Elaborarea metodica Nr.

TEMA:Puntea dentară întreg turnată. Fixarea modelelor însimulatoare. Modelarea machetei din ceară.

1.Simulatoarele. Definiţie. Varietăţi

Simulatoarele aparate care reproduc în afara SS miscările mandibuleifață de maxilă. Pot fi: ocluzoare si
articulatoare.

2. Ocluzorul, varietăţi, elementele componente, caracteristica.

Ocluzoarele cele mai simple aparate utilizate în practica proteticii dentare, care imită miscările
mandibulei în plan vertical.Sunt compuse din 2 ramure articulate în jurul unui ax asemănător cu o balama,
si sunt menținute la distanța dorită cu ajutorul unui surub sautijă metalică situată vertical.Ocluzatoarele
„Biokep” (Ivoclar, Germania) – repetă miscările mandibulei în plan vertical si de lateralitate.

3. Articulatoarele, varietăţile, elementele componente,caracteristica.

Sunt aparate ce imită miscările mandibulei în toate planurile si servesc pentru refacerea morfologiei
ocluzale corespunzătoare activitățiifuncționării SS.Aticulatoarele anatomice medii si
semiadaptabile:Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu de construire triunghiul
Bonwil. Au 2 rame: superioară => imită maxila;inferioară => imită mandibula, articulate printr-un
complex asemănător ATM.Astfel, extremitățile posterioare ale ramei superioare sunt prezentatede
condilii articulari care alunecă pe pantele ce imită tuberculii articularisituați pe ramura inferioară.
Suprafața acestor pante are un plan deînclinare meziodistal de 33 si oralovestibular de 17.Aceste suprafețe
articulare sunt plasate mai jos si mai posterior față de loculcorespunzător al acestora în ATM.Locul lor de
articulație în ATM si al axului intercondilian transversaleste indicat de o tijă transversală cu extremitățile
ascuțite, solidarizată la rama superioară a articulatorului. Extremitatea anterioară a rameisuperioare are o
tijă, verticală detasabilă ce menține distanța dintre ramesi pe care este instalată o mică tijă orizontală, ce
indică margineainterincisivală a dinților centrali inferiori. Totodată, vîrful tijei orizontalesi pintenii de
suport situați pe laturile verticale posterioare ale ramurii inferioare, formează linia mediană orizontală a
articulatorului după care se stabileste planul protetic.Alte tipuri: Monsson, Wadsworth, Heit.Articulatoare
adaptabile reproduc individual miscari:

1)cu înregistrare intrabucală

2)cu înregistrare extrabucală

3)cu înregistrare intra si extrabucală.

4. Metoda fixării modelelor în ocluzoare.

Prin ghipsare, în relație centrică.

Etape:- pregătirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea necesarăsi se fac pe ele niste santuri de
retenție); poziționarea modelelor în relație centrică

alegerea si verificarea ocluzorului (dacă se realizează line miscăile

de articulare)-ghipsarea modelelor -fasonarea ghipsului-fixarea dimensiunii verticale.

5.Metoda fixării modelelor în articulatoare.

Fixarea în articulatorul Gysi Simplex:

1.pregătirea modelelor

2.pregătirea articulatorului

3.gipsarea modelelor

6. Varietăţile de ceară utilizate la modelarea machetei punţii dentare întreg turnate.

La modelarea machetei punții dentare întreg turnate se foloseste cearăde culoare rosie, albstră si verde
ambalată sub formă de dreptunghiuri. Ceara de culoare rosie este utilizată pentru adaptarea machetelor
coroanelor în regiunea cervicală, cea verde – pentru modelarea fețelor coronare, iar cea albastră – pentru
modelarea părților intermediare ale punților dentare.

7. Primele picături de ceară sunt foarte fierbinți pentru o aderență mai bună la bont.

Apoi prin adiție se reface forma morfofuncțională a suprafeței dintelui,iar macheta să fie subdimensională
în volum cu 0,2-0,28 mm.Macheta nu trebuie să aibă convexități si margini prea accentuate si
semodelează cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderență bună în zona coletului.Putea
dentară întreg turnată, caracteristica.

8.Etapele clinico-tehnice de confecţionare a punţilor dentare întreg turnate.

1.Clinic – prepararea dinților stîlpi, amprentarea, protecția plăgii

dentinale;

2.Laborator – realizarea modelului de lucru, modelarea machetei

coroanei din ceară, turnarea;

3.Clinic– proba coroanei turnate;

4.Laborator – prelucrarea mecanică, slefuirea si lustruirea;

5.Clinic – proba si fixarea coroanei.

9. Varietăţi de praguri cervicale, tehnica realizării şi necesitatea.

Praguri subgingivale si supragingivale.Cu ajutorul pragurilor cervicale obținem un aspect fizionomic

mai bun în cazul retracțiilor gingivale. Igiena mai favorabilă Prepararea dinților in zona coletală

are ca scop adaptarea cî mai perfectă a protezei parțiale fixe la aceasta periferie, închiderea marginală sau
joncțiunea dento- protetica. Această limită cervicala a preparaței dinților intereseazădin mai multe puncte
de vedere nivelul de plasare;configuratia limitei de plasare; posibilitati de creare a acestora pentru
realizarea unor amprente de precizie in cazul in care aceasta limita e plasataintracrevicular avand ca
obiectiv mentinerea stabilitatii gingieilibere.

