REFERAT

CHIS MARISCA
BURDE ANDREEA
( AMG I D )
1. MADUVA SPINARII

1.1. LOCALIZARE IN CORPUL OMENESC

1.2. MEMBRANE DE INVELIS
1.3. FORMA SI LIMITE. FETELE
1.4. STRUCTURA MACROSCOPICA INTERNA
1.5. STRUCTURA MICROSCOPICA
1.6. NERVII SPINALI
1.7. SEGMENTELE MEDULARE
1.8. . FUNCTIILE MADUVEI. ARCUL REFLEX
1.9. VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII
 MADUVA SPINARII

Maduva spinarii este un organ al S.N.C. continut in canalul vertebral .

Ea nu umple in intregime canalul dar se adapteaza la curburile
fiziologice si patologice ale coloanei vertebrale.
1.1 LOCALIZARE IN CORPUL OMENESC

Maduva se intinde de la gaura occipitala ( vertebra C1) pina la nivelul vertebrelor L1-L2, de unde se
continua cu o formatiune foarte subtire – fillum terminale pana la vertebra Coc2, de care se si fixeaza.
Fillum terminale nu are nici o insemnatate functionala, dar alaturi de ultimii nervi rahidieni formeaza
coada de cal. Superior maduva se continua fara o delimitare evidenta cu bulbul rahidian.

1.2 Membrane de invelis

Maduva este invelita in sistemul meningeal , format din 3 membrane :

piamater, arahnoida si duramater.
 1.3 FORME SI LIMITELE. FETELE

Maduva are aspectul unui cilindru usor turtit antero- posterior, cu o

lungime de 45 cm. la barbat si 43 cm la femei. In sectiune traversala are
forma ovalara cu diametru variabil (intre 10 si 16 mm.).

1.4 STRUCTURA MACROSCOPICA INTERNA

In regiunea cervicala, intre vertebrele C3-T2 si in regiunea lombara, intre

vertebrele T10-L1-L2, maduva prezinta cate o umflatura numita
intumescentia cervicalis respectiv intumescentia lumbalis. Aici isi au
origininea nervii brahiali si lombari. Aparitia intumescentelor in scara
animala are legatura cu dezvoltarea membrelor; cu cat membrul joaca un rol
mai important in locomotie, cu atat intumescentele sunt mai voluminoase.

1.5 STRUCTURA MICROSCOPICA

Maduva spinarii prezinta 2 fete – anerioara si posterioara. Pe fata anterioara se afla fisura mediana
anterioara – mai larga si mai adanca, iar pe fata posterioara – santul median posterior. Locurile de
intrare si iesire a radacinilor nervilor spinali sunt marcate de santurile laterale anterioare si posterioare.

Pe o sectiune transversala prin maduva putem vedea dispozitia substantei albe la exterior si a substantei
cenusii la interior.

Substanta cenusie are forma literei H sau de fluture cu aripile deschise si e formata din corpi neuronali.
Ea se prezinta sub forma de coarne sau in sectiune longitudinala sub forma de coloane care strabat
maduva pe toata lungimea ei. Coarnele sunt : anterioare(voluminoase), posterioare(mai subtiri si
alungite) si vegetative(mai pronuntate in regiunea toraco-lombara) sau laterale.

Comisura cenusie (ramura orizontala a literei H)este centrata de canalul ependimar ce contine LCR.

Substanta alba este impartita prin dispozitia in H a substantei cenusii in 3 cordoane simetrice:
anterior(intre fisura mediana anterioara si santul lateral anterior), lateral (intre santul lateral anterior si
santul lateral posterior) si posterior (intre santul lateral posterior si santul median posterior). Prin
maduva spinarii trec fibre ce transporta influxurile la si de la creier si care se organizeaza in tracturi
perechi.
Din punct de vedere histologic, substanta cenusie e compusa din corpul celulelor nervoase si prelungirile
lor amielinice, in timp ce substanta alba este formata din fibre cu mielina si celule gliale.

Celulele nervoase din coarnele posterioare sunt neuroni somatosenzitivi si de asociatie (celule de
legatura ale substantei cenusii). In coarnele amterioare sunt neuroni somatomotori radiculari iar in
coarnele vegetative in jumatatea anterioara neuroni visceromotori si in jumatatea posterioara neuroni
viscerosenzitivi. Comisura cenusie contine neurini vegetativi in regiunea sacrata, acolo unde lipsesc
coarnele laterale.

In substanta alba intre cornul posterior si cel lateral in vecinitatea substantei cenusii se gasesc celule
nervoase dispuse in retea.

