalistă clasică ce valorifică
factoriinaturali de cură (apele minerale, mofetele, peloidele), dimensionarea acesteia în
concordanţă cu mărimea, structura şi calitatea bazei de cazare determină ierarhizarea
staţiunilor nuanţând puterea lor de atracţie.

9
 În prezent ponderea cea mai mare deţine baza terapeutică utilizând factorii
hidrominerali (ape minerale), cu cele două proceduri majore: cura internă şi cura externă
(sub forma băilor calde cu ape minerale) la care se adaugă mofetele (băile cu gaz
carbonic) şi tratamentul cu peloide.
Capacitatea bazelor de tratament trebuie să fie şi în general este dimensionată şi
raportată în funcţie de debitul apelor minerale utilizabile. Este necesar pentru o
procedură/persoană minimum de 0,4 m apă minerală. Staţiunile balneoclimaterice locale
au o bază terapeutică relativ sumară ce se rezumă doar la cura externă prin băi cu ape
minerale. Astfel Băile Jigodin, situate la capătul sudic al oraşului Miercurea Ciuc, este
dotat cu un bazin de apă rece şi o baie caldă cu 17 vane, mofetă, un izvor de apă minerală
pentru masă. La Băile Racu funcţionează un pavilion de băi calde cu 8 vane. Staţiunea de
importanţă locală Băile Mădăraş e dotată cu 6 vanae, funcţionând în sezonul de vară.
Comuna Dăneşti, prin Baia Dugaş, intră şi ea în aceeaşi categorie (a staţiunilor de
importanţă locală), dispunând de un bazin mezotermal şi o baie caldă cu 8 vane. Băile
Madicea, tot de interes local dispune de o baie caldă cu 10 vane. Băile Ozunca este dotată
cu o baie caldă de 6 vane şi câteva izvoare minerale de masă. Băile Sântimbru, singura
staţiune montană din Harghita de Sud(1250m), este cunoscută după renumitele sale
mofete(99%CO2) şi ape minerale tămăduitoare. Băile Harghita dispune de o mofetă,
câteva izvoare minerale; Ştrandul mezotermal Perla Vlăhiţei, situat la 2km de oraşul
Vlăhiţa funcţionează în sezonul de vară, apa minerală a bazinului de înot având 23°C.
Băile Selters are câteva izvoare minerale uşor sărate. Băile Homorod este o staţiune
balneoclimaterică cunoscută încă din secolul XVIII. Varietatea apelor minerale şi
specificul climei recomandă localităţile ca un loc potrivit pentru bioterapii.
Se remarcă apoi staţiuni cu baze terapeutice de tip hotelier. Băile Tuşnad cu două
astfel de baze; dispune şi de un ştrand mezotermal, Ştrandul Univers(cunoscut în trecut ca
Băile Rudolf), şi de şase captări de izvoare minerale: Mikeş, Apor, Rudi, Ileana, Sf. Ana
şi Principal. În anii socialismului s-a construit şi noua bază de tratament (Policlinica),
baza de tratament balneologic “Ştefania” funcţionând până în 1975. Miercurea Ciuc este
oraşul băilor de ape minerale mezotermale (19-23°C), având trei ştranduri cu borviz: cum
este cel al societăţii Hamerok în centrul oraşului lângă patinoar.
Baza de tratament completează, astfel factorii terapeutici naturali şi diversifică
paleta tratamentelor majore, care variază între patru-şase categorii majore de tratament în

10
cazul staţiunii Băile Tuşnad.