Nivelul de plasare

Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii parodontale, aprecierea sulcusului gingival cu
sonda parodontala siexamen radiologic. Menajarea parodontiului marginal respecta principiul
bioprofilactic. Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limiteicervicale a preparatiei dentare va trebui sa
tina cont de varsta pacientului, de starea de sanatate parodontala a sa precum si denecesitatile
fizionomice. Nivelul de plasare a limitei cervicale a preparatieisupragingival, juxtagingival sau
subgingival se va hotari pentrufiecare dinte in parte luand in considerare atat avantajele cat
sidezavantajele acestei plasari

12.Tehnici de realizare a modelului de lucru şi auxiliar.

Modelul din ghips poate fi realizat după tote tipurile de amprentecunoscute, însă calitatea confecționării
lui depinde de materialul utilizatla obținerea amprentei.Amprentele obținute din materiale amprentare
alginate se recomandă afi tratate cu soluție 2% sulfat de zinc sau soluție 2% sulfat de potasiu timp de 1-2
minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din alginat si obtinerea unei suprafețe netede a
modelului.

Turnarea modelului la început amprentele se spalăbine cu un jet deapă rece, apoi se prepară pasta din
ghips, prin malaxarea manuală aumecanică a apei cu pulbere de ghips.După prepararea pastei din ghips
trecem la turnarea modelului. În acest scop amprenta spălată se usucă si se depune cu spatula porțiunimici
de pastă din ghips pe părțile interne cele mai pronunțate aleamprentei. Se vibrează cu mîna sau prin
menținerea amprentei în vibrator pentru ca pasta să pătrundă treptat în toate imprimările amprentei.
Pentru realizarea soclului modelului pe masa de ghips sau pe o placă de sticlă se depun porțiuni de pastă
din ghips de dimensiunileamprentei, peste care se amplasează amprenta cu partea în care a fostturnată
pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii amprentare se apasă usor pentru solidarizarea porțiunilor de pastă
de ghips din amprentă si de pemasă avînd grijă să nu subdimensionăm. Concomitent, cu spatula seînlătură
surplusurile de ghips. După priza definitivă, se îndepărteazămodelul de pe placa de sticlă si se trece la
eliberarea lui de materialul amprentar. Se fasonează soclul modelului cu ajutorul cuțitului de ghips sau cu
ajutorul aparatlui de soclat.

14.Tehnici de modelare a machetei din ceară a punţii dentare întreg turnate.

Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale arcadelor dentare.Macheta lor
reprezintă forma ce redă aspectulmorfofuncțional al dinților absenți cu dimensiuni
corespunzătoare.Modelarea machetei poate fi realizată atît după tehnica clasică cît sidupă cea modernă.La
confecționarea punților dentare din două bucăți sunt aplicate procedee prevăzute de ambele tehnici. Inițial
se plastifică un bloc deformă paralelipidică de ceară albastră fabricată în acest scop si se aseazăîn spațiul
edentat. Blocul de ceară este presat manual, încît să prezinteadaptări intime la relieful spațiului edentat
extinzîndu se pînă la linia cemarchează coletul dinților lipsă si la suprafețele proximale ale elementelor de
agregare.Peste blocul de ceară plastificat se preseazădinții antagonisti în ocluzia centrică prin aducerea
ramurilor ocluzoruluiîn poziția de cuplare. Astfel, pe suprafața ocluzală a blocului din cearădin spațiul
edentat rămîn imprimările suprafețelor ocluzale ale dinților antagonisti. După aceste imprimări cu spatula
de modelat sau cu bisturiul se schițează prin linii dimensiunile suprafețelor ocluzale,vestibulare si orale
ale dinților lipsă în sens mezio-distal, marcînd astfel mărimea dinților ce vor fi modelați. Pentru a evita
miscarea blocului deceară în timpul modelării, el se încleie de model într -un punct din partea orală
atingîndu ne de ceară cu spatula fierbinte. Ulterior prin răzuiracerei se modelează forma anatomică
corespunzătoare a dinților lipsă.După aceasta, prin tehnica adiției de ceară, se redă relieful crestelor de
smalț, poziția cuspizilor si a pantelor în relație centrică conform principiilor ocluziei dinamice. În
continuare, cu un instrument cu vîrf ascuțit, sunt accentuate sanțurile intercuspidiene si
fațetelecorespunzătoare.Suprafața mucozală a corpului de punte se modelează în raport desituația clinică.
La modelarea unui corp de punte suspendat, machetaeste detasată cu atenție dintre elementele de agregare
si de pe suprafațamucozală se secționează un strat de ceară de 1-3 mm în raport de forma si topografia
bresei. După această operațiune macheta este repoziționatăîntre elementele de agregare, iar pe suprafața
orală se modelează prelungiri sub formă de aripioare plasate pe suprafețele corespunzătoar ale
microprotezelor. Aripioarele au scopul mărirei suprafețelor de lipireîntre corp si microproteze si sunt
situate în treimea medie a suprafețelor orale pentru a nu irita parodontul marginal al dinților -stîlpi,
precum si pentru a nu modifica ocluzia.