Celulele nervoase nu se repartizeaza uniform in grosimea substantei cenusii ci formeaza sisteme

regulate numite nuclei.

1.6 NERVI SPINALI

SUNT 31 DE PERECHI DE NERVI SPINALI DISPUSE PE REGIUNI ASTFEL: 8 PERECHI CERVICALI, 12 PERECHI TORACALI, 5 PERECHI
LOMBARI, 5 PERECHI SACRALI, O PERECHE COCCIGIANA.

STRUCTURAL, UN NERV SPINAL ESTE FORMAT DIN:

 RADACINA POSTERIOARA – SENZITIVA, ARE PE TRAIECT UN GANGLION SPINAL SI ESTE FORMAT DIN AXONII SI
DENDRITELE NEURONILOR DIN GANGLION. DENDRITELE FAC LEGATURA CU RECEPTORII IAR AXONII PATRUND IN
MADUVA UNDE FAC SINAPSE.
 RADACINA ANTERIOARA – MOTOARE, ESTE FORMATA DIN AXONII NEURONILOR SOMATOMOTORI RADICULARI SI
VISCEROMOTORI.
 TRUNCHIUL – MIXT SE FORMEAZA PRIN UNIREA CELOR DOUA RADACINI.
 RAMURILE – IN REGIUNEA TORACICA AU DISTRIBUTIE METAMERICA, IN REST SUNT MIXTE, FORMEAZA PLEXURI
NERVOASE, CARE CONTIN FIBRE PROVENITE DIN MAI MULTE SEGMENTE NERVOASE ALE MADUVEI.

1.7 SEGMENTE MEDULARE

SEGMENTELE MADUVEI SUNT CORESPONDENTELE CENTRALE ALE CELOR 31 DE PERECHI DE NERVI RAHIDIENI, SUNT VARIABILE
CA MARIME SI PREZINTA URMATOAREA IMPARTIRE:

o PARTEA CERVICALA – 8 SEGMENTE o PARTEA SACRATA – 5 SEGMENT

o PARTEA TORACICA – 12 SEGMENTE o PARTEA COCCIGIANA – 1 SEGMENT
o PARTEA LOMBARA – 5 SEGMENTE
 MADUVA SPINARII ESTE UN CENTRU NERVOS CU FUNCTIE PROPRIE DAR SI UN ORGAN DE TRANSMISIE A INFLUXULUI
NERVOS.

O EXCITATIE ESTE TRANSFORMATA IN INFLUX NERVOS SI AJUNGE PRIN FIBRELE SENZITIVE IN GANGLIONUL SPINAL, PRIN
RADACINA POSTERIOARA AJUNGE LA NEURONI DIN CORNUL ANTERIOR SAU POSTERIOR. PRIN RADACINA ANTERIOARA SE VA
TRANSMITE UN INFLUX NERVOS CE PROVOACA O CONTRACTIE MUSCULARA. SE PRODUCE ASTFEL ARCUL NERVOS REFLEX.

INFLUXUL NERVOS POATE FI CONDUS ASCENDENT PANA LA STRUCTURI NERVOASE SUPERIOARE, DE LA CARE RASPUNSUL ESTE
TRIMIS PRIN CAI DESCENDENTE (INTRAMEDULARE).

CAILE ASCENDENTE CONDUC SENSIBILITATEA TACTILA FINA SI GROSIERA, TERMICA DUREROASA, PROPRIOCEPTIVA
CONSTIENTA SI INCONSTIENTA SI VISCEROCEPTIVA.

CAILE DESCENDENTE SUNT CELE ALE MOTRICITATII VOLUNTARE (INITIAZA MISCARI FINE, VOLUNTARE) SI INVOLUNTARE
(REGLEAZA SI CONTROLEAZA TONUSUL POSTURAL, MISCARI AUTOMATE, ATITUDINI AUTOMATE).
 1.8 Funcțiile măduvei spinării

MĂDUVA SPINĂRII ÎNDEPLINEŞTE DOUĂ FUNCŢII: REFLEXĂ ŞI DE CONDUCERE A

IMPULSURILOR NERVOASE.
1.8.1 FUNCTIA DE CONDUCERE

În primul rând, ea acționează ca un sistem de conducere in

ambele sensuri între creier și sistemul nervos periferic.
Această funcție este îndeplinită prin intermediul neuronilor
senzitivi și motori;fibrele acestora din urmă formează
fascicule lungi, care pleacă din diferite parți ale creierului.
Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării și la
capătul lor la mare distantă de creier, vin în contact
dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau
motorii aparținând sistemului nervos periferic. Mesajele pot fi
transmise prin intermediul sinapselor, între neuronii periferici
și cei spinali.

1.8.2 Funcţia reflexă

LA BAZA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI NERVOS STAU ACTELE REFLEXE.

1.8.3 Actul reflex

ESTE RĂSPUNSUL FIZIOLOGIC LA STIMULII CARE ACŢIONEAZĂ ASUPRA UNUI
CÂMP RECEPTOR.
SUBSTRATUL ANATOMIC AL ACTULUI REFLEX ÎL CONSTITUIE ARCUL REFLEX
CARE CUPRINDE:
1) CALEA AFERENTĂ, CONSTITUITĂ DIN PRELUNGIRILE
PERIFERICE (AJUNG LA RECEPTORI) ŞI CENTRALE (SPRE
 CENTRII NERVOŞI MEDULARI) ALE NEURONILOR SENZITIVI,
CU ORIGINEA ÎN GANGLIONUL SPINAL;
2) CENTRII REFLECŞI PRIMESC INFORMAŢII DE LA
RECEPTORI, LE PRELUCREAZĂ ŞI GENEREAZĂ IMPULSURI
NERVOASE;
3) CALEA EFERENTĂ ESTE FORMATĂ DIN AXONII NEURONILOR
SOMATO- SAU VISCEROMOTORI CU ORIGINEA ÎN COARNELE
(ANTERIOR ŞI LATERAL) MĂDUVEI SPINĂRII. FIBRELE
EFERENTE SE ÎNDREAPTĂ SPRE ORGANUL EFECTOR, SOMATIC
SAU VEGETATIV.

ÎN CENTRII NERVOŞI DIN MĂDUVA SPINĂRII SE ÎNCHID ARCURILE REFLEXE

SOMATICE ŞI VEGETATIVE.

REFLEXELE SOMATICE MEDULARE SE CLASIFICĂ DUPĂ NUMĂRUL DE SINAPSE DIN

ARCUL REFLEX ÎN:
 MONOSINAPTICE (REFLEX BICIPITAL, TRICPITAL, ROTULIAN, AHILIAN);
 POLISINAPTICE (REFLEX DE FLEXIE).

ÎN CONCLUZIE: ARCUL REFLEX MONOSINAPTIC ESTE FORMAT DIN DOI NEURONI;

PERIOADA DE LATENŢĂ ESTE FOARTE SCURTĂ, DECI ARCUL REFLEX SE REALIZEAZĂ
PE CĂI RAPIDE DE CONDUCERE ŞI NU IRADIAZĂ.

REFLEXELE POLISINAPTICE. REFLEXUL DE FLEXIE ESTE UN REFLEX DE APĂRARE,

PROVOCAT DE UN AGENT NOCIV (ATINGEREA DE UN OBIECT FIERBINTE,
ÎNŢEPĂTURĂ, CURENT ELECTRIC), CARE STIMULEAZĂ RECEPTORII DURERII
(TERMINAŢIILE NERVOASE LIBERE DIN TEGUMENTUL MÂINII, SPRE EXEMPLU). EL
CONSTĂ ÎNTR-O CONTRACŢIE MUSCULARĂ BRUSCĂ, CE PERMITE ÎNDEPĂRTAREA
MÂINII DE AGENTUL NOCIV.
ÎN CONCLUZIE: ARCUL REFLEX POLISINAPTIC INCLUDE UN NUMĂR VARIABIL DE
NEURONI INTERCALARI, SITUAŢI ÎNTRE NEURONUL SOMATOSENZITIV ŞI CEL
SOMATOMOTOR; PERIOADA DE LATENŢĂ ESTE MAI LUNGĂ ŞI SE SUPUNE LEGII
IRADIERII.

REFLEXE SOMATICE
TIPURI REFLEXE REFLEXE POLISINAPTICE
MONOSINAPTICE (DE (DE FLEXIE)
ÎNTINDERE)
NUMĂR DE NEURONI 2 CEL PUŢIN 3
TIPURI DE NEURONI SENZITIV ŞI MOTOR SENZITIV, INTERCALARI,
MOTOR
TIMP DE LATENŢĂ FOARTE SCURT LUNG
GRAD DE IRADIERE STRICT LIMITATE – NU IRADIAZĂ DIFERIT, ÎN
IRADIAZĂ FUNCŢIE DE
INTENSITATEA
EXCITANTULUI
RECEPTORI SPECIFICI PROPRIOCEPTORI EXTEROCEPTORI,
PROPRIOCEPTORI
EXEMPLE ROTULIAN, AHILEAN, DE APĂRARE, EXECUTATE
BICIPITAL, TRICIPITAL, PRIN FLEXIE.
BABINSKI, ABDOMINAL

REFLEXELE VEGETATIVE SAU AUTONOME SUNT SIMPATICE ŞI PARASIMPATICE.

NEURONII VISCEROMOTORI SIMPATICI DIN SUBSTANŢA INTERMEDIARĂ A
MĂDUVEI SPINĂRII SUNT GRUPAŢI ÎNTR-UN NUCLEU ÎN FORMĂ DE COLOANĂ
LUNGĂ, EL FIIND CEL CARE DETERMINĂ FORMAREA CORNULUI LATERAL.
NEURONII VISCEROSENZITIVI SE AFLĂ TOT ÎN SUBSTANŢA INTERMEDIARĂ,
ÎNTRE CANALUL EPENDIMAR ŞI NUCLEUL AMINTIT, DE ASEMENEA ÎNTR-O
COLOANĂ, DAR MAI SCURTĂ DECÂT PRIMA.

NEURONII VISCEROMOTORI AI PARASIMPATICULUI SACRAL SUNT MAI PUŢIN

NUMEROŞI; EI SE AFLĂ ÎN NUCLEUL PARASIMPATIC, CUPRINS ÎN MĂDUVA
SACRALĂ, ÎNTRE SEGMENTELE S2 ŞI S4.

NR. DENUMIREA CENTRUL TIPUL REFLEXULUI

CRT. REFLEXULUI
1. PUPILODILATATOR MĂDUVA CERVICOTORACALĂ REFLEX SIMPATIC
2. CARDIOACCELERATOR MĂDUVA CERVICOTORACALĂ REFLEX SIMPATIC
3. VASOCONSTRICTOR MĂDUVA REFLEX SIMPATIC
CERVICOTORACOLOMBARĂ
4. SUDORAL MĂDUVA REFLEX SIMPATIC
CERVICOTORACOLOMBARĂ
5. MOTILITATEA MĂDUVA TORACOLOMBARĂ REFLEX SIMPATIC
GASTROINTESTINALĂ
6. MICŢIUNE MĂDUVA LOMBARĂ REFLEX SIMPATIC
7. DEFECAŢIE MĂDUVA LOMBARĂ REFLEX SIMPATIC
8. SEXUAL MĂDUVA LOMBARĂ REFLEX SIMPATIC
9. MICŢIUNE MĂDUVA SACRALĂ REFLEX
PARASIMPATIC
10. DEFECAŢIE MĂDUVA SACRALĂ REFLEX
 PARASIMPATIC
11. SEXUAL MĂDUVA SACRALĂ REFLEX
PARASIMPATIC

1.9 VASCULARITATEA MADUVEI SPINARII

Maduva este irigata de un dublu sistem arterial: vase longitudinale din
artera vertebrala (arterele spinale anterioare si posterioare) si vase
transversale, simetrice, perechi, cu dispozitie metamerica (artere
radiculare). Intre cele doua sisteme exista anastomoze din care
pornesc arterele intramedulare ce iriga direct maduva.
Venele se gasesc in piamater si formeaza un plex ce comunica cu
plexurile venoase vertebrale interne si cu venele intervertebrle.
La nivelul centrilor nervosi nu exista vase limfatice.

14

12

10

8
SEGMENTE
6 Column1
Column2
4

0
PARTEA PARTEA PAREA PARTEA PARTEA
CERVICALA TORACICA LOMBARA SACRATA COCCIGIANA
2 Contents
1. MADUVA SPINARII ................................................................................................................................ 2
1.1 LOCALIZARE IN CORPUL OMENESC ............................................................................................. 3
1.2 Membrane de invelis ................................................................................................................... 3
1.3 FORME SI LIMITELE. FETELE ........................................................................................................ 4
1.4 STRUCTURA MACROSCOPICA INTERNA ........................................................................................ 4
1.5 STRUCTURA MICROSCOPICA......................................................................................................... 5
1.6 NERVI SPINALI ............................................................................................................................... 6
1.7 SEGMENTE MEDULARE ................................................................................................................. 6
1.8 Funcțiile măduvei spinării ............................................................................................................. 8
1.8.1 FUNCTIA DE CONDUCERE ..................................................................................................... 8
1.8.2 Funcţia reflexă....................................................................................................................... 8
1.8.3 Actul reflex ............................................................................................................................ 8
1.9 VASCULARITATEA MADUVEI SPINARII ........................................................................................ 12

1
BURDE ANDREA AMG 1 D
2 CHIS MARISCA