2.2.Baza de agrement

Determină adeseori profilul funcţional dominant al staţiunii sau contribuie la

diversificarea activităţilor în staţiunile balneoclimaterice. Amenajarea unor astfel de baze,
în apropierea oraşelor, în pădurile de recreere, lângă suprafeţele lacustre impune, ulterior,
amenajarea unor baze de cazare. Se individualizează astfel noi obiective turistice care
contribuie la scăderea presiunii asupra staţiunilor şi a centrelor urbane, mai ales la sfârşit
de săptămână.
Baza de agrement şi sportivă este concentrată în arealul staţiunilor sau în
hinterlandul acestora, cu deosebire în staţiunile climaterice şi montane. În această
categorie intră lacul Ciucaş din Băile Tuşnad, special amenajat pentru agrement ,bazinele,
unele chiar cu apă minerală (ştrandul mezotermal Univers din Băile Tuşnad, cele trei
ştraanduri cu ape minerale din Miercurea Ciuc, bazinul mezotermal din Baia Dugaş, un
mic ştrand la Băile Madicea, bazin de înot la Băile Ozunca, Băile Chirui, Vlăhiţa(Perla
Vlăhiţei).
Amenajările pentru sporturi de iarnă cuprind spaţii din ce în ce mai mari, cu
posibilităţi de extindere a intervalului de practicare a sporturilor de iarnă din decembrie
până la începutul lunii mai.
Amenajarea pârtiilor de schii sunt precedate de studii aprofundate privind condiţiile
topoclimatice (durata, grosimea, stabilitatea stratului de zăpadă, prezenţa saulipsa
avalanşelor), condiţiile morfologice(lungimea versantului, expoziţia, panta, existenţa sau
absenţa proceselor de versant ) – Gologan Gheorghe,1978.
Suprafeţele amenajate, care în prealabil au fost defrişate, trebuie să fie conforme cu
debitul instalaţiilor de transport pe cablu, cu capacitatea de cazare a staţiunilor, sau cu
obiectivul turistic respectiv.

Domeniul schiabil în judeţul Harghita

În prezent în judeţ există 8.5km de pârtii dotate cu minischilifturi şi schilifturi.Alţi
5km există în stadiul de prefezabilitate.

11
• Staţiunea Lacul Roşu(Munţii Hăşmaş).980m altitudine. O staţiune retrasă mai greu
accesibilă şi mai puţin populară iarna, dar foarte pitorească. Dispune de pârtii
satisfacatoare, accesibile tuturor categoriilor de schiori. Durata medie a stratului de
zăpada durează din decembrie până în aprilie.
• Staţiunea Izvorul Mureşului (Munţii Harghita) - 875m alt. Aşezată într-o şa, la poalele
munţilor vulcanici, este accesibilă atât cu mijloace auto cât şi cu trenul. Considerată
staţiunea de iarnă a tineretului, dispune de o bază materială adresată
tinerilor. Zăpada se menţine din decembrie până în martie. Pârtiile de o calitate
satisfăcătoare, sunt des frecventate în sezon.
• Staţiunea Harghita Băi şi Cabana Harghita Mădăraş (Munţii Harghita) - 1345m alt. şi
1671m alt. În Harghita Băi şi Mădăraş se poate schia pe mai multe tipuri de pârtii de bună
calitate. Stratul de zapadă se menţine din decembrie până în aprilie (Harghita Băi) chiar
până în mai la Mădăraş. Există 7 pârtii cu grade diferite de dificultate (grad mare, mediu
şi uşor), cu lungime totală de 3 km, dotate cu teleschi performant, două babyschi-uri. E
xistă de asemenea o pârtie de snowboard cu 5 trambuline.
• Borsec, munţii Giurgeului, altitudine 900 m, pârtii de schi şi sanie.
• Bucin, munţii Gurghiului, altitudine 1100 m, pârtii de schi naturale.
• Tuşnad Băi, altitudine 650 m, pârtii de schi şi sanie naturale. Există babyschi cu scaun
mobil, centre de închiriat echipamente sportive.Se practică şi snowboard.

Capitolul 3. Circulaţia turistică

Circulaţia turistică este una dintre cele trei componente esenţiale alături de fondul
turistic şi baza materială , ce participă la definirea fenomenului turistic. Este element
sintetic care reflectă , cel mai fidel modul şi nivelul de valorificare a potenţialului turistic.
În acelaşi timp circulaţia turistică este şi un fenomen geodemografic complex de mare
amploare, constâmd din deplasări temporare de populaţie aparţinând la diferite grupe de
vârstă şi pe categorii sociale.
Efectul circulaţiei turistice este combinat. Social –contribuind la posibilitatea de
organizare a timpului liber, la profilaxia, refacerea potenţialului biologic sau ameliorarea
stării de sănătate, lărgirea orizontului informaţional. De acumulare economică- mai ales

12
pentru regiunile receptoare de fluxuri turistice care-şi valorifică produsul turistic,
regenerabil prin amenajare şi adaptare.
Circulaţia turistică are şi un caracter accentuat aleator, nu este întodeauna
proporţional cu cel al valorii patrimoniului turistic şi al amenajării bazei materiale.
Problema esenţială este de stimulare a circulaţiei turistice, în condiţiile practicării sale în
limitele menţinerii echilibrului ecologic, pentru atingerea parametrilor de eficienţă a
ansamblului amenajărilor şi menţinerea constantă a acesteia printr-o politică de
valorificare complexă a factorilor favorizanţi, care include şi diversificarea paletei
serviciilor şi creşterea calităţii acestora, aducând după sine apariţia de noi forme de
turism.

3.1 Caracteristicile circulaţiei turistice

Dimensiunea circulaţiei turistice, repartiţia sa spaţială, intensitatea, pot fi redate
prin analiza unor indicatori caracteristici: numărul de nopţi de cazare realizate, numărul
de persoane ce participă la acest complex fenomen socio-economic, gradul de ocupare a
capacităţii de cazare existente, durata sejurului.
Pe categoriile de cazare din zona noastră hotelul este cea mai solicitată, cu un grad
de ocupare ridicat. Caracterul continuu al circulaţiei turistice se constată mai ales în cazul
staţiunilor balneoturistice de importanţă naţională şi a centrelor urbanecu fond turistic şi
bază materială complexă.
În zona montană cu amenajări pentru sporturi de iarnă se constată două maxime în
circulaţia turistică : unul în iulie-septembrie(drumeţie montană) şi altul în ianuarie-martie
(pentru sporturi de iarnă), precum şi un minim în perioada octombrie-decembrie.

3.2. Structura circulaţiei turistice

După provenienţa turiştilor se înregistrează două mari categorii de circulaţie şi
anume, circulaţia turistică internă şi circulaţia turistică internaţională.
Raportul dintre acestea este un indicator obiectiv asupra valorii fondului turistic şi al
bazei materiale, a cunoaşterii lorîn afara graniţelor ţării şi mai ales a includerii în
circuitele turistice internaţionale.
Circulaţia turistică internă: Cele mai mari ponderi sunt deţinute de staţiunile
balneoclimaterice, în timp ce în staţiunileclimaterice montane şi în oraşe, ponderile

13
circulaţiei turistice scad. Aria de provenienţă a turiştilor români cuprinde întrega ţară cu
participări diferit, în funcţie de apropierea de obiectivele turistice vizitate, de ponderea
populaţiei urbane din judeţele debitoare, precum şi scopul pentru care se face deplasarea.
Localităţile rurale cu fond turistic hidrogeografic (ape minerale), amenajate pe plan
local şi care generează o circulaţie turistică cu caracter local, înregistrează valoride câteva
sute de persoane pe an: Racu, Băile Dăneşti, Băile Mădăraş, Madicsa.
Circulaţia turistică internaţională: Se orientează mai ales spre staţiunile climaterice
montane de importanţă naţională, spre centre urbane cu bază materială complexă şi fond
turistic cultural istoric valoros, precum şi spre unele staţiuni balneoclimaterice de
importanţă naţională, în care factorii terapeutici foarte eficienţi sunt dublaţi de o bază
materială modernă. Cea mai căutată de turişti străini din arealul Munţilor Harghita este
staţiunea Băile Tuşnad.

3.3.Dinamica circulaţiei turistice

Reprezintă un fidel barometru al valorificării potenţialului turistic şi a bazei
materiale în diversitatea, volumul şi mai ales calitatea sa. Staţiunea Băile Tuşnad prezintă
creşteri lente ale circulaţiei turistice, iar dotarea cu baze turistice a fost esenţială şi în
creşterea circulaţiei turistice spre oraşe ca Miercurea Ciuc.

Bibliografie

14
1.Ghid-Judetul Harghita,Miercurea Ciuc 1973

2.Marcu O.,Racz Z.,Cioaca A., »Muntii Harghita Ghid Turistic « ,Editura

Sport turism Bucuresti

3.N.Ceanga- »Romania.Geografia turismului « ,Editura Presa universitara

Clujeana.

4.Lucrarea de diploma: »Resursele turistice ale Muntilor Harghita « de

Szlovacsek Melinda